Steve Sisgold

INTEI. IGENTA
C(lRP(lRA[A

Planul transformirii in 30 de zile

Traducere: Anca Mihaela Florea

 CUPRINS

CUVANT-qNAINTE 11

MULTUMIRI 15

INTRODUCERE - Sd spunem o poveste 19

Partea I . iNcEPETt CALAToRtA 27

Capitolul 1: AlegetiintAi corpul:

fiecare moment oferi posibilitatea unei alegeri 29
Secretul unei vieli implinite:
stabilegte-ti un singur obiectiv 32
Adevdrul rostit de copii 34
Cum determindm mintea sd accepte schimbarea 35
Apa cu castroveli nu este o limonada 36
infimplat de fapt?
Ce s-a 37
Obiceiurile minlii noastre in acliune 39

Capitolul 2: Cum a fost conceputi inteligenfa corporald 43

Legdtura dintre puncte... 46
...M-i condus la Libriria Yesl 46
Fii (prezent) aici, acum! 50
Ce ili spune corpul? 51
Se nagte noul meu profesor 53
la-o spre vest, tinere! 54
Petrecerea mea de intrare in societate 57
Observ6nd puterea inteligenlei corporale in actiune 58
Auschwitz, Polonio 63
Mariajul dintre vindecare gi creativitate continui 64

Capitolul3: Cum vd migcafi prin viatS? 67

Schimbd-!i migcirile, schimbS-!i creierul! 68
Nu-!i mai face griji, fii fericit! 70
Migcd-te! 71

Migcarea face sd vibreze emoliile 71

Te impiediciin propriile picioare 74

7
 Capitolul 4: Autobiografia migc6rilor tale 79
Cum sd vd scrieliautobiografia migcirii 86
A5chia nu sare departe de trunchi 87
Oamenii pe care ii imili cet mai mult: mama tata 89
$i
,,De pe altd planeta,, 90
Nu toate migc6rire pe care re adoptdm ne sunt nefavorabire 93
Continuali sd integrali istoricul migcdrii 94
Cum puteti folosi istoricul migcarii personale
in avantajul vostru 95

PATtCA A II-A'CUM PUTETI ELIMINA STRESUL iru ONICC MOMENT 97

Capitolul 5: Stresul nu este doar in mintea ta
99
Folosirea excesivi a rdspunsului preconceput la stres
104
Suntem cu tolii nigte bombe cu ceas?
106
Tigride h6rtie 109
Atingerea limitelor personale
111
Care voce este mai puternicd?
113
Sarcinile numeroase inseamnd mai mult stres
113
Anxietatea de separare _ in stil cibernetic
115
Copiii din,,zona ro;ie,,
117
Postura nepotrivitd genereazd stres,
iar stresul genereazi o posturd nepotrivitd
119
Capitolul 6: Tehnici de resetare a organismului 123
Tigri din,,h6 rtie ciberneticd,,
126
Atenlia este ca soarele 127
Doua tipuri de atenfie: exterioard gi interioard
127
Resetarea
129
Jineti pasul cu lumea voastri folosind
Tehnicile de Resetare a Organismului (TRO)
132
Exerciliizilnice pentru a obline performanld 133
Sistemul nervos simpatic 5i cel parasimpatic 133
Pasul I - Deconectarea
135
Pasul 2- Respiralia 136
Pasul 3 - Observarea
137
Pasul 4 - Raportarea
138
 Pasul 5 - Adaptarea 138
Pasul 6 -Vizualizarea 139
Pasul 7 - Resetarea 139

PATICA A III-A'CUM SA NETRANSFORMAM CONVINGERILE

SAU IDEILE PRECONCEPUTE 143

Capitolul 7: Problemele sunt in fesuturile tale 145

Fapte versus ficliune 147
Cum se fixeazd convingerile in corpul nostru 149
Convingerile virale 150
Convingerile vitale 151

Semnalul de luptd al credinlelor virale 151

Emoliile 5i memoria celulard 1s2

,frebuie sd ne curSldm inainte de a ne vindeca" 158
Convingerile din corp 160
Care sunt convingerile voastre virale?
]61
Capitolul S: Cum puteli identifica convingerile virale 9i
cum le puteli schimba in convingeri vitale 163
Convingerile sau ideile preconcepute 16s
lzbucniri virale provocate de traume 166
Eliminarea convingerilor virale
cu ajutorul tehnicilor de inteligenli corporald 168
Adevdruri de necontestat care se dovedesc a fi minciuni 172
Este rAndul tdu: schimbd o convingere virald
cu o convingere vitald 175

Partea a lv-a . cuM PUTETI CREA SCHtMBAR| pOZtTtVE

DE DURATA 183

Capitolul 9: lnteligenfa corporalS in 30 de zile - plan de viali 185

De ce 30 de zile? 186
Practica duce la perfecliune 187
Planul de 30 de zile bazat pe inteligenla corporalS 189
Sd pdstrdm lucrurile simple 190
Sfaturi sau ponturi pentru a avea o experienld reuSita 1 90
 Capitolul 1 O: Pistrati-vi implicarea gi scopul
indiferent de ce se int6mplS 223
lmplicaIi-vd 228
Rdm6neli rezilienti 232
I ntel i g e nla corporal d Si rezi I ienla 233
Modul in care vd construi[i rezilienla
este o alegere personald 234
Cum sd vd construili rezilien{a? 239
Urmati-vd scopul 240

CONCLUZIE -Voi sunteli premiul cel mare de la loterie 243

 p&ffiYffi& *

INCEPETI
t

CALAToRIA
 CAPITOLUL 1

ALEGETT irurAt CORPUL:

FIECARE MOMENT
OFERA POSIBILITATEA
UNEI ALEGERI
Harry, alegerile sunt cele care ne arata a;a cum suntem,
mai mult decht abilitaflIe noastre.
DUMBLEDoRE, iN gaRRypoTTER SI CAMERA SECRETEL2R
DE J.K. ROWLINGS

Lu fi.rutot acestei aventuri veli avea capacitatea de a infelege, invafa

gi exersa competenfele legate de inteligenfa corporald. Acest capitol este
prima oprire. Ve[i exersa capacitatea de a vi muta centrul aten]iei de la
spiritul rafional, sau ceea ce se numeqle cunoa;tereamentald,la senzafiile
gi informaliile puse la dispozilie de corpul vostru, cum ar fi. cunoasterea
incorporatd',bazatd. pe tiparele dobAndite de corp. Eu numesc aceastd
metodi tntdietatea corpului.
Capacitatea de a vd redirecliona aten{ia qi de a aborda metoda bazatl
pe intiietatea corpului reprezinti baza programului de inteligenli
corporali. Liberul-arbitrul este capacitatea umani de a lua decizii care
nu sunt determinate de circumstanle externe. Atunci cAnd suntem
perfect congtienli de felul in care ne direc{iondm aten}ia, ne putem
extinde at?tt raza de acfiune, cdt gi eficienfa liberului-arbitru.
in exerciliul urmdtor, vi se aplici prima ,yizil'pe ,,pagaportul" IC,
printr-o experienfi senzorial[ bazatd.pe aceastl metodd. Ca si in]elege]i

1
in original, embodied cognition - teorie potrivit cireia comportamentul nostru
se nagte din interacliunea in timp real intre sistemul nervos, inzestrat cu anumite
capacit[]i, gi un mediu care oferd oportuniti]i gi informa]ii. in felul acesta, creierul,
in loc si reprezinte gi s[ foloseasci, informa{iile despre lume pentru a da comenzi
organismului, devine o parte dintr-un sistem mai larg, care implici utilizarea percep{iei
qi ac{iunii in mod critic. (n. trad.)
ce vreau si vd spun, vi invit din nou in Keawakapu Beach, locul vizitat
gi inIntroducere.
Imaginafi-vi ci stdm impreund pe nigte sezlonguri confortabile Ei
privim cum valurile oceanului se ridici gi coboarl la ciliva metri in
fala noastr[. Ascultali valurile care se sparg de mal gi se intorc in ocean
in acelagi ritm sacadat. Inhalafi aerul sirat, simlifi cum briza blAndi a
oceanului vd mAngAie pielea, admirali stropii de culoare ai soarelui in
crepuscul.
Acum facefi o patzd, gi ascultali-vi gAndurile. Ce vi spun ele? Poate
ci vocea minlii voastre compari vremea din Hawaii cu temperatura
inregistrat[ ln mod curent in localitatea voastr6. Poate c[ vi aminti{i
de ultima vacanfi gi vi trece prin cap si v[ intoarce]i pe plaja voastri
preferati. E posibil si constatafi ci mintea voastrd funclioneazi autonom,
in timp ce vi treceli in revistd planurile gi explorafi posibilitatea unei
excursii in Belize unde si facefi scufunddri, o excursie la carev[ gandeafi
de mult timp. in clipa urmitoare, constatali cum gAndurile ritlcesc spre
alte proiecte gi vi trezili sirind din avion, triind intr-un sat unde v[
ocupali de copiii defavorizafi sau explordnd ruinele maya$e. Acesta este
genul de comentarii gi observafii obignuite ale clienfilor care au venit
cu mine in Hawaii. Acestea au fost rlspunsurile la intrebarea: ,,La ce vd
gAndili cAnd v[ uitali la peisajul din fa]a voastri?"
Dupi ce v-ali urm[rit propriul flux de gAnduri, incercali si v6 mutafi
centrul aten[iei.
Revenili la scena de pe plaji gi implicali-vi toate simfurile. privifi
oceanul, ascultali vintul guierAnd printre palmieri, simlili clldura
soarelui la apus. Acum mutafi-vi congtient atenlia de la gdndurile
voastre la corpul vostru.
Inspirafi adinc pe nas gi expirafi pe guri. Tragefi din nou aer in piept
gi umpleli-vi complet pldmAnii. Aqezafi-vi mAna pe abdomen. Simfili
cum abdomenul se umfli in timp ce inspirafi. Eliberali aerul din piept.
Expirarea nu presupune niciun fel de efort. Acum inspirafi din nou cu
putere gi relaxafi-vl total.
Concentrali-vi atenfia pe respirafie gi inspirafi profund din abdomen
de inci trei ori, apoi expirafi. Fili atenli la detaliile pe care nu le-ali
observat mai devreme.
Ldsafi-vi corpul si se miEte firesc gi si faci tot ce vrea. Dacd simlili
nevoia sd insofifi expirarea de un sunet sau un suspin, nu ezitafi s[

TNTELTGENTA coRponRlA
facefi acest lucru. Dacl vi simfili gitul tensionat, miEcali-l intr-o parte
gi in cealalti. Scuturali-vi mAinile, ca s[ eliberafi tensiunea gi energia
acumulate, daci aveli acest impuls.
Acum inspirafi inci o dati cu putere pe nas gi permiteli maxilarelor
si se decontractezein timp ce expirali. $tergefi orice expresie de pe fa1i.
Acum imaginafi-vi ci sunteli pe plaj[. Refine[i orice senzafie noul
a corpului. Analizali-vi trupul din cap pdni-n picioare. Ce simlili gi
intuili ci se intAmpli acum cu organismul vostru?
Tocmai afi reugit si vi transferafi fundamental atenlia de la orientarea
bazald. pe cunoaqterea mentali la cea bazatl. pe intAietatea corpului.
Daci la inceput centrul atenfiei il reprezenta scena de pe plaj[, ulterior
ali experimentat senzalia pe care o avefi atunci cdnd vi imagina[i cd
sunteli pe acea plaji. Experienfa voastri s-a extins atunci cind a1i inleles
ce se intAmpli in corpul vostru, dincolo de evenimentele exterioare sau
de gdndurile care v[ trec prin minte.
Este important de gtiut ci nu este nevoie si reducefi mintea la ticere
ori si vi oprili gAndurile pentru a vi lirgi spectrul aten{iei Ei a-i permite
corpului slvi spuni ceea ce simte. Mintea poate si riticeascl in diverse
locuri. Continudnd, in mod regulat, exerciliile bazate pe cunoagterea
senzoriali, g6ndurile voastre vor avea un ritm mai lent gi vor permite
organismului si comunice cu voi, s[ v[ ofere informafii, feedback gi
indrumare.
Dupi prima experienfi bazatd pe cunoagterea corpului, sd mergem
mai departe 9i si afllm ce wea si vi mai spuni organismul.
Acum mutafi din nou centrul atenfiei pe interiorul corpului, ldsali
gdndurile si treacl gi concentrafi-vi asupra senzafiilor gi ,,emo]iilor
simfite" pe care le experimentafi atunci cdnd suntefi interesa]i de corp.
Observali ce se intAmpli. S-ar putea si constatali ci vi migcafi
genunchii in sus gi in jos, c[ incordafi maxilarul, cd strdngeli cu putere
aceasti carte sau tableta.
incepeli un dialog intre corpul 9i minteavoastri. De exemplu, puteli
spune: ,,Am observat cl am emoliii'sau,,Cred ci am goldurile tensionate
gi o senzafie de agitalie in picioare."
Acum mutafi-vi atenlia asupra unui detaliu din exterior, de exemplu
asupra unui teanc de hArtii de pe birou. Notali ce are de spus corpul
vostru despre acel morman de hArtii - e posibil s[ clitinali din cap, in
timp ce v[ scap[ un ,,ffi".

ALEGETI iNTAI coRPUL 3t

 Derulali inainte gi inapoi experienla interioari legati de modul in
care incadrali, judecafi, explicafi sau facefi presupuneri despre ceea ce
vedefi.
invilat despre voi inqivi?
Ce afi
Au existat anumite pirfi ale organismului care v-au vorbit atunci
cAnd afi deschis ochii Ei ali observat situa{ii sau evenimente din exterior?
Ce vi spune corpul in acest moment?
Iati cum trebuie si incepefi o conversafie integrativi intre mintea gi
corpul vostru.
Continuafi si exersali gi si observafi ceea ce descoperifi pe misuri ce
includeli congtientizarea corpului in discursul vostru interior.

Atuncic6ndmigindescla-,imivinurmitoareleg6nduri:

Atunci cand mi gandesc la gi imi ascult corpul, constat ci:

Continuafi qi relinefi orice schimbare a respirafiei, [inutei, tempera-

turii sau migcirilor corpului. -
PracticAnd acest tip de exercilii, corpul vostru va cipita via{i.
Indiferent de pirerea sau nemuhumirile legate de aspectul sau
funcfionarea acestuia, corpul vostru va rispunde atunci cind vd
indreptafi atenfia citre el gi il ascultali.

SECRETUT UNEt VtETt impilNtTE:

sTABtrE$TE-Tt UN STNGUR 0BtECTtV

in filmul City Slickers (Ord;enii), Mitch Robins, un birbat de 39 de

ani, interpretat de Billy Crystal, triiegte criza vArstei mijlocii. Dugmanul
lui Robins in film este Curly, un cowboy foarte dur. La mijlocul unui
drum istovitor minind impreuni vitele, Curley ii di lui Mitch citeva
sfaturi despre viafn. $i incepe prin a-l intreba pe Mitch:
Tu gtii care este secretul vielii?
-
Nu. Care? a rispuns Mitch.
-
Curley a ridicat in aer degetul arititor.

32 TNTELTGENTA coRpoRALA
 AVANTAJELE METODEI BAZATE PE
iNrArcrerEA coRPULUT

. Corpul tdu este pregitit si te avertizeze atunci cdnd egi victima gin-
durilor negative 9i a tiparelor conditionate cum sunt presupunerile,
comparaliile sau vina. ili vei schimba automat centrul atenliei ;i vei
apela la inteligenta corpuluiinainte de a lua o decizie.

. Egi congient ;i atent la senzafiile subtile ale corpului - maxilarul

intepenege dacd nu vorbe;ti, simti tensiunea din pumn atunci cdnd
stringi cu putere telefonulin timpul unei conversalii legate de serviciu
ori ai un sentiment ciudat care te determind si spui,,Nu!'i daca e$i pe
punctul de a lua o decizie grqita. ftii cum sd interpretezi semnificalia
acestor senzalii gi si faci legdtura cu anumite evenimente care ti-au
influentat in mod negativ comportamentul.

. Gdndurile 5i convingerile negative care trdiesc in corpul tdu nu te

epuizeazd ;i nu te controleazi in totalitate. ltii cum si le opreSti, si te
eliberezi de ele ori si le schimbi inainte sd ifi saboteze rezultatele.

. Egi congient de mesajele nonverbale pe care le transmifi celorlalfi.

Simli ;i infelegi atunci cdnd cuvintele rostite ;i limbajul corpului nu
sunt in acord, te autocorectezi, ca sd poti obtine rezultate mai bune ;i
sd ai o comunicare autenticd.

. Afli care e$e nivelul de stres din corpul tau 5i il lii sub control. Egi
implicat, flexibil ;i prezent.

. Ai incredere in instinct care te inspird ;i te ajuta sd faci cele mai bune

alegeri ;i sd actionezi in orice situafie.

Asta.
-
Degetul tiu?! a continuat Mitch nellmurit.
-
Un lucru. Un singur lucru, a rispuns Curley. Jine-te de un singur
-
lucru gi nu lua in seami nimic altceva!

ALEGETT iNTAr coRPUL 33

 Din nefericire, mintea noastri nu se poate concentra asupra unui
singur lucru gi ne poarti prin circumstanfe ambigue, care genereazd,
situafii, comportamente Ei rezultate nedorite" Folosind metoda bazati pe
intAietatea corpului, atunci cdnd ne concentrlm intreaga atenfie asupra
lui, considerAnd acest lucru unicul obiectiv, ne imbogilim perspectiva
gi capacitatea de a lua decizii in orice situafie.
Pe misuri ce inaintali in acest proces, vi veli dezvolta abilitilile
legate de cunoagterea corpului. Vi se va cere sl acordali corpului
intdietate qi ve{i descoperi ci miscarea qi congtienla vi vor revela aspecte
necunoscute minfii.
Folosirea liberului-arbitru pentru a deline controlul complet asupra
corpului poate fi o experienli noui. Sunt gi persoane cirora experienfa
li se va pirea, in mod ciudat, una familiard, asemenea unui loc pe care
il qtiau destul de bine, dar l-au uitat.

ADEVARUL ROSTIT DE COPII

in copildrie,aveam un singur mod de a ne orienta in lume - cel

bazat pe mesajele transmise de corp. Experienfa somatici este prima
limbi a oricirei fiinle umane, indiferent de rasi, culturi, lard sau limbi
nativi. inainte de a vorbi, inainte de a asimila capacitatea de a raliona
gi a analiza - atribute ale cunoagterii mentale -, depindeam exclusiv de
senzatii, ca sursi de informalii. cu alte cuvinte, nebazam intru totul
pe ,,cunoagterea lncorporatfi Pielea, urechile, capacitatea de a simfi
schimbirile de temperaturi, vederea, gustul, mirosul, simlul chinestezic,
competenla de a procesa informaliile gi de a transforma experienfele
prin migcare - toate acestea lin de ,,cunoagtere incorporat[".
De curand am fost martorul unei manifestiri uimitoare a acestei
abilitefl naturale datoritl nepoatei mele Eleanor, in vArsti de 3 ani.

- Mami, mi doare stomacul! s-a plAns Eleanor intr-o zi, dup[ ce s-a
intors de la gridinili.
Se pare ci in acea perioadi circula un virus stomacal.
in dimineata urmitoare, intrdnd in camera ei, tat6l ei a gisit-o
zdmbitoare. A intrebat-o:

- Ce mai faci, draga mea? Cum mai e burtica?

Eleanor a rdspuns:

34 INTELIGENTA CORPORALA
 Am luat lacrimile gi durerea din burticl gi le-am dus la inimi, iar
-
acum mi simt mult mai bine.
Eleanor nu se considera bolnavi. Nu era chinuiti de gAnduri de tipul:
,,Dac[ mi imbolnivesc, am sd lipsesc de Ia gcoali. Daci am weo boali
contagioasa si o transmit colegilor?'l in schimb, 9i-a analizat senza{iile
gi disconfortul la nivel organic. O durea burtica, aga ci a transferat
instinctiv durerea la inimi, ca sd se simtl mai bine gi in cele din urmd
aceasta si dispari. Mesajele transmise de corp nu s-au tradus in ginduri;
dimpotrivi, ea le-a schimbat pozilia sau locul in organism, aga cum s-a
priceput, ca sd atenueze durerea.

CUM DETERMINAM MINTEA SA NCCEPTE SCHIMBAREA

inainte de a analiza modul in care inteligenla noastri corporall este

contestati de minte, haideli s[ reflectim asupra contextului ln care se
manifesti negarea corpului. Este important si inlelegem contextul in
care ,,cunoagterea incorporati" este inlocuitd de cunoagterea mentali,
pentru ci acest context - atunci cAnd este dominat de minte - o ajutd
si cdgtige. O astfel de form[ de dominare este cheia prin care putem
determina mintea sd accepte o comuniune cu trupul. Cu alte cuvinte, cel
mai bine ar fi daci am satisface nevoia minlii de cunoaEtere mentald, ca
si nu dispari atunci cAnd facem trecerea cltre ,,cunoagterea lncorporatl'l
Ca si inlelegeli mai bine, iati gi contextul.
Ren6 Descartes, filosof din secolul al XVII-lea, a alr.rt o influenli co-
vArgitoare asupra viziunii despre lumea occidentali. Descartes spunea:
,,Cuget, deci existl' Filosofia carteziand vede mintea gi trupul in raport
de dualitate, separate gi, cdteodati, chiar antagonice. Caracterul ralional
gi raliunea sunt considerate facultili superioare ale intelectului, pe care
ne putem baza attncicdnd luim decizii. O minte informati este un ghid
plin de virtuli atunci cAnd vine vorba despre alegere sau liberul-arbitru.
Inteligenla corporali 9i teoriile bazate pe cunoagterea prin interme-
diul corpului vi oferi o noui definilie Ei experien![ a liberului-arbitru.
Ca sd aveti acces la toate registrele acestuia 9i ca si primifi ceea ce
filosofia carteziand.v-a refuzat, trebuie sl activali relalia dintre mintea
qi trupul vostru.
Vrem s[ devenim indivizi inzestrafi cu trup, s[ trecem de la etapa
acorporali ,,Cuget, deci exist" la rela{ia dualisti: ,,G6ndesc cu trupul

ALEGETT iNTAr coRPUL 35