UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

PUERICULTURĂ ȘI IGIENA
COPILULUI
TEME DE CONTROL OBLIGATORII

STAMATIN (CĂS. CERU) DIANA- BIANCA

PIPP, an III, ID, sem. I, 2019-2020

IAŞI

-2020-
Tema de control 1
Comentaţi sintagma: ”Orice copil are dreptul la dezvoltare fizică și psihică
armonioasă”

Conform Convenției Drepturilor Omului din 1989, orice copil are dreptul la dezvoltare
fizică și psihică armonioasă, ceea ce cumulează mai multe drepturi. Pentru a se dezvolta
psihic și fizic armonios, copilul trebuie să aibă dreptul la viață, la nume, la o familie ce îl
iubește, la educație, să beneficieze de serviciile medicale, etc.
Pentru a putea înțelege sintagma de mai sus și pentru a putea da dreptul la dezvoltare
armonioasă copilului trebuie educați întâi de toate părinții.
Pentru a avea dreptul la o dezvoltare fizică și psihică armonioasă copilul trebuie să se
nască. Consider că ar trebui implementate proiecte de natalitate, astfel încât familiile să fie
încurajate să facă copii și totodată să le fie acordat sprijin financiar, psihologic și acces la
sistemul de sănătate.
Conceperea și dezvoltarea uterină a copilului depinde de foarte mulți factori ce țin de
părinți. Dreptul copilului la naștere este de a primi un nume care să nu-l afecteze în timpul
vieții, să crească și să se dezvolte într-o familie conform normelor morale, să-l iubească, să-i
acorde atenție, să-l protejeze și să-l hrănească.
Pentru o bună dezvoltare fizică și psihică nu este suficient să-i dăm doar de mâncare,
ci să-i oferim și iubire. Un copil ce se simte iubit de familie va fi un copil fericit.
Dezvoltarea umană (fizică și psihică) cuprinde o serie dinamică de modificări
morfologice și funcționale care ocupă primele decenii din evoluția ontogenetică, începând din
momentul conceperii și încheindu-se cu atingerea stadiului de adult. Ca urmare, dacă dreptul
la viață, la dezvoltare fizică și psihică armonioasă nu este respectat, dacă nu sunt îndeplinite
condițiile care fac posibilă dezvoltarea, copilul va deveni o ființă insuficient dezvoltată fizic și
psihic, un inadaptat social, nu-și va putea îndeplini rolul de adult în societate. Dezvoltarea
armonioasă a copilului presupune existența unui echilibru între cele două procese, creșterea și
dezvoltarea, care se intercondiționează între capacitățile individului și cerințele pe care viața
le dă. Familia, persoanele adulte și instituțiile responsabile cu creșterea, dezvoltarea și
formarea copilului trebuie să întâmpine perturbarea celor două procese astfel încât drepturile
copilului să fie respectate.
Viaţa fiecărui om începe în momentul concepţiei, astfel încât el are dreptul nu numai
la viaţă, ci şi la o dezvoltare armonioasă, fizică şi psihică, ce îi va permite ca viitor adult să se
adapteze la cerinţele societăţii în care trăieşte. Responsabilitatea pentru îndeplinirea acestui
deziderat le revine părinţilor, dar şi cadrelor medicale şi, în oarecare măsură, şcolii.
Chiar dacă viaţa copilului începe în uterul mamei, pregătirea pentru venirea lui ar
trebui să înceapă mult mai devreme prin educaţia pe care o primesc viitorii părinţi, prin
mediul afectiv, social, economic în care copilul va trăi. Este importantă educarea părinţilor
pentru a cunoaşte responsabilităţile pe care le presupune naşterea şi creşterea unui copil,
pentru a înţelege că este nevoie de maturitate din partea lor pentru a aduce pe lume o fiinţă.
Această educaţie ar trebui orientată în special spre adolescenţi, având în vedere numărul în
creştere al adolescentelor care rămân însărcinate.
Un alt aspect esenţial ce trebuie luat în considerare este grija viitoarei mame pentru
propria sănătate. Vicii precum fumatul, consumul excesiv de alcool, medicamente sau alte
substanţe, o viaţă dezordonată pot avea influenţe negative atât asupra sănătăţii femeii, cât şi a
copilului. Sunt cunoscute problemele de sănătate pe care le întâmpină copiii cu mame
fumătoare sau consumatoare de alcool. Şi aici educaţia joacă un rol important în determinarea
părinţilor să aleagă un stil de viaţă cât mai simplu, cât mai sănătos şi natural.
Pe lângă starea de sănătate a mamei, este importantă şi starea ei psihică şi sufletească,
deoarece toate trăirile ei, pozitive sau negative, se răsfrâng asupra copilului. De aceea este
important ca nmama să aibă o sarcină liniştită, pe parcursul căreia să se realizeze legătura
afectivă optimă între ea şi copil. Este foarte importantă şi relaţia pe care mama o are cu
medicul, deoarece acesta este cel mai în măsură să-i ofere sfaturi sau să ia decizii în privinţa
evoluţiei sarcinii. De aceea, medicul trebuie să arate deschidere şi respect faţă de pacientă
astfel încât aceasta să se simtă în siguranţă, încrezătoare, respectată pentru a putea discuta
deschis toate problemele legate de sarcină care o preocupă. Dezvoltarea copilului, care începe
în viaţa intra-uterină, continuă după naştere. Asigurarea unei dezvoltări fizice şoi psihice
armonioase presupune îndeplinirea unor condiţii: legătura de dragoste între părinţi şi copil,
care îi oferă acestuia din urmă sentimentul acceptării, siguranţei, oferirea unui mediu
securizant, în care nevoile sale de adăpost, hrană, igienă, linişte sunt satisfăcute, oferirea unui
mediu stimulant pentru dezvoltarea sa. De asemenea, părinţii trebuie să cunoască nevoile
alimentare ale copilului, dar şi ritmul achiziţiilor pe care acesta trebuie să le dobândească în
primele luni de viaţă, astfel încât să poată sesiza orice întârziere sau anomalie.
Din nefericire, în lumea de azi, de foarte multe ori aceste condiţii necesare pentru
dezvoltarea armonioasă a copilului sunt încălcate, fie din cauza lipsei de educaţie, fie din
cauza problemelor economice sau sociale. Pe de o parte multe femei sau chiar adolescente îşi
abandonează copiii neavând cu ce să-i crească sau temându-se de reacţia societăţii în privinţa
mamelor singure. Pe de altă parte, legislaţia privind adopţiile este deficitară, astfel încât din
momentul în care copilul este lăsat în grija statului până când este integrat într-o familie trece
mult timp preţios pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
O altă problemă care împiedică dezvoltarea corectă a copiilor o reprezintă lipsa de
educaţie a mamelor, mai ales în mediul rural, care fie consumă alcool, fie depun eforturi fizice
mari. În astfel de cazuri, de cele mai multe ori, neglijenţa continuă să se manifeste şi după
naştere, astfel încât copiii sunt crescuţi în condiţii precare de igienă, într-un climat afectiv
negativ, marcat de violenţă, consum de alcool, limbaj agresiv. Aceste lucruri se răsfrâng
asupra comportamentului copilului şi sunt evidenţiate cel mai bine în momentul integrării
copilului în şcoală.
Tema de control 2
Explicați cum sprijiniți școala (grădinița) în care vă desfășurați activitatea sau cum ar
trebui considerat acest sprijin, în efortul de îmbunătățire a mediului social și fizic pentru a
reflecta conceptul de promovare a sănătății (activități practice concrete).

Pentru a putea afirma că sprijinim școala/grădinița în care ne desfășurăm activitatea

pentru îmbunătățirea mediului social și fizic, presupune înainte de toate, ca noi, cadrele
didactice să avem minime cunoștințe de dezvoltare a copilului dar și cunoștințe de psihologie.
Copilul este în continuă dezvoltare iar pentru a putea să se dezvolte armonios din
punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoțional, social și chiar spiritual este nevoie de
câteva condiții: zestrea genetică și condițiile de viață precum și dependența de anumiți factori.
Considerarea imperativului de a sprijini şcoala (grădiniţa) în efortul de îmbunătăţire a
mediului social şi fizic care să reflecte conceptul de promovare a sănătăţii conduce inevitabil
la necesitatea cunoaşterii de către educator a caracteristicilor dezvoltării din punct de vedere
somatic, fiziologic, mintal, emoţional, social, spiritual a copiilor de vârstă mică şi dependenţa
acestei dezvoltări de anumiţi factori.
Cunoaşterea caracteristicilor unei dezvoltări normale din punct de vedere fizic şi
psihic, a cauzelor unor rămâneri în urmă, a simptomelor care reprezintă semne ale unor
tulburări în dezvoltarea personalităţii de către persoanele şi instituţiile implicate direct în
creşterea şi educarea copiilor (părinţi, cadre didactice, medici, asistenţi sociali, grădiniţa,
şcoala, asociaţii şi organizaţii comunitare) este determinantă. De aceea, orice demers
educaţional presupune o diagnosticare a stadiului de dezvoltare de la care se porneşte.
La intrarea în grădiniţă, apoi în şcoală, orice copil este supus unui examen medical
foarte important pentru cunoaşterea stării lui de sănătate şi pentru dezvoltarea ulterioară.
Printr-un sistem de măsurători/teste, cabinetele medicale evaluează anumiţi parametri ai
dezvoltării fizice: greutatea corporală, înălţimea, masa musculară, capacitatea respiratorie,
tensiunea arterială, fiziologia analizatorilor vizual, auditiv, tactil, postura corpului, a
membrelor, motricitatea. Logopedul testează stadiul de dezvoltare a structurilor articulatorii
cu implicaţii în rostirea şi receptarea sunetelor, silabelor, cuvintelor.
Scopul acestor investigaţii este depistarea unor deficienţe în structura şi fiziologia unor
organe, care produc efecte negative majore în învăţare; de exemplu, deficienţele de auz, de
văz şi de limbaj produc grave tulburări în activitatea perceptivă şi în învăţarea citit-scrisului.
În funcţie de natura deficienţelor şi de gravitatea lor, şcoala, familia şi celelalte instituţii
abilitate vor elabora un sistem de măsuri de recuperare şi vor urmări aplicarea lor, încât
adaptarea şcolară şi socială a copiilor să fie posibilă.
În momentul intrării copilului în mediul preşcolar şi şcolar, mediul lui ambiant se
lărgeşte, el integrându-se în colectivități noi (grupa de grădiniţă, clasa şcolară, grup sportiv,
grup de prieteni etc.); totuşi, cel mai mult timp îl petrece în mediul familial. De aceea
şcoala/grădiniţa, prin persoana cadrului didactic, dar şi a medicului şcolar, trebuie să cunoască
şi să reconsidere condiţiile de dezvoltare a copilului în mediul familial. Se impune o legătură
strânsă, constructivă, de întărire a influenţelor pozitive şi de înlăturare/limitare a celor
negative. Cele mai mari întârzieri în dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor, cu implicaţii
grave în instalarea eşecului şcolar, se manifestă în cazul copiilor proveniţi din familii cu un
nivel cultural scăzut, cu preocupări limitate faţă de problemele de educare a copilului. Este
astfel necesar ca instituţiile direct responsabile de creşterea şi educarea copiilor să se implice
indirect şi în educaţia adulţilor.
O contribuţie importantă în această privinţă pot avea lectoratele şi consultaţiile cu
părinţii, în care temele propuse să vizeze: asigurarea unei nutriţii sănătoase, a unui spaţiu de
locuit corespunzător normelor igienico-sanitare, organizarea unui program echilibrat de
muncă, odihnă şi recreere, respectarea îmbrăcămintei şi încălţămintei potrivit succesiunii
anotimpurilor, asigurarea unei minime asistenţa pedagogice în efectuarea temelor etc.
Instituţiile de protecţie a copilului acţionează prin măsuri specifice în cazul copiilor
defavorizaţi, integrându-i în structuri sociale care să sprijine dezvoltarea lor. Societatea
românească actuală se confruntă, însă, cu o problemă dramatică: plecarea părinţilor în
străinătate produce dezechilibre grave în viaţa copilului, mai ales sub aspect emoţional. De
cele mai multe ori cadrul didactic şi celelalte persoane implicate devin neputincioase în
încercarea de a-i ajuta pe copii să depăşească traumele.
Pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a fiecărui copil şi a colectivului de elevi,
învăţătorul clasei trebuie să cunoască documentele de învăţământ şi să aplice normele
curriculare în mod creator la condiţiile concrete ale clasei pe care o conduce.
Pentru păstrarea sănătăţii copiilor trebuie să se amenajeze în spaţiul şcolar un mediu
propice pentru învăţare: lumină, căldură, aerisire, izolare fonică etc. Este importantă, de
asemenea, atmosfera permisivă din clasă care să stimuleze dezinhibarea, cooperarea, imaginea
de sine pozitivă.
Pentru igiena muncii intelectuale, activităţile care solicită intens procesele cognitive
trebuie să alterneze cu acţiunile practice, cu jocul şi relaxarea, iar secvenţele de învăţare să fie
structurate diferenţiat, astfel încât fiecare elev să poată parcurge gradat, de la simplu la
complex, etapele învăţării.
Pentru promovarea unei vieţi sănătoase la nivelul şcolii, pot fi realizate opţionale care
au în vedere educarea copiilor pentru păstrarea sănătăţii şi prevenirea bolilor, în special la
clasele mici, deşi astfel de opţionale au început să fie introduse şi la clasele gimanziale. Pentru
promovarea unei vieţi sănătoase pot fi realizate activităţi şi în cadrul orelor de Dezvoltare
personală sau de Consiliere, când pot fi abordate teme precum igiena corpului, a locuinţei, a
sălii de clasă, importanţa alimentaţiei sănătoase, a mişcării şi sportului.
Este important, de asemenea, ca rezultatele acestor discuţii să fie puse în practică şi în
cadrul altor activităţi, dar şi în pauzele dintre ore. Un mod esenţial de a ne păstra sănătatea
este mişcarea. De aceea, şi în cazul copiilor din învăţământul primar este important să se
respecte orele de Educaţie fizică, fără a fi înlocuite cu Matematică sau Limba română. Un
impediment în realizarea acestui lucru este lipsa spaţiului amenajat pentru orele de sport,
astfel încât, mai ales în anotimpul rece elevii trebuie să facă educaţie fizică în clasă sau pe
holul şcolii. De asemenea, în pauze, copiii trebuie învăţaţi să-şi spele mâinile înainte de a
mânca sau după mersul la toaletă. Un sprijin în acest sens ar fi achiziţionarea unui săpun pe
care elevii să fie încurajaţi să-l folosească. Şi activităţile din cadrul programului „Şcoala
altfel” pot avea un impact benefic. Mulţi educatori şi învăţători aleg să realizeze în această
săptămână activităţi precum: drumeţii pentru a descoperi împrejurimile localităţii şi a
promova mişcarea, întreceri sportive, lecţii de igienă alimentară, salata de fructe sau crudităţi,
ecologizarea curţii şcolii, plantarea de flori, curăţenia în clasă. Tot în cadrul activităţilor
extraşcolare poate fi trecut şi programul de voluntariat „Let’s do it, Romania!”, care îi
antrenează pe copii în ecologizarea şi curăţarea localităţii în care trăiesc şi împrejurimilor
acesteia. Un alt mod de a promova sănătatea în rândul elevilor este şi sensibilizarea părinţilor
cu privire la acest lucru. Astfel, pot fi organizate întâlniri cu părinţii, în care să le fie
prezentate, eventual de un cadru medical, importanţa igienei personale, a curăţeniei de acasă,
a exemplului oferit de părinţi, a unei alimentaţii sănătoase.
Tema de control 3

Introducerea educației pentru sănătate în toate unitățile de învățământ a fost

implementată ca disciplină opțională. Având în vedere câteva obiective ale programului
“Educație pentru sănătate” explicați, exemplificând cu o unitate de învățământ care vă este
accesibilă:
- caracteristicile din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoțional, social, spiritual al
copiilor;
- implicarea în formarea unui stil de viață sănătos;
- condițiile de igienă a microclimatului în grădiniță.
Școala Gimnazială Hadâmbu este situată în satul Hadâmbu din comuna Mogoşeşti,
județul Iași și este o unitate de învățământ preuniversitar care oferă servicii educaționale unui
număr de 315 elevi și preșcolari, prin intermediul a 27 de cadre didactice. Unitatea de
învatamant este situată în mediul rural și reprezintă singurul factor educațional din
comunitate. Un număr foarte mare de elevi au părinții plecați în străinătate și sunt lăsați în
grija bunicilor sau a altor rude. Totodată, există foarte multe familii dezorganizate, în care
predomină violența domestică, alimentată printr-un consum excesiv de alcool în rândul
părinților. Toate acestea se datorează faptului că zona este slab dezvoltată din punct de
vedere economic, numărul de locuri de muncă este mic, iar educația în rândul părinților este
situată la standardele minime, în unele cazuri părinții fiind analfabeți. Din acest motiv, pentru
mulți elevi, școala reprezintă singura instituție capabilă sa le ofere o educație școlară, etică și
morală corespunzătoare.
Elevii şi preşcolarii înscrişi la Şcoala Gimnazială Hadâmbu au vârsta cuprinsă între 3
şi 17 ani. Din punct de vedere somatic, dezvoltarea acestora este în parametrii specifici
vârstei, cu precizarea că este mai mare numărul elevilor care sunt slab dezvoltaţi decât al celor
care sunt supraponderali sau supradezvoltaţi. Din aproximativ 300 de elevi, doar 4 elevi
depăşeşc greutatea caracteristică vârstei, fiin consideraţi obezi. Starea de sanatate şi condiţia
fizică a acestor copii nu este tocmai bună, deoarece sunt foarte bolnăvicioşi, fiind frecvente
virozele respiratorii şi tulburările digestive, justificate prin scutirile prezentate pentru
motivarea absenţelor. Alimentaţia oferită elevilor este săracă în vitamine şi substanţe nutritive
de calitate şi se poate observa lipsa educaţiei alimentare în momentul în care elevii servesc
gustarea în timpul pauzelor; gustarea lor constă într-o pungă de chipsuri sau alte produse
ambalate, de calitate îndoielnică, cumpărate de la magazinul sătesc. Există şi multe situaţii
nefavorabile în care elevii nu au pachet la şcoală şi aşteaptă cornul şi laptele oferite prin
programul guvernamental.
Rezultatele şcolare sunt un indicator care atestă slaba dezvoltare intelectuală a acestor
copii. În anul şcolar trecut, la clasele gimnaziale, un procent de 54,5% dintre elevi au fost
declaraţi corigenţi la una sau două discipline iar 12% au fost declaraţi repetenţi. Rezultate
bune şi foarte bune reuşeşc să obţină un număr mic de elevi, care provin din familii care oferă
copiilor tot sprijinul necesar pentru însuşirea unei educaţii corespunzătoare. Din păcate,
numărul elevilor care prezintă dificultăţi de învăţare este ridicat, dar părinţii refuză testarea
neuro-psihologică a acestora fie din motive financiare, fie din cauza sentimentului de ruşine
puternic înrădăcinat în mediul rural. Din 315 elevi, doar 2 au documente oficiale de orientare
şcolară emise de CJRAE Iaşi.
Deoarece mulţi dintre elevi provin din familii dezorganizate, în care consumul de
alcool este ridicat iar veniturile sunt aproape inexistente (reprezentate de alocaţia de stat
pentru copii, alocaţia de spijin familial şi venitul minim garantat- ajutorul social) apar
frecvent cazuri de violenţă între copii, atât verbală cât şi fizică. O altă problemă este aceea că
neînţelegerile dintre două familii sunt extinse şi în planul şcolii, conflictul existând şi între
copiii celor două familii. Asfel, putem spune că din punct de vedere socio-emoţional aceşti
copii sunt slab dezvoltaţi.
Din punct de vedere spiritual se constată o apropiere relativă faţă de biserică deoarece
în apropierea satului se află Mănăstirea Hadâmbu; personal, consider această atitudine
superficială, deoarece mulţi copii se duc duminica la mănăstire pentru a primi ceva de
mâncare sau pentru a cerşi pe lângă numărul mare de maşini venite din oraş.
În ceea ce priveşte implicarea un formarea unui stil de viaţă sănătos se poate spune că
există o precupare din partea colectivului de cadre didactice pentru predarea unor discipline
asociate educaţiei pentru sănătate. Astfel, la clasele primare există în fiecare an disciplina
opţională „Educaţie pentru sănătate” iar la clasele gimnaziale se predă la clasa a VI-a
disciplina opţională „Sanitarii pricepuţi”, disciplină derivată din educaţia pentru sănătate. Pe
lângă acestea, există orele de igienă care fac parte din lista de conţinuturi de biologie pentru
clasa a VII-a. Printre altele, la nivel intern, s-a hotărât că în fiecare lună va fi desfăşurată o
activitate în domeniul alimentaţiei sănătoase, conform unei planificări stabilite de conducerea
unităţii de învăţământ. Aceste activităţi sunt coordonate de învăţători sau diriginţi şi se
desfăşoară în funcţie de preferinţele acestora. Spre exemplu, în acest an şcolar au fost
desfăşurate activităţi ca:
 - Prezentarea teoretică a piramidei alimentare şi a modului în care se pot combina
corect diferite grupe de alimente;
- Copiii au pregătit salată de fructe şi salată de crudităţi pe care le-au şi consumat;
- Un cadru didactic a adus robotul de bucătărie la şcoală pentru a le prepara copiilor
smootie din fructe sau legume ca exemplu pentru un mic dejun sănătos;
- Un alt cadru didactic i-a învăţat pe elevi cum pot obţine un platou festiv folosind
doar legume, platou care a fost consumat la finalul activităţii;
Exemplele pot continua, cele menţionate anterior fiind doar o mică parte din efortul
cadrelor didactice de a motiva elevii să deprindă un stil de viaţă sănătos.
O altă problemă este aceea că elevii petrec la şcoală maxim 6 ore pe zi din 24 de ore;
atât timp cât ceea ce s-a început la şcoală nu continuă şi acasă, eforturile nu se cunosc şi este
nevoie de mult timp şi multă muncă pentru ca aceste exemple pozitive să se transforme într-
un stil de viaţă sănătos. Posibilităţile financiare reduse sunt principalul factor care nu permite
elevilor să aibă o alimentaţie sănătoasă; după cum ştim, alimentele cele mai ieftine sunt şi cele
mai nocive.
În ultimii doi ani şcolari încheiaţi, şcoala noastră a fost implicată într-un proiect
judeţean denumit „Stil de viaţă sănătos” şi au fost desfăşurate numeroase activităţi legate de
însuşirea corectă a unui stil de viaţă sănătos. Elevii au primit materiale promoţionale şi
publicitare, caiete de lucru, mini-culegeri de reţete uşoare pe care le pot prepara împreună cu
părinţii şi CD-uri cu diverse jocuri care au avut scopul de a facilita învăţarea. Activităţile
proiectului au fost gândite astfel încât să fie realizate de o echipă de cadre didactice alcătuită
din educatori, învăţători, profesori de educaţie fizică, profesori de biologie şi chimie.
Toate activităţile din sfera educaţei pentru sănătate au fost apreciate pozitiv de către
elevi, dar este dificil de evaluat modul în care aceste informaţii au schimbat- sau nu- stilul de
viaţă al copiilor. Schimbarea stilului de viaţă reprezintă un comportament care se realizează
într-o perioadă lungă de timp, de câţiva ani, şi are o complexitate deosebită. Acest lucru nu
poate fi realizat exclusiv de către şcoală, este nevoie şi de implicarea şi susţinerea familiei;
atât timp cât părinţii nu au un stil de viaţă sănătos, nici copilul nu va adopta schimbările
necesare.
În ceea ce priveşte microclimatul din grădiniţă, putem afirma că în anul şcolar curent
lucrurile stau mult mai bine în comparaţie cu anii şcolari trecuţi. Până acum câteva luni,
grădiniţa funcţiona într-o clădire veche, care trebuie reabilitată, iar toaleta se afla în curte, fără
apă curentă. Începând cu anul şcolar 2019-2020, grădiniţa a fost mutată într-o cladire nouă,
care dispune de toate condiţiile necesare desfăşurării activităţii în parametri optimi, băile sunt
moderne, situate în interior şi beneficiază de apă curentă şi încălzire centralizată. Atât timp cât
spaţiul de învăţare este adecvat şi sunt îndeplinite condiţiile igienico-sanitare, activitatea poate
fi desfăşurată normal din toate privinţele. Din fericire, nu au semnalate cazuri de îmbolnăviri
specifice igienei deficitare cum ar fi hepatita A.
Şcoala menţine permanent legătura cu medicii de familie din comună iar vizitele
acestora în şcoală au loc de cel puţin două ori pe an. Mai frecvente sunt vizitele efectuate de
asistentele medicale pentru a verifica dacă nu există afecţiuni contagioase sau pediculoză.
Totodată, la băi se găseşte în permanenţă săpun lichid aşa că elevii menţin un nivel oarecare
de igienă. La clasele primare, învăţătorii verifică zilnic dacă elevii au mâinile curate, unghiile
tăiate şi dacă deţin şerveţele sau batistă. Cu toate că este o practică învechită, verificarea
zilnică a mâinilor dă rezultate întrucât cei care nu îndeplinesc standardul minim de cureţenie
sunt trimişi să se spele pe mâini sub supravegherea cadrului didactic.
Educaţia pentru sănătate nu are un început sau un sfârşit. Este un tip de educaţie care
se realizează permanent, pe toată durata vieţii, nu doar pe perioada şcolarităţii. Riscurile
pentru sănătate se modifică periodic, bacteriile şi virusurile care ne îmbolnăvesc devin din ce
în ce mai rezistente iar organismul uman se îmbolnăveşte mai uşor. Un număr din ce în ce mai
mare de copii suferă de afecţiuni grave, uneori incurabile. Toate aceste aspecte ar trebui să fie
un semnal de alarmă care să ne atragă atenţia asupra faptului că un număr mare de factori
externi ne afectează sănătatea. Aceşti factori sunt poluarea zilnică, alimentaţia
necorespunzătoare, igiena deficitară şi, în unele cazuri, administrarea unor medicamente
„după ureche”, fără consultarea unui specialist.
 Tema de control 4

Redactați o programă pentru o disciplină opţională subsumată/ asociată domeniului

igienei, programă care să implice abordarea creativă a acestui domeniu în învăţământul
primar/ preșcolar, urmărind câteva repere:

- asigurarea educării populației școlare pentru un stil de viață sănătos;

- facilitarea accesului la o informare corectă, avizată atât în mediul urban cât și în
mediul rural;
- realizarea în mod indirect și a educației adulților;
- diminuarea numărului de îmbolnăviri și reducerea comportamentelor cu risc;
- contribuirea într-o oarecare măsură la creșterea calității actului medical.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ HADÎMBU

LOC. MOGOŞEŞTI, JUD. IAŞI
AN ŞCOLAR 2019-2020
Prof. CERU DIANA BIANCA

PROIECT DE PROGRAMĂ

Curriculum la decizia şcolii

Disciplina opţională

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

SANITARII PRICEPUŢI

Clasa a IV-a
Notă de prezentare

„Născută din grija de a ajuta fără nici o discriminare răniţii pe câmpurile de luptă,
Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, sub aspectele sale internaţionale şi
naţionale, se angajează să prevină şi să aline, în toate împrejurările, suferinţele oamenilor.
Scopul ei este de a proteja viaţa şi sănătatea, dar și persoana umană. Ea favorizează
înţelegerea, cooperarea şi o pace durabilă între toate popoarele”.
(Principiul fundamental „Umanitate” al Mişcării Internaţionale
de Cruce Roşie şi Semilună Roşie)
Primul ajutor de bază este doar un ajutor temporar acordat în caz de urgenţă pentru
salvarea vieţii, prevenirea unor complicaţii ulterioare şi ameliorarea suferințelor până în
momentul în care un serviciu medical adecvat poate să intervină. Viața unei persoane
accidentate depinde, într-o mare măsură, de momentul acordării primului ajutor și de
priceperea celui care intervine primul la locul accidentului.
Acest opţional este necesar pentru cunoaşterea normelor igienice ce trebuie aplicate în
vederea menţinerii sănătăţii fizice şi morale, cunoaşterea noţiunilor de circulaţie rutieră şi
protecţie civilă, însuşirea unor manevre de acordare a primului ajutor în caz de accidente sau
îmbolnăviri şi donarea voluntară de sânge, fiind astfel stimulată dezvoltarea sentimentului
solidarităţii umane faţă de cei aflaţi în suferinţă şi a respectului faţă de oameni şi nu în ultimul
rând promovării ocrotirii mediului înconjurător.

Principalele elemente vizate de aplicarea acestei discipline opţionale sunt:

1. Promovarea sănătăţii şi a stării de bine a elevului:

 funcţionarea optimă din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoţional,
social şi spiritual
 formarea unui stil de viaţă sănătos
2. Dezvoltarea personală a elevului:
 autocunoaşterea şi construirea unei imagini pozitive despre sine
 dezvoltarea gândirii acestuia la educarea inteligenţei şi creativităţii, la
dispariţia barierelor dintre teorie şi practică
 pregătirea pe baza unei tematici de probe teoretice şi practice-prevăzute de
manualul de „prim ajutor” având ca finalitate pariciparea la concursul județean
”Sanitarii pricepuți”
 comunicare şi relaţionare interpersonală
  controlul stresului
 dezvoltarea carierei personale

Valori şi atitudini:

 Prevenirea accidentelor şi a comportamentelor de risc pentru sănătate

 Prevenirea atitudinilor negative faţă de sine şi de viaţă
 Prevenirea conflictelor interpersonale, a dezaprobării sociale şi a situaţiilor de
criză

Competențe generale:

1. Formarea unor atitudini și comportamente responsabile privind starea de sănătate;

2. Însușirea corectă a cunoștințelor și deprinderilor practice de bază, necesare acordării
primului ajutor în situații critice;
3. Dezvoltarea sentimentului solidarității umane față de cei aflați în suferință și a
respectului față de persoanele în vârstă sau cu dizabilități;
4. Dezvoltarea capaciății de a rezolva situații problemă privind sănătatea și mediul;

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

Competențe specifice Activităţi de învăţare

1.1 identificarea aspectelor pozitive și a unor - analiza unor cazuri reale (din experienţa
greşeli în aplicarea normelor igienico-sanitare în proprie sau mass-media);
propriul comportament sau al altora
- exerciţii de problematizare;

- realizarea unor expoziţii cu brosuri si

materiale pentru igiena, primul ajutor;
2.1. însușirea corectă a principiilor de bază în
- lecturi, portofolii;
primul ajutor;
- demonstratii practice;
2.2. descrierea tehnicilor de prim ajutor și a - aplicatii pentru exersarea tehnicilor de
etapelor de lucru în scopul intervenției eficiente prim ajutor în diferite situatii critice:
în caz de accidente; hemoragii, fracturi, luxatii, entorse, stop
cardio-respirator, intoxicatii, lipotimie,
asfixie, insolatii, plăgi;
2.3. utilizarea corectă a materialelor din trusă
- simularea unor situaţii corecte/incorecte
în timpul acordării primului ajutor;
în legătură cu regulile de acordare a
primului ajutor;

- participarea la concursul ,,Sanitarii

priceputi”/ Protecție civilă
3.1. evidențierea importanţei cunoaşterii
regulilor de acordare a primului ajutor; - selectarea mesajelor vizând importanţa
acordării primului ajutor în urma vizionării
unor filme, emisiuni TV, documentare, în
urma audierii unor emisiuni radio sau ca
urmare a lecturării unor texte din presa
3.2. formarea unui comportament prin care să
scrisă;
manifeste initiativă în acordarea primului ajutor,
persoanelor aflate în suferință; - studii de caz;

- dezbateri;

4.1 formarea capacității de a interveni operativ - exerciţii de determinare şi argumentare a

în diferite situatii critice. cazurilor şi soluţiilor găsite la unele situaţii
date sau create;

Conţinuturi

I.Proba teoretică:

1. Mişcarea de Crucea Roşie şi Semilună Roşie-istoric

2. Principiile fundamentale ale Crucii Roşii
3. Crucea Roşie Română-istoric
4. Igiena individuală
5. Igiena alimentelor şi a apei de băut
6. Igiena camerei de locuit, a localului şcolii, a clasei, a laboratorului
7. Regimul de activitate şi de odihnă al elevului
8. Îngrijirea şi protejarea mediului înconjurător
9. Prevenirea accidentelor de circulaţie
10. Prevenirea bolilor contagioase
11. Prevenirea cariei dentare
12. Prevenirea accidentelor în activitatea şcolară
13. Principii generale în acordarea primului ajutor
14. Măsuri de autoprotecţie în acordarea primului ajutor
15. Tehnica resuscitării cardiorespiratorii
16. Principiile unei hemostaze corecte
17. Principii generale ale bandajelor
18. Semnele fracturilor de membre
19. Primul ajutor în arsuri
20. Primul ajutor în intoxicaţii/otrăviri
21. Ce este o persoană cu nevoi sociale deosebite? Atitudinea elevilor faţă de aceasta

II.Proba practică:

1. Resuscitarea cardiacă şi respiratorie

2. Primul ajutor în lipotimie
3. Primul ajutor în convulsii
4. Primul ajutor în plagi
5. Primul ajutor în luxaţii şi entorse
6. Primul ajutor în arsuri
7. Hemoragia-tehnica hemostazei
8. Primul ajutor în fracturi
9. Primul ajutor în caz de electrocutare
10. Primul ajutor în caz de degerături
11. Primul ajutor în caz de înec
12. Primul ajutor în caz de insolaţie
13. Transportul accidentaţilor
Sugestii metodologice/Modalităţi de evaluare

 reactualizarea de concepte biologice prin documentare cu ajutorul unor cd-uri, atlase

ale corpului omenesc, mulaje

 observarea şi studierea unor pliante, broşuri sanitare,etc.

 vizionarea unor PPT-uri si fimuleţe cu oameni aflaţi în diferite situaţii de accidentare

şi modalităţi de acordare a primului ajutor în diferite tipuri de dezastre

 studiul de caz care va permite elevului confruntarea directă cu situaţia reală pe baza
studierii unor surse variate

 munca în echipă în vederea dezvoltării comportamentului social al elevilor precum şi a

abilităţilor de comunicare şi întrajutorare

 exerciţii de acordare a primului ajutor în cazuri de accidentare folosind trusele de prim

ajutor şi mulajele

 realizarea unor postere sau pliante ce vin în sprijinul evitării consumului de alcool,
tutun, droguri

 modelarea, care presupune cunoaşterea indirectă a tipurilor de traumatisme prin

analogie, cu ajutorul mulajelor

 organizarea unor dezbateri privind găsirea de soluţii pentru ajutorarea celor aflaţi în
diferite situaţii dificile ce afectează sănătatea şi viaţa

 exerciţii de asigurarea a zonei şi stabilirea diagnosticului în vederea anunţării

serviciului 112 şi acordării primului ajutor până la sosirea acestuia

 prezentarea unor situaţii trăite de elevi, în care au avut posibilitatea să-i ajute pe cei
aflaţi în suferinţă si descrierea modului de acţiune (ex. donarea de sânge)

 exerciţii practice de acordare a primului ajutor în stop cardiorespirator,

lipotimie,hemoragii,fracturi, traumatisme, inec, arsuri ,insolaţie, degerături, afecţiuni
cardiace,etc. folosind mulajul omenesc şi trusele de prim-ajutor

 prezentarea unor exemple de regim zilnic de viaţă şi evaluarea lor

 probă practică
 probă scrisă
 evaluare prin note a portofoliilor
  aprecierea prin note a referatelor
 notarea activităţilor individuale şi pe grupe

Activităţi finalizatoare

 Portofoliu „Sanitarii Pricepuţi”-colecţie de materiale informative referitoare la

educaţia pentru sănătate a elevilor
 Colectivul sanitar al clasei-mijloc practic de antrenare a elevilor în înfăptuirea unor
reguli de igienă a colectivităţii (coş de gunoi în clase, trusă de prim ajutor, aerisirea
claselor după fiecare oră, verificarea bancilor să nu conţină mizerie după orele de curs
etc.)
 Vizionarea de filme cu conţinut sanitar la ”Centrul de Educaţie pentru sănătate”
 Participarea la concursul „ Sanitarii Pricepuţi” organizat de Centrul de Cruce Roşie

Bibliografie

 Nicolae Nicoară „ Crucea Roşie Română aproape o poveste”, 1996

 Pliantul: „Sprijiniţi-ne ca să va putem da veşti bune”, 1997
 Manualul: „Primul ajutor”, Ediţia a II-a, Crucea Roşie Română
 Broşura: „Principiile fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi
Semilună Roşie”, 1997
 Broşura: „Crucea Roşie şi Semiluna Roşie-Portretul unei Mişcări Internaţionale”,
1992
 Broşura: „Paşaport de umblat prin viaţă fără SIDA”, 1996
 Revista: „Sănătatea”, organul de presă al Societăţii de Cruce Roşie din România
 Programul Naţional: „Educaţia pentru sănătate în şcoala românescă”, Ghid pentru
cadre didactice ( suport informativ), Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Exemple de activităţi concrete care pot fi desfăşurate în cadrul disciplinei opţionale
alese:

- Activităţi commune părinţi-elevi, organizate sub formă practică, cum ar fi: modul în
care trebuie să spălăm corect fructele şi legumele, cum putem să combinăm diferite
grupe alimentare, cum arată un mic dejun sănătos, care sunt alimentele
interzise/nerecomandate copiilor, realizarea unor platouri ornamentale din fructe sau
legume care pot fi consumate la încheierea activităţii etc;
- Activităţi practice realizate în parteneriat cu Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă
„Mihail Sturdza” Iaşi: principiile de acordare ale primului ajutor, tehnica resuscitării
cardio-respiratorii realizată cu ajutorul unui mulaj, etapele şi modul de reacţie în cazul
unor accidentări uşoare sau severe, vizitarea sediului ISU etc;
- Desfăşurarea unor activităţi în parteneriat cu Asociaţia studenţilor de la Facultatea de
Medicină/ cabinet medic de familie sau cabinet stomatologic prin care
studenţii/medicii se deplasează în şcoli cu scopul de a instrui elevii pe diverse teme,
cum ar fi: aplicarea corectă a unui bandaj, efectuarea corectă a periajului dinţilor,
automedicaţia, primul ajutor în cazul unor fracturi etc;
- Efectuarea unor vizite la centre de zi pentru copii, azile de bătrâni şi şcoli care
lucrează cu copii instituţionalizaţi sau cu cerinţe educaţionale speciale cu scopul de a
dezvolta capacităţile empatice ale copiilor şi de a îi ajuta să înţeleagă nevoile unei
persoane aflate în dificultate sau care are cerinţe educaţionale speciale. Totodată, prin
intermediul unor astfel de activităţi copiii devin conştienţi de starea de sănătate a
propriei persoane şi învaţă cum pot să se menţină sănătoşi.
Toate aceste activităţi pot fi desfăşurate prin implicarea cadrului didactic dar
mai ales a părinţilor, care trebuie să fie parteneri permanenţi ai proceselor şi
activităţilor desfăşurate în cadrul şcolii. Ideal ar fi ca orice lecţie din sfera ştiinţelor să
se desfăşoare cât mai mult la nivel practic şi nu doar teoretic; cu toate acestea, lipsa
infrastructurii educaţionale conduce la efectuarea unor activităţi teoretice în timpul
cărora elevii se plictisesc şi îşi pierd interesul.
O disciplină opţională permite cadrului didactic personalizarea conţinuturilor şi
a modului în care se studiază disciplina respectivă. Putem deci, să fructificăm la
maximum această oportunitate şi să le oferim elevilor activităţi interesante, care au
scopul de a-i pregăti pentru viaţă, pentru comunitate, pentru viitor.
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Hadîmbu Aviz Director,
Disciplina: Sanitarii pricepuți
Anul şcolar: 2019 - 2020
Clasa: a IV – a Aviz şef comisie metodică,
Nr. de ore / săptămână: 1 oră / săpt.
Cadru didactic: CERU DIANA BIANCA
NR. 1332/10.09.2019

PROIECTARE DIDACTICĂ ANUALĂ

Competenţe generale:

5. Formarea unor atitudini și comportamente responsabile privind starea de sănătate;

6. Însușirea corectă a cunoștințelor și deprinderilor practice de bază, necesare acordării primului ajutor în situații critice;
7. Dezvoltarea sentimentului solidarității umane față de cei aflați în suferință și a respectului față de persoanele în vârstă sau cu dizabilități;
8. Dezvoltarea capaciății de a rezolva situații problemă privind sănătatea și mediul;

Nr. Conţinuturi Semestrul I Semestrul II TOTAL

crt. ÎNCADRAREA MATERIEI ORE
1. Introducere în disciplina ”Educație pentru sănătate” 13 - 13

2. Acordarea primului ajutor - 17 17

5. “Şcoala altfel” – proiect educaţional 1 1

6. Recapitulare - Evaluare 2 2 4
TOTAL ORE 15 20 35
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Hadîmbu
Disciplina: Sanitarii pricepuți
Anul şcolar: 2019 - 2020
Clasa: a IV – a
Nr. de ore / săptămână: 1 oră / săpt.
Cadru didactic: CERU DIANA BIANCA
PROIECTARE DIDACTICĂ SEMESTRIALĂ - SEMESTRUL I

Nr. Unitatea de
crt. învățare Competențe generale și specifice Conținuturi Nr. de ore Săptămâna Observații
1. Introducere 1.2 identificarea aspectelor pozitive și a unor 1 S1
în disciplina greşeli în aplicarea normelor igienico-sanitare în 1 S2
Mişcarea de Cruce Roşie şi Semilună
”Educație propriul comportament sau al altora; 1 S3
pentru Principiile fundamentale ale Crucii Roşii
Crucea Roşie Română-istoric 1 S4
sănătate”
2.1. însușirea corectă a principiilor de Igiena individuală 1 S5
bază în primul ajutor; Igiena alimentelor şi a apei de băut 1 S6
Igiena camerei de locuit, a localului
2.2. descrierea tehnicilor de prim ajutor și a etapelor şcolii, a clasei, a laboratorului 1 S7
de lucru în scopul intervenției eficiente în caz de Regimul de activitate şi de odihnă al
accidente; elevului 1 S9
2.3. utilizarea corectă a materialelor din trusă în Recapitulare-evaluare 1 S10
timpul acordării primului ajutor; Prevenirea accidentelor de circulaţie 1 S11
Prevenirea bolilor contagioase 1 S12
3.1. evidențierea importanţei cunoaşterii regulilor de Prevenirea cariei dentare 1 S13
acordare a primului ajutor; Prevenirea accidentelor în activitatea
şcolară 1 S14
3.2. formarea unui comportament prin care să Principii generale în acordarea primului
manifeste initiativă în acordarea primului ajutor, ajutor 1 S15
persoanelor aflate în suferință; Prezentarea portofoliilor

4.1 formarea capacității de a interveni operativ

în diferite situatii critice.
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Hadîmbu
Disciplina: Sanitarii pricepuți
Anul şcolar: 2019- 2020
Clasa: a IV – a
Nr. de ore / săptămână: 1 oră / săpt.
Cadru didactic: CERU DIANA BIANCA
PROIECTARE DIDACTICĂ SEMESTRIALĂ - SEMESTRUL II

Nr. Unitatea de
crt. învățare Competențe generale și specifice Conținuturi Nr. de ore Săptămâna Observații
2. Acordarea 1.3 identificarea aspectelor pozitive și a unor Măsuri de autoprotecţie în acordarea 1 S1
primului greşeli în aplicarea normelor igienico-sanitare în primului ajutor 1 S2
ajutor propriul comportament sau al altora; Tehnica resuscitării cardiorespiratorii
2.1. însușirea corectă a principiilor de bază în primul Principiile unei hemostaze corecte 1 S3
ajutor; Principii generale ale bandajelor 1 S4
2.2. descrierea tehnicilor de prim ajutor și a etapelor Semnele fracturilor de membre; primul 1 S5
de lucru în scopul intervenției eficiente în caz de ajutor în caz de fracturi
accidente; Primul ajutor în arsuri
2.3. utilizarea corectă a materialelor din trusă în Primul ajutor în intoxicaţii/otrăviri 1 S6
timpul acordării primului ajutor; Ce este o persoană cu nevoi sociale 1 S7
deosebite? Atitudinea elevilor faţă de 1 S8
3.1. evidențierea importanţei cunoaşterii regulilor de aceasta
acordare a primului ajutor; Prezentarea referatelor, proiectelor 1 S9
Resuscitarea cardiacă şi respiratorie 1 S10
3.2. formarea unui comportament prin care să Primul ajutor în caz de lipotimie și 1 S11
manifeste initiativă în acordarea primului ajutor, convulsii 1 S12
persoanelor aflate în suferință; Primul ajutor în plagi și arsuri
Primul ajutor în luxaţii şi entorse 1 S13
4.1 formarea capacității de a interveni operativ Hemoragia-tehnica hemostazei 1 S14
în diferite situatii critice. Primul ajutor în caz de electrocutare. 1 S16
Transportul accidentaţilor 1 S17
Primul ajutor în caz de degerături și înec 1 S18
Primul ajutor în caz de insolaţie 1 S19
Recapitulare. Evaluare 1 S20

* Săptămâna 04.05-10.05.2020 (S15) este rezervată activităţilor extraşcolare şi extracurriculare, având un orar specific.