Sunteți pe pagina 1din 5

Darurile Orientale.

Pro-Moldova/Made in China

Săptămîna trecută, Pavel Filip a avut o întrevedere cu Dereck J. Hogan, ambasadorul


SUA în Republica Moldova. Aceștia au vorbit, în mare parte, despre procesul electoral, tot ce
ține de transparență, libertate, parteneriat, norme internaționale, dar și alte subiecte
caracteristice unor astfel de intrevederi din pragul alegerilor. Prin toată această listă de
priorități bilaterale s-a mai strecurat un subiect cumva trecut cu vederea, precum
„impulsionarea cooperării în domeniile tehnologiei informației și a securității cibernetice”.1
Cu o zi mai înainte, același FIlip a avut o altă întrevedere2 cu reprezentanții
companiei ZTE. Potrivit comunicatului emis de guvern, compania chineză este „interesată să
investească în implementarea tehnologiei 5G”. Tot acest document ne arată că premierul
„salută intenția investitorului, menționînd că promovarea noilor tehnologii, dar și
implementarea unor proiecte de anvergură în acest sector sunt prioritare”. Din lista de
argumente de acordare a „suportului necesar” nu au lipsit nici tradiționalele „noi locuri de
muncă” sau niște „beneficii concrete pentru oameni” - evident, nemenționate. La rîndul lor,
partea chineză a menționat că interesul lor derivă „din stabilitatea și atractivitatea” creată
de guvern pentru mediul de afaceri. S-o fi referit antreprenorii chinezi la forța de muncă
ieftină sau la taxele mici, prezentate ca principalele atuuri ale Moldovei pentru potențialii
investori în spotul3 Agenției de investiții, nu putem ști cu siguranță. Cu toate acestea,
nonșalanța și lipsa de precauție cu care premierul își oferă „tot sprijinul” companiei ZTE
scornesc cel puțin cîteva întrebări:
1) în ce măsură aceste evenimente(întîlnirea cu ambasadorul SUA și reprezentanții
ZTE) sunt conectate? În ce măsură aceste două tendințe de a închega niște parteneriate
durabile sunt compatibile?
2) cît de mult vor ține cont chinezii de securitatea cibernetică menționată de partea
americană
3) care sunt potențialele riscuri și cum se vor manifesta chinezii pe piața
moldovenească?

Un scurt istoric al relațiilor economice sino-moldave

Despre intenția chinezilor de a investi în Republica Moldova se știa încă din februarie
20094. Autoritățile Chinei își manifestau intenția de a oferi un credit în valoare de un miliard
de dolari pe un termen de 15 ani, asta în conditițiile în care în aprilie acel an expira
memorandumul încheiat cu FMI. În iulie, același an, cu o săptămînă înainte de alegeri,
guvernarea comunistă deja semnase contractul5 cu Beijing. Motivele din spatele acestei
decizii din partea Chinei erau un mister chiar și pentru cei mai buni experți economici

1 https://gov.md/ro/content/premierul-pavel-filip-s-intalnit-cu-ambasadorul-sua-republica-
moldova-dereck-j-hogan
2 https://gov.md/ro/content/o-companie-chineza-interesata-sa-investeasca-tehnologia-5g-

republica-moldova-pavel-filip
3 https://www.facebook.com/investmentagencymoldova/videos/2225592957763382/
4 https://www.moldova.org/china-ar-putea-oferi-moldovei-1-mlrd-usd-181534-rom/
5 https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/china-imprumuta-r-moldova-cu-1-miliard-

de-dolari--dublul-ofertei-facute-de-rusia-161032
precum cei de la Reuters6. Se specula atunci că fondurile chineze se vor îndrepta către
construcții, infrastrucutră și spre dezvoltarea industriei high-tech, dar și întru stabilirea „unei
clientele în curtea UE și Rusiei”. Documentul nu a mai ajuns să fie ratificat, din motiv că
PCRM a părăsit guvernarea, iar executivul în frunte cu Vlad FIlat semna în februarie 2010 un
nou memorandum7 cu FMI.
Apoi, în septembrie 20108, vice-ministrul Culturii Republicii Populare Chineze, Yang
Zhijin efectua o vizită în Moldova și împreuna cu Vlad Filat semnau un Program de
cooperare pentru anii 2010-2014. La o săptămînă distanță9, într-o vizită la Beijing, Filat invita
chinezii să investească în Moldova pentru că aceasta ar fi avut „acces la piața UE și CSI.” Filat
se întorcea10 din capitala Chinei cu un ajutor nerambursabil de 3 milioane USD și
echipament pentru organizarea teleconferințelor de la compania Huawei în valoare de 800
mii USD, dar și cu un credit de 62,4 milioane USD pentru reabilitarea drumurilor.
În noiembrie 2013, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova(AOAM11), în frunte
cu Cristina Balan, actuala ambasadoare a Republicii Moldova în SUA, organiza un Forum
investițional moldo-chinez. Scopul acestui eveniment era de a semna un acord de
colaborare cu Asociaţia Chineză–Europeană pentru Cooperare Tehnică şi Economică. Tot în
acea perioadă, Guvernul Chinei acordase un grant de 5 milioane dolari pentru
implimentarea sistemul de monitorizare video a traficului rutier12.
În iunie 201413, venise și timpul lui Vlad Plahotniuc să efectueze o vizită în China.
Părțile s-au lăudat reciproc, iar șeful delegației pediste cataloga performanțele economice
ale Chinei drept o dovadă a „capacității stîngii de a înțelege problemele sociale și de a indica
o cale de dezvoltare”(aluzie la faptul că PDM ar fi la fel un partid de stînga). Tot în acea
perioadă14, Judecătoria Comercială de Circumscripție decise radierea asociațiilor obștești
„Falun Dafa” și „Falun Gong Moldova” din Registrul de Stat pe motiv că acestea ar fi
promovat activități „extremiste”, dar și un simbol identic cu svastica nazistă. Ulterior, Curtea
Constituțională a calificat această decizie drept o încălcare a dreptului la liberă asociere şi
exprimare, dar CSJ15 așa și nu a mai anulat această decizie. Într-un interviu16, Andrei Năstase
declara că această polemica ar fi una falsă și ar fi fost creată la comanda Beijingului, acesta
fiind unul dintre punctele de acord dintre Plahotniuc și guvernul chinez. De altfel, un caz

6 https://www.reuters.com/article/us-china-moldova/chinas-new-foreign-policy-takes-
shape-in-moldova-idUSTRE61140D20100202
7 http://www.azi.md/ro/print-story/9003
8 https://unimedia.info/stiri/-23315.html
9 https://unimedia.info/stiri/-23581.html
10 http://www.interlic.md/2010-09-17/vlad-filat-a-sustzinut-astazi-un-briefing-privind-

rezultatele-vizitelor-sale-in-china-shi-la-bruxell-17663.html
11 https://www.timpul.md/articol/important-forum-investitional-moldo-chinez-organizat-

de-asociatia-oamenilor-de-afaceri-50987.html
12 http://www.zdg.md/editia-print/investigatii/doc-email-camerele-de-supraveghere-a-

traficului-un-proiect-ucis-de-interese
13 https://www.timpul.md/articol/plahotniuc-despre-relaiile-cu-china-59812.html
14 https://www.ziarulnational.md/decizie_dou/
15 http://epochtimes-romania.com/news/curtea-suprema-de-justitie-din-moldova-amanari-

dubioase-pe-dosarele-falun-dafa---247408
16 http://epochtimes-romania.com/news/andrei-nastase-despre-china-plahotniuc-si-

tenebrele-clasei-politice-din-basarabia---248280
similar, cu consecințe mai puțin grave, cu cel al profesorilor turci înstrăinați în schimbul altor
daruri orientale venite din Ankara.
Despre inițierea consultărilor privind semnarea Acordului de liber Schimb se vorbea
din septembrie 2016, după o vizită de lucru17 în China a vicepremierului de atunci, Octavian
Calmîc, iar din martie pînă în decembrie 2018, au avut loc patru runde de negocieri
18192021pe marginea acestuia. Mai mulți experți economici22 și-au manifestat nedumerirea

față de entuziasmul Ministerului Economiei, pe motiv că beneficiile economice invocate „nu


sunt susţinute de calcule empirice”: „politica tarifară a Chinei este şi aşa una liberalizată
pentru multe produse ce prezintă un interes sporit pentru exporturile din R. Moldova[...]
beneficiile Acordului pentru exportatorii moldoveni vor fi mai curînd nesemnificative”.
Despre intenția ZTE de a investi în Moldova aflăm abia recent. Totuși, să vedem care
ar fi avantajele Republicii Moldova în urma acestei colaborări?

Securitatea Cibernetică

Implimentarea tehnologiei 5G și testarea acesteia pe teritoriul Republicii Moldova


sunt niște subiecte discutate încă din septembrie anul trecut, în cadrul unei întrevederi23 a
premierului Pavel Filip cu reprezentanții Orange. Printre principalele avantaje 24 ale acestei
noi tehnologii se numără: o viteză de transfer de 100 de ori mai mare decît cea oferită de
4G; eliminarea noțiunii de „lag”(interacțiune întîrziată dintre utilizator și server); o rată de
latență(viteză cu care comunică două dispozitive) de 50 de ori mai redusă în comparație cu
4G; un internet mult mai rapid(1 Gbps); o viteză de transfer de pînă la 10Gbps; o descărcare
mult mai lentă a bateriei; dar și o extindere a rețelei de la smartphone-uri și tablete la alte
dispozitive inteligente, cum ar fi frigiderele, mijloacele de transport public etc.
Totuși agresivitatea cu care chinezii avansează pe piața occidentală nu a fost
acceptată cu brațele deschise și de alte state, precum a făcut-o premierul Filip. Guvernele
unor țări precum SUA, Noua Zeelandă, Australia, Japonia sau Marea Britanie, în colaborare
cu serviciile de securitate națională, și-au exprimat îngrijorarea, dar și intenția de a
boicota25 utilizarea echipamentelor chinezești pentru ulterioara lansare a rețelei 5G. Una din
temeri ar fi că serviciile militare și de informații ale Chinei ar putea utiliza această rețea cu
scopul de a extorca date cu caracter personal sau confidențial. Avantajele enumerate mai

17 https://mei.gov.md/ro/content/vicepremierul-octavian-calmic-intreprinde-o-vizita-de-
lucru-china
18 https://mei.gov.md/ro/content/s-dat-start-negocierilor-pe-marginea-acordului-de-liber-

schimb-cu-republica-populara-chineza
19 https://bani.md/acordul-de-liber-schimb-dintre-r---103542.html
20 https://mei.gov.md/ro/content/o-noua-runda-de-negocieri-pe-marginea-acordului-de-

liber-schimb-dintre-republica-moldova-si
21 http://epochtimes-romania.com/news/gaburici-multumit-de-evolutia-negocierilor-cu-

china-partile-au-avansat-considerabil---280368
22 https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Realitatea_Economica_55.pdf
23 https://www.mold-street.com/?go=news&n=8041
24 https://jurnaluldeafaceri.ro/avantajele-aduse-de-tehnologia-5g/
25 https://www.theguardian.com/technology/2018/dec/05/bt-removing-huawei-

equipment-from-parts-of-4g-network
sus ale 5G-ului sunt bune nu numai pentru utilizatori, ci și pentru atacurile cibernetice26, iar
cine va deține control asupra rețelelor, îl va exercita, cu siguranță, și asupra fluxurilor de
date. Un raport recent27 al Comisiei de Revizuire Economică și Securitate SUA-China către
Congresul SUA a sugerat că guvernul chinez „exercită o influență puternică asupra firmelor
sale" ceea ce ar putea forța furnizori ca ZTE sau Huawei să faciliteze procesul de spionare a
datelor. În ultimele luni, oficialii de la Preşedinţia SUA au început să elaboreze un proiect28
de ordonanţă executivă, care ar urma să interzică companiilor americane să folosească
echipamente de origine chineză în reţelele de telecomunicaţii. În prezent, această
interdicţie29 vizează doar reţelele guvernamentale.
Mai mult, în martie 2017, ZTE a plătit o amendă30 de 890 milioane dolari guvernului
SUA pentru încălcarea legilor ce restricționează vînzarea produselor americane Iranului. Din
motive similare3132, autoritățile canadiene au arestat-o33 pe directoarea financiară a Huawei
la cererea Statelor Unite.
De cealaltă parte, New York Times34 menționează că acțiunile intreprinse de
administrația Trump și presiunile exercitate asupra aliaților săi de a nu colabora cu Beijingul
ar fi toate, în mare parte, din rațiuni de dominație geostrategică. Cu alte cuvinte, pentru a-și
păstra hegemonia pe piața globală.
Dar care o fi rolul Moldovei în cadrul acestei curse? În „colaborare strînsă” cu
partenerii occidentali sau pe o a patra cale Made in China?

Alte parteneriate dintre China și țări din lumea treia sau aflate în curs de devzoltare

În cadrul Iniţiativei Belt and Road35, China sprijină proiecte în peste 78 de state. O
analiză a Financial Times ne arată că majoritatea acestor 78 de țări fac parte din cele mai
riscante economii ale lumii. Statele sărace sau în curs de dezvoltare, care nu pot îndeplini
condițiile pentru finanțare din occident, văd în investiţiile şi ambiţiile Chinei un adevărat
colac de salvare. O modalitate ușoară, fără a epuiza prea multe resursele proprii, de a
dezvolta infrastructura națională. Cu timpul, însă, aceste state cobor cu picioarele la pămînt
îngreunați de datoriile cu care au fost înhămate.

26 https://www.nytimes.com/2019/01/26/us/politics/huawei-china-us-5g-technology.html
27https://www.uscc.gov/sites/default/files/annual_reports/2018%20Annual%20Report%20t

o%20Congress.pdf
28 https://www.bloomberg.com/news/articles/2018-04-17/huawei-zte-targeted-as-security-

ban-advances-at-u-s-fcc
29 https://www.congress.gov/115/bills/hr4747/BILLS-115hr4747ih.pdf
30 https://www.bloomberg.com/news/articles/2017-03-07/china-s-zte-said-to-settle-u-s-

sanctions-case-for-1-billion
31 https://www.reuters.com/article/us-huawei-skycom/exclusive-huawei-cfo-linked-to-firm-

that-offered-hp-gear-to-iran-idUSBRE90U0CC20130131
32 https://www.nytimes.com/2018/12/07/technology/huawei-meng-wanzhou-

fraud.html?module=inline
33 https://www.technologyreview.com/the-download/612550/canada-has-arrested-

huaweis-cfo-for-extradition-to-the-us/
34 https://www.nytimes.com/2019/01/26/us/politics/huawei-china-us-5g-technology.html
35 https://www.ft.com/content/e7a08b54-9554-11e8-b747-fb1e803ee64e
De exemplu, Sri Lanka36 a ajuns la un moment dat într-atît de îndatorată Chinei, încît
a fost forțată să dea în concesiune un port din Hambantota unei companii chineze pentru 99
de ani. Djibouti37 este la fel pe cale de a ceda controlul unui port important. Pakistanul38 are
o obligație de a plăti peste 10 miliarde de dolari Chinei. În Europa, Muntenegru 39 s-a
pomenit într-o situație similară datorită ambiției de a construi o autostradă care să lege
portul Bar la Marea Adriatică de graniţa cu Serbia. Muntenegru nu-și mai poate permite să
finalizeze proiectul și a mai rămas și cu o datorie de peste 800 milioane de dolari față de
China. Și ce stat a inițiat recent negocieri40 cu China Citic Bank Corporation Limited pentru
acordarea unui credit în valoare de 288 milioane de euro pentru construirea a două
autostrăzi? Nimeni alta decît Republica Moldova.

Încotro?

O fi oare acceptarea investițiilor din China un semn că relațiile Chișinăului cu


Occidentul degenerează din rău în mai prost? Să însemne oare o reorientare a Moldovei
spre piețile din Est? Sau poate e un simptom al incapacității autorităților moldovenești de a
îndeplini cerințele pentru finanțare din Occident? Un vechi blestem chinezesc, de care
chinezii nici măcar nu au auzit41, fiind mai degrabă o invenție occidentală, sună în felul
următor: Să-ți fie dat să trăiești vremuri interesante! Cu adevărat, ni-i dat să trăim acele
vremuri.

36 https://www.bbc.com/news/world-asia-40761732
37 https://foreignpolicy.com/2018/07/31/will-djibouti-become-latest-country-to-fall-into-
chinas-debt-trap/
38 https://www.lowyinstitute.org/the-interpreter/pakistan-china-saudi-arabia-imf
39 https://www.reuters.com/article/us-china-silkroad-europe-montenegro-insi/chinese-

highway-to-nowhere-haunts-montenegro-idUSKBN1K60QX
40 http://newsmaker.md/rus/novosti/moldova-odolzhit-u-kitayskogo-banka-288-mln-na-

remont-dvuh-trass-
41462?fbclid=IwAR3UJetfO2DZuzRmXSyEnZQhKZGehOW_nYGEnT8hSdWhL1QcrKkFCMc7S6
0
41 https://en.wikipedia.org/wiki/May_you_live_in_interesting_times