“Limba română e actul meu de naştere, eu sunt fiinţă sub măslinul ei, care

rodeşte de două mii de ani, dreptul meu e să-i ţin dealul verde şi bătut de soare şi să stau
în genunchi sub ploaia cântecelor ce ţâşnesc din ea.” Fănuş Neagu

Mijloace şi procedee
de
îmbogăţire
a vocabularului
Clasificarea mijloacelor şi procedeelor de îmbogăţire a vocabularului

a. derivarea 1. cu prefix
2. cu sufix
3. parasintetică / seria
derivativa
Tipuri A.interne b. compunerea 1. prin sudare
de 2. prin alaturare
mijloace 3. prin abreviere
c. conversiunea = (schimbarea clasei
morfologice)

B. externe împrumutul
C. mixt calcul lingvistic
 Mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului 1

Imprumutul constituie preluarea unui cuvânt dintr-o

altă limbă, cuvânt pentru care, în mod obişnuit, nu există un
echivalent în limba care împrumută. Împrumutul constituie
un aspect fundamental al contactului dintre limbi.
Sursa principală a împrumutului este bilingvismul.
Factorii extralingvistici care facilitează împrumutul
sunt:
➢ vecinătatea geografică
➢ convieţuirea propriu-zisă
➢ relaţiile politico - economice şi culturale
 Mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului 2

Căile pe care pot fi împrumutate cuvintele sunt:

➢ directă , ceea ce presupune contactul nemijlocit al
populaţiilor care vorbesc limbi diferite, cum s-a întâmplat
la noi cu multe cuvinte, maghiare, slave, şi mai rar,
turceşti şi greceşti;
➢ indirectă, adică pe calea scrisului, a cărţilor, în general,
cum s-a întâmplat la noi cu multe cuvinte slave cărora le-
au urmat după secolul al XVI împrumuturi de origine
latină şi greacă intrate prin intermediul scrierilor cu
caracter istoric.
 Împrumuturi lexicale vechi

În limba română împrumuturile vechi provin din limbile:

➢ slavă: apostol, bolnav, bucoavnă, glas, grăi, hram,(a) iubi, izvor, lacom,
mândru, (a) munci, noroc, (a) otrăvi, psalm, sărac, (a) sfârşi, slab, slovă, (a)
trăi, (a) urî, vârstă, vesel, vecernie, vlădică;
➢ maghiară : (a) alcătui, alean, aldămaş,(a) bănui,belşug, bolând, cătană,
făgădău, (a) făgădui, ferăstrău, ilău, gazdă, hotar, meşteşug, sămădău, (a)
sudui, viclean;
➢ turcă: acadea, basma, cafea, cazma, chebap, chefliu, chiftea, ciorbă, cântar,
duşman, duşumea, hazliu, iaurt, mezel, murdar, oraş, paşă, pătlăgea, pilaf,
rahat, sarma, scandalagiu, savantlâc, soi, zor, etc.
➢ greacă: (a) aerisi, catapeteasmă, crin, drum, hârtie, icoană,idol, lefter,
mănăstire, (a) molipsi, orez, osana, parastas, partidă, patrafir, satană, sfeclă,
sindrofie, etc.
 Împrumuturi lexicale neologice 1

Prin neologism se înţelege orice cuvânt nou apărut într-o limbă, indiferent
pe ce cale a apărut.
În limba română actuală există peste 40.000 de neologisme.
Procesul de modernizare şi îmbogăţire a limbii române a început în a doua
jumătate a secolului al XVIII –lea.
Cele mai importante influenţe ne-au venit din partea limbilor:
➢latina savantă :chiar-clar, băşică-vezică, femeie-familie, frupt-fruct, dar şi adnota,
colocviu, dormitor, fabulă, insulă, literă, picior, premiu, tezaur, etc.
➢ italiană : andante, bariton, flaut, partitură, solfegiu, tenor, trio, vivace; bancă,
bilanţ, cambie, contabil, fidc, liră, scadenţă, speze, valută, virament; capodoperă,
fascism, febră, merceologie, rizoto, spaghete, stagiune, stindard;
➢germană : abţibild, bliţ, bomfaier,bormaşină, corectură, crenvurşt, fasung, glaspapir,
lebărvurşt, matriţă, oberliht, repetent, şaibă, şpilhozen, ştecăr,etc.
 Împrumuturi lexicale neologice 2

➢ Începând cu secolul al XIX-lea, cea mai puternică influenţă asupra limbii române
a exercitat-o franceza : (a) acuşa, afolat, bacalaureat, (a) badina, (a) buscula, certificat,
eclatant, (a) efasa, (a) flana, froasat, sergent, faleză, fular, impardonabil, infatigabil,
insumisiune,inubliabil, recamier,rever, etc.
➢ rusă: activist, agregat, agrotehnică, combinat, exponat, fotoreportaj, hidroagragat,
instructaj, mecanizator, procuratură, revizionism, textolog,etc.
➢engleză : aut, baschet, biftec, blugi, chicinetă, computer, corner, dancing, design,
fault, hamburger, hobby, parking, scanner, scor, show, smoching, smog, spicher, start,
suporter, cu precizarea că influenţa este mai puternică astăzi, fapt datorat factorului
economic mult mai prezent în viaţa cotidiană.
N.B. Cu toate că aceste influenţe au fost variate şi s-au manifestat cu mare
insistenţă, timp îndelungat, ele n-au alterat esenţa latină a limbii noastre, ci au
transformat româna într-o limbă modernă, reîncadrând-o în spiritualitatea romanică
şi îndepărtând-o de comunitatea balcanică.
 Mijloace mixte de îmbogăţire a vocabularului

Calcul lingvistic constă în copierea, imitarea

sau împrumutarea structurii cuvântului străin astfel
că elementele componente ale cuvântului străin sunt
traduse în româneşte, total sau parţial.
Ex: fr. collaborer > rom. conlucra;
fr.prendre parole > a lua fr. eau de toilette > apă de toaletă
cuvântul entreprendre > rom. întreprinde;
fr. la voieAdesea
lactee au >fostcalea
calchiate chiar
lactee fr. passe en unităţi
revue > frazeologice:
a trece în
revistă
engl. nativ speaker > vorbitor engl.flying saucer > farfurie
nativ zburătoare