Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs: Agrochimie
PRIN AMENDAMENTE
2020
1
CUPRINS:
2
1. Corectarea reactiei chimice a solurilor acide
In tara noastra solurile acide cu utilizare agricola a caror reactie chimica se impune
a fi corectata, ocupa dupa cartarile efectuate de I.C.P.A., o suprafata de aproximativ
1.700.000 ha, ceea ce reprezinta 17% din suprafata arabila.
3
sau pier aceasta nu se datoreaza toxicitatii acizilor sau ionilor H+, ci întregului
complex ecologic al solului, care însoteşte aciditatea accentuata şi puternica, în special
prezentei ionilor de Al3+ şi Mn2+ mobili în solutia solului peste anumite limite, a
carentelor unor elemente nutritive precum şi a dereglarilor produse de aciditate în
accesibilitatea acestora pentru plante.
S-a constatat ca, sistemul radicular al plantelor cultivate pe aceste soluri se
dezvolta foarte slab, studiile anatomice efectuate evidentiind existenta unui mare
numar de celule cu doi nuclei în regiunea meristemului vârfurilor radacinilor, acestea
indicând inhibarea diviziunii celulare şi deci creşterea în lungime.
Prezenta ionului de aluminiu în exces în solutia solului, determina reducerea
absorbtiei altor elemente ca: fosfor, calciu, potasiu, mangan, fier, sodiu, bor precum şi
a nitratilor. Amendarea prealabila a solurilor acide, este foarte utila, deoarece se
diminueaza continutul de aluminiu, determinând astfel conditii
mult mai bune de utilizare a îngraşamintelor cu fosfor şi de creştere a plantelor.
Din punct de vedere al sensibilitatii fata de actiunea toxica a aluminiului,
speciile de plante cultivate pot fi clasificate astfel:
- specii tolerante: ovazul şi timoftica;
- specii moderat sensibile: porumbul, lupinul, cartoful;
- specii sensibile: orzul, inul, mazarea, fasolea;
- specii foarte sensibile: sfacla pentru zahar, grâul de toamna, lucerna.
Solurile acide contin şi însemnate cantitati de mangan solubil şi accesibil,
cantitati ce cresc odata cu scaderea pH-ului, depaşindu-le frecvent pe cele de aluminiu.
Manganul produse şi el efecte de toxicitate, la concentratii foarte variate, în functie de
sensibilitatea plantelor fata de acest element în exces. În timp ce aluminiul ramâne în
cea mai mare parte în radacini, manganul se acumuleaza mai mult în partea aeriana,
fapt ce produce tulburari în metabolismul substantelor proteice şi al glucidelor,
simptomele toxicitatii diferind de la o specie la alta, mai frecventa fiind aparitia de pete
brune pe frunze. Excesul de mangan în solutie cauzeaza uneori simptome de lipsa a
fierului (cloroza).
Solurile acide sunt în general sarace în sunstante nutritive, au grad de saturatie
în baze coborât şi o activitate biologica putin intensa, fapt pentru care au circuitul
biologic al substantelor întârziat. Ca urmare, fondul de elemente nutritive bazice (Ca,
Mg, K) din complex şi din solutia solului este scazut, schimburile complex-solutie
decurg în mod defavorabil nutritiei plantelor, iar refacerea rezervei de elemente
nutritive se produce foarte lent.
Principalele criterii care stau la baza stabilirii necesitatii corectarii reactiei acide a
solurilor sunt:
4
a) pH-ul, determinat în suspensie apoasa la raportul sol:solutie de 1:2,5. Din
relatiile dintre gradul de saturatie în baze şi pH, gradul de saturatie în baze şi
aparitia aluminiului schimbabil în solutia solului, s-a constatat ca la valori ale
pH-ului ≤ 5,8, începe aparitia Al3+ schimbabil. Acest lucru a determinat
considerarea valorii pH de 5,8, ca valoare limita, indicatoare a necesitatii de
amendare a solurilor acide pentru majoritatea plantelor cultivate.
b) Saturatia în cationi bazici. Acest indice influenteaza atât reactia solului cât şi un
ansamblu de însuşiri fizice şi chimice care conditioneaza starea de fertilitate şi
conditiile de nutritie pentru plantele cultivate. La stabilirea gradului de saturatie
în baze se face precizarea ca acesta se calculeaza cu ajutorul sumei bazelor
schimbabile (SB) şi aciditatii hidrolitice (Ah), indici determinate, dupa metoda
Kappen. Nivelul saturatiei în baze de la care se considera oportuna amendarea
este cel al valorilor VAh < 75%.
Gradul de saturatie în baze, dorit a fi realizat prin amendare are valori
diferite, în functie de modul de utilizare a terenului şi de speciile cultivate, astfel:
- 70% pentru pajişti naturale;
- 75% pentru plantatiile pomicole şi viticole;
- 90% pentru asolamentele de câmp fara leguminoase perene;
- 100% pentru asolamente de câmp cu leguminoase perene.
c) Continutul de aluminiu schimbabil (mobil) din sol. Nevoia principala de a corecta prin
amendare reactia solurilor acide intervine, numai în masura în care acestea
contin aluminiu mobil în cantitati uşor dozabile şi anume mai mari de 0,3 me
Al3+ /100 g sol. Justificat de faptul ca efectul fitotoxic al ionului de Al3+ este
dependent şi de continutul bazelor de schimb din sol, pentru aprecierea
oportunitatii calcarizarii solurulor acide se opereaza cu raportul dintre Al3+
schimbabil şi suma bazelor de schimb (Al3+/SB x 100).
Conform datelor experimentale, se considera ca amendarea este eficienta în
asolamentele de câmp fara leguminoase perene, atunci când valoarea raportului
Al3+/SB x 100 este mai mare de 5, în stratul arat, iar în asolamentele cu lucerna şi
trifoi, precum şi pe terenurile destinate culturii legumelor mai mare de 2,5.
În plantatiile pomicole şi viticole, nevoia de calcarizare este reala, daca valoarea
raportului depaşeşte 6 în stratul de sol 0-40 cm, ca medie pe 0-20 cm şi 20-40 cm, iar
pentru pajiştile naturale, amendamentele calcaroase au eficienta daca valoarea
raportului este mai mare de 12.
5
Dupa principiul activ, amendamentele pot fi: amendamente cu calciu, cu magneziu
sau cu calciu şi magneziu. Dupa origine materialele folosite pentru corectarea reactiei
solurilor acide se pot clasifica în: materiale native şi deşeuri industriale. Ca materiale
native se folosesc:
Piatra de var (agrocalcar) CaCO3. Se obtine prin macinarea rocilor calcaroase
naturale, care contin 75-99% CaCO3), respectiv 42-56% CaO. Ca amendament,
trebuie sa fie fin macinata, astfel ca 90% din material sa treaca prin sita cu ochiuri de
1,65 mm. Umiditatea trebuie sa fie în jur de 10%.
Se pastreaza la loc uscat, fiind predispusa la cimentare.
Agrocalcarul are culoare alba, cenuşie, roşcata sau galbuie, greutatea volumetrica este
de 1,7-2,2 t/m3; este greu solubila în apa, la 25o C se solubilizeaza numai 0,014 g
CaCO3/l de apa, motiv pentru care actiunea de neutralizare a aciditatii din sol este
lenta. Puterea de neutralizare este de circa 90.
Varul ars (nestins) CaO. Se obtine prin calcinarea pietrei de var, cu cel mult
10% impuritati, la temperaturi de 950-1200o C. Are o solubilitate mai mare în apa,
actiunea de neutralizare a aciditatii solului fiind mai rapida. Se recomanda a fi folosit
mai ales pe solurile argiloase. Aplicat pe teren, trebuie amestecat foarte
bine cu solul, deoarece în caz contrar absoarbe apa şi CO2, formând granule cu crusta
de CaCO3, care ramân mult timp fara efect asupra aciditatii solului. Fata de piatra de
var, prezinta avantajul ca se foloseşte cu 40% mai putin, fapt ce-l face mai eficient.
Are dezavantajul ca, în timpul administrarii se depune de
corpul muncitorilor având efect caustic. Greutatea volumetrica este de 700-1900
kg/m3. Puterea de neutralizare este de 150-185.
Varul stins Ca(OH)2. Se obtine din varul ars. Stingerea varului ars se face prin
aşezarea lui pe o platforma în straturi alternative de 20-25 cm, care se stropesc cu apa
în proportie de o parte la 3 parti var. În final se acopera cu un strat de pamânt sau
nisip de 10-20 cm grosime. Are loc o stingere lenta a varului ars, în urma caruia rezulta
o pulbere fina de hidroxid de calciu, de culoare alba. Prezinta o solubilitate de 10 ori
mai mare decât a CaCO3. Fata de agrocalcar se întrebuinteaza cu 25-35% mai putin;
are actiune rapida, fiind din acest punct de vedere aporopiat cu varul ars. Greutatea
volumetrica, 700-1200 kg/m3. Puterea de neutralizare
este de 135.
Dolomitul CaMg(CO3)2. Este un carbonat dublu de Ca şi Mg, continând
54,4% CaCO3 şi 45,6% MgCO3. Pentru a fi folosit ca amendament se macina foarte
fin în particule cu diam. < 1 mm, deoarece este mai putin solubil. Datorita
continutului în Mg, se recomanda a fi aplicat mai ales în asolamentele cu trifoi, cartof,
varza, radacinoase. Valoarea de neutralizare este de 80-110.
Tufurile calcaroase. Sunt reprezentate prin depozite lenticulare, prezente în
zonele premontane şi montane, care s-au format prin precipitarea partiala a
carbonatului de calciu şi a celui de magneziu, din apele izvoarelor, dupa aparitia
acestora la zi. Contin între 80-90% CaCO3. Se prezinta ca o masa spongioasa de
6
culoare gris-deschis, pâna la gris închis, care se faramiteaza uşor. Se folosesc sub
forma macinata şi cernuta prin sita cu ochiuri de 2,5-5 mm. Greutatea volumetrica
este de 800 kg/m3.
Valoarea de neutralizare este de 80.
Marna. Este o roca sedimentara care contine între 25-75% CaCO3 la care se
adauga şi cantitati mici de MgCO3. Ca amandament are o actiune mai rapida decât
piatra de var macinata. Se transporta în câmp toamna, iar primavara se împraştie pe
teren şi se încorporeaza în sol. Puterea de neutralizare este de 50-60.
Un amendament este considerat cu atât mai bun, cu cât o unitate de greutate din
el, neutralizeaza o cantitate mai mare din aciditatea hidrolitica a solului. Puterea de
neutralizare a amendamentelor este conditionata de natura substantelor ce intra în
7
reactiile de neutralizare şi de gradul lui de puritate. Conventional s-a stabilit ca
amendamentul standard cu care se compara valoarea neutralizanta a materialelor
folosite sa fie CaCO3 pur, sau CaO pur, valoarea de neutralizare a acestora fiind
considerata 100. Ea este mai mare decît 100% în cazul CaO divers hidratat (170%),
oscileaza între 96-98% la diferite calcare macinate fiind cuprinsa între 70-80 la
deşeurile industriale şi mult mai mica (13-18%) în cazul marnelor.
Valoarea de neutralizare a oricarui material folosit ca amendament se poate calcula
şi în raport de compozitia sa.
În acest scop se folosesc o serie de însuşiri chimice ale solului, unele servind la o
apreciere calitativa a necesitatii de amendare, altele oferind posibilitatea stabilirii
cantitative a dozelor de amendamente necesare corectarii reactiei solurilor acide.
Din prima grupa face parte pH-ul solului, determinat în suspensie salina (KCl
0,1 N), sau determinat în suspensie apoasa .
8
Din a doua grupa a însuşirilor chimice care permit stabilirea cantitativa a
dozelor de amendamente calcaroase mai importante sunt: aciditatea hidrolitica, gradul
de saturatie în baze şi suma bazelor de schimb.
Dupa aciditatea hidrolitica (Ah), dozele de amendamente calcaroase se stabilesc
cu ajutorul relatiilor:
CaCO3 t/ha = Ah x 10 x 50 x 3.000.000 x 0,75
1.000.000.000
CaO t/ha = Ah x 10 x 28 x 3.000.000 x 0,75
1.000.000.000
- Ah = valoarea aciditatii hidrolitice a solului, exprimata în me la 100 g sol;
- 10 = factor pentru exprimarea aciditatii la 1 kg de sol;
- 50 (28) = echivalent chimic de neutralizare a CaCO3, respectiv a CaO (mg);
- 3.000.000 = greutatea aproximativa a stratului arabil de sol de pe suprafata de 1 ha,
(kg);
- 1000000000 = factor pentru transformarea mg de CaCO3 în t/ha.
Aplicarea dozelor de amendamente calcaroase calculate dupa valoarea Ah,
presupune aducerea reactiei solului în domeniul neutru. Dozele de amendamente
calcaroase trebuie sa asigure neutralizarea completa şi durabila a aciditatii solului.
Aceasta cerinta este satisfacuta pe deplin daca doza de amendamente aplicata este
echivalenta cu 3/4 din aciditatea hidrolitica, care aduce pH-ul în domeniul slab acid,
favorabil pentru majoritatea culturilor agricole. Din acest motiv valoarea rezultata din
calcul se înmulteşte cu 0,75.
Stabilirea dozelor de amendamente calcaroase în functie de aciditatea
hidrolitica, la care se adauga reactia solului, sensibilitatea plantelor şi textura (pe
adâncime de 0-20 cm), se pot face şi pe cale grafica.
În mod obişnuit, dozele de amendamente calcaroase, folosite pentru corectarea
aciditatii solurilor, sunt cuprinse între 2 şi 8 t la hectar. Se considera în general ca,
pentru a schimba reactia solului cu o unitate pH, în conditii obişnuite sunt suficiente
în medie 2-2,5 t/ha CaCO3 pentru solurile cu textura uşoara şi 3,0-3,5 t/ha CaCO3,
pentru solurile argiloase.
9
Daca încorporarea amendamentelor nu s-a facut toamna, ele se pot încorpora şi
primavara, înainte de lucrarea solului, cu cultivatorul. În cazul paşunilor şi fânetelor, a
culturilor de plante perene, administrarea amendamentelor calcaroase se face cel mai
bine toamna, dupa care se da cu grapa.
În cazul dozelor mici de amendamente ce corespund la 1/4- 1/10 din valoarea
aciditatii hidrolitice a solurilor, împraştierea nu se face pe întreaga suprafata.
Pâna la dozele ce corespund la 1/4 din Ah, amendamentele se aplica local la
rândurile de plante, la cuib, sau odata cu plantarea rasadurilor. În cazul dozelor mai
mici, ce corespund la 1/5-1/10 din Ah, amendamentele se introduc în sol odata cu
îngraşamintele minerale, respectându-se schema posibilitatilor de amestec a
amendamentelor cu îngraşaminte chimice.
Nu se amesteca şi nu se încorporeaza prin aceeaşi lucrare amendamentele
calcaroase cu: azotatul de amoniu, sulfatul de amoniu, clorura de amoniu, gunoiul de
grajd, mustul de gunoi, deoarece au loc reactii ce duc la pierderi de substanta activa
prin eliminarea amoniacului.
De asemenea amendamentele calcaroase nu se vor amesteca şi încorpora
concomitent cu superfosfatul simplu şi concentrat, ca urmare a formarii unor compuşi
chimici din care fosforul este mai putin solubil, respectiv fosfatul secundar şi tertiar de
calciu.
Amendamentele calcaroase se pot amesteca înainte de încorporare cu sarurile
naturale de potasiu, precipitat, nitrocalcar şi uree.
Se pot amesteca oricând, fara nici o restrictie cu: azotat de calciu, cianamida,
termofosfati, termofosfati naturali, sare potasica, sulfat de potasiu.
Adâncimea de încorporare în sol a amendamentelor are o mare importanta
asupra efectului de neutralizare a aciditatii. Deplasarea ionului de Ca2+ din straturile
superioare ale solului în cele mai adânci, se face foarte încet. De aceea, amendamentele
se vor încorpora la adâncimea ceruta de dezvoltarea sistemului
radicular al plantelor.
Când în aceeaşi sola în care se încorporeaza amendamentele, se face şi
fertilizarea cu gunoi de grajd, se va proceda în felul urmator: se împraştie mai întâi
amendamentul şi se încorporeaza în sol printr-o lucrare superficiala cu grapa,
cultivatorul sau cu discul; urmeaza apoi împraştierea gunoiului de grajd şi încorporarea
lui în sol printr-o aratura adânca. În acelaşi mod se procedeaza şi atunci când
administrarea amendamentelor calcaroase se face concomitent cu îngraşamintele
chimice cu care nu se pot amesteca.
Carbonatul de calciu din amendamente este greu solubil în apa lipsita de CO2,
însa în solutia solului încarcata cu dioxid de carbon, solubilitatea lui creşte foarte mult.
10
Sub influenta apei şi a dioxidului de carbon, carbonatul de calciu se transforma
în bicarbonat, ce la rândul lui hidrolizeaza bazic şi modifica reactia solului prin
deplasarea ionilor de H+ şi Al3+ din complexul coloidal.
Reducerea aciditatii solului, are loc şi în urma reactiei Ca(OH)2, cu gruparile
carboxilice ale acizilor humici sau acizilor rezultati din activitatea microorganismelor
sau a aplicarii îngraşamintelor.
12
BIBLIOGRAFIE
13