Argumentare si Construcția Modelelor Teoretice

Când o teorie descrie realitatea?

Teoriile fac parte din viața noastră zilnic și apar în viața noastră de când suntem în școala
primară și ne clădim primele cunoștințe. Fie ca este vorba de Teoria lui Pitagora folosită in
matematică sau orice altă teorie economica sau sociologică învățată la facultate, toate se
încadrează în această clasă.
Fiecare dintre noi învață teorii din cărți, articole, materiale academice, dar niciodată nu ne
punem întrebarea daca o anumită teorie este sau nu științifică și ce definește acest concept.
Conform lui Morgenbesser Sidney, cea mai importantă funcție a unei teorii nu este de a
organiza sau afirma anume teze, ci de a furniza principii materiale de interferență care pot fi
folosite pentru a deduce un set de fapte de la altul. Drept exemplu, autorul folosește silogismul
„Toți bărbații sunt muritori. Socrate este bărbat. Socrate este muritor.” Acest silogism are la
bază principiul de inferență, cum din doua premise de deduce o premisă, premisa că „Socrate
este muritor.” (Morgenbesser, 1967, pp. 55-67)
O teorie științifică, conform aceluiași autor, Morgenbesser Sidney, este in primă etapă o schiță
formată din două părți. Prima parte este reprezentată de un calcul logic abstract. Acest calcul
implica simbolurile primitive ale acestei teorii și structura logică a acesteia. Pentru multe teorii,
aceste simboluri primitive sunt percepute ca și termeni teoretici precum electron sau particule.
A doua parte a schiței este formată dintr-un set de reguli ce atribuie un conținut empiric acelui
calcul abstract. Astfel, ca doar prima parte a schiței nu este suficientă deoarece fără o
interpretare empirică preconizată a teoriei, nu este posibilă evaluarea teoriei ca o parte a științei.
(Morgenbesser, 1967)
Realitatea reprezintă pentru fiecare persoană altceva, în funcție de percepțiile și modul de
gândire al fiecărui individ. Ea este trecută prin filtrul personal al fiecăruia și interpretată în
moduri diferite în funcție de experiențele noastre. Și deși realitatea poate fii diferită de la un
om la altul, teoriile descriu anumite aspecte ale realității, indiferent de perspectiva sau filtrul
subiectiv al fiecăruia. Teoriile explică lucruri general valabile ce se aplică în viața fiecăruia,
lucruri sau fapte normale, care stau la baza comportamentului uman si a existenței. Fiecare
teorie, fie ca este sociologică și explică societatea sau fizică, în care explică gravitația sau forța
de frecare, ele stau la baza funcționării omenirii, ba chiar o descriu și anticipează consecințele
anumitor acțiuni.
Consider că o teorie devine realitate atunci când este luată „de bună” de către oameni și nu este
chestionată. Atunci când este folosită fără îndoieli. În acel moment o teorie devine realitate.
Când locul acelei afirmații nu este chestionat, deși a fost demonstrată în trecut veridicitatea
acesteia. Cu anumite teorii ne naștem, ne sunt explicate încă din copilărie și nu chestionăm
existența acestora, le credem adevărate, crescând cu ele si văzând în jurul nostru că toți oamenii
o aplică sau o afirmă pe deplin. Teorie devine realitate și face parte din viața noastră fără să ne
dăm seama uneori și din această cauză nici nu chestionăm existența ei în viața noastră. Spre
exemplu, putem folosi teoria gravitației, evidențiată de Newton, prin care se afirmă faptul că
toate corpurile ce au o masă, se atrag reciproc. Acest fenomen fizic nu a fost chestionat, prin
simplul motiv ca fiecare dintre noi vede când un obiect cade pe podea sau pe pământ, astfel
explicându-se acest fenomen fizic. Cu aceasta teorie am crescut de mici, fiind o teorie ce a avut
începuturi încă din Antichitate. Aceasta a devenit parte din viața noastră și totodată parte din
realitate, deoarece in fiecare zi se aplică aceasta teorie, fără să ne dăm seama. Este un lucru
comun și normal, a devenit o normalitate, o teorie ce acum se transpune in realitatea cotidiană
și se aplică peste tot. În acest argument se pot încadra majoritatea teoriilor fizice sau
matematice, care sunt foarte des întâlnite și sunt deja parte din viața fiecăruia, fără a se pune la
îndoială și devenind parte din fenomenul de normalitate. Fie că este vorba de rotațiile
pământului, de forma acestuia sau de orice element al lumii noastre, fiecare are la bază o astfel
de teoria demonstrată și explicată cu ani in urma ce se aplică și astăzi si ne poate chiar ne face
viața mai ușoară printr-un mod sau altul.
Un al doilea argument, este constituit de faptul ca o teorie devine realitate atunci când aceasta
este adaptată diverselor variabile ce pot interveni. Astfel că, atunci când o teorie este aplicată
la fel și rămâne aceeași indiferent de anumite circumstanțe sau anumiți factori ce o pot
modifica, ea devine realitate. Spre exemplu, teoriile psihologice privind dezvoltarea copilului,
acestea rămân aceleași la bază, fie ca este vorba despre un copil de origine asiatică sau un copil
crescut in America sau Europa. Deși mediile de proveniennță diferă și pot interveni anumiți
factori, acestea rămân aceleași pentru dezvoltarea oricărui copil din întreaga lume. Așa cum se
explică în cartea “Introducere în psihologie”, vârsta cronologică a unui copil se află în relație
de interdependență cu dezvoltarea acestuia. Prin urmare, un copil de 2 ani va avea un limbaj
mult mai puțin dezvoltat față de un copil cu o vârstă mai mare, cum ar fi 5 ani. (Hayes, 2003)
Aceste lucru se aplică la toți copii, indifferent de diferențele rasiale, climatice sau geografice.
Este o teorie general valabilă și aplicată și de asemenea cunoscută. Astfel că aceasta face parte
din realitate și chiar explica fenomenul de creștere al copilului și modul in care acesta se
dezvoltă. Un alt exemplu adus acestui argument poate fi teoria economica a cererii și a ofertei,
conform căreia “O piaţă este în echilibru atunci când cantitatea oferită şi cantitatea cerută
suntegale.”. (Croitoru, 2017) Această teorie este general valabilă în întreaga lume, economia
mondială având la bază aceleași reguli și componente. În aceste fel, indiferent de țară sau de
continent, rămâne neschimbată, existând cerere și ofertă în toate locurile în care economia este
dezvoltată.
Indiferent că discutăm despre Antichitate, Evul Mediu sau Epoca Contemporană, fiecare avea
o realitate la acel timp, indiferent de spațiu și timp. Diferențele de realitate sunt constituite de
context politic, istoric, dar și de modernizarea continua a lumii în care trăim. Deși viața era cu
totul diferită acum 30 de ani, exista o realitate, realitatea de la acel moment în care erau deja
aplicate și descoperite anumite teorii pe care le întâlnim și astăzi sau poate chiar peste 10-20
de ani.
Consider că o teorie devine realitate atunci când ea este inspirată din realitate, fie că este vorba
de realitatea din trecut. Atunci când acel lucru, fenomen sau comportament exista deja, însă
fără să fie încadrat într-o anumită teorie, el deja făcea parte din realitate și era un lucru normal.
Printr-o teorie se descrie detaliat un fenomen sau comportament. Atunci când teoria a fost
descoperită din comportamente sau experimente din viața reală, ea se bazează pe realitate și
indiferent de trecerea timpului sau diferența geografică, aceasta ar trebui să rămână
neschimbată și să reprezinte realitatea în același mod. Astfel, că deși legea gravitației a fost
descoperita acum zeci de ani, ea a existat și înainte de această perioadă, însă nu era definită ca
o teorie anume și nu era specificată și detaliată precum este astăzi. De asemenea s-a întâmplat
și cu teoriile comportamentale. Acestea existau dinainte să fie complet definite și să se dezvolte
o întreagă știință despre comportamentul uman. Prin observare și studiere s-a ajuns la
concretizarea acestor teorii, cu care s-au întâlnit și strămoșii noștri, însă nu le numeau teorii și
nici nu le studiau sau gândeau ca anumite cauze ale unui comportament sau a unei acțiuni.
Relația dintre viața normală și teoriile științifice a fost analizată de mulți filozofi de-a lungul
timpului, precum Edmund Husserl care a numit viața „lifeworld”. Aceasta este mediul în care
oamenii se nasc și încep sa-și internalizeze procesul de socializare. Conform acestui filozof,
„lifeworld” este mediul în care noi trăim constant și constituie temeiul tuturor activităților
cognitive și științifice. De asemenea, filozoful Alfred Schütz consideră că semnificația actorilor
din viața de zi cu zi, inclusiv a cercetătorilor, se bazează pe experiențele lor ca „locuitori” ai
lumii în viață. Cunoașterea face parte și din viața noastră, iar cunoștințele - atât științifice, cât
și cunoștințe de zi cu zi, cele comune - pot fi, de exemplu, stocate în limbaj. Cunoașterea
comuna, cea întâlnită zi de zi, este o precondiție pentru cunoașterea pe care o reprezintă teoriile
științifice. Cu alte cuvinte, concepte științifice, ipoteze și presupuneri sunt întemeiată în viața
de zi cu zi a fiecărui om. Teoriile științifice pot deveni lipsite de sens dacă sunt detașate de
viața de zi cu zi a oamenilor. Astfel, fundamentul sensului teoriilor poate fi pierdut, ceea ce
înseamnă că deși pot fi exprimate sistematic, ele nu sunt valide empiric sau nu se conectează
la semnificațiile vieții oamenilor, a realității. Giddens, care se bazează pe tradiția
fenomenologică, discuțiile despre „dublarea hermeneutică”. De asemenea, acest concept se
referă la modul în care cunoștințele științifice devin parte din viața de zi cu zi. Atunci când
oamenii încep să folosească aceste cunoștințe, se poate ajunge la schimbări în societate.
Oamenii au capacitate reflexivă, care include reflectarea și schimbarea lor comportament dacă
există motive pentru schimbare. Cunoașterea teoretică poate constitui un motiv pentru mulți ce
îi poate determina să își schimbe comportamentul. (Aspers, 2007)
În concluzie, teoriile științifice să se bazeze pe o fundație neștiințifică De asemenea, se
sugerează că cunoștințele generate de diferitele științe și stocate în teoriile științifice pot deveni
parte din viața normală, din realitate. (Aspers, 2007)
Bibliography
Aspers, P. (2007). Theory, Reality, and Performativity. The American Journal of Economics and
Sociology, 379-398.

Croitoru, L. (2017). Despre economie, cu și fără formule. Bucuresti: Curtea Veche.

Hayes, N. (2003). Introducere in psihologie. București: Bic All.

Morgenbesser, S. (1967). Philosophy of science today / edited by Sidney Morgenbesser. New York:
Basic Books.