Ingrijirea Pacientului Cu Bronsita Acuta

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
”SF. THEODOR CONSTANȚA”
LUCRARE DE
DIPLOM Ă
ÎNGRIJIREA PACIEN ȚILOR CU
BRON ȘITĂ ACUTĂ
Coordonator:
RAȚĂ MARIA
Absolvent:
BALONAȘ LILIANA
1
– 2014 –
Motto:
”Pentru a fi desăvârșită
arta și meșteșugul medicinii trebuie
să izvorască din dragoste.”
.
Paracelsius.
2
Scopul și motivația
Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor
acumulate în timpul stagiilor şi din literatura de specialitate.
Am ales să expun în această lucrare subiectul în cauză,
având ca suport următoarele motive:
• primul motiv constă în împlinirea dorinței de informare
personală corectă, bazându-se și pe sintagma: “un om informat
este un om prevenit !” . De aceea doresc să știu exact
simptomele, modurile de tratament și profilaxia bolii;
• al-doilea motiv este faptul că direct sau indirect, foarte
mulți oameni au fost afectați de această boală și orice individ
trebuie să fie conștient că datorită viciilor, neglijenței sau
indiferenței contribuie la agravarea bolii și implicit la
prelungirea duratei de vindecare și a perioadei de convalescență;
• ultimul motiv ar fi acela al informării societății, lucrul
acesta poate reuși doar în măsura disponibilității celorlalți de a
afla cât mai multe despre boală.
3
CUPRINS
CAPITOLUL I
Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului respirator.
CAPITOLUL II
Prezentarea bronșitei acute
Definiție, etiologie
Simptomatologia
Simptome subiective
Simptome obiective
Metode de investigație
Evoluție complicații prognostic
Diagnostic diferențial
Examene de laborator
Tratamentul
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută
CAPITOLUL III
Proces de nursing
Cazul I
Cazul II
Cazul III
CAPITOLUL VI
Concluzii
Bibliografie
4
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
A APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la

realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon,
rezultat din procesele metabolice din organism. Aparatul respirator este format din
căile respiratorii și cei doi plămâni, drept și stang. Căile respiratorii sunt
reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni
diferențiindu-se :
• a-căile respiratorii superioare(cavitatea nazală);
• b-căile respiratorii inferioare(faringe, laringe, trahee, bronhii);
fig.1Aparatul respirator
5
Căile respiratorii :
Cavitatea nazală cuprinde două etaje:
Fig. 2 Cavitatea nazală
-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;

-unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazală de tip respirator;
Fig. 3 Faringele
Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă

funcție, respiratorie și digestivă.
Fig. 4 Laringele
6
Laringele, este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid, deasupra
traheei, predominând sub piele.
Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul
tiroid, cricoid, epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate și
cuneiforme).
Fig. 5 Traheea
Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui

conduct cilindric în lungime de 10-12 cm. Peretele traheei posedă un schelet format
din 15-20 inele cartilaginoase, în formă de potcoavă.
Peretele traheei este format din 2 tunici:
- externă - se află țesutul conjuctiv
- interna - se află mucoasa traheală, formată dintr-un epiteliu
pseudostratificat cilindric ciliat, având și celule care secretă mucus.
Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii

inferioare. Sunt reprezentate prin două ramuri care provin din bifurcația traheei și
se întind de la pintenele traheal până la hilul plămânilor, ele fac parte din pediculul
pulmonar.
Cele două ramuri, dreapta și stânga, sunt inegale ca lungime și calibru.
Bronhia principală dreaptă
Se îndreaptă spe hilul plămânului drept, este mai scurtă decât cea stângă, are
o lungime de 2-3 cm, fiind formată din 4-7 inele cartilaginoase și un calibru mai
mare, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de verticală.
Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai frecvent în
bronhia dreaptă.
Bronhia principală stângă

7
Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă, având o lungime
de 4-5 cm, cu un număr de 7-13 inele, calibrul său este mai mic, iar traiectul ei spre
plămân este mai apropiat de orizontală.
Bronhiile principale intră în componența pediculului pulmonar:
Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.

La nivelul pedicului pulmonar ele vin în raport cu artera pulmonară, cu
venele pulmonare, cu vasele bronșice și cu nervii care formează plexul pulmonar.
Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul pulmonar, vom
deosebi două feluri de raporturi:
• comune cu pediculul ;
• proprii fiecărei bronhii.
1. - Raporturile comune: vor fi urmărite în afara hilului și în hil.
- în afara hilului: bronhilile deci și pediculul pulmonar sunt în raport
cu artera pulmonară, venele pulmonare, arterele bronșice.
- în hil : trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt însoțite de trei
ramuri ale arterei pulmonare și de venele pulmonare, formând trei perechi de
pediculi secundari(lobari).
2. - Raporturile proprii fiecărei bronhii: se referă numai la organele din
vecinătatea acestora, făcând abstracție de elementele pediculului pulmonar.
Bronhia dreaptă vine în raport:
- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;

- posterior, cu marea venă azygos;
- superior, cu cârja mare a venei azygos;
- inferior, cu pericardul și atriul drept.
Bronhia stanga vine in raport:
- în partea anterioară, cu elementele pedicului pulmonar;

- posterior, cu aorta, esofagul și cu nervul vag stâng;
- superior, cu cârja aortei și nervul recurent stâng;
- inferior cu pericardul și atriul stâng.
Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșicale aortei

toracice. Venele sunt reprezentate prin venelebronsice, care se varsă în marea și
mica venă azygos.
8
Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici.
Inervatia: este realizată de firișoare nervoase, provenite din plexul pulmonar
posterior.
Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale mușchilor de la acest nivel
provin de la nervul vag 10, iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic.
Fig.6 Traheea și Bronhiile
Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă

din ramificarea bronhiilor principale.
Fig.7 Arborele bronșic
Bronhiile principale se ramifică în:

• Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari
• Bronhii segmentare - care se distribuie la segmentele pulmonare;
9
• Bronhiolele terminale;
• Bronhiolele respiratorii;
• Ductele alveolare terminate cu alveole;
Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele formează
acini pulmonari.
Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului.
Arborele bronșic drept
Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri

(reprezintă bronhii de gradul II):
Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se distribuie celor
3 segmente pulmonare, alcătuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III).
Trunchiul bronhic intermediar - dă naștere la două bronhii lobare .
Bronhia lobară mijlocie, care se împarte în două bronhii segmentare,
repartizate segmentelor corespunzătoare ale lobului mijlociu ;
Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii segmentare,
repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior.
Arborele bronșic stâng
Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II):

Bronhia lobară inferioară;
Bronhia lobară superioară;
Bronhia lobară superioară se împarte în :
1. Trunchiul superior (culminal ), care se termină prin trei bronhii în
segmentele: apical, posterior și anterior .
2. Trunchiul anterior, care se termină cu două bronhii în segmentele:
lingual, superior și inferior.
Fiecare bronhie segmentară (de gradul III), dă ramnificații din ce în ce mai
subțiri (gradul IV), ajungând la dimesiuni foarte reduse, 1/10 mm în ultimă
instanță, se formează bronhiile intralobulare, bonhiile terminale și bronhiile
repiratorii, care se termină cu acini pulmonari .
Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de la exterior la
interior din următoarele formațiuni:
• O teaca fibroconjunctivă, ce acoperă o pătură de fibre musculare netede,
așezate oblic; sub acestea se află un strat subțire de fibre conjunctive .
• În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica mucoasă) formată din
celule ciliare; la acest nivel nu mai există glande secretorii bronșice.
Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai mult și să
10
primească aerul inspirator.
Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte ramuri ale
arborelui bronșic, bronhiile lobare segmentare și ramificațiile acestora până la
bronhiile intralobulare, au în structura peretelui și un țesut cartilaginos cuprins în
prima teacă, formând teaca fibrocatilaginoasă .
Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere structural în
bronhii cu țesut cartilaginos, în pereții lor și în bronhia fără țesut cartilaginos,
numite și bronhiole .
Plămânii
Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc schimburile de gaze

dintre organism și aerul atmosferic . Ei sunt în număr de doi, unul stâng și altul
drept, așezați în cavitatea toracică, având fiecare o cavitate pleurală proprie.
Ocupă aproape intreaga cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii, numită
mediastin.
Mediastinul, este o regiune a toracelui, cuprinsă între stern (anterior),
coloana vertebrală toracală posterior și pleurele mediastinale.
Pleura prezintă o foiță parietală, care aderă la pereții viscerelui și o foiță
viscerală care aderă la plămân. Ele delimiteaza o cavitate pleurală, în care se
găsește lichid pleural, secretat de celulele epiteliului pleural. Acest lichid are rol în
mecanica inspirației. Greutatea plămânului reprenzintă, indiferent de vârstă , a
cinzecea parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind mai greu decât cel stâng.
La adulți, plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600 g. Forma
plămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragmă.
11
Fig.8 Plămânii
Capacitatea totală, exprimată prin volumul de aer pe care îl conțin cei doi
plămâni, este de aproximativ, 4500-5000 cm3. Culoarea plămânului diferă cu vârsta
.
Ea este roz-pal, la copii iar la adulți, din cauza depunerii în spațiul periilor
lobulari a particulelor de praf și cărbune din aerul inspirat, culoarea devine albă –
cenușie, cu mici pete negricioase.
Configurația externă: unui plămân i se descriu:

• un vârf
• baza
• trei fețe
• trei muchii
Vârful plămânului: se găsește la limita superioară a cutiei toracice,
depășind cu 5 cm coasta I și cu 2,5 cm clavicula.
Baza plămânului: este mai largă și mai concavă, sprijinindu-se pe burta
diafragmului , după care se mulează.
Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale:
ficatul la dreapta, stomacul și splina la stânga și rinichiul în parte
posterioară.
• Fața costală: este în raport cu coastele.
• Fața medială (mediastinală): privește spre celălalt plămân, spre mediastin.
12
• Fața diafragmatică: corespunde bazei și se găsește în raport cu fața
superioară a diafragmului.
• Marginea anterioară: este mai ascuțită și cuprinde, la plămânul stâng,
incizura cardiacă( patul inimii), sub care se găsește o prelungire ca o limbă,
lingura.
• Marginea posterioară: este mai rotunjită și vine în raport cu lanțul toracal.
• Marginea inferioară: reprezintă circumferința bazei plămânului.
Constituția anatomică a plămânului, pe fețele costale sunt niște șanțuri
profunde, scizuri, care împart plămânul în lobi.
Plămânul drept are două scizuri: una oblică și alta orizontală, care determină
trei lobi: superior, mijlociu și inferior;
Plămânul stâng are numai o scizură, scizură oblică, care îl împarte în doi
lobi, superior și inferior.
Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară, ramura lobară a arterei
pulmonare, ramurile lobare ale venelor pulmonare, vasele bronșice, limfatice și
nervii proprii.
Împărțirea în lobi a plămânului nu mai dă astăzi satisfacție în clinică și de
aceea s-a introdus alături de noțiunea de lob, ca și la ficat și notiunea de segment
sau zonă pulmonară, care se bazează pe autonomie anatomică, bronșică, vasculară
și nervoasă.
Segmentele pulmonare, reprezintă unitatea anatomică și funcțională clinică
(patalogică și chirurgical) care formează lobul pulmonar.
Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia segmentară,
vase și nervi ai segmentului respectiv.
13
Structura plămânului drept :
• Lobul superior, are cinci segmente: apical, posteror sau apico-posterior,

căci au un trunchi bronșic de origine comun; anterior; lingular–superior; lingular–
inferior . Ultimile două segmente corespund lobului mijlociu al plămânului drept.
• Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior; antero-bazal;
latero-bazal, postero-bazal.
La acest lob, comparativ cu plămânul stâng, lipsește în peste 60% din cazuri,
segmentul medio-bazal, care corespunde, pe fața mediastinală, impresiunii
cardiace, care este mai adâncă la plămânul stâng, din cauza poziției inimii.
Lobul pulmonar este unitatea anatomica și functională a plămânului care
intră în constituția segmentelor pulmonare. Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer,
care spațial au și ei ca și segmentele, o formă piramidală, cu vârful către bronhia
lobulară și baza spre suprafața plămânului. Baza lor are formă poligonală .
Lobulii pulmonari sunt separați incomplet între ei prin septuri, forma ți din
țesut conjunctiv lax, denumite septuri intracelulare. În aceste septuri, pe lângă
celulele conjunctive, fibrele colagene și fibrele elastice se găsesc vase limfatice
mari și rețeua de vene colectoare, care, în traiectul lor spre hil vor forma venele
pulmonare.
Dintre celulele conjunctive, unele denumite macrophage sunt cele care
înglobează particulele de praf și cărbune din aerul inspirat. Lobul pulmonar
este format la rândul său din acini pulmonari, iar acinii din alveole pulmonare,
după cum urmează:
14
Bronhia intralobulară, numită și bronhiolă, ea mai posedă un perete sau
țesut cartilaginos și glande, cu un diametru de 0,200-1 mm, se ramifică, în lob încă
de 3-4 ori, dând naștere, ca ultime ramificații, bronhiolelor terminale. Ele se
numesc bronhiole terminale pentru că sunt considerate ultimile ramificații ale
arborelui bronșic, cu rol de conducere a aerului. De la nivelul lor pleacă
componenta respiratorie a arborelui bronșic .
Bronhiolele terminale dau naștere în lobul bronhiolelor respiratorii sau
acinoase, care prezintă din loc în loc, la nivelul peretelui lor, alveole pulmonare.
Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii și a

canalelor alveolare, care provin dintr-o bronhiolă terminală, plus alveolele
corespunzatoare. Peretele sacilor alveolari este perforat de orificii microscopice,
ostiolele alveolare.
În număr de trei sute de milioane, alveolele reprezintă o suprafa ță totală
evaluată în medie la 70 m2, corespunzând unui volum de aproximativ 4 l.
Vascularizația și inervația plămânului
Plămânul are o dublă vascularizație :

- una funcțională;
- alta nutritivă.
Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer

și sânge, formează ceea ce se numește mica circulație a organismului . Acesta
începe cu artera pulmonară, care pleacă din ventriculul drept al inimii. Artera
pulmonară aduce de la inimă sânge venos, încărcat cu oxigen.
După realizarea schimbului gazos, sângele oxigenat pleacă din rețeaua
capilară a alveolei prin vene, care în drumul lor spre hilul pulmonar, formează
trunchiuri tot mai mari și în ultimă instanță câte două vene pulmonare (superioară
și inferioară )pentru fiecare plămân. Acestea după ce străbat pediculul pulmonar,
ajung la baza inimii unde se deschid în atriul stâng.
15
Vascularizația nutritivă: aparține marii circulații a organismului și este
formată de arterele și venele bronșice. Arterele bronșice pleacă din partea
superioară a aortei descendente toracice și obișnuit, sunt două pentru plămânul
stâng și una pentru cel drept .
Ele se capilarizează în pereții bronhiilor până la nivelul bronhiolelor
respiratorii, cărora le aduc sânge oxigenat și substanțe nutritive, creând ramuri
pentru pereții vaselor pulmonare.
Limfaticile plămânului încep printr-o rețea de capilare limfatice care
însoțesc bronhiolele respiratorii și ramurile arterei pulmonare.
Spre hil (locul unde bronhiile pătrund în plămân), limfa este adunată de
trunchiuri colectoare, care merg la ganglionii bronho pulmonari, ai hilului și ai
bifurcației traheobronșice iar de aici la ganglionii paratraheali.
De la acest nivel, limfa este drenată de la ganglionii mediastinali anteriori și
vărsată în canalul toracic în stânga, iar prin ganglionii bronho-mediastinali, în
trunchiul limfatic drept.
Inervația plămânului
Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior

și altul posterior.
Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din nervul vag iar cele
simpatice din ganglioni simpatico-toracali și din nervii cardiaci.
Plămânul este alcătuit din două formațiuni anatomice distinse: arborele
bronșic și alveolele pulmonare.
Alveolele pulmonare: au forma unor săculeți cu pereții subțiri adaptați
schimburilor gazoase. Epiteliul alveolar are dublă funcție, fagocitară și
16
respiaratorie. Suprafața totală a acestora este de 20 m2.
În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare.
Respirația
Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea bioxidului de carbon și

aportului de oxigen către celulele organismlui. Centrul respirator se găsește în
bulbul rahidian. Dacă organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrană, 3-
4 zile lipsit de apă, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de câteva minunte.
Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, saguin și hisular.
• Timpul pulmonar: realizează primul moment al schimburilor gazoase. La
nivelul membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar în sânge iar CO2 în
sens invers;
• Timpul sanguin: realizează transportul gazelor între plămâni-organ de aport
și eliminare și țesuturi care consumă O2 și eliberează CO2 ;
• Timpul hisular: reprezintă al doilea moment al schimburilor gazoase,
respirația internă.
La nivelul țesuturior oxigenul pătrunde în celule iar CO2 produsul rezidual
al catabolismului este eliminat.
Frecvența normală a respirașiei este de 12-16 resp/min .
Măsurarea respirației unui bolnav se face prin numărarea expansionării cutiei
toracice in inspir și expir.
Ventilația
17
Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și exprirație care
reprezintă deplasarea unui volum de aer.
• În timpul inspirației se aduce la nivelul alveolei aer atmosferic bogat în O2
și practic lipsit de CO2 .
• În timpul expirației se elimină aerul pulmonar sărac în O2 și bogat în Co2.
Inspirația
Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei toracice datorită
contracției mușchilor inspiratori.
Diametrul longitudinal se mărește prin contracția porțiunii centrale a
diafragmei care coboară bolta diafragmatică cu 1-7 cm, coborârea cu un cm a
cupolei diafragmatice mărește dimensiunea cutiei toracice.
Expirația
Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la dimensiunile

sale de repaus, nu datorită contracției anumitor mușchi, ci din cauza relaxării
musculaturii inspiratorii.
Dimensiunile toracelui se micșorează iar plămânii care nu mai sunt în stare
de tensiune se retractă .
În mod normal prin inspirație pătrund în plămâni aproximativ 500 ml aer
bogat în O2 și același volum de aer părăsește plămânul prin expirație.
CAPITOLUL II
BRONȘITA ACUTĂâ
18
Definiție
Bronșita acută este o inflamație acută a mucoasei bronșice interesând de obicei
bronhiile mari și mijlocii și frecvent traheea (traheo-bronșita).
Etiologie
După natura lor, factorii etiologici ai bronșitei acute pot fi împărțiți în :
• Infecțioși
• Fizico-chimici
• Alergici
Rolul principal revine factorilor infecțioși reprezentați în 80% din cazuri de
virusuri.
Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusuri, după cum urmează:
• Infecția virală:
Adenovirusuri - 31 serotipuri;
Reovirusuri - 3 serotipuri;
• Picornavirusuri:
a. rinovirusuri.
b. enterovirusuri: -polivirusuri
- coxsackie A
- coxackie B
• Mixovirusuri:
a. virusul gripal Ao , A1 , A2 , B și C
b. virusul gripal , virusul rujeolei
19
c. scințial respirator(afectează copii și persoanele tinere)
• Coronavirusuri:
În ceea ce privește infecțiile bacteriene, acestea sunt reprezentate cu
frecvență crescută de către:
• Pneumococi;
• Streptococi;
• Haemophilus;
• Stafilococi;
• Micrococcus catarhalis;
• Ciuperci;
• Unele Spirochete.
Factorii fizico – chimici sunt reprezentați îndeosebi de:
• Gaze toxice: clor, oxid de sulf;
• Vapori de acizi tari: clorhidric, sulfuric, acetic;
• Oxizi de azot;
• Aspirația de suc gastric și aspirația de apă de mare;
• Fumul, în (condiții climatice necorespunzătoare, amestec cu cea ță întâlnit în
zonele puternic industrializate), fumul de tutun;
• Formol;
• Vapori de amoniac;
• Particule fin pulverizate;
• Acetona;
• Hidrogen sulfurat.
Factorii alergici: variate substanțe organice și anorganice, diferite
microorganisme.
Alți factori care declanșează bronșita acută pot fi:
• Termenul general favorizant, care este reprezentat prin :
- vârstă (copii, vârstnici);
- predispoziție ereditară;
- lipsa de antrenare a vasomotricității, la schimbările de microclimat;
- teren alergic spasmogen;
• Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt :
- frigul
- alterarea barierei glotice și a refluxului de tuse
- imunitatea de suprafață;
- bolile cornice bronhopulmonare;
- infecțiile repetate rinofaringiene;
- modificările cutiei toracice;
20
- sclerozele pulmonare;
- emfizemul pulmonar;
Acțiunea frigului apare la:
- inhalarea de aer rece;
- expunerea pereților toracici la frig;
- ingestia de lichide sau alimente foarte reci.
Prin efectul lui vasoconstrictor, frigul produce la nivelul mucoasei bronșice,
reducerea mișcării cililor vibratili și reducerea diapedezei leucocitare, ceea ce duce
la condiții de înmulțire a virusurilor și bacteriilor în mucoasa traheobronșică.
Virusurile afectează întâi funcția și apoi structura aparatului ciliar, iar prin
dezgolirea terminațiilor nervoase și coborârea pragului de excitabilitate, excitațiile
neînsemnate, subliminare, dau naștere unor reacții deosebit de intense.
În producerea inflamației traheobronșice intervin atât tulburări locale cât și
mecanisme reflexe, în care ramul aferent este reprezentat de nervul vag.
Acțiunea substanțelor chimice se datorează faptului că acestea se dizolvă în
pelicula de mucus, determinând, în mod direct, procesul inflamator acut și semnele
obișnuite ale bronșitei acute.
Majoritatea alergenilor inhalați odată cu atmosfera poluată pot determina
inflamația traheobronșică prin intermediul reacției alergice de tip I.
În bronșita acută procesele inflamatorii interesează atât mucoasa traheei și
bronhiilor mari, cât și cea a bronhiilor mici, de unde și denumirea preferată de unii
autorii, de traheobronșită acută.
Mucoasa traheei și bronhiilor mari prezintă la examenul bronhoscopic o
îngroșare variabilă, prin edem și infiltrare celulară în submucoasă.
Lumenul căilor aeriene se reduce, iar mucoasa are tendința să lunece, să
prezinte pliuri, când bolnavul face un efort de tuse.
Biopsiile bronșice evidențiază prezența în corionul mucoasei, a unei
infiltrații cu granulocite, limfocite și macrofage, care de altfel intersectează toate
straturile peretelui bronșic.
De reținut că și epiteliul apare adesea cu infiltrații intercelulare, alcatuit mai
ales din granulocite, iar întregul proces determină o denudare a stratului de celule
bazale pe întinderi variabile.
21
Bronșită
Simptomatologia
SIMPTOME SUBIECTIVE
• Tuse uscată în fază de cruditate;
• Expectorație mucopurulentă în fază de cocțiune;
• Eventual dispnee;
• Catarul concomitent al căilor superioare respiratorii.
• În bronșita alergică, bruschețea cu care apare adesea noaptea, este
caracteristică.
• Gâdilitură faringo-laringiană, coriza, tusea, presiunea respiratorie,
eructațiile, dispnee.
Obișnuit boala începe cu:
Frison, senzație de frig, stare generală de rău, dureri musculare difuze,
22
cefalee, uneori dureri oculare, lăcrimare, strănut, rinoree, stare subfebrilă, senzație
de jenă laringo-fariangiană, arsuri pe fundul gatului.
Afectarea traheei și a bronhiilor mari este semnalată prin apariția unei arsuri
retrosternale, însoțită de tuse, fără expectorație.
Tusea se însoțește deseori cu accentuarea durerilor toracice retrosternale, a
cefaleei, de efort respirator minim, la schimbarea temperaturii atmosferice.
La unii bolnavi, tusea este atât de rebelă și chinuitoare încât împiedică
somnul și epuizează bolnavul, motiv pentru care ea trebuie combătută.
Când procesul inflamator cuprinde și laringele, apare răgușeala, tusea fiind
numită de cruditate, urmată la câteva zile de o alta, caracterizată prin apariția
expectorației.
Tusea mai poate fi neproductivă, atunci când în etilogia bronșitei acute intră
și infecția microbiană, ea devine purulentă, uneori cu striuri de sânge.
Ulterior sputa crește cantitativ de la o zi la alta, căpătând caracter purulent
mucoprulent și devine mai fluidă și mai ușor de eliminat, de aceea a fost numită
faza de cocțiune. Odată cu apariția și eliminarea ei, starea generală se
îmbunătățește. Când peste infecția virală se suprapune cea bacteriană, situație
frecvent întâlnită, starea febrilă persistă, iar gradul purulenței sputei este în
funcțiune de cantitatea polinuclearelor. Temperatura revine la normal după 4-5 zile,
tusea se reduce ca intensitate, iar sputa scade progresiv.
SIMPTOME OBIECTIVE
Examenul fizic:
La ascultație inflamația traheei poate rămâne mută sau poate da naștere
câtorva raluri perceptibile parasternal.
Când procesul inflamator cuprinde bronhii în generația 3-4 ascultația pune în
evidență raluri ronflante și sibilante, deseminate bilateral. Afectarea bronhiilor mai
mici se exprimă clinic prin raluri subcrepitante, de diferite mărimi. Inhalarea de
vapori și gaze toxice, ca și apariția de la suc gastric sau apă de mare, provoacă un
tablou clinic cu un debut, mult mai dramatic, cu edem glotic sau cu grave tulburări
respiratorii deosebit de severe.
Bronșita alergică însoțește adesea o rinită sau sinuzită alergică, în care tusea
are un caracter spastic, astmatiform, cu respirație șuierătoare, iar sputa este bogată
în eozinofile.
Flora microbiana din spută este cea care o întâlnim obișnuit în căile
respiratorii superioare.
Expectorația, la început este mucoasă, devenind apoi treptat mucopurelentă,
de culoare galbenă, abundentă, eliminându-se mai ușor. Se aud zgomote punând
urechea pe pieptul bolnavului, produse prin vibrația secrețiilor bronșice, la trecerea
23
aerului prin bronhii, în inspirație și expirație.
Laringo-traheo bronșita obstructivă:

Este provocată de prezența edemului glotic și de bronșiolita capilară. Ea se
manifestă prin alterarea profundă a ventilației plămânului, cu hipoventilație
alveolară. Zone de hiperinflație realizate prin efect de capcană alterează cu teritorii
atelectatice, ceea ce perturbă schimburile gazoase.
Temperatura crește rapid, dispneea este severă cu polipnee, cianoză a
mucoaselor, bătaia aripilor nasului, facies toxic, stare de agitație, tahicardie,
hipotensiune arterială și tendințe de colaps. La vârstnici instalarea acestor semne
este mai lentă.
La examenul fizic, pe lângă ralurile bronșice mari uneori apar raluri
subcrepitante și crepitante, pe ambele arii pulmonare.
Metode de investigație
Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se întâlnesc cu

precădere în anotimpurile reci și umede, datorită faptului că unele virusuri se
multiplică preferențial, la temperaturi mai scăzute.
Examene paraclinice.
 Examen bacteriologic.
• Se face identificarea germenilor pentru a depista bacteriile patogene
incriminate în inflamația căilor aeriene inferioare.
Examene hematologice.
• Hemograma pledează pentru o infecție virală, dacă arată leucopenie
cu limfocitoză relativă;
• Pentru o afectare de natura bacteriană, dacă se găsește o
heperleucocitoză cu polinucleoză neutrofilă.
Sindromul inflamator atestă evoluția procesului infecțios.
Evoluție, Complicații, Prognostic
Bronșita acută primitivă nespecifică, care poate apărea în adevărate

“epidemii”, fiind determinată de agenții virali sau bacterieni și favorizată de frig,
umezeală.
Are o evoluție de scurtă durată, favorabilă și benignă.
Evoluează în trei faze:
• Faza de coriză sau de angină , care durează 1-3 zile (ușoara ascensiune
termică, jenă la deglutiție, arsură sau înfundare a nasului);
• Faza de cruditate, care durează 2-3 zile (cu tuse uscată spasmodica, cu o
24
foarte mică expectorație mucoasă, durere vie retrosternală, uneori febră moderată
și voce răgușită);
Ascultatoriu avem raluri ronflante și sibilante, diseminate pe toata aria
pulmonară.
• Faza de cocțiune, durează 4-6 zile (cu tuse însoțită de expectorație
mucoasă sau mocupurulentă și valuri difuze).
Ascultatoriu avem raluri bronșice uneori wheezing, precum și apariția de
raluri subcrepitante la baza toracelui. Recidivele sunt posibile, ele fiind declanșate
de virozele căilor aeriene superioare și favorizate de condițiile meteorologice.
Complicații
Rareori boala se cronicizează, de regulă, după mai multe recidive. La
persoanele în vârstă, cu rezistență scăzută, bronșita se poate complica cu
bronhopneumonie, congestii pulmonare, pleurezii, nefrite parcelare.
Complicațiile pot surveni în trei circumstanțe particulare:
- La sugarul infectat de virusul respirator scințial, cu dezvoltarea unei
bronșite acute și a unei detrese respiratorii;
- La insuficientul respirator cronic, la care infecția virală sau bacteriană
reprezintă o cauză majoră de decompensare;
- În cadrul unui sindrom gripal, cu constituirea unui tablou de gripă malignă
la subiectul fără vreun antecedent pulmonar particular.
Majoritatea persoanelor nu dezvoltă complicații.
În cazul în care acestea apar, ele pot fi:
• pneumonia: atunci când simptomele se modifică (oboseala marcată, febra
înaltă, durere în piept, respirație îngreunată), este semn că s-a instalat
pneumonia;
• recurența bronșitei: aceste recurențe apar de obicei la persoanele fumătoare,
la cei cu imunitatea scăzută (bolnavii de SIDA, fibroză chistică sau cancer).
Bronșita acută poate de asemenea să determine distrugeri ale pereților
bronhiilor (bronșiectazii).
La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronșita acută poate
determina înrăutățirea tusei și a wheezing-ului.
Copiii și pesoanele în vârstă au risc mai mare de dezvoltare a complicațiilor.
Copiii cu episoade repetate de bronșită acută se investighează suplimentar,
pentru a depista existența altor probleme ale tractului respirator ca:
- fibroză chistică, o boală genetică, ce este caracterizată prin prezența de
mucus gros în căile aeriene;
- bronșiectazii, o boală în care căile aeriene sunt afectate (acestea sunt lărgite
și se infectează frecvent);
- alergii, reacții ale sistemului imun la substanțe prezente în mod obișnuit în
25
atmosferă; simptomele includ tuse și respirație îngreunată (rinita alergică este o
manifestare frecventă a alergiilor);
- sinuzita, o infecție a mucoaselor care acoperă nasul și sinusurile faciale,
care se manifestă prin: durere la apăsarea sinusurilor și tuse productivă;
- amigdalita, care reprezintă inflamația amigdalelor, care sunt mici
formatiuni, aflate în partea posterioară a nasului și gâtului.
O complicație secundară frecventă este reprezentată de suprainfecția
bacteriană a unei infecții virale, datorită diminuării mijloacelor de apărare ale
aparatului respirator.
Această eventualitate solicită aplicarea unui tratament cu antibiotice, fiind
des întâlnită în cursul unui sindrom gripal, cu o evoluție în doi timpi.
Germenul responsabil este adesea Hemophilus influenzae, care astfel își
trage numele “influenza” din faptul că mult timp s-a considerat că reprezintă
agentul cauzal al gripei și nu un germen de suprainfecție.
La distanță, bronșitele acute repetate pot constitui terenul unei tulburări
obiective respiratorii cronice, reprezentând mai ales o sursă majoră a
bronșictaziilor.
Antibioterapia are meritul important de a fi redus astăzi în mod considerabil
frecvența acestora din urma afecțiunii.
Prognosticul este rezervat sau grav în bronșitele recidivante, complicate și în
bronșiolita capilară difuză, care poate duce la insuficiența respiratorie acută.
Diagnosticul diferențial
Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene, bolile infecțioase virale ce
debutează cu sindrom cataral și bronșitic: rujeolă, varicelă, gripă, bronșita acută
obstructuctivă, care necesită diferențiere de un debut de astm bronșic.
Tratamentul
Tratamentul igienic
În bronșitele acute usoare, tratamentul este nuanțat după severitatea clinică
și forma acesteia. În cazurile ușoare este insuficient repausul fizic și vocal în
încăperi igienice (acasă sau la spital), la căldură, într-un mediu cu temperatură
constantă și umiditate corespunzatoare. În acest scop se aplica pe calorifer sau
sursa de caldură folosită, șervețele umede sau într-un vas cu apă clocotită câteva
picături de tinctură de eucalipt. Se beau ceaiuri calde, de obicei de flori de tei, se
aplică comprese cu alcool pe piept peste noapte.
Se pot adăuga diferite procedee inhalatorii, a căror eficien ță, deși
discutabilă, este fixată de tradiție. Este interzis fumatul.
În cazuri cu transpirații abundente se schimbă lenjeria, se înlocuiesc lichidele
pierdute prin ceaiuri calde, regim hidrozaharat. Sunt indicate proceduri
26
fizioterapeutice (fricțiuni, ventuze).
Tratamentul bronșitei acute

Se efectuează în funcție de forma și stadiul evoluției bronșitei și constă în:
• Regim igieno-dietetic – repaus la pat 3-4 zile în cameră încălzită și cu
atmosferă umezită.
• Dieta va fi hidrică: ceaiuri calde, supe, lapte.
• Treptat se trece la o alimentație normală, cu excluderea alimentelor greu
digerabile.
Antitermice
ASPIRINĂ, 2-3 comprimate pe zi asociată cu ALGOCALMIN 2-3 tablete pe
zi după masă + Pansament gastric(DICARBOCALM, CIMETIDIN).
Calmante ale tusei
• În perioada de cruditate se vor administra CODEINA FOSFATICĂ, cu
acțiune sedativă asupra centrului tusei de CODENAL (CODEINĂ +
FENOBARBITAL), 3 COMPRIMATE pe zi.
• CALMOTUȘIN – soluție, 15 picături de 3-4 ori pe zi.
• TUSAN – 50mg, 2 comprimate pe zi la adulți.
• TRECID 5-6 picături pe zi.
Expectorante
• SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi.
• SIROGAL 3 linguri pe zi.
• Tablete expectorante 6 comprimate pe zi.
• Se pot administra băuturi calde cu efect emoliant pentru mucoasa gâtului
buco-faringial (ceai, lapte, infuzii de plante -tei).
• Antialergice
Pentru combatarea alergiei se administrează:
• FENIRAMIN, 2-3 comprimate pe zi.
• CLARITINE-TAVEGYI , NILFAN.
• HEMILSUCCINAT – cazuri grave.
Antibiotice și chimioterapeutice
• În formele severe și la bolnavii debilități (copii, batrâni, gravide) sau
pentru prevenirea suprainfecției bacteriene și în formele mixte de traheobronșite:
Se administrează :
• AMPICILINĂ 500-1000 mg/6h
• BISEPTOL 2 comprimate/24h după masă, pentru efect iritativ gastric.
• Tratament cortizonic și miofilină.
• Indicate în formele cu hipersecreție accentuate sau însoțite de spasm
bronșic, pe durată scurtă, 3-4 zile de tratament.
27
Pacientul cu bronșită acută:
• Va întrerupe fumatul
• La externare va evita mediul cu pulberi
• Va efectua inhalații cu mușețel și uleiuri volatile, pentru a favoriza
scăderea edemului mucoasei căilor respiratorii și vindecarea acestuia.
Tratamentul preventiv
Vaccinarea antigripală
Trebuie reînoită în fiecare an, căci compoziția genomului viral se schimbă de
la un sezon la altul.
Vaccinarea reduce cu 60% până la 90% morbiditatea imputabilă gripei.
Rata de acoperire nu era decât de 17% la subiecții mai tineri de 70 ani.
Beneficiază de gratuitatea vaccinării și subiecții atinși de una dintre cele 8
afecțiuni de lungă durată, diabet, accident vascular cerebral, nefropatie cronică,
atingere neuromusculară gravă, mucoviscidoza, cardiopatie congenitală,
insuficiență cardiacă, insuficiență respiratorie cronică gravă.
Vaccinarea Antipneumococică
Are o eficacitate de aproximativ 60%. Sinteza de anticorpi protectori pare a fi
mai bună la subiectul de vârstă medie, comparativ cu cel de peste 70 ani.
Această vaccinare este, pentru moment, destul de rar prescrisă, deși ar merita
să fie mai frecvent utilizată.
Vaccinurile Antibronșitice
Primele disponibile au fost preparatele vaccinale conținând un amestec al
surselor, cel mai frecvent implicate în suprainfecțiile bronșiticului cronic.
Acestea tind să fie înlocuite actualmente de vaccinuri elaborate, plecând de la
glioproteinele unor bacterii (Biostin, Ribomung, Inour), care au drept scop o
întărire nespecifică a imunității antiinfecțioase.
Acestea se prescriu în cure secvențiale, în timpul toamnei și al iernii.
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută

- Educația pacientului
Educaţia terapeutică sau învăţământul terapeutic reprezintă una dintre cele
mai noi direcţii adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ceea ce priveşte
preocuparea pentru educaţia şi pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor cronici.
Educaţia terapeutică a pacientului urmăreşte ca acesta să dobândească şi să menţină
capacităţi şi competenţe care să îl ajute să îşi trăiască optim viaţa, incluzând boala
de care suferă.
Pacientul trebuie să fie informat despre măsurile igieno-dietetice necesare
pentru prevenirea bronșitei sau cronicizarea ei:
28
- alimentație echilibrată, evitarea expunerii la rece;
- vaccinarea antigripală în sezonul rece, în special, a vârstnicilor, copiilor și
a tinerilor ce sufera de mucoviscedoză.
- Internarea pe secție
Internarea bolnavului cu bronșită acută se face în clinică, de când acesta ia
primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important în
viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul său obișnuit și este nevoit să
recurgă la ajutorul oamenilor străini.
Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate,
a biletului de trimitere eliberat de: cabinetul medical individual care recomandă
internarea, de la medicul din ambulatoriu sau pe baza biletului de transfer eliberat
de către un alt spital. La internarea unor persoane găsite pe stradă, în vederea
identificarii lor, asistenta de serviciu va anunța imediat organele de poliție.
Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internați fiind înscriși în registrul de urgență. Acolo se completează foaia de
observație cu datele de identitate ale bolnavului și datele anamnestice, culese de
la bolnav sau însoțitori.
În vederea examinării bolnavului de către medic, asistenta va ajuta bolnavul
să se dezbrace și va asigura condițiile necesare bunei desfășurări a acestei
activități.
Examinarea clinică poate fi completată cu prelevări de produse biologice
și patologice, precum și de un examen psihologic.
După stabilirea diagnosticului, înainte de a ajunge în secția cu paturi,
bolnavul trece prin serviciul de internare unde:
- va fi îmbăiat și dacă e cazul și deparazitat;
- hainele și obiectele personale vor fi înregistrate, în
vederea înmagazinării, pe perioada internării;
- după terminarea băii, bolnavul va fi îmbrăcat cu pijama
sau cămașă de noapte, ciorapi și papuci;
Bolnavul astfel pregătit va fi dirijat pe secție, unde se prezintă la asistenta
șefă sau la registratorul medical, în vederea internării.
De reținut este faptul că o primire adecvată în secție diminuează stresul
suferit de bolnav la internare și ușurează adaptarea lui la mediul spitalicesc.
Asistenta de salon introduce bolnavul în salonul indicat, îi face cunoștință cu
ceilalți bolnavi, îl ajută să-și aranjeze obiectele personale în noptieră, îl conduce
pentru a cunoaște secția, prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul
sanitar și îi aduce la cunoștință regulamentul de ordine interioară.
Pentru că bolnavii stau majoritatea timpului spitalizării în pat, acesta trebuie
să aibă anumite calități: să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să
satisfacă atât cerințele de confort ale bolnavului, cât și ale personalului de îngrijire,
să-i permită bolnavului să se poată mișca în voie, să nu-i limiteze mișcările. De
asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie.
În sala de mese trebuie să se asigure condiții igienice de mediu, să se
aerisească permanent; se vor aranja estetic mesele, în vederea creșterii apetitului.
29
- Observarea poziției pacientului
La majoritatea afecțiunilor de bază cea mai convenabilă poziție pentru
bolnav este cea semișezândă. Acest lucru nu trebuie forțat și dacă starea
bolnavului nu contrazice, alegerea poziției trebuie lăsată la latitudinea lui. În toate
cazurile însă el va fi îndemnat să-și schimbe poziția cât mai des pentru a evita
complicațiile hipostatice. De asemenea bolnavului i se explică faptul că poziția
șezând la marginea patului, cu toracele împins înainte, cu mâinile pe lângă corp,
favorizează o bună oxigenare.
- Rolul asistentei medicale în drenarea secrețiilor traheo-bronșice
Rolul asistentei medicale este în primul rând acela de a comunica cu
pacienții, deoarece comunicarea cu pacienții este un instrument modern de
management pentru o instituție medicală, indispensabil atunci când prețuiești
sănătatea bolnavilor. Asistenta medicală, prin drenarea secrețiilor traheobronșice
previne apariția infecțiilor supraadăugate.
- Indicațiile pe care le dă asistenta medicala la externare
Asistenta medicală va spune spune bolnavului să vină la control. Să facă
controlul periodic prescris de medic. Să ia medicamentele la orele indicate,
conform rețetei prescrise de doctor, să aibe o alimentație corespunzătoare. Să se
ferească de current și de alte surse care îi pot afecta starea de sănătate. Să păstreze
biletul de ieșire din spital și să-l prezinte atunci când vine la control.
- Profilaxia
Măsurile profilactice vor ține cont de factorii menționați la etiopatogeneză.
În afara măsurilor generale luate pentru evitarea rinitelor, laringitelor și care sunt la
fel de importante în profilaxia bronșitelor, aici mai sunt importante unele măsuri în
privința factorilor profesionali. Astfel, vor fi de cea mai mare importanță măsurile
de protecție în industriile în care lucrătorii inhalează pulberi de carbune, siliciu, ca
și în cele cu gaze toxice.
Se va sfătui abandonarea fumatului, care, prin acțiunea în timp, poate
conduce la bronșita cronică. Se vor depista factorii alergizanți și se vor lua măsuri
pentru combatere.
Profilaxia se realizează prin călirea organismului și creșterea rezistenței
biologice la agenții infecțioși, prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici și
favorizanți menționați, iar în cazul instalării
unui catar nazofaringian prin tratarea acestuia fiind recomandate curele helio-
marine pentru aerosoli naturali.
Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor

• Hidratarea corespunzătoare ținându-se cont de ingestie-excreție, anotimp,
vârstă, fiind eficace pentru funcționarea sistemului mucociliar, la un pacient cu o
30
hidratare adecvată , o tuse slabă poate usor disloca secrețiile;
Se recomandă aproximativ 2000 ml lichide/ zi.
• Umidificarea, constă în adăugarea vaporilor de apă la aerul inspirat, cu rolul
de a păstra căile aeriene umede.
Nebulizarea
• Constă în adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat.
• Se realizează prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu ajutorul
aerosolilor egal un amestec de gaz cu medicament dispersat în particule sferice de
ordinul micronilor (antibiotic, antialergice, brohodilatatoare, expectorante).
Tapotament
• Constă în lovirea peretelui toracelui, cu mâna, ritmic, pe toată suprafața,
timp de 1-2 min;
• Încheietura mâinii trebuie să fie relaxată, iar cotul în flexie;
• Pacientul este rugat să respire lent și adanc;
• Toracele pacientului trebuie să fie aoperit;
• Este contra indicat la pacienții cu osteoporoză sau coaste fracturate și la cei
cu probleme de coagulare.
Vibrația
• Pacientul este rugat să inspire adânc pe gura și să expire lent pe nas;
• În timpul expirației se aplică cu mâna pe peretele toracic o presiune ușoară
și oscilatorie;
• După cinci expirații pacientul este încurajat să tușească și să expectoreze;
• Este contraindicat la sugari și la copii mici.
Drenajul postural
• Este un procedeu pozițional care permite eliminarea secrețiilor.
• Poziția pacinetului se schimbă la 20-30 min:
– Decubit ventral cu pernă sub abdomen;
– Decubit ventral cu patul înclinat la 200;
– Decubit dorsal;
– Decubit lateral drept;
– Decubit lateral stâng;
- Poziția șezând.
• La sfârșitul fiecărei poziții pacientul este rugat să respire profund;
• Să renunțe la pozițiile în care pacientul prezintă disconfort sau dispnee;
• Este contra indicat la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării sau cu
hiepertensiune intracraniană.
Aspirația traheobronșică – fișă tehnical
Scop:
• Prevenirea obstrucției căilor aeriene respiratorii prin stagnarea secrețiilor;
• Prevenirea pulmonară determinată tot de stagnarea secrețiilor.
31
Materiale necesare :
• Dispozitiv de aspirație;
• Sonde sterile;
• Mănuși sterile;
• Prosop;
• Soluții sterile pentru umectarea sondei;
• Comprese sterile.
Intervenții :
• Asigurarea intimității;
• Pregătirea psihică a pacientului-poziție semișezând, dacă nu este
contraindicată;
• Asamblarea echipamentului de aspirație;
• Umectarea sondei ce urmează a fi introdusă prin canulă;
• Introducerea sondei cu mișcări blânde prin orificiul canulei;
•Aspirația secrețiilor timp de cel mult 1sec (pentru a nu produce hipoxie);
• Se repetă aspirarea după oxigenarea pacientului;
•După terminarea temperaturii se curăță canula de traheostomie.
PLAN GENERAL NURSING
Alterarea respirației din cauza procesului de boală manifestat

DIAGNOSTIC
prin tuse seacă câcâietoare, oboseală la efort susținut
NURSING
Pacientul să prezinte funcție respiratory nealterată, să poată

OBIECTIV efectua effort fără a resimți tulburare respiratorie.
-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de

acutizare
1 -hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura
fluidificarea secrețiilor
INTERVENȚII -aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj
postural și tapotament thoracic
-învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare
-indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a
preveni oboseala
În urma măsurilor aplicate pacientul afirmă că starea sa s-a
EVALUARE
îmbunătățit
32
DIAGNOSTIC Alterarea alimentației prin deficit din cauza procesului de
NURSING boală manifestată prin inapetență, disfagie.
Pacientul să se poată alimenta în 1-2 zile fără a mai resim ți
OBIECTIV
disfagie și aversiune față de alimente.
-încurajez pacientul să consume alimente care ăi fac placer
2
-amendez disfagia, procesul de boală prin administrarea de
INTERVENȚII medicamente prescrise de către medic
-recomand consumul de alimente care să asigure pacientului
principiile alimentare de care acesta are nevoie
EVALUARE Pacientul consumă alimente în special fructe proaspete
DIAGNOSTIC Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală

NURSING manifestate prin tuse însoțită de expectorație mucoasă.
Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni, lipsa tusei
OBIECTIV
și expoectorației.
-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de
acutizare
-hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura
fluidificarea secrețiilor
3
INTERVENȚII -aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj
postural și tapotament thoracic
-învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare
-indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a
preveni oboseala
În urma măsurilor aplicate pacientul pacientul prezintă lipsa
EVALUARE expectorațieila sfârșitul primei săptămâni, după instituirea
tratamentului medicamentos.
4 DIAGNOSTIC Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală
NURSING manifestată prin febră moderată.
Pacientul să prezinte în decurs de 2-4 ore temperatură
OBIECTIV
corporală în limite normale.
INTERVENȚII -administrez antitermice la indicația medicului
-încurajez pacientul să se hidrateze corespunzător
33
-monitorizez temperatura corporală, masurând-o cu ajutorul
termometrului gradat la nivelul axilei și o notez în foaia de
observație a pacientului;
-identific semnele deshidratării
După aproximativ două ore pacientul prezintă temperature

EVALUARE
corporală în limite normale.
DIAGNOSTIC Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată

NURSING prin oboseală diurnal.
Pacientul să aibă un somn cu durata de 7-8 ore noaptea, să

OBIECTIV
fie odihnitor, liniștitor.
-aplic măsuri de combatere a tusei:drenaj postural, ingestie
de lichide calde ușor îndulcite
5
INTERVENȚII -administrez antitusive la indicația medicului
-asigur condiții de microclimate adecvate somnului și

odihnei
La sfârșitul primei săptămâni pacientul se odihnește 6-7 ore
EVALUARE
noaptea.
Risc potential de apariție acomplicațiilor din cauza

DIAGNOSTIC
evoluției nefavorabile a bolii manifestată prin noi semne și
NURSING
simptome.
Pacientul să respecte tratamentul prescris și recomandările
OBIECTIV
personalului medical pentru o evoluție spre vindecare.
-indic apacientului respecatarea indicațiilor medicale
6
-educ pacientul să evite factorii de risc: umezeala, frigul,
INTERVENȚII tutunul, mediul poluat cu praf și substanțe toxice
-educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apari ției

altor focare de infecție pentru a fi asanate
Pacientul prezintă lipsa simptomatologiei după 10-14 zile de
EVALUARE
tratament.
34
DIAGNOSTIC Neputință din cauza afecțiunii manifestată prin sentiment
NURSING de inutilitate față de familie.
Pacientul să fie încrezător în revenirea la starea de sănătate
OBIECTIV
anterioară.
-încurajăm pacientul să respecte tratamentul asigurându-l
că-și poate relua activitatea după 14-21 zile
7
INTERVENȚII -încurajăm familia să îl sprijine și să îi demonstreze că se
pot descuraca financiar pe perioada cât pacientul se află în
tratament
Pacientul este optimist și încrezător cu privire la evoluția
EVALUARE favorabilă a stării sale de sănătate și inserția reintegrării cât
mai curând la locul de muncă.
SPITALUL Județean Constanța
SECȚIA UPU Medicală
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
Cazul I
DATE DE IDENTITATE
NUME: V PRENUME: C
VÂRSTA: 46 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Murfatlar
STRADA: Florilor NR.:5 BL.:---------- SC.:-----------
ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Constanța
DATE DESPRE SPITALIZARE
35
DATA INTERNĂRII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:03
DATA EXTERNĂRII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:03
MOTIVELE INTERNĂRII Pacienta se internează în data de 03.04.2014 în

UPU Constanța-Medicală, fiind adusă de către ambulanță pentru
următoarele semne și simptome:
-tuse însoțită de expectorație mucoasă
-senzație de arsură retrosternală
- voce răgușită
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: I.A.C.R.S. Bronșită acută
SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA
SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia croitoreasă
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soțul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative
PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 14 ani
Nașteri 2 normale
Avorturi 0
PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 12 ani
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:
-Lucrează într-o hală mare, unde nu există sursă de furnizare a căldurii
36
ambientale
ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN
EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală,

acuzând următoarele: tuse sâcâitoare de aproximativ 5 zile, însoțită de
expectorație mucoasă, senzație de arsură retrosternală accentuată în
momentul efortului de tuse și disfonie.
Pacienta afirmă că simptomatologia a debutat la o zi , după ce la locul de

muncă, timp de 8 ore a stat la temperaturi scăzute, neexistând sursă de
căldură.
Examenul clinic pe aparate evidențiază:
• Aparat respirator:torace normal conformat, murmur vezicular prezent

bilateral, raluri bronșice absente.
• Aparat circulator:bătăi cardiace ritmice, puls periferic prezent, ritmic, TA
125/75 mm Hg, puls 72 bătăi/minut
• Aparat renal: loje renale libere, micțiuni fiziologice.
• Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare.
PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE
TRATAMENTUL LA INTERNARE:
-Glucoză 5 % 500 ml
-No-spa 1 fiolă
37
-Algocalmin 1 fiolă
-HHC 200 mg
TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE:
-Ampicilină 1 gr./12 h
-Tusomag 20 picături/3 ori/zi
-Fluimucil 600 mg/zi/doză unică
EXAMINĂRI:
-Radiografie toracică
-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator
-Electrocardiogramă
-Examen clinic boli interne
REGIMUL:
- Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de

hidrocortizon
- Fructe și legume proaspete pe perioada administrării tratamentului
în ambulator și în perioada de recuperare
OBSERVAREA INIȚIALĂ A
38
NEVOILOR FUNDAMENTALE
SITUAȚIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75 mmHg
P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun AUZ-bun
NEVOI FUNDAMENTALE
01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace normal
conformat, simetric bilateral cu respirația, murmur vezicular prezent

bilateral, zgomote cardiace ritmice, puls regulat, funcții vitale în limite
normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ trei zile

prezintă inapetență
03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ, scaun

unu-două pe zi de consistență normală;prezintă tuse însoțită de
expectorație mucoasă
04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural și

morfologic, se deplasează fără ajutor
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ trei nopți nu se

odihnește corespunzător din cauza tusei
06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate adecvate

mediului spitalicesc, se îmbracă fără ajutor
07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:
pacienta prezintă temperatură corporală în limite normale, aceasta

afirmă că nici în zilele anterioare nu a prezentat frisoane sau febră
OBSERVAREA INITIALA A
39
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă
tegumente și mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale curate,
unghii tăiate scurt, ingrijite
09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a

complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a recomandărilor
personalului medical precum și în cazul instituirii unui tratament greșit
10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele

de salon
11.A TE RECREEA:se relaxează când calcă rufe sau privește

telenovelele preferate la televizor
12.A FI UTIL:se simte neputincioasă față de familie și își dorește să

ajungă cât mai curând acasă la copii
13.A INVATA: pacienta este receptive la recomndările personalului

medical
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox merge destul

de rar la biserică
ALERGIC LA: nu se știe alergică
40
ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA: păstrată
COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- adusă de către ambulanță
PARTICULARITATI: nu prezintă
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA- căsătorită
MEDIUL (HABITAT)- rural
OCUPATII (HOBBY): să privească la televizor telenovele
PROBLEME SOCIALE: insuficientul câștig financiar care nu acoperă

nevoile familiei
INTERPRETAREA DATELOR
A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza

procesului de boală manifesta prin inapetență.
A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală

manifestat print use însoțită de expectorație mucoasă.
A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată

prin oboseală diurnal.
A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a complicațiilor din

cauza evoluției nefavorabile bolii manifestat prin noi semne și
simptome.
41
POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE
VINDECARE: Da
STABILIZARE, AMELIORARE: Da
AGRAVARE: Da, în condițiile nerespectării indicațiilor primate.
DECES: Nu
COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacienta să prezinte înlăturarea simptomatologiei.
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
Ora 830 –internarea în UPU Constanța
Ora 900 –efectuarea consultului de specialitate
Ora 930 –efectuarea electrocardiogramei
Ora 945 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator
Ora 1000-efectuarea radiografiei toracice
Ora 1030-administrarea tratamentului prescris
Ora 1700-externarea din UPU Constanța
OBIECTIVUL GLOBAL
42
Pacienta să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni lipsa simptomatologiei
în special a tusei și expectorației.
ALIMENTAȚIA
ALIMENTE PERMISE:
Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume proaspete.
ALIMENTE INTERZISE:
Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.
PREFERINȚE ALIMENTARE:
Îi plac cartofii prăjiți și costițele afumate.
TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII
Prescripții Indicații
-Ampicilină Antibiotic
-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării

normale a celulelor
-No-spa Antispastic
-Algocalmin Antialgic, antitermic
43
EXAMENE PARACLINICE
DATA EXAMENE CERUTE REZULTATUL
- efectuarea radiografiei -fără leziuni pulmonare

toracice active
03.04.201
4
-electrocardiogramei - normal, fără modificări
-consult clinic de -se confirmă Bronșita

specialitate boli interne acută
EXAMENE BIOLOGICE
VALORI VALORI REFERINTA

DATA EXAMENE CERUTE
OBTINUTE LABORATOR
8.04.201 Numar de leucocite 6800 4.1–8.1 mii

4
Numar de eritrocite 3.34 4,2-5,6 mil. g/dl
Hemoglobina 12.5 12-16 mg/dl
Hematocrit 38 % 42%–52%
Număr de trombocite 260.000 150.000-400.000mm3
Granulocite 58 % 50%–62%
Limfocite 32 % 25%–40%
Bazofile 1% 0%–1%
Monocite 5% 3%–7%
Eozinofile 1% 0%–3%
44
Glicemie 111 70-120 mg/dl
TGO 25 UI < 37 UI
TGP 20 UI < 45 UI
Uree 20 mg /dl 20 – 45 mg /dl
Creatinină 0.9 mg/dl 0,70- 1,4 mg/dl
VSH 15 6-13 mm/1h
Sumar urină Rare Rare epiteliale, rare

celule leucocite
epiteliale,
rare
leucocite,
rare
hematii
PARAMETRII FIZIOLOGICI
DATA OR TEM PUL RES T.A. DIUREZA SCAUN

A P S P
mmHg ml/24h Nr./zi
0
C b/min r/min.
03.04.201 800 18
37,2 72 125/75
4
03.04.201 37,2 17
9 00
72 125/75 Micțiuni
4 Scaun
spontane
03.04.201 37,1 17 normal
00
12 70 120/70
4
03.04.201 37,1 17
00
15 72 120/70
4
45
03.04.201 37,1 18
1700 70 120/70
4
CONCLUZII GENERALE
Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia
valorilor examenelor medicale.
Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală ,

adusă de către ambulanță, acuzând tuse sâcâietoare de aproximativ 5 zile,
însoțită de expectorație mucoasă, senzația de arsură retrosternală
acccentuată în momentul efortului de tuse și disfonie.
Din anamneză reiese că simptomele au debutat în urmă cu aproximativ o

săptămână, când la locul de muncă, a lucrat opt ore în frig , neexistând sursă
de căldură.
În timpul scurs până la prezentarea în Serviciul de urgență, pacienta s-a

tratat acasă fără a fi investigată de către un medic, administrându-și Nurofen
comprimate și ceaiuri antitusive.
În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul

de IACRS Bronșită acută și se administrează tratament medicamentos.
Pacienta se externează în data de 3.04.2014 ora 17 00 cu rețetă, urmân

tratamentul la domiciliu, starea fiind vizibil îmbunătățită.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
46
La externare pacientei i se recomandă:
- respectarea tratamentului medicamentos prescris
-control medical peste șapte zile la medicul de familie
-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HHC
- evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul

tutunul,eforturile vocale
-în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic
FIȘA TEHNICĂ NR. 1
EFECTUAREA PUNCȚIEI VENOASE
Definiţie – puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-

o venă prin intermediul unui ac de puncție.
• Explorator
- recoltarea sângelui petru examenele de laborator
precum cele biochimice,hematologice, serologice si
bacteriologice
• Terapeutic
-administrarea unor medicamente sub forma injecției
Scop si a perfuziei intravenoase
-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
-executarea tranfuziei de sânge sau derivate ale
sângelui
sângerare in cantitate de 30-500 ml în edemul
pulmonar acut, hipertensiune arteriala
47
-venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),în locul
unde se formează un "M" prin anastomozarea lor
-venele antebrațului
-venele de pe fața dorsală a mâinii
Locul -venele subclaviculare
puncției -venele femurale
-venele maleolare interne
-venele jugularei si epicraniene (de regulă se execută
la sugar si copilul mic)
Pentru protecție se foloseste o pernă elastică pentru

sprijinirea brațului, mușama si aleză.Pentru a
dezinfecta locul unde va fi executată puncția se
folosește alcool medicinal si tampoane.
Se utilizează ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10,
sau 10/10 (în fucție de scop), seringi de capacitate
corespunzătoare, pense, mănuși chirurgicale.Toate
aceste materiale sunt de unică folosință.
Pacientul se așeaază într-o poziție confortabilă atât
pentru el cât și pentru cel care execută puncția (în
decubit dorsal).
Se examinează calitatea și starea venelor având
grijă ca hainele să nu impiedice circulația de
întoarcere la nivelul brațului.Brațul pacientului se
Materiale așează pe pernița si mușama în abducție și extensie
necesare maximă, se dezinfectează tegumentele și se aplică
garoul la distanța de 7-8 cm deasupra locului unde se
va executa puncția, strângându-l astfel încât să
oprească circulația venoasă fără a comprima artera.
Este recomdat ca pacientul să strângă pumnul, venele
devenind astfel devenind turgescente.
48
Asistentul medical îmbracă mănușile sterile și se
așează vizavi de pacient.
Se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm
Executia
sub locul puncției, exercitând o ușoară compresiune și
punctiei
tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine.Se fixează
seringa, gradațiile fiind în sus, acul atașat cu bizoul în
sus, în mâna dreaptă, între police si restul degetelor.
Se pătrunde cu acul traversând, în ordine

tegumentul - în direcție oblică,unghiul să fie de 30 de
grade, apoi peretele venos - învingându-se o rezistență
elastică până când acul înainteaza în gol.
În lumenul venei, se schimbă direcția acului 1-2 cm,
și se controlează pătrunderea acului în venă prin
aspirație cu seringa.
Se continuă tehnica în funcție de scopul puncției
venoase - precum injectarea medicamentelor,
recoltarea sângelui sau perfuzie.
După executarea puncției se ăndepartează staza
venoasă prin desfacerea garoului și a pumnului.
Se aplică tamponul îmbibat în soluție dezinfectantă
la locul de pătrundere a acului și se retrage brusc acul
din venă.Se comprimă locul puncției timp de 3-5
minute, brațul fiind în poziție verticală.
Accidente În timpul puncției pot apărea câteva efecte adverse
sau se pot declanșa accidente
• Hematom datorită infiltrării sângelui în țesutul
perivenos.Asistentul trebuie să intervină și să
retragă acul, apoi să comprime locul puncției
timp 1-3 minute
• Străpungerea venei prin perforarea peretului
49
opus al acesteia, motiv pentru care asistentul
medical retrage acul în lumenul venei
• Amețeli, paloare, lipotimie
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
Cazul II
DATE DE IDENTITATE
NUME: I PRENUME: S
VARSTA: 28 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Ovidiu
STRADA: Milcov NR.:64 BL.:---------- SC.:-----------
DATA INTERNARII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04
DATA EXTERNARII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04
MOTIVELE INTERNARII Pacienta se prezintă în data de 04.04.2014 în UPU

50
Constanța-Medicală, acuzând următoarele semne și simptome de
aproximativ două zile:
-jenă la degutiție
-catar nazal însoțit de arsură a mucoasei
- tuse uscată spasmodică
-durere vie retrosternală ce însoțește efortul de tuse
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Bronșită acută
SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soțul

și copilul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Fără importanță
PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 12 ani
Nașteri 1 normală
Avorturi 0
PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 7 ani
Amigdalectomie la 17 ani
-Lucrează ca vânzătoare, într-o hală unde tranșează și vinde carne de porc.
51
În marea majoritate a timpului stă cu mâinile în apă la temperaturi scăzute.
ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN
Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în serviciul primire urgență a

Spitalului Județean, acuzând disfagie, ușoară creștere a temperaturii
corporale, 38,6 0C, inflamație amucoasei nazale, însoțită de arsură și rinoree,
tuse spasmodică accentuată de durere vie retrosternală.
Din anamneză reiese că pacienta lucrează într-o hală de carne unde

tranșează și vinde carne. Condițiile de lucru sunt neadecvate, deoarece
pacienta lucrează la temperaturi scăzute.
Pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență.
-No-spa 1 fiolă
-HHC 200 mg
52
-Amoxacilină 500 mg./ 8 h
-Stodhal 5 granule/3 ori/zi
-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi
EXAMINARI:
REGIMUL:

hidrocortizon
SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75 mmHg
53
NEVOI FUNDAMENTALE
conformat, simetric bilateral cu respirația, raluri bronșice ronflante și

sibilante difuze prezente bilateral,tuse, zgomote cardiace ritmice, puls
regulat, cord normal,funcții vitale în limite normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile

prezintă inapetență, disfagie


morfologic, se deplasează fără ajutor, reflexe osteotendinoase prezente
bilateral
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea o

deranjează și o trezește de câteva ori pe noapte

pacienta prezintă temperatură corporală peste limitele normale,

respectiv 38,60C
54
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă
09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele

de salon
11.A TE RECREEA: îi place să citească romane de dragoste
12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea
întoarce la muncă
13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește să revină
la starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox merge destul

de rar la biserică
55
ASPECTE PSIHOLOGICE
COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singură
ASPECTE SOCIOLOGICE
MEDIUL (HABITAT)- urban
OCUPATII (HOBBY): să citească
PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu

necesitățile
A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE: Alterarea respirației

din cauza procesului de boală manifestată prin tuse seacă, sâcâietoare,
oboseală la efort susținut
A MÂNCA, A BEA:Deficit alimentar din cauza procesului de boală

manifestat prin disfagie, inapetență.
A –ȚI MENȚINE TEMPERATURA: Alterarea termoreglării din cauza

procesului de boală manifestată prin febră moderată.

prin oboseală diurnal.
56
cauza evoluției nefavorabile a afecțiunii manifestat prin noi semne și
simptome.
VINDECARE: Da
AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a

DECES: Nu
Pacienta să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și recapete

starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii.
Ora 1230-efectuarea radiografiei toracice
57
OBIECTIVUL GLOBAL
Pacienta să respecte tratamentul medicamentos prescris pentru a-și

recăpăta stare de sănătate și a preveni apariția evoluției nefavorabile a
bolii.
ALIMENTAȚIA
ALIMENTE PERMISE:
ALIMENTE INTERZISE:
Îi plac ardeii umpluți cu carne.
58
normale a celulelor
-No-spa Antispastic
EXAMENE PARACLINICE

toracice active
04.04.201
4

EXAMENE BIOLOGICE

DATA EXAMENE CERUTE
OBTINUTE LABORATOR

4
59
Bazofile 1% 0%–1%
Monocite 5% 3%–7%
TGO 18 UI < 37 UI
TGP 20 UI < 45 UI
VSH 18 6-13 mm/1h

celule leucocite
epiteliale,
rare
leucocite

A P S P
mmHg ml/24h Nr./zi
0
C b/min r/min.
03.04.201 1115 38,6 72 18 115/70 Micțiuni Scaun

4 spontane normal
60
03.04.201 37,3 17
1200 72 115/70
4
03.04.201 37,8 17
1300 70 115/70
4
03.04.201 37,6 17
1500 72 115/70
4
03.04.201 37,4 18
1600 70 115/70
4
CONCLUZII GENERALE
Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală,

acuzând jenă la deglutiție, respectiv, disfagie, febră moderată, catar nazal
resimțit de către paacientă ca o arsură a mucoasei, tuse uscată
spasmodică ce o trezește noaptea din somn, durere vie retrosternală
acutizată în timpul accesului de tuse și oboseală în respirație la efort fizic
susținut.
Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4

zile, ca urmare a temperaturii ambientale scăzute de la locul de muncă.
În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune

diagnosticul de Bronșită acută, instituindu-se tratament medicamentos în
serviciul de urgență.
Pacienta se externează la cerere în data de 04.04.2014 ora 16 00 cu

recomandarea de a urma tratament la domiciliu cu Amoxacilină 500 mg/8
ore, Stodhal sirop, Calmotusin, Algocalmin la nevoie.
61
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA

FIȘA TEHNICĂ NR. 2
EFECTUAREA INJECȚIEI INTRAMUSCULARE
Definiție: Injecția intramusculară constituie introducerea unor

soluții izotonice,uleioase sau a unei substanțe coloidale în stratul muscular
prin intermediulunui unui ac atașat la seringa.
Scop: introducerea în organism a unor substanțe medicamentoase.
Locuri de elecție: Regiunea superoexternă fesieră, deasupra

marelui trochanter; fața externă a coapsei, în treimea mijlocie; fața externă
a brațului în mușchiul deltoid.
PREGĂTIREA
MATERIALELOR Tăvița medicală care să conțină
• mușama și aleză,
• tăvița renală, casoleta cu tampoane
sterile de vata sau comprese din tifon;
• seringi sterile de mărime
corespunzătoare cantității substanței de
62
administrat;
• medicamentul de injectat (soluții
apoase, uleioase, pulberi uscate solubile
în apă distilată sau ser fiziologic) în
flacoane închise;
• substanțe dezinfectante ca alcool,
tinctura de iod; cel putin trei ace de
mărimi diferite;
• medicamente pentru eventualele
accidente ca șocul anafilactic
Se pregătesc materialele și instrumentele

necesare și se transportă lângă bolnav (cu tava
sau măsuța).
Asitenta mediicală stabilește locului
efectuării injecției
Se anunță bolnavul și i se explică
necesitatea tehnicii
PREGĂTIREA Se așează bolavul în decubit ventral,
PACIENTULUI
lateral, șezând sau în picioare în funcție de
locul ales pentru efectuarea tehnicii
Se descoperă locul de elecție
LOCURILE DE
Pentru injecție în regiunea fesieră, se
ELECȚIE
reperează următoarele puncte:
– punctul Smarnov, la un
lat de deget deasupra marelui trochanter și
înapoia lui.
– punctul Bertlhelemey,
la unirea treimii externe cu cele două treimi
63
interne ale liniei care unește spina iliacă
antero-posterioară cu extremitatea superioară a
șantului interfesier.
– zona situată deasupara
liniei care unește spina iliacă posterioară cu
marele trochanter.
Pentru pozitia sezând, injecția se
efectuează în toată regiunea fesieră, deasupra
punctului de sprijin.
64
• Spălare pe mâini cu apă curentă și
săpun;
• Dezinfectarea mâinilor cu alcool;
• Se montează seringa în condiții de
asepsie perfectă
• Se verifică fiola, se încarcă seringa cu
EFECTUAREA substanța de injectat, se elimină bulele
PROCEDURII:
de aer
• Se schimbă acul, îndepartându-l pe cel
cu care a fost aspirată substanța și se
adaptează un ac potrivit pentru injecție
• Se degresează locul injecției cu un
tampon de vată cu alcool medicinal și
se dezinfectează cu alt tampon cu
alcool
• Se invită bolnavul să-și relaxeze
musculatura și să stea liniștit.
• Se întinde pielea între policele și
indexul sau mediul mâinii stângi.
• Se înțeapă perpendicular pielea,
pătrunzând (4 – 7 cm) cu rapiditate și
siguranță cu acul montată la seringă.
65
• Se verifică poziția acului prin aspirare.
• Se injectează lent lichidul.
• După injectare se scoate acul cu seringa,
acoperind locul cu un tampon cu
alcool.
• Se masează locul cu tamponul cu
EFECTUAREA alcool, pentru a disocia planurile
PROCEDURII:
țesuturilor străpunse, activând
circulația pentru a
• favoriza absorbția.
• Se așează bolnavul în poziție comodă
unde va sta în repaus fizic timp de 5 –
10 minute.
• Spălarea pe mâini cu apă curentă și
săpun.
• se aruncă la coș deșeurile de injecție
(fiole golite, tampoane de vată).
• se spală imediat seringa, acele folosite,
REORGANIZAREA
LOCULUI DE cu apa și detergenți.
MUNCĂ • se dezinfectează după o clătire
abundentă și se pregătește pentru
sterilizare
66
• durere vie prin atingerea nervului sciatic
sau a unei ramuri a acestuia.
• Se impune retragerea acului și
efectuarea injecției în altă regiune.
• paralizie prin lezarea nervului sciatic
• hematom prin ințeparea unui vas.
ACCIDENTE ȘI • supurație aseptică datorată unor

INCIDENTE
substanțe care nu sunt resorbite.
• ruperea acului se extrage pe cale
chirurgicală
• embolie prin introducerea accidentală
într-un vas de sânge a unei substanțe
uleioase sau în suspensie.
DOSAR DE INGRIJIRE
Cazul III
DATE DE IDENTITATE
NUME: R PRENUME: C
VARSTA: 41 ani SEXUL: M DOMICILIUL: Agigea
STRADA: Crinului NR.:38 BL.:---------- SC.:-----------

67
DATA INTERNARII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04
DATA EXTERNARII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:04
MOTIVELE INTERNARII Pacientul se prezintă în data de 04.04.2014 în

UPU Constanța-Medicală, acuzând următoarele semne și simptome de
aproximativ de 3-4 zile:
-voce răgușită
-oboseală la efort fizic susținut
- tuse uscată
-durere retrosternală ce însoțește efortul de tuse
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: IACRS Bronșită acută
SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soția

și copilul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Fără importanță
PERSONALE-PATOLOGICE: Infecții repetate de tract respirator superior
-Lucrează în mediu deschis, fiind constructor
68
ISTORICUL BOLII. EXTRAS DIN
Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în serviciul primire urgență a

Spitalului Județean, acuzând de aproximativ 3-4 zile disfonie,tuse uscată,
durere retrosternală și oboseală la efort fizic susținut.
Pacientul afirmă că simptomatologia a debutat cu rinoree și senzația de

arsură a mucoasei nazale semne care îi crează disconfort.
-HHC 200 mg
-Amoxacilină 500 mg./ 8 h
-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi
PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE
EXAMINARI:
69
REGIMUL:

hidrocortizon
ASPECTE PSIHOLOGICE
COMPORTAMENT: orientat temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singur
ASPECTE SOCIOLOGICE
MEDIUL (HABITAT)- urban
OCUPATII (HOBBY): privitul la meciurile de fotbal
PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu

necesitățile
70
SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-92 Kg T.A.-130/75 mmHg
NEVOI FUNDAMENTALE
conformat, simetric bilateral cu respirația,tuse, zgomote cardiace

ritmice, puls regulat, cord normal,funcții vitale în limite normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile

prezintă inapetență, disfagie


morfologic, se deplasează fără ajutor, reflexe osteotendinoase prezente
bilateral
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea îl

deranjează și îl trezește de câteva ori pe noapte

pacientul prezintă temperatură corporală în limite normale
71
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacientul prezintă

09.A EVITA PERICOLELE:pacientul prezintă risc de apariție a

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegii

de salon
11.A TE RECREEA: îi place să privească meciuri de fotbal la televizor
12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea
întoarce la muncă, este sursa de venit a familiei
13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește să revină
la starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacientul este creștin ortodox merge destul

de rar la biserică
72
A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza

procesului de boală manifesta prin inapetență, disfagie.
A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală

manifestat print use însoțită de expectorație mucoasă.

prin oboseală diurnă.

cauza evoluției nefavorabile bolii manifestat prin noi semne și
simptome.
VINDECARE: Da
AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a

DECES: Nu
Pacientul să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și recapete

starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii.
73
Ora 1330-însoțirea pacientului la radiologie pentru efectuarea radiografiei

toracice
OBIECTIVUL GLOBAL
Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni o stare de sănătate

satisfăcătoare prin lipsa simptomatologiei.
ALIMENTAȚIA
ALIMENTE PERMISE:
ALIMENTE INTERZISE:
74
Îi place ceafa de porc la grătar.

normale a celulelor
EXAMENE PARACLINICE

toracice active
04.04.201
4


A P S P
mmHg ml/24h Nr./zi
0
C b/min r/min.
75
04.04.201 1115 18
37,6 72 135/70
4
Micțiuni
04.04.2014 1200 37,6 72 17 135/70 Scaun
spontane
04.04.2014 1400 37,6 70 17 135/70 normal
04.04.2014 1600 37,6 72 17 135/70
04.04.2014 1800 37,4 70 18 135/70
EXAMENE BIOLOGICE

DATA EXAMENE CERUTE
OBTINUTE LABORATOR

4
Bazofile 1% 0%–1%
Monocite 5% 3%–7%
TGO 23 UI < 37 UI
TGP 27 UI < 45 UI
76
VSH 14 6-13 mm/1h

celule leucocite
epiteliale,
rare
leucocite
CONCLUZII GENERALE
Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală,

acuzând disfonie, tuse uscată care deranjează spmnul, durere
retrosternală acutizată în timpul efortului de tuse și oboseală marcantă la
efort fizic susținut.
Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4

zile cu rinoree și senzația de arsură a mucoasei nazale.
Din anamneză reiese să pacientul lucrează în mediu deschis, în curent,

frig, umezeală și uneori chiar în mediu cu praf sau cu diferite mirosuri date
de diferite substanțe.
În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune

diagnosticul de Bronșită acută, instituindu-se tratament medicamentos în
serviciul de urgență.
77
Pacientul se externează în data de 04.04.2014 ora 18 00 cu
recomandarea de a urma tratament la domiciliu , starea accestuia fiind
vizibil îmbunătățită.
RECOMANDARI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA

78
BIBLIOGRAFIE
1- Corneliu Borundel-Manual de medicină internă pentru cadre medii - Editura

Medicală;
2 - G.Bouvenot, B.Delvulder, L.Guillevin, A. Scaeffer-Patologie medicală-
Pneumologie -1996;
3 – Lucreția Titircă-Nursing-Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții
medicali - Editura Viața Medicală Românească-1997;
4 – Lucreția Titircă-Ghid de nursing-Editura Viața Medicală Românească
79
București 2007;
5 – Lucreția Titircă Urgențe medico chirurgicale - Editura Medicală-2004;
6 - Teodorescu Exarcu, Ileana . Gh .Ciuhat , Silvia Gherghescu, Maria Soigan
-Biologie Anatomie și fiziologia omului - Editura Didactică și Pedagogică R.A,
București, 1994;
7 - FL. Marin-Boli interne pentru cadre medii Editura Medicală, București-1980;
8 - Radu Rizescu-AGENDA Medicală-Editura Medicală ,București-1995;
9 - Simon Purice—Clinica Medicală- Analize și sinteze-vol.I-Editura Științifică și
Enciclopedică, București -1989;
10 - Virginia Henderson -Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului -1999;
11 - Voiculescu Marin- Medicina pentru familie - Editura Medicală,
București,1986;
12 - Vlaicu Radu –Practica Urgențelor Medicale-Editura Dacia 1998;
80

Ingrijirea Pacientului Cu Bronsita Acuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu Bronsita Acuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

”SF. THEODOR CONSTANȚA”

BRON ȘITĂ ACUTĂ

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la

-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;

Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă

Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui

Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii

Bronhia principală dreaptă

Bronhia principală stângă

Bronhiile principale intră în componența pediculului pulmonar:

Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.

Bronhia dreaptă vine în raport:

- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;

Bronhia stanga vine in raport:

- în partea anterioară, cu elementele pedicului pulmonar;

Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșicale aortei

Fig.6 Traheea și Bronhiile

Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă

Fig.7 Arborele bronșic

Bronhiile principale se ramiﬁcă în:

Arborele bronșic drept

Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri

Arborele bronșic stâng

Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II):

Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc schimburile de gaze

Conﬁgurația externă: unui plămân i se descriu:

• Lobul superior, are cinci segmente: apical, posteror sau apico-posterior,

Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii și a

Vascularizația și inervația plămânului

Plămânul are o dublă vascularizație :

Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer

Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior

Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea bioxidului de carbon și

Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la dimensiunile

Laringo-traheo bronșita obstructivă:

Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se întâlnesc cu

Evoluție, Complicații, Prognostic

Bronșita acută primitivă nespeciﬁcă, care poate apărea în adevărate

Tratamentul bronșitei acute

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută

Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor

PLAN GENERAL NURSING

Alterarea respirației din cauza procesului de boală manifestat

Pacientul să prezinte funcție respiratory nealterată, să poată

-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de

DIAGNOSTIC Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală

După aproximativ două ore pacientul prezintă temperature

DIAGNOSTIC Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată

Pacientul să aibă un somn cu durata de 7-8 ore noaptea, să

-asigur condiții de microclimate adecvate somnului și

Risc potential de apariție acomplicațiilor din cauza

-educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apari ției

SPITALUL Județean Constanța

SECȚIA UPU Medicală

VÂRSTA: 46 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Murfatlar

STRADA: Florilor NR.:5 BL.:---------- SC.:-----------

ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Constanța

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA EXTERNĂRII- ANUL: 2014 LUNA: Aprilie ZIUA:03

MOTIVELE INTERNĂRII Pacienta se internează în data de 03.04.2014 în

-tuse însoțită de expectorație mucoasă

-senzație de arsură retrosternală