Curs 1

FIINTA UMANA SI NURSING-UL

NEVOILE FUNDAMENTALE
VIRGINIA HENDERSON

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea a 14 nevoi

fundamentale. Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi
este ţelul profesiei de asistentă medicală. După Virginia Henderson nevoia fundamentala.
este o necesitate vitală, esentială fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine din
punct de vedere fizic şi mintal.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. a respira;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
4. a se mişca, a păstra o bună postură;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a învăţa.

Scurtă prezentare a nevoilor

1. A respira
a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia
pulmonară şi tisulară;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturală. este influenţată de următorii factori:
emoţii, furia, frica, exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă
particularităţi în funcţie de vârstă, antrenarnent, starea de sănătate etc.
2. A bea şi mânca
a. Dimensiunea bio-fiziologică interesează ritualul mâncatului (ducerea
alimentelor la gură, masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de calorii;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de
rasă, religie, naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu
etapele vieţii:
3. A elimina: această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie,
cutanată.
a. Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate şi este
în acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice fel
modifică frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor, transpiraţia
etc.
4. A te mişca, a te mentine într-o bună postură

1
 a. Aspectul bio-fiziologic diferă în funcţie de vârstă, starea de sănătate,
antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos,
influenţează mişcarea şi adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului
reflectă conştient sau inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea
este influenţată şi de nivelul cultural. Aceasta influenţează mersul,
gesturile, mimica etc. Problemele de sănătate pot duce la modificări în
domeniul motricităţii.
5. A dormi şi a te odihni
a. Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază
cu vârsta şi starea de sănătate. Calitatea somnului, ca şi repausul mintal
şi fizic influenţează sistemele cardio-vascular, digestiv, neuro-muscular. O
persoană privată de sornn manifestă tulburari fizice şi psihice.
b. Psiho-socio-cultural somnul şi repausul sunt afectate de emoţii şi
obligaţii sociale (muncă). Există persoane care uzează de droguri pentru a
rămâne treji sau pentru a dormi.
6. A se îmbrăca şi a se dezbrăca
a. Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest
domeniu cer o anumită capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind
diferite, în funcţie de vârsta, starea de sănătate.
b. Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalităţii şi a
sexualităţii în alegerea veşmintelor, anumite grupuri socio-culturale şi
religioase au exigenţe particulare: voal, turban etc.
7. A mentine temperatura corpului în limita normale
a. Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu
înaintarea în vârstă temperatura corpului este mai influenţată de cea a
mediului înconjurător. Temperatura corpului depinde de îmbrăcăminte,
hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
b. Componenta psihică este influenţată de emoţii, anxietate, acestea
crescând temperatura corpului.
8. A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele
a. Componenta bio-fiziologică se manifestă în funcţie de capacitatea
fizică de a face gesturile şi mişcările necesare precum şi de factorii
biologici( vârsta şi sexul).
b. Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în
atenţia acordată părului. Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile,
normele de curăţenie diferă de la un grup social la altul. Curăţenia este
influenţată de cultura grupului
9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
a. Pe plan bio-fiziologic independenţa constă din a evita anumite
alimente şi medicamente şi de a se proteja în desfăşurarea anumitor
activităţi zilnice. Este nevoie de a analiza această nevoie în funcţie de
vârstă, anumite afecţiuni (depresii).
b. Componenta psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane
apropiate pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa
unei persoane aparţinătoare aceleiaşi comunităţi, respectarea obiceiurilor
proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranţă.
10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane.
a. Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală
sau non-verbală. Comunicarea verbală cuprinde limbajul, în timp ce
comunicarea non-verbală cuprinde gesturile, mimica, poziţia corpului,
mersul etc.

2
 b. Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea
conţinutului exprimat: sentimente, idei, emoţii. Comunicarea cuprinde
sexualitatea. Această componentă importanta a fiinţei umane se exprimă
din copilărie până la bătrâneţe prin afirmarea de sine, alegerea
veşmintelor, în relaţiile sociale. Când un pacient nu are posibilitatea de
comunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă.
11. A-ţi practica religia
a. Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini
specifice cultului: poziţia îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite
alimente, tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia practicilor religioase
este în funcţie de fenomenele psiho-sociale şi relaţiile interpersonale.
Alterarea stării de sănătate poate antrena creşterea sau diminuarea
adeziunii la religie. În îngrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere
asistentei o educaţie liberală.
12. A fi ocupat pentru a fi util.
De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să
studieze, să muncească. Aceste activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai mare
parte depind de capacitatea fiziologică şi dezvoltarea psihosocială a individului.
Normele culturale influenţează satisfacerea acestei nevoi. O problemă de
sănătate poate să diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util
prin diverse activităţi.
13. A se recrea. Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.
a. Componenta bio-fiziologică.Persoanele se pot recrea specific vârstei
şi funcţie de starea de sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi,
surzi, membre amputate) au alte căi de recreere decât cei sănătoşi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se
recrea. Această nevoie poate fi satisfacută atât de familie cât şi de
societate.
14. A învăţa. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga
cunoştinţe noi este specifică tuturor, dar mai evidentă la copii.
a. Componenta biologică este reprezentată de inteligenţă
b. Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a afla şi a
cunoaşte valoarea acordată educaţiei de grupul socio-cultural. Problemele
de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare variate: să facă
pansamente, să-şi administreze insulina, alte medicamente, regim
alimentar etc. Nevoia de a învăţa poate fi legată de dorinţa de a fi util, de a
se recrea, dar în acelaşi timp şi de a fi independent.

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Respiratia corecta este la

fel de necesara ca si hrana
Proverb hindus
A. Respiratia
- reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediu inconjurator, necesar
proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din
arderile celulare

3
- RESPIRATIA – functia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul
necesar metabolismului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest
metabolism

Independenta in satisfacerea nevoi de a respira

- este determinata de mentinerea integritatii calor respiratorii si a muschilor

respiratori, de functionarea lor eficienta
Etapele respiratiei sunt
o ventilatia
 reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamini si
eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon
 are doi timpi – inspiratia si expiratia
 inspiratia este un act activ
 consta in patrunderea aerului in plamin (aproximativ un volum de aer
de 500 ml) .Prin dilatarea diametrelor cavitatii toracice plamânii
urmeaza miscarile cutiei toracice iar presiunea din interiorul lor scade
cu 2-3 mm Hg fata de presiunea atmosferica
 expiratia este un act in mare parte pasiv
 consta in revenirea cutiei toracice la volumul initial prin încetarea
contractiei muschilor respiratori cu eliminarea unei cantitati de aer din
plamini egala cu cea inspirata
 este influentata de
• permeabilitatea cailor respiratorii
• concentratia oxigenului in aerul respirat
• maturitatea centrului respirator bulbar
• expasiunea cutiei toracice
• functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia
o capacitatea vitala
- reprezinta volumul maxim de aer care circula prin plamini si poate fi expulzat prin
expiratia fortata dupa o inspiratie fortata
În componenta sa intra
 volumul de aer curent
 volumul inspirator de rezerva
 volumul expirator de rezerva
Valoarea capacitatii vitale variaza in functie de: virsta, sex, inaltime
o difuzarea gazelor
 este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in
capilarele perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele
pulmonare
 este influentata de
• diferenta de presiune a O2 in aerul alveolar si concentratia de
O2 din singe
• starea peretelui alveolar
• mărimea suprafetei alveolare
o etapa circulatorie
 consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi si a
dioxidului de carbon adus de la tesuturi, prin vasele venoase, la
plămân pentru a se elimina
 este influentata de

4
 • cantitatea de hemoglobina din singe
• debitul cardiac
• numarul de hematii
• permeabilitatea retelei periferice arteriale
o etapa tisulara
 reprezinta schimbul de gaze dintre sânge si tesuturi, cu ajutorul unui
sistem enzimatic complex

Asistenta medicală face observaţii privind etapa ventilatorie a respiraţiei.

Reglarea respiratiei

- este realizată prin mecanisme nervoase si umorale

- aceste mecanisme adaptează respiraţia la necesităţile aportului de oxigen şi
eliminării de dioxid de carbon
- centrul respirator este constituit din componentele SNC care intreşine şi modifică
mişcările respiratorii, rolul principal revenind centrului bulbar şi centrului
pneumotaric
- reglarea umoraăa este determinată prin excitarea directă a centrului respirator de
către CO2 din sânge şi a oxigenului dizolvat fizic în plasmă
- respiraţia normală - eupneea – se desfaşoară fără efort în mod silenţios iar
mişcările cutiei toracice sunt simterice , ritmice, puţin vizibile

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira

A) factori biologici
o virsta
 la copii numarul de respiratii pe minut este mai mare decât la adult
o sexul
 la femei se inregistreaza valori ale frecventei la limita maxima a
normalului, la barbati la limita minima
o statura
 la persoanele mai scunde , numarul de respiratii / minut este mai
mare decit la persoanele mai inalte
o somnul
 in timpul somnului, frecventa respiratiilor este mai scazuta decât în
timpul starii de veghe
o postura
 pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plămânului in timpul
respiratiei
 individul sanatos poate respira in ortostatism, sezind, culcat
 pozitia care favorizeaza respiratia este cea sezind si ortostatica, prin
contractia corespunzatoare a diafragmei
o alimentatia
 influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si prin aportul de
glucoza , favorizeaza o buna functionare a diafragmei si a celorlalti
muschi respiratori

5
 o exercitiul fizic
 influenteaza frecventa respiratiei
 persoanele neantrenate dau semne de oboseala la un efort mai mic
decit cele antrenate
B) factori psihologici
o emotiile
 influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei
 aceeasi influenta o au plânsul si râsul
C) factori sociologici
o mediul ambiant
 procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza
respiratia
 mediul poluat , incarcat cu particule microbiene, chimice influenteaza
negativ respiratia
 umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu confortabil
o climatul
 influenteaza frecventa respiratiei
 caldura determina cresterea frecventei, frigul – scaderea frecventei
 vântul perturba respiratia
 altitudinea prin rarefierea aerului determina cresterea frecventei
o locul de munca
 prin poluare chimica sau microbiana devine un mediu nefavorabil
bunei respiratii

Manifestari de dependenta

- frecventa respiratiei
o reprezinta numarul de respiratii /minut
o este influentata de virsta si de sex
 la n n 30 – 50 r/min
 la 2 ani 25 -35 r/min
 la 12 ani 15 – 25 r/min
 adult 16 -18 r/min
 vârstnic 15 -25 r/min
- amplitudinea
o este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plămân la fiecare
respiratie
o respiratia este profunda sau superficiala
- ritmul
o reprezinta pauzele dintre respiratii
o este ritmica
- zgomotele respiratorii
o este linistita – normal
o in somn devine mai zgomotoasa
- simetria miscarilor respiratorii
o ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborire in timpul
inspiratiei si expiratiei
- tipul de respiratie
o sunt 3 tipuri de respiratie
 costal superior
6
 • întîlnit la femei prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice,
datorita măririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei
 costal inferior
• înîilnit la bărbat prin mărirea diametrului lateral al cutiei toracice
 abdominal
• întîlnit la copii si virstnici prin mărirea diametrului vertical al
cutiei toracice
- mucozitati
o mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense
- tusea
o reprezinta o expiratie fortata prin care se elimina secretiile din caile
respiratorii
o este un fenomen de protectie al organismului

Interventiile asistentei in satisfacerea nevoii

- exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului

- invata pacientul
o sa faca exercitii respiratorii
o sa faca exercitii de mers, de relaxare
o sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respratia
o sa înlature obiceiurile daunatoare – imbracaminte strâmta, tabagism, mese
copioase

Dependenta in satisfacerea nevoii

- se manifesta prin
o alterarea vocii
o dispneea
o obstructia cailor respiratorii

Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii de a respira

- surse de ordin fizic

o alterarea mucoasei nazale, faringiene, bronsice, traheale sau parenchimului
pulmonar, tabagismul
o obstructia cailor respiratorii – obezitatea, bandaje toracice, dezechilibru
hidroelectrostatic, durere

- surse de ordin psihologic

o anxietate, stresul
o situatie de criza

- lipsa cunoasterii
o cunoasterea de sine
o cunoasterea mediului ambiant
o cunoasterea altor persoane

1.ALTERAREA VOCII

7
 - poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare –
nas, faringe, laringe, dar si de prezenta alergenilor din mediul inconjurator

Manifestari de dependenta

- disfonie
o tulburari ale emisiunii vocale, interesind inaltimea, intensitatea si timbrul vocii
o se manifesta sub forma de raguseala, voce stinsa, voce aspra
- afonie
o imposibilitatea de a vorbi
- senzatie de sufocare
o lipsa de aer

2.DISPNEEA
- se manifesta ca o respiratie anevoioasa
- este provocata de numeroase cauze
o boli ale inimii
o boli ale plămânului
o boli ale cailor respiratorii superioare
- aerul patrunde cu greutate in plamin, avind drept consecinta oxigenarea
defectuoasa a tesuturilor si acumularea de CO2 în singe
- pacientul este anxios

Manifestari de dependenta

- ortopnee
o pozitie fortata, cu bratele atirnate pe linga corp
o bolnavul stind sezind – pozitie in care poate respira
- apnee
o oprirea respiratiei
- bradipnee
o reducerea frecventei respiratorii
- tahipnee
o cresterea frecventei respiratorii
- amplitudine modificata
o respiratie superficiala sau profunda
- hiperventilatie
o patrunderea unei cantitati mari de aer in plamin
- hipoventilatie
o patrunderea unei cantitati mici de aer in pamin
- tuse
o expiratie fortata , ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de
secretiile acumulate
- hemoptizie
o hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul cailor
respiratorii - plamini
- mucozitati (sputa)
o amestec de secretii din arborele traheo-bronsic, formate din mucus, puroi,
singe, celule descuamate
- dispnee Cheyne- Stokes

8
 o respiratie din ce in ce mai frecventa ajunsa la un grad maxim, dupa care
frecvena scade treptat si este urmata de o perioada de apnee
o ciclul se reia
- dispnee Kusmaul
o inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata, apnee
o ciclul se reia
- zgomote respiratorii
o sunt de diferite tipuri
 crepitante
 ronflante
 sibilante
- cianoza
o tegumente albastru-vineţiila nivelul extremitatiilor: nas, buze, lobul urechii,
unghii

3.OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

- poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar si de prezenta
unor corpi straini, patrunsi accidental in caile respiratorii – indeosebi la copii – ca si
deformari ale nasului

Manifestari de dependenta

- respiratie dificila pe nas

o bolnavul respira pe gura
- secretii abundente nazale
o secretii mucoase, purulente sau sangvinolente, care impiedica respiratia
- epistaxis
o hemoragie nazala
- deformari ale nasului
o deviatie de sept, traumatisme
- stranut
o expirare fortata
- aspiratie pe nas
o smiorcait
- cornaj
o zgomot inspirator cu caracter de şuierătură, auzibil de la distanta
- tiraj
o depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru,
intercostal
- tuse
o cu caracter de tuse uscata sau umeda, persistenta

Interventiile asistentei

- pacientul cu deficienţe respiratorii

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI

AUTONOME SI DELEGATE
Pacientul sa respire liber, pe nas la nivelul nasului
- indeparteaza secretiile nazale
- umezeste aerul din incapere

9

Pacientul sa nu devina sursa de
infectie
Oprirea epistaxisului
Pacientul sa prezinte mucoase
respiratorii umede si integre
Pacientul sa inghita fara dificultate
Pacientul sa fie echilibrat psihic
Pacientul sa prezinte rezistenta
crescuta fata de infectie
Pacientul sa prezinte cai respiratorii
permeabile si o buna respiratie
- asigura un aport suficient de
lichide pe 24 ore
- educa pacientul să folosi batista
individuala, de unica folosinta
- educa pacientul pentru a evita
imprastierea secretiilor nazale
- aseaza pacientul in pozitie
sezinda
- comprima cu policele, pe septul
nazal, nara care singereaza timp
de 5 -10 min
- aplica comprese reci pe frunte,
nas sau ceafa
- recomanda pacientului sa nu isi
sufle nasul
la nivelul faringelui si laringelui
- umezeste aerul din incapere
- recomanda pacientului repaus
vocal absolut
- favorizeaza modalitati de
comunicare nonverbala
- intrerupe alimentatia solida
- recomanda gargara cu solutii
antiseptice
- alimenteaza pacientul cu lichide
caldute
- pregateste psihic pacientul, in
vederea aplicarii tehnicilor de
ingrijire si in vederea aspirarii
secretiilor bronsice
- invata pacientul sa evite schim-
barile bruste de temperatura si
de asemena aglomeratiile
la nivelul plaminului si bronhiilor
- invata pacientul sa tuseasca , sa
expectoreze si sa colecteze
sputa
- umezeste aerul din incapere cu
apa alcolizata
- aspira secretiile brosice, daca e
cazul
- invata pacientul sa faca
gimnastica respiratorie
- asigura pozitia sezinda sau
semisezinda a pacientilor cu
dispnee
- invata pacientul sa renunte la
obiceiurile daunatoare – fumat
- administreaza tratamentul
prescris de medic – antitusive,
expectorante, bronhodilatatoare,
decongestionante ale mucoasei
10

Pacientul sa fie echilibrat psihic
traheo-bronsice
- asigura pozitie antalgica
- invata pacientul sa utilizeze
tehnici de relaxare
- pregateste psihic pacientul, in
vederea oricarei tehnici la care
va fi supus – punctii, examene
radiologice, endoscopice

RESPIRATIA NORMALA
EUPNEEA

- MANIFESTARI, SEMNE, SIMPTOME

- Respiratia normala este determinata de integritatea anatomica si functionala a

aparatului respirator
- Frecventa miscarilor respiratorii corespunde virstei si sexului
- Amplitudinea miscarilor este în concordanţă cu frecventa respiratiei
- Miscarile respiratorii sunt simetrice
- Ritmul respirator este regulat
- Tipul de respiratie corespunde virstei si sexului
- Miscarile de inspiratie si expiratie se succed ritmic fara pauza
- Durata expiratiei este mai mare decit a inspiratiei – raportul fiind de 2/1
- Capacitatea de adaptare corespunzatoare pentru intreg procesul respirator la efort,
temperatura inalta/ scazuta , altitudine
- Capacitatea functionala a cailor respiratorii superioare de a executa anumite actiuni
asupra aerului – filtrare, umidificare, incalzire
- Coloratie normala a pielii, fanerelor si mucoaselor
- Hematoza pulmonara constanta – transformarea singelui venos in singe arterial prin
schimbul de gaze ce are loc la nivelul plaminului intre aerul alveolar si singele
venos
- Lipsa principalelor simptome functionale care sunt determinate de tulburari
respiratorii sau afectiuni pulmonare, sughit si tulburarile vocii, dispnee, durere
toracica, tuse, mucozitati, expectoratie, hemoptizie

- ATITUDINI SI INTERVENTII
- Recunoasterea in evaluarea respiratiei pacientului a tot ceea ce este normal fata de
anormal
- Evitarea expunerii prelungite la frig, umezeala, caldura
- Aport alimentar adecvat cu evitarea grasimilor animale , excesul de sare si dulciuri
- Evitarea expunerii in mediu chimic
- Pauze adecvate in functie de efortul fizic
- Renuntarea la fumat, consum de alcool
- Evitarea depasirii greutatii normale
- Plimbari si activitati de relaxare
- Vestimentatie care sa nu impiedice miscarile respiratorii
- Aerisirea camerei si locuintei
- Adoptarea unei pozitii care sa permita expansiunea cavitatii toracice

11
 - Crearea unui mediu ambiant care sa aiba temperatura, umiditatea , luminozitatea in
limite normale
- Consum de lichide pentru hidratare corespunzatoare
- Evitarea consumului de medicamente cu efect de polipragmazie (prescrierea mai
multor medicamente)– predispune la decompensare respiratorie
- Cunoasterea limitelor fiziologice
- Control preventiv
- Educatie

EDUCATIA PACIENTULUI
- Respiratia este functia vitala cea mai importanta
• a respira in mod constient inseamna a respira incet, adinc
• in general oamenii nu stiu sa respire corect rezultind un deficit de oxigen cu
numeroase consecinte
o ritm cardiac crescut
o anxietate
o indispozitii
o insomnii
o durere de cap
o respiratie superficiala

Reguli pentru respiratie constienta

• aerul il inspiram numai pe nas, gura ramine inchisa
• inspiratia aerului trebuie sa fie adinca, profunda pina in abdomen
• acest mod de respiratie are efect relaxant si stimulent
• diafragma prin alternanta miscarilor sus-jos executa masaj organelor zonei
inferioare si favorizeaza circulatia sanguina
• respiratia trebuie sa fie regulata si cu ritm egal, constant

B. Circulatia
- este functia prin care se realizeaza miscarea singelui in interiorul vaselor sanguine,
care are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi, dar
si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele excretoare
- un rol important il detin singele si limfa, cuprinse in sistemul circulator, si inima, in
conditii de integritate anatomica si functionala
- asistenta medicala supravegheaza pulsul si tensiunea arteriala

Independenta in satisfacerea circulatiei

a. pulsul
o reprezinta expansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un plan
osos si este sincrona cu sistola ventriculara
o pulsul ia nastere din conflictul dintre singele existent in sistemul arterial si cel
impins in timpul sistolei
o
Factorii care influienteaza pulsul
- factori biologici
o virsta
 la copilul mic – frecventa este mai crescuta decit la adult, de
asemenea la virstnici

12
 o inaltimea corporala
 persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decit a celor
inalte
o somnul
 frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
o alimentatia
 in timpul digestiei, frecventa pulsului creste
o efortul fizic
 determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea
efortului
- factori psihologici
o produc cresterea frecventei pulsului
 emotiile
 plinsul
 minia
- factori sociali
o mediul ambiant
 prin concentratia de oxigen a aerului inspirat, influenteaza frecventa
pulsului

Manifestari de independenta
- frecventa
o reprezinta numarul de pulsatii/min
 la n n 130 -140 p/min
 la copilul mic 100 -120 p/min
 la 10 ani 90 – 100 p/min
 la adult 60 -80 p/min
 virstnic peste 80 -90 p/min
- ritm
o pauzele dintre pulsatii sunt egale
o pulsul este ritmic
- sfigmograma (arteriograma)
o anacrota
o catacrota
o inflexiune dicrota
- amplitudine (volum)
o este determinata de cantitarea de singe existenta in vase
o este mai mare cu cit vasele sunt mai aproape de inima
o la arterele simetrice, volulmul pulsului este egal
- tensiunea pulsului
o este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda
pulsatila sa dispara
- celeritatea
o reprezinta viteza de ridicare si coborire a undei pulsatile
- coloratia tegumentelor
o coloratie roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor
o tegumentele sunt calde

b. tensiunea arteriala
- reprezinta presiunea exercitata de singele circulant asupra peretilor arteriali

13
 - factorii care determina tensiunea arteriala
o debitul cardiac
o forta de contractie a inimii
o elasticitatea si calibrul vaselor
o viscozitatea singelui
- tensiunea scade de la centru la periferie

Factorii care influenteaza tensiunea arteriala

- factori biologici
o virsta
 tensiunea este mai mica la copii si creste pe masura ce inainteaza in
virsta
 se stabiliyează la adult
 creste usor la persoana virstnica
o somnul
 T A in timpul somnului este mai mica decit in starea de veghe
o activitatea
 diurna produce o crestere a tensiunii arteriale
 efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la
valorile initiale dupa incetarea acestuia
- factori psihologici
o emotiile, bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale
- factori sociologici
o climatul
 frigul produce vasoconstrictie, deci cresterea T A
 caldura produce vasodilatatie , deci scaderea T A

Manifestari de independenta
- tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare
- tensiunea minima se obtine in timpul diastolei
o intre 1 -3 ani 75-90/50-60 mmHg
o intre 4 -11 ani 90-110/60-65 mmHG
o intre 12- 15 ani 100-120/60-75 mmHg
o adult 11-140/75-90 mmHg
o virstnic peste 150/peste 90 mmHg
- tensiunea diferentiala reprezinta diferenta TA max -TA min
o TA dif = TA max 140 – TA min 80 = 60mmHG
- mentinerea raportului intre TA max si TA min
o TA min = TA max/2 + 1 sau 2

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei sanguine

- educa pacientul
o pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere – aerisire
o sa-si mentina tegumentele curate, integre
o sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu
o sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool
o sa evite sedentarismul
o sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stinjeneasca circulatia

14
 Dependenta in satisfacerea nevoii

CIRCULATIA INADECVATA

Manifestari de dependenta

- tegumente modificate
o reci, palide datorita irigarii insuficiente a pielii
o cianotice – coloratie violacee a unghilor, buzelor, lobului urechii
- modificari de frecventa a pulsului
o tahicardie – cresterea frecventei pulsulu
o bradicardie – scaderea frecventei pulsului
- modificari de volum ale pulsului
o puls filiform – cu volum foarte redus, abia perceptibil
o puls asimetric – volum diferit al pulsului la arterele simetrice
- modificarile de ritm ale pulsului
o puls aritmic – pauze inegale intre pulsatii
o puls dicrot – se percep 2 pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de o
pauza
- modificari ale TA
o hipertensiune arteriala – cresterea TA peste valorile normale
o hipotensiune arteriala – scaderea TA sub valorile normale
o modificari ale TA diferentiale – variatiile TA max si TA min nu se fac paralel
o TA diferita la segmente simetrice – brat sting, drept
- hipoxemie
o scaderea cantitatii de oxigen din singe
- hipoxie
o diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi

Surse de dificultate
- de ordin fizic
o alterarea
 muschiului cardiac,
 a peretilor arteriali, venosi,
 obstructii arteriale,
 supraincarcarea inimii
- de ordin psihologic
o anxietatea
o stresul
o situatia de criza
- lipsa cunoasterii
o cunoastere insuficienta
 despre alimentatia echilibrata,
 despre sine,
 despre altii,
 despre obiceiurile daunatoare

Interventiile asistentei
- pacientul cu circulatie inadecvata

15
 OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
Pacientul sa prezinte circulatie 1. invata pacientul
adecvata - sa intrerupa consumul de tutun,
alcool
- sa aiba alimentatie bogata in
fructe, zarzavaturi
- sa reduca grasimile si clorura de
sodiu din alimentatie
2. administreaza medicatia
prescrisa de medic
- tonice cardiace
- antiaritmice
- diuretice
- vasodilatatoare
- hipotensoare
- antianginoase
- anticoagulante
3. urmareste efectul
medicamentelor
4. aplica tehnici de favorizare a
circulatiei
- exercitii active, pasive
- masaje
Pacientul sa fie echilibrat psihic informeaza pacientul asupra
- stadiului bolii sale
- gradului de efort pe care il poate
depune
- importanta continuarii
tratamentului medicamentos

NESATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA AFECTEAZA BUNA RELATIE CU

CELELALTE NEVOI

- a comunica
- comunicare deficitara sau incapacitatea de a relata , datorita tulburarilor functionale
respiratorii si fenomenelor obstructive
- a se misca si a avea o buna postura
- dificultate, disconfort si imposibilitatea de a desfasura activitati datorita fenomenelor
dispneice , insuficientelor respiratorii si oboselii
- a-si mentine temperatura in limite normale
- stari febrile potentiale datorate infectiilor cailor respiratorii
- a bea si a minca
- diminuarea/incapacitatea nutritiei legata de tulburarile functionale respiratorii
- a dormi, a se odihni
- tulburari de odihna si somn cauzate de tuse, dispnee, expectoratie, hemoptizie

PROCES DE INGRIJIRE

- culegere de date

16
• apreciere
- identificarea problemelor
• probleme posibile
 alterarea vocii, disfonie, cai aeriene incarcate, obstructia cailor respiratorii
 alterarea potentiala a functiei respiratorii
 diminuarea schimbului de gaze
 alterarea perfuziei tisulare pulmonare
 potential de sufocare, de hemoptizie, de aspiratie
 degajare ineficienta de secretii bronsice
 anxietate
 senzatie de moarte iminenta
• diagnostic de ingrijiri probabile – PES
- schimbul de oxigen modificat
o referitor la miscarea ariei pulmonare de schimb--> imobilizare, umiditate
extrem de ridicata
o mod de manifestare – respiratie compensatoare cu gura deschisa, dispnee,
cianoza, oboseala, asigurarea unei pozitii ce favorizeaza respiratia
- respiratie ineficienta
o referitor la boala --> obstructie, secretii bronsice abundente, durere,
oboseala, anxietate, modificari de volum ale cutiei toracice
o mod de manifestare – dispnee, tahipnee, cianoza, tuse, batai ale aripilor
nazale, gura punga, expiratie prelungita, respiratie superficiala, solicitarea
muschilor auxiliari
-degajare ineficienta a cailor respiratorii
o referitor la prezenta secretiilor bronsice, abundente, viscoase
o mod de manifestare – tuse si expectoratie fara eficacitate, oboseala, efort
crescut depus pentru a respira, dispnee, senzatie de greutate toracica

Planificarea ingrijirilor

• isi va mentine functia respiratorie optima

• isi va mentine caile respiratorii permeabile
• nu va prezenta dispnee
• isi va ameliora respiratia
• sa prezinte repaus vocal
• sa expectoreze usor
• sa-si favorizeze expansiunea toracica
• sa prezinte stare de siguranta
• va efectua exercitii respiratorii
• va avea un ritm respirator regulat
• va evita mediul poluat, cu alergeni

Aplicarea ingrijirilor
• supravegherea functiei respiratorii si circulatorii pentru asigurarea unei bune
circulatii
• completarea cu date si valori a foii de temperatura
• efectuarea igienei respiratiei
• tehnici de administrare a oxigenului

17
• tehnici de aspirare a secretiilor
• tehnici ce faciliteaza satisfacerea nevoii
• asigurarea conditiilor de mediu si igiena
• asigurarea vestimentatiei corespunzatoare
• efectuarea de exercitii pentru asigurarea functiei respiratorii – miscari, mobilizare,
aerisire

Evaluarea ingrijirilor
• prezenta sau asenta dificultatilor respiratorii
• semnele de hipoxie – cianoza, culoarea tegumentelor, temperatura lor, agitatie
• valoarea semnelor vitale – puls, temperatura, tensiune arteriala, respiratie
• prezenta agentilor poluanti
• expectoratia
• tusea
• reactia fata de anxietate

18