ANUL V

MAI1984

•
Dir1 sum:ar:
~

• ELECTRONICĂ
• MODELISM
• AUTOMATIZĂRI

...
RAMP
In aceste zile, cind intregul popor intimpină cele două mari evenimente
ale anului - aniversarea a 40 de am de la revolutia de eliberare socială şi
nationali, antifasciStă şi antiimperialista de la 23 August 19« şi Congresul
ai Xlll-tea aJ partidului. purtătorii cravate! roşii
concrete de muncă şi invălatura minunatefor conditii ce re-au fost create
pentru a se fonna ca oameni utili soc.etaţii. la implinirea a 35 de ..,; de &a
' consti~irea pri~or detaşamente de p1on~i din tara noastra, pasionati!
tehmCJr se prezrnta cu un bogat patmares de impliniri in domeniul creetiet
tehnice, ~ reali~ări. ~ prefigureaza o ampla intrecere pentru participarea
cu lucran cn mat ongmafe, de mare utilitate, Tn etapa repubetcana a c:onc:ur-
sului ..Start spre viitor". Prezentăm in această pagină citeva dintre realizarile
SI preocuparile pionierilor tehnicieni din judeţele Argeş , Caraş-Severin Dim-
bovita şi Mehedinti.
1ngeniozitate
şi cutezanţă
Pionierii argeşeni - detinători a1
unor locuri fruntaşe in ediţiile pre-
cedente ale concursului republican
. Start spre vîrt:or"' - aspiră şi la ac-
tuala editie la citeva pcermi. Speran-
tefe lor sînt argumentate de origina-
litatea ideilor pe câre le-au materia-
lizat in lucrări peo cit de ingenioase
pe atit de utile.
la Casa pk)nierilor şi şoimilof pa-
triei din Topoloweni, in cadrul cercu-
u de radiote&egrafie, sub bfrurna-
rea c::onducâ1otutui de cen: Corneliu
Circlumăn!scu.. ~ montare-
lor elactJonice au realizat un Alc.p-
tDr • • •IC ra<tio minialurizat 10
banda de 3,5 MIZ şi unul in ba.w
de 7 fl8 Iz. Cofegii lor de la cercuJ
"
In obiectiv: APLICABILITATEA
La Casa poniezilor şi şoimilor p a-
triei din Gi\lieşti, judetul Dimbovita.
ptOnierii memtwi ai c:en:urilof teh-
nice se află in ptină etapă de final~
zare a lucrărilor pe care le au reali-
zat in C"l"ul concursului .,Start spre
~- După ce i-am va21d la lucru
pe ~ etec:trUi'licii, modEiis-
RIUIUi. camr-.gau
ne-iim ctat seama
c:a numitonJf COfntln al IUctarifor
esae aplicabiGţaleQ. utilitarea in cere
ma; di~~e~~se cbtsenii atit din proce-
sul instaucti• educatiw cit şi din act;-
~ •clNmico-s«h'e..
A! Plitnr:la Riua. Adriatta Voinea,
Cristian Badea, Radu ~
Ioana Enache. pe ceib'ţi membri aa
c:erc:ului de~ radio,~
ca1r:11 rea de activitate Aun!tia \linti-
tesocu i indn.wnă in finalizarea recep-
loruU radio cu pornire prin SlliiiZOt
şi e*te de lUmină. dispozitivului de
mâsur.uea COIItimdt~ Wc:uil! lor
in1primae şi . . ,. .._ pentru les~
rea noţKnb de elecllonica in cer-
c:urille 7 • Concomi-
tent cu activitatea practică se are in
w lk se şi
stimulalea inlelc sufut hl(.i
de noţiunile ll&oeetice. pentru ~
rea unor bogate ~- din do-
meniul electronicii_ Concursurile
.Cine ştie elecbCHlieă., cîştigi", Of'-
garNZ:al!e inbe membrii grupdOr de
actitillllt 5 •• d«mmlit a fi ef.ciuta
cai de ~ a .,.ttă(ilor dn do-
meniul eiectronicii_
De Wl d&osetlit illleces se,. bu-
cura ctes.;gw una dir:Cie luaar1le
ce,~_. de modtfi!IWoL F,. worba de
~:pa po~tatoilă pentru stlopit
2eSTAAT
•
. --'
p 1O N 1E R 1A-~-- -': -. ·-: :_ - -. , ,
.·~:_-.; ~--:~·~._- . ~
DE LANSARE · ..
Pasiune
-
comuna:
tricoiOt" răspund prin fapte
cu
Fizica cer-
' tora? Sint numeroase dispozitivele
de mer::anică-aJtocartwi flnatizeaza
un mecanism de distributie pentru
Dacia t 300 a cărui utilizare COil-
duc:e ra eoonornie de comtMrlibit.
Tot ta acest cerc a fost proiectat! şi
executată o !Mflnl de croit I.INIIr·
ull pentru atelierele miel ale in-
dustriei textile.
Şi la Casa pionierilor ŞI şoim1lor
patriei din Curtea de Argeş au fost
executate lucrări cu un grad ridicat
de ingeniozitate. de unde şi caracte-
rul oarecum de anticipaţie. Este
vorba de Ma$ina expertmentali cu
proputste efectroctnetlci ,.Start
28811'. Realizatorii o definesc drept
vehiculul viitorului pentlu distant.-.
medii Şf sa.atte. infocuind c:ombustl-
bilul pe bază de petrol cu acţionarea
etecbic:ă şi awînd şi posibititatw:a re-
wperării energiei de- friilate.. ~ un
deosebit inteles se va bucura şi Mo-
toc~Aloiul • 'M"..cs~oo• destinat
efectuării unor lucrari agricole alt-
mental c:u biogaz şi benzlna.
pomii in zonele gleU ac:n:sibi~
Conduc::ilorut de cete Nie Marin, îm-
preună cu pionierii realizatori şHiu
propus c:a aoeae tă deosebit de utila
lucrare să fie rea'izată prin utilizarea
in cea mai rna.e parte a mzteiZalr:lol
şi Sll••artSamblclor reco•d~iom te
tteJnbrii ceu:ub de IRO!Ir:li5m sint
a*>rii unor inspirate mil'Ctlete de
acUHMtz le şi tachele dar in acetaşt
timp şi ai unei lua ari de larg iol1ll:
res: clrijatoil utifiw des1k 11 inptaş­
ti 1 ii ingrăşămil:llelor pe lennrie
llglk:ote-
Dicec:bul Ca•i pionierilor şi şot­
Riib' pabiei. praf. Aolin S'Canesc:u.
ne pre:zicslă şi o IUcran! dEosebit de
odginală şi abac:tid a pionierilor de
fa ceta.l de tapisetie_ Ei vor finaliza
penbu .Jil iu '2f1I.Xr o tiJsi n ie de
clsaaensiuni mari pe care au intiru-
. .~ ~Cioc:âCia" şi c:ae se impune
pnn :ne a;JAt de pxa pe eate cot~iil
României il traiSftlit tuiUror ~•fior
lumii
2,5Vj0,3A.-...
• naacor- de audio-freaentă pencru
Q
b +
VIITOR
... ·......- ·-
- ' ' •-. _._.-
Cine sint pasionatii? Membrii
cului de fizică de la Şcoala generala
nr. 4 din Drobeta-Tumu Sevenn.
Prin ce se manifesta pasiunea aces-
Şl__ aparatele realizat~ in cadrul actiu-
nii permanente ce vtzeazâ autodota-
rea cabinetutua şcolat, după cun ac-
tMtatea de cercetare nu cunoaşte
Autodotare
• zata in mare parte prin forte propru.
ŞI cercetare
La liceul pedagogtc din Caranse-
beş, cu o perseverenta devenită tra-
diţională, pionierit tehnicieni, alături
de colegii lor din clasele mari, sint
preocupaţi de realizarea uZlOf apa-
rate, dispozitive, instalatii cu utitrzări
murtiple in laboratoarele de fizică.
chimie. biologie. De la difectorui ,._
ceuJui. prot. Virginia Ardeleanu.
aflăm c:â au10do&aAs repJeZjnta o
preocupare de prii'\ ordin. aşa exph-
c:indu-$e cum a fost posibil sa se
realizeze taboratoare dotate cu mtj-
Cititorii
construiesc.
cititorii propun.
Felibu pionieii care ww să âwte
alfabetul Mone. etewt Slancu Ma-
• puiAtlfUI) 10nut din cască se iltte
•
- .._.."""" C:ompofler'.ee4'n
3V
2XAC180
.ca•ri<::ilili deua:. .d o
\3 -
ps
•••
li 11•7 OI la - Je au
ale de ccm t.ric ăvi ştiiuc-li cec organt-
z le in şco•i. La ap:c)lli'Ca sniulw:
din acest an. luCtările .ar aw:a ca
llematici generali .FIZica in explica-
rea unor f~ din natură-_ fn
curind va fi tesminatâ construeţia
aparatului destinat magnetizării .
- ree.lizat după schema~
revisla ..Start spre viitor. Cu ajub>-
rul acestuia o parte dintre membrii
cercului de ştiinţele naturii vor stu-
dia influenţa apei magnetinte asu-
pra ~· şi dezvoUarii plamelor_
Dintre preocupările membrilor
cercului mai amintim recuperarea
bateriilor uzate, rezolvările ele pro-
bleme. dezbatenle cu teme din do-
meniul fiz1cii ca şi realizarea unor
numere din revista cercului, " Uni-
vers XX"'. Numarul primit recent la
redactie se doreşte a fi prin continut
şi tematica un argument in plus al
pasiunii pentru fiZică a pionierilor
de la această şcoală.
loace audiovizuale şiinstalatii dintre
cele mai moderne. lnstaJatia de tele-
viziune cu circuit inchis a fost reali-
BeYii sint antrenati intr-o perma-
nentă activitate de cercetare, rezul-
tatele pasiunii şi strădaniei IOf ta-
cind obiectul WlOf comunicări la se-
siunile organizate periodic la nivet
de ltceu. oraş, judet.
intr-un asemenea context este fi-
resc ca absolvenţh acestui liceu sa
se integreze rapid in ritmul munc1i
procfuc:tiw, sa devină buni specia-
lişti conttnuind de fapt sa IUcfeze în
domenile in care $i-au contlJiat pa-
siunile inca din anii pionieriei, rm.t-
gtnea i prezinta la lucru pe cltiwa
dintre pionterii tehnicieni de la li-
ceuf Aedagogic din Caransebe ş;.
rius. de &a l.iceuf ~Grigore .4leJ:an-
dr"escu- din TNgovişte. iud. Dimbo-
viţa. propune un genezatur simptu
pentru ăwă(cna lelegcafiei.
Tranzisaollllelll T, -T 2 şi piesele
afeseslk atrăll iuc wa cm:uit bal] cu-
lant asi-abil
Modul de tunc;ţiooare:
Prin atinga• c:u •k ;,<lui a ~
V-
tacaeklr a-b (care constihie mani-
rupe Şf - apt'Îflde beeuf.
Uootaiu' poate fi folosit şi ca ge-
ltstwea c:Pc:uiteloi de joasă freE:-
venta
u......_,_._ • 31ftt
- andt-
.
ade in ~ de princ:ipiu a gene
ralorufui.
in locul baozisloareilrK ACt.8& pot
fi tolosfle wrnetoarele tranzistoare
8C327. BC328. 80136. 80138..
BOMO etc_ (illegtrea tipului de tran-
21510f ~ in b'oCtie dlt pute-
rea be eului folosit)-
 A

ROMANIA
PE DRUMUL
MARILOR
ÎNFAPTUIRI
La sfîrşitul lunii aprilie, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, secretar general al partidului,
preşedintele Republicii, s-a întîlnit în cadrul
unor vizite de lucru cu oamenii muncii din
judeţul Constanta şi din mari unităţi indus-
triale ale Capitalei. Vizitele au constituit noi
prilejuri de a analiza la faţa locului posibili-
tăţile existente pentru sporirea contribuţiei
marilor citadele muncitoreşti la realizarea
unei noi calităţi a muncii şi a vieţii în toate
domeniile - obiectiv fundamental trasat de
Congresul al XI l-Iea al partidului pentru
acest cincinal.
Dialogul tovarăşului Nicolae Ceauşescu
cu făuritorii de bţmuri materiale, cu repre-
zentanţi ai conducerii ministerelor şi centra-
lelor industriale de profil, cu specialişti, con-
stituie o elocventă ilustrare a preocupării
constante, stăruitoare a secretarului general
al partidului de a examina şi stabili căile şi tehnic şi calitativ al produselor, corespunză­ planuiui pe 1984, an hotărîtor al cincinalului,
modalităţile pentru indeplinirea in cele mai toare cerinţelor economiei noastre naţionale pentru obţinerea unor realizări cit mai mari
bune condiţii a planului naţional - unic de şi exigenţelor la export, reducerii consumu- in cinstea celor două importante eveni-
dezvoltare economico-socială a României lui de materii prime, materiale, energie, mente: a 40-a aniversare a revoluţiei de eli-
pe 1984. O atenţie deosebită a fost acordată combustibil şi manoperă. berare socială şi naţională, antifascistă şi
creşterii productivităţii muncii, realizării Vizitele au avut loc în atmosfera de muncă antiimperialistă de la 23 August şi cel de-al
exemplare a sarcinilor cuprinse in progra- intensă, insufleţită, pe care intregul popor o .XII 1-lea Congres al Partidului Comunist Ro-
mele prioritare privind ridicarea nivelului desfăşoară pentru . îndeplinirea cu succes a mân.

• Printre premierele tehnice cele mai recente
ale industriei noastre se numără şi transformatoa-
rele de tip uscat de 20 000 V necesare metroului
bucureştean. Obţinute pe baza unei concepţii ori-
ORIZONT
ginale aparţirind specialiştilor de la Centrul de
cercetări ştiinţifice şi inginerie tehnologică "Eieo-
troputere" Craiova, cu materiale izolante indi-
TEHNICO-STIINTIFIC
pentru calităţile lor deosebite au fost distinse
• anul trecut (1983) cu· premiul "Traian Vuia" al
Academiei A.S.R. Aceste strunguri sint maşini-u­
nelte universale cu comandă numerică de contcr
~ ~
rare destinate, în special, prelucrării pieselor de
revoluţie cu profil curb ~i. de asemenea, cu ace-
eaşi eficienţă, prelucrăni pieselor cu profil rec-
•

gene, noile produse româneşti au performanţe
tehnice şi funcţionale comparabile cu cele exis-
tente pe plan mondial. Prin asimilarea acestui tip
de transformator se estimează reducerea impor-
tului anual cu circa 15 milioane lei, în cadrul
lntreprinderii "Metroul" Bucureşti.
• Tractorul "U-1010" - căruia i se mai spune
şi "tractorul Iim uzină" - este cel mai recent şi
modern produs al întreprinderii de specialitate
din Braşov. El se remarcă prin performanţe şi ni-
vel de tehnicitate ridicate, prin raportul optim ob-
ţinut de proiectare intre putere şi consumul de
combustibil, ceea oe a făcut să fie solicitat de pe
acum de firme ~i intreprinderi din 15 ţări, printre
care se număra S.U.A., Franţa, Canada Noul
tractor este destinat atît -agriculturii cit şi tran-
sportului, tractind remorci, cu viteze pina la 30
km pe oră. Tractorul este dotat cu o modernă ca-
bină realizată după criterii ergonomice, care dis-
pune de radio, de sistem de ventilaţie şi de incăl­
lire.
• l n programul de fabricaţie al. l ntreprinderii
tangular etc. Echipamentul de comandă numerică
este de fabricaţie românească de tip NUMEROM
331M cu comandă numerică pe două axe. Cu ac-
cesorii speciale, strungurile sint dotate cu apără­
tori fixe sau mobile ale platoului, cu instalaţii de
răcire şi cu transportoare de şpan.
•Tntreprinderea de Echipamente Periferice
IEPER - din Bucureşti execută pentru teletrans-
misia de date legate direct sau la distanţă la cal-
culatoarele numerice o întreagă familie de dispo-
zitive de afişare alfanumerice. Echipamentul alfa-
numeric şi semigrafic de tipul DAF 2010 (foto 2)
este unul dintre cele mai dezvoltate echipamente
din această familie avind o structură cu micropro-
cesor care permite introducerea. prelucrarea,
transmiterea şi recepţionarea informaţiilor. DAF.
2010 a fost utilizat cu succes in exploatarea unor
bănci de date, in operaţiuni de plata imPQzitelor,

mecanice din Roman, care cuprinde execuţia de editarea facturilor, calculul salariilor etc. l n ace-
strunguri carusel convenţionale şi cu comandă laşi timp însă, echipamentul are o largă utilizare
numerică cu cap revolver sau cu magazie de şi in conducerea unor proceşe automatizate. A_st-
scule într-o gamă variată (ou mari posibllltăli de· fel el poate fi folosit tn conducerea centralizată a •
combinare a diverselor elemente funcţiona e şi reţelelor energetice naţionale ca şi in centrele de
constructive in peste 2 000 de variante şi tipodi- automatizări din Industria chimică, metalurgică ş 1
mensluni) se află şi aceste sţrunguri carusel care - minien\.
START SPRE VIITOR e 3
• • •
· ------------~--------------------~~~~
. ~--~--
......- - - - - - - SA CONSTRUIM iMPREUNA _ _ _ ____,
Pornind de ra premiza că cel'curile de radioamatori din şcoli şi case aJe pionierilor şi şoimifor patriei
işi reatizean\ o pa1te din apatatuta de care au nevoie prin autodotale şi tirind seama efe nivelurile. in
gel'iel3l ridi<'4«. la cae se ptezintă pwegătirea teoretică a membrilor acestor cercuri. propunem realiza-
rea unui transiwer care. prin performaf'4ele sale, a1 putea satisface deplin uiget!Cele tinerilor ~tri ptre-
teni.. radioamaklri.. Aparatul a fost conceput. realizat şi experimentat in ~ti similare cu acdea de
care dispun casete pionierilor şi şoimilor patriei şi a dat rezuhate foarte bune- B nu ridică dificuhat•
tehnice de reatizaJ'e şi regfare, fiind in general uşor aa:esibit constructoritor radioefectronişti avansaci.
Piesele componente sint fâficn in ţală, deci pot să fie paocur.de tiilă dific:ultliti Pn :ili , In li, că
cei ce daresc si can r•u· it. si e • 1 r. 1. ·1 e fi să ,-. • P"Ut ia • • .. 01ice
* t i Ali en It!•t •••••• si pcnd1 o a1lrb• conspwm Uoa e â Tran
fiTI lllil.

Montajul pe care 11 vom deecrie in
continuare are următoarele posibili-
tiţi de lucru telefonie bandi late-
raii unică şi telegrafie emisie-recep-
ţie fn toate benzile de frecverţi al~
eate rad ioamatorilor ln domeniul
oodelor sctJrte. respectiv 3,5 MHz, 7
MHz, 14 MHz, 21 MHz şi 28 MHz.
• SerwlbUitalea receptorului este
mai bună de 5 ".v la un raport sem-
nal zgomot mai bun de 20 d8.
. Y•24v Tx
TEMA [t FILTRU
TRECE JOS
1 RECEPTIE
110
• • Sd : r * fii: ;tpfa
s..........
Rrc et ...
cules de ...... 11 ...
~ liltrufui bece jos (blocul
100), prin CCII'II'I''._.. K 10111 la
inlrare fi K 10112 la ii!Jint. lliUnge la
rt&aul de comtls• emisia IWWJ4ie
(REL 101) care pe ~ia ,.nonn8l
inchiS'. f8<l8 legătura cu filtrul de
bandă corespunzător gamei de freo-
verţi dorită .
Un exemplu: pentru banda de 3,5
• SelecUvflatN este dictată de Atenuarea produselor de mixare n e- MHz. de la antenă semnalul trece
parametrii filtrufui trece bandă de dorite: mai bună de 40 dB. prin filtrul trece jos constituit din
tip EMF ~V şi este de 3 kHz • Scl\1108 bloc este redată Tn de- C 101 , L 101, L 102, C 102, C 103.
la 6 dB. senul alăturat, constituit dintr-un prin releul REL 101 şi mai departe
• Atenua,.. frecvenlel Imagine: număr de 46 căst.4e ce reprezintă prin filtrul trece bandă format din
40 dB. etajeie funqlonale lntrunite de mon- L111 , L112, C116, C117, C118,
..~rr•• de ... .,. • emtitoNut
• Pu1tl tajul nostru. Pentru o deplini Trţete­ l113 şi L 114. Mai departe semnalul
este de 10 W Tn banda de 1 MHz şi gere se cuvine o lămurire: numerele este aplicat prin C 131 , bazei tran-
scade la 8 W in celelalte benzi de din s1fnqa sus semnifică numărul zistorului T 101 , montat ca amplifi-
frecverţă. Atenuarea undei purtă­ etajului, tar cele din dreapta Jos. 1~ cator de intrare. Polarizarea lui
toare: mai bună de 60 d8. Atenua- eul unde se află etaJele respective in T 101 este aslgurâtă de R 104 şi
rea benzii laterale nedorite: 60 dB. schema de principtu. R 102. Rezlstorul R 101 şi C 132 in-
r·i2v Rx r lZYib f• 12vlb t12vRx
2 3
~WOI ] 16 l ?u~ 8
ru~~UTARE rlfl Fllllll TRECE S M!XER FILTRU ~ .. ~ 1Rr.
... ,ATOR • H!XER
BANDA INTAA'Rt"• ' c; 7 14,21, 2& 1 BANDA -.. 9 HHz nuu. t"" KHz .....
LA 9 HHz 9 HHz RECEPTIE
100 100 100 200 200 200 200

1 ,.Ta 1 ,.,.,. T ,.,.,. ~

Yil

12 .
·;!.R'!J.".!:: BANDA 110' ~KHz.
''"'n ruK
1
~HPUFICATOR 0HECTM t3 •-t~FICATOR ....
~ ~~-
1

COt1UTARf 500 Kltz DE rtN·

•
EHISIE RECEPTIE A
fllTRULUI
200
~
RfUI'llt
200 ... RECEPTIE
200
PRODUS
200 t100
L..

~
• ~• 12vRx
•

1 l
•Tll Tx r Tx ..
rti~ţllATOR
•12 vl li BITONAL SI Hl.n.!f.
[li
IT7 HIXEA r;iFI,LTRU fi?'.. 1 ~1CA!UH
"!
120
'lA,>;:-~ ~Hn
21
FJIJRU TREHt
~r~! ISOO KH2-9~l
9HJ:"~~ISIE
DUBLA ...-. J 1' BANDA 8AHDA 3,5, 7.
HIXER I.AnRAu u~lu EHISIE 9Hltz EMISIE u~.HHz • 21,28 HHz
TEST
300 300 400 400 600 600 600 500
•12vlx
BlU ~ 11~1:
l f•12Ylx •TII
•
Q- J22. ' n
y •• ' IX
1 : 2~
T

T~IFICATOR
27
·Sf~~-~A
..,, ..
-
~ .
[ZS FINAL . DETECTOR
Hf(. ~
• 2 ,EHISIE EHISIE 500 KHz R.A.A
·;:
.wru•;:A ~Q A A
~

R A.A
•
soo 500 500 100 700 700

' III 9•1

1:'12vlbr
t•12YAxlx
1
~·~ y lbr
\)+12vRll Tll
l
V '1 •

••12YRX
-
29 30 [)1 32 n 34 3S ~
OSCILATIJ! '- ~ · fARE OSCILATOR AMPliFiCATOR
FRECVENTA
VARIABILA
SEPARATOR SEPAAATOR A\'1?~, ·1~"1 UN
~ :~:..r'fiD·~· 8,5 MHz SEPARATOR RfCEPT!E

100 11:)0 800 800 EMISIE RECIPTIE 900 900 900

• I • ~ 41
800

31
STABILIZATIJ!
39
OSCII.ATM
40
AI'1PllfiCATOR ~J ,_ .. ·- · ...,. 11 (jj(
9v 500 IOtz SEPARATOR SOOI<Hz fiî ..r.r; ~Fif . EMISIE >0 •12vTx
•12v Ax fx • EHISIE
800 • 1000 1000 1000 1000 900
1
! f• 24v

•12YRxTa
'
[O
SlABI
9v
'
\IUIC
1 [44
AHPllfl~" 1UICJ
500 KHt
-1

f-o •12'1 Ax
' lll
•12vlx-(W
"'no[
45
AEORESOR
STABIUlATOA
46
STABILIZATOR ~•12V
RECEP~ 24Y 12v
1100 uoo 1200
•
.
4 • START SPRE IlTOR •
•
 IC1M tc'lnfl (117 tc10212 L181 'i
Clm. Pwin C11M 1n p'IJ
esiB "'le• • lli dA! te eloi' cu dw-
b'I e • eau1itme (~IJI:a om ••
D l'QZ). Coru11p0001Jk continui •
,. 1 :i pe bera bauzis, O'fljuj T 102..
c:an:s, ~- de . . . B•Wr a1 M e1
n
le ... - • 11 ... aMII1I ea: Df'-ClOIII a-
1ta:r •• ,. e•
In c::Do uc:iiCi 1:r I FOI 1

(120 din OCII :tlnl lui T 702 a 1 Il o

wal:ure ils.z as
~
l101 ils -···7·· ...
,..,.Qţioo' 5 aa . . -

OiwizlDrul r& ' IOil: Rn1, R1GI. ~

ftlill1tl>-

p 701 8igr.7li o pepill izuo • dio-

delor 0701 , 07412. d!lMn*ind d&-
(123 teclarUI de RAI\ l i altiol... de ..
un niuel p 1,111 iit. fn col• :bul
•ftlllifio: 12 CI'Uiui c:.c. (T 702) • fol:t
naotat un poaţionlidrlu
bl. pe ~ oiruia e11&
-•aal•
br-..
un g '* a 7 s•u ca ildliclftJV de ni-
vel Cu .;utorul pot:"'.........
(126 P103 • fiiQII rii ca a .... •n±ii
prin 11• ia'-111 _te 11111 , l atcw
de fliec:wlnli il... melln (SOOO
lcHz 'i 500 1it-t4 T 203. 20t ' ' 't aR.
T 2111. R a · L1ul R 710 Mtll? SW' ta
(111

029
•411ilul J'CI/' a:l Pl*E'4. . . . . . . .
PCII11U Nghj 11 R * ' .. R 1
1ii ('R.M.A.)
Jb-
11 U:q;IB .,._., llli-
nila al a "''..lli ce •e ce
(135 :::(:::.:in~~
WitUf).

.... T ... D a11:11

oos? 1 d
c:hid tn o Jll ta dn..., r'ut
din oclacb in barj, M9JI'nd in fe-
C 212, cut•'ll inllldiw a.1 L 2D8 Prin
c 216 ......... ~ .. col de al
ed..,_, tir. ..., .......• lla1 •• ..

lul .ee aIt&: o R 1 e Slwllilitaae a eta;u-

lui &tt;JifM 10 :W de ....... S.Ooa
. . . IOIJI . . . EIIB COl Illl\lili. de
dcloa miJcer,
tete T2015 şi T206.
cu llavillt»-
CordMtl"'>r'UU C218 f - legi- t.
CI TJ tn 7 l i

1 ......
....
... :I:J

Ttet, TSID
1

.....
L 131 ,; R 105. F"'•ul ci ineous?la- tura cu tC 1 ci...U de 8 500 tiHz.. 2 .. 1111
17
1ea anntului prin joncţiunea emt- SaR:b-. mberului 9 000 tiHz la 500
tor-cotector este reta1iw mare IHz. 1 I1B bnllli din L 209 ,; C 221 2. TJI1, T - . T2115. T2111. T . . .
'"' 1 ..,
(20-30 ~. asigud 0 1 RICOI4ie G.~$'~11 cu L 210. eAte prin C 222 şi a:wu -MS Tlll2
bri cnar ln nc:initdoa unor sf14il dioda D 202, b•ISfai~ia fiftru- T 2a, T 1M. T 1111. T 2tlil,
do puiBre nwe. altfel spus. reoopto- lul b...,. bendi BJF V. Pen- T 411, T 4112, T 4G, T set,
tru prut actia t,..Uiirilor filtrului.. W215
rul ula Pfe*Jill de trtui'IOdr'JCieşi TSR, T . ., T.Z. T78t,
moduiJCie inc:::rucifd. Din ac ele lili i cuplajul S8 face C11J 1 ctit la Înbant T . .,TeiS,T . .. Ttaz.
con•lchr&Jie UJiilli1lNul eta; (col pr&. c c
225, la ieiFile prin '221. TID,T . .,T11et,T11JZ,
T111D,TtGM, T'MIS
cae b•-.pme semnalul cin autoui Pe ..." de ~ie, dioda D 203
ln hclrer'4a de 9 MHz), pr'.mul mixer prin R 221 şi R 222 este do8chi:să, BC107,acm T 301, T 3112., T 3113, T 314,
• fost echipat cu tranzistoare de tip ooplnd astfel filtrul oo primul etaj BC107S T ,_, T 7GI2, T ea, T 1101,
FEl (T 201, T 202). Petlbu o buni amplificator in de 500 ldiz. T1102., T 12113
func:tionele a ace 1tui tD,t de mixare, cae .-e ln tranzistorul
sur.- baiZ:istoarelor tfnt leg 2 la T aR. S&'Câ• uae 5. T sea, T11a, T U11, T 12113
exbaniliţi?e unui poe&._iomebu _... c:in::ari1U1 oecilant din l 211, eous
mii~ cu c.e se face lilnebka- C 237, C 239 P'""' in bam lui ..Ll ] 1Dr 801a, T11M
.._ rin punctul de c:onexiw1e 101 T 208 cae eate col de la doilae ....- 801.
• arii ri .am satul util • prin 201. plficalor in fr:oc:uerţa de 500 ILHz..
.emnalul pii0118J1Ît de la 08Cilloru? Pellbu ~inuu C0fl1)0fllt*li de 7. • ' ta - T12U.T12M
cu frecsa4ă . Dtaw lui
T 201 este legali a.1 o. a lui T 202
and ca irnpedatţi de san:ini. cir-
ooitd format din l201, C 209, cu o
•::dirAlc u~i. 80inilalut cules tn
cale clorul celui de al doitoa amplifi..
ador de 500 ILHz.. se ll)lic:i prin
L 215. l216, domoduW«uuui de
. 2M3JIS
err-.,
KT..r
2•wn
Tset, TSGS

fr'ecver4ă de~~ (fo) de9 000 podus. oo diodele D 205-0 208. In

IIHz.
A 1111 • 1re tn 9000 IHz
~ 2D7 se va
na It&: de adoflecs~din
::fsi •*=•·
compo- 011:1:1
1•un
F117 o 111, o 501, o SG. o"ue1,
D 181, D 12113., O 121M
e11B fulu al din: L 202.. C 247. C 205. POI&Ciorna3au1 P 1101 ~ rj n~
l 203.. c 241. c 208. 1. 204, c 249. ...,.." -.nr 'Aă ..-:lc'll la illbalea 11. O 2115. O Hl, D 28. O 2tlil,

0-
D_,$j,..DJG,03M;
CaR, L 205. C250 ~ L 206. de aici flUiu'lul final de adoltec JUCă. o.n. oee:z.oas.o..._
.,..., PinA? aiUnge prin C 211 pe t-en DJn pil.ft:tul 206 COf'lopooo& It&: cu
bau' II:onU T2103, C&'e lmpari flectrer4a de 500 lcHz - Îl.. odl.ce
cu T 204 fuiiM rj
9 000 IIHL Salcii• acutul anpfdi-
ci!Q elle constiluill cln L201,
de pe .... ~
automlll .a ~ (RM). T 7of
de reall::i
.e ca ui'Cină c:iR:ulh4 touolillt din
11.
....
eant11atl!

EFD115..
o ... o 2111. o 2tiS, o ...
DeM.DM5,011JI,Dtlll

07112,01e1

11.. o·. •
---
EFO MI

ow ...
(1101
14. .,. . .
Z JF!Ii
kWtZ
u-.n-
15.. Dis P
ZI - Dlutt

.._
k%1Z
Dh ..
-
z
ft.tsl •
-
•

ATAGI
 • MODELISM •
1

Placă din

Detaliu A
pollstlren
- -
- J -
- -- - -

7
~

----~
••
-- ••

•
foloseşte - - -
--
-
P entru confeC\10narea navomodelului se un material bine
cunoscut - polistirenul, care este uşor de prelucrat. Materialul poate fi
ta1at cu o sîrmă, dar la fel de bine se poate folosi şi o pînză de bomfaier, - - -
o pila pentru fier sau un cut it foad~bine ascuţit Cu- o lamă sau..cu. o pila
~
pentru lemn facem finisarea La lipire sau la vopsire trebuie să folosim
vopsea care nu contine acetona sau nitrodizolvanţ i. .. ___
Modul de lucru:
• Pe o bucata de placaj. gros de 4 mm, cop1em cu indigo piesele 1- 5.
• - "':::::>-C-
... __ _
- -
le taiem şi le şlefuim cu glaspapir. Din polistiren gros de 50 mm tăiem
două paralelipipede de dimens1unea 390 x 90 mm. După detaliu! 1, pe Detaliu B ----
ambele jumatati desenam orificiul pentru baterie, ap01 il taiem. Pe deta-
liu! 1, fixam cu un şurub M 3 x 10 cirma (det. 11) decupată dintr-o tabla
de aluminiu de 1 mm grosime. Pe ambele părţi ale det. 1 lipim paralelipi·
J)E'zii pregăt~i. După uscare, taiem prora şi pupa şi lipim det 2 şi 3. Pe o
coala de desen copiem o JUmătate din planul orizontal al corpului, adău­
gi nd 2 mm, îl decupăm, apoi cu un creion moale îl copiem pe model. La
fel procedam şi cu planul vertical.
• Finisam cu glaspapir corpul bărcii astfel incit ambele jumătăţi să fie
simett.ice. Cor:pul asUel netezit este lipit de jur imprejut:. cu o hîrtie sub-
ţire (poate fi şi hîrtie- de ziar). Acum coloram modelul cu culoarea de
baza iar eventualele denivelări le chituim. Dupa uscare îl şlefuim cu glas-
papir şi apo1 il vopsim din nou. Ultima vopsire se face cu email sintetic.
Folosim culori deschise combinate alb-raş u, alb-albastru. Partea laterală
- det. 6 (dreapta-stinga) şi f~reastra frontala (7) vor fi decupate tot
dintr-o coala de bloc de de-sen. In locul mdicat îndoim şi inainte de lipire
jntroducem o bucata de celuloid subţire, obţinînd geamul de la fereastră .
Inainte de a lipi in cocpit scaunul şi parţile exterioare le vopsim în roşu.
Placa pentru punte va fi vopsita in ne9ru sau lipita cu tapet care sa imite
lemnul.
• in onfiCiul de sus al p1lonului lipim log1a motorului (det. 4) cu cele
doua placaje de 5 x 5 mm. cu co~ul taiat, cum se vede şi din desen.
• Pentru punerea în mişcare folosim un motoraş electric de 4,5 V (8)
la care se rotunjeşte capătul axului ( det. 9) din material plastic (0 1.4
mm). La elice insa trebuie să marim p~in orificiul la 0 1.9. Motoraşul cu
elice se va fixa in locaşul motorului cu un elastic prins de un cirlig din
sîrmă (0 0,8 mm).
• Pentru conectarea motoraşului la bateria de 4,5 V (det. 10), folosim
un cablu subţire 0 1 mm, care va fi fixat de pilon cu o aţă introdusă prin
orihcii in det. 1. Un pol va fi conectat la comutator-Ul fixat in pilon. Co-
mutatorul poate fi confeqionat de noi din contacte de la o baterie veche
şi din 2 holşuruburi.
• Dacă folosim un comutator mic cu maneta , il vom fixa in pilonul de
sub locaşul motoraşului. Dupa aqionarea comutatorului o să constataţi
daca motoraşul are direqia corectă de invirtire; curentul de aer de la
elice trebuie să fie orientat spre barca. Daca nu e a$a. modificam sensul ·--------- .. ..
de rotire a motoraş ului prin schimbarea polilor cablului la contactele ba-
- -
____ ..
ten ei. Bateria este izolala printr-un capac (det 5) care este introd-Us cu •
un capat in orificiul de jos al pilonului iar al doilea capăt se fixează cu
un Ş._tift dmtr-o sîrmă 0 0.8 mm, introdusa in orificiul din det 1. ._
• 1n partea din faţă a capacului facem 2 orificii 0 1 mm in care intro- 1

ducem brida din sîrmă de 0 0,8 mm. Brida serveşte pentru scoaterea [llai
uşoară a capacului cind se sthimbă bateria __\____~~----_.~~::__··:/---------------
•
6 • START SPRE VIIT>OA
 BARCĂ CU MOTOR
• Folosim navomodelulln ~ii de timp fa~bil şi pe apl unde nu
exista multe impuri1ăţi. Sensul de mers va fi modifiCat p-in dnna dtn alu-
miniu.
01111 lk in sdll&ni este desena1ă numai jumătatea dreapCă a planu-
lui pe orizorrtală; cea sfngă es1e ~ic:ă. fn planul orizontal nu este in-
CU ELICE ' dus motOOIŞUI electric.
(După nwista ,.A.B.C.• - R.S. Q,hosloncja)

~--~~~------~------~~
•

-- 1
•

6 s 9 1 3 •

....,PERLA,.., •
•

--- . -
•

11
-
••

•
•
•
1
/ 1

•
•
\ o

•
RTAI:IT &DaR VIII OD • '7

La cererea a numeroşi cititori, pu-
blicăm acest material tn care se des-
criu complexele faze prin care trece
o caroserie de automobil de la
proiect la construcţ le.
Primul ..automobil" considerat de
către specialişti a fost construit de
către J. CUGNOT in 1770. De atunci
şi pină prin anul 1926' caroserille de
automobile s-au realizat după dife-
rite criterii fără a fi afectate de con-
d~ ilie ulterioare impuse de creşterea
vitezei. De la primul model aerodi-
namic. forma ,.J" a lui Paul Jaray
-
elaborat în anul 1926, folosit la ..p~
nerea la punct" a caroseriilor Vol--
kswagen de către Porsche in 1936,
la forma ,.K" a lui Wunibald Kamm,
sau a caroseriilor de astăzi elabo-
rate de către cunoseuţil Bertone, Pl--
nlnfarina. Giugiaro sau Trevor Fior(!
s-au făcut eforturi şi totodată pro-
grese excepţionale.
Caroseria unui autoturism nou a
devenit in timp o operă de artă (la
care se lucrează aproximativ un mi-
lion ore muncă) ce trebuie tren-
spusă in realitate tirind seama de
un mare număr de factori: forma ae-
rodinamică, l~tura cu partea me-
canică, cond~1ile de siguranţă ş i
confort ş.a. - toate insurrind mtor-
maţii şi date complexe de marke-
ting, ergonomle, psihologie, tehnica
de fabricaţie ŞI prospectare a viito-
rului. Problema cea mai importantă
care stă tn f•a constructorilor de
automobile o reprezintă reducerea
consumului de combustibil. in acest
context, in ceea ce priveşte carose-
ria. direcţiile de studii şi cercetări
s-au axat in vederea reducerii greu-
tăţii caroseriilor, perfecţionarea for-
mei aerodinamice, reducerea r~umă­
rulul de piese şi a numărului de
puncte de sudare ş.a.m.d.
Cercetările privind aerodinamlci-
tatea caroserlilor cuprind domenii
largi de studiu şi anume: măsurători
aerodinamice ale caroseciilor în t~
nele specializate, realizarea de ma-
cheta în 'mărime (scară) naturală
sau reduse, Tncercări privind struc-
tura şi anduranţa caroseriilor, incer-
cări de etanşeitate, încercări cllma-
tice in tunele şi pe automobile, Tn-
cercări destructiva.
Aerodinamicltatea este astăzi o
ştiirţă care studiind mişcarea rela-
tivă dintre automobil şi masa de aer
care-I Tnconloară, dă posibilitatea -
ca in urma fmbunătăţirilor construc-
tive aduse - să se ruleze cu o vi-
teză mai mare la !Jn consum egal.
sau de a consuma mai pt4in la ace-
ea$ i viteză dată. Autoturlsmul, ca de
altfel şi avionul, trebuie să penetreze
aerul cu un consum de energie cit
mal redus. S-a ajuns la concluzia că
automobilul nu e:;te un proiectil
care trece prin aer ci un vehicul
• exterioare ale uşilor sînt din araldit
complex- artistic şi tehnic- a că­
rui funcţiune aerodinamică de pene-
trare a aerului este dictată in primul
nnd de forma lui.
Forma caroserie! caracterizează
aerodinamicitatea automobilului, de-
finită printr-un coeficient aerodina-
mic de penetrare a aerului ,.CX". l n
fig. 1 se arată pe scurt părţile princi-
pale şi funcţionarea tunelului aero-
dinamic (după modelul Salnt-Cyr de
fingă Paris): un grup de motoventi-
latoare, imping aerul in tunelul ex-
perimental 3, unde se află autoturis-
mul aşezat pe cintarul 4. Tn f•a tu-
nelului se află colectorul 2 iar in
spate difuzorul central 5 şi cele late-
rale 6 . Viteza 'tintului in tunel poate
atinge 160 kml oră, camera 1 ser-
vind la uniformizare& curenţilor de
aer. l n figura 4 se prezintă o vizuali-
zare cu fum a curenţilor de aer care
atacă frontal caroseria. vizualiure
care se pune in evidenţă lf nivel de
caroserie cu fire de ITnă. 1n acelaş 1
tunel aerodinamic. un autoturism cu
remorcă (figura 2) prevăzut cu spoi-
fer a arătat o ameliorare a factorului
aerodinamic .,SCX" cu 20 la sută
ceea ce se traduce cu o reducere a
consumului de combustibil cu
10-15 la sută.
Specialiştii apreciază că autoturis-
mele viitorului vor putea ameliora
consumul de combustibil cu
15-20%, folosind in fabricaţia de
serie rezultatele de excepţ le ale au-
toturismelor experimentale de astăzi
(fig. 3, 6, 7).
Caroseria unui autoturism este
realizată în diferite etape calitative
de către colective de specialişti ,care
au sarcina dificilă de a concepe for-
mele pure şi funcţionale ale viitor~
lui automobil - concepţie Tngrădită
de partea mecanică, cotele de gaba-
rit şi de condiţiile de habitabilitate şi
de confort impuse de un ,.plan caro-
serie". Din acest moment incepe
..aventura" creatorilor noii caroserii.
DupA executarea a sute şi mii de
schiţe şi crochiuri, color şi alb-ne-
gru ale viitorului automobil, Tn para-
lel atelierul de modelărie - ma-
cheta, incepe faza activă de reali-
zare a unei macheta in mărime na-
turalll, pe schelete de lemn şi aral-
dit, dupA care diferiţi stili~ti dezvoltă
alte variante. l n continuare, se fac
cercetările aerodinamica amintite
anterior, la inceput pe rnachete la
scările 1/5 şi 1/8. Macheta in mă­
rime naturală are doar scaunele nor-
male. Panourile laterale, interioare şi
iar dublurile lor din lemn. Planşa ş 1
tabloul de bord, consola. volanul
sint de asemenea realizate din aral-
dit. DupA reţinerea unei machete
dintre variantele propuse, se reali-
zează şi se examinează această ma-
chetă (in mărime naturală) lntr-un
mediu natural, fără referlrţe geome-
trice, dupA care se vopseşte. In con-
tinuare, la ora actuală, se lucrează
cu ajutorul calculatoarelor; cu un
palpator al unei maşini speciale de
desenat (trasa)) se transpun pe de-
sen, punct cu punct, formele şi zo-
 nele cele mal complicate ale caros&-
riei şi totodată - cu ajutorul limba-
jului Informaticii - definîţia ntlm&-
rică pe banda calculatorului. Acest
lucru permite utilizarea şi studierea
in continuare a diferitelor secţiuni in
vederea optimizării lor. Datele obţt­
nute sint introduse in programul
calculatorului, care le pune ,.cap la
cap", oferind astfel pe un ecran ima-
gmea in perspectivă a viitorului au-
tomobil (fig. 4 şi 5).
Această imagine poate fi rotită
spaţial, mărită sau micşorată, Iar in
studiul tridimensional, se pot efec-
tua cu uşurinţă modificări ale el&-
mentelor protectului, cu ajutorul
unui creion electronic. Această m&-
o posibile in diferite situat fi care pot
todă de lucru la care un aport deo-
sebit il au informatica şi electronica
s-a introdus pentru prima dată in
1966 in S.U.A. iar din 1970 şi in Eu-
ropa. Ulterior, după formă, se stu-
diază greutatea, volumul şi momen-
tele de inerţie sau alte date nec&-
sare definitivării proiectului ( ex.: in-
fluenţa unor eforturi simulate artifi-
cial in diferite zone ale caroseriei şi
vizualizate in sistem video pe un
calculator, asupra confortului con-
ducătorului auto; altfel spus, ampla-
sarea de exemplu a scaunului într-o
zonă cu vibraţii cit mai reduse),
orice modificare inregistrîndu-se au-
tomat de către terminalul ,.desena-
tor" pe o hirtie specială. Această
metodă permite cTştlgarea de timp şi
evitarea erorilor de proiectare, prin
testarea şi re proiectarea unor părţi
ale prototipului, rapid, fără a mai
necesita testarea reală pe machete
rulante, prin optimizarea soluţiilor
constructtve.
A doua etapă - tot atit de impor-
tantă a echipei de carosieri - o re-
prezintă ..explozia" formei, după
modelul master, in elemente compo-
nente, cărora li se cer două particu-
larităţi: realizare tehnologică uşoară
şi asamblare optimă in vederea rea-
lizării unei structuri de rezistenţă
•
corespunzătoare. Această etapă, cu
toate că este mai pt.4in spectacu·
loasă, cuprinde aproximativ 2/3 din
volumul total de lucru, cu încercări
pe faze şi Tn ansamblu. La această
,.explozie" a formei caroserie! se mai
studiază şi alte probleme adiacente:
climatizarea lnteriorului (hibitaclu-
lul), răcirea motorului, sensibilitatea
la -.int lateral, reducerea zgomotului
datorită curenţilor de aer asigurîn-
du-se totodată şi condîţlile de secu-
ritate activă şi pasivă impus~ de r&-
guiamentele internaţionale. 1n plus,
cercetarea prototipului se studiază
cu manechtnl (fig. 8) de fapt, mon-
taje artificiale antropomorfe, pentru
determinarea confortului şi ergono-
miei postului de conducere ( exem-
pJu: la fabricarea prototipului
Fiat-5trada cu af'utorul rnanechinului
CYBERMAN p asat la volan pe
scaun, s-au studiat pe ecran atitudi-
nile, mişcările normale şi reacţiile
apare in exploatarea automobilului).
Acelaşi lucru s-a făcut la definirea
ergonomiei autoturismului Oltcit cu
ajutorul manechinilor ONSER (stu-
diu cu manechin a vizualizăril şi a
confortului scaunului).
La ora actuală, caroseriile auto-
mobilelor sint de tipul autoportant
cu diferite piese componente care
se asamblează pe structură de bază,
această structură de rezistenţă fiind
incorporată in intreg ansamblul (fig.
9, la autoturismele Oltcit).
Odată realizată caroseria, specia-
liştii definesc zonele ce trebuie pro-
tejate anticoroziv, procedeul de vop-
sire (cataforează sau anaforeaza,
după cum autQturismul este .,legat
la" - .,sau .,+" cind se scufundă
pentru grunduire Tn baia
electrolitică), paleta de culori, tapl-
teria, o~iunile şi elementele stricte
de confort etc. La ora actuală, pi&-
sele din partea Inferioară, supuse
coroziunii Intense sint realizate din
tablă acoperită electrochlmic sau
prin scufundare. Acoperirea este fă­
cută cu zinc pe o faţă a tablei sau
pe ambele fete.
Inainte de a se începe fabric.iain
serie, are loc omologarea finală a
caroserie! prin incercarea unei ma-
cheta prototip rulante la o probă
foarte dură: ciocnirea la zid, cu vi-
teza de 50 km/oră prin tamponare
frontală, studiindu-se cu această
ocazie, eforturile Tnreglstrate pe o
bandă magnetică, deformarea caro-
~eriei, deplasarea unor piese, com-
portarea zonelor (teoretice) ale
structuriî de rezistenţe. Prin aceasta
se urmăreşte - in caz de coliziune
- atît protecţia pasagerilor autotu-
rismului cit şi a pietonilor, prin d&-
formarea progresivă a părţilor din
f~ă şi spate, constituite din ,.puncte
de flexiune", absorbante de energie.
Se urmăreşte, astfel, realizarea unor
caroserii robuste, echilibrate ş 1 cu o
fiabilitate indelungatA (exemplu: ca-
taforeza asigură o protecţie antico-
rozivă de 6 ani). i ncercările la şoc
lateral permit realizarea de flancuri
cu o ~roteqie flexibilă, cu deforma-
ţii controlate. Privind interiorul habi·
tactului autoturismutui, pentru tapi-
ţerie, garnisaj ş.a. se folosesc mat&-
riale absorbante care cedeazA ta ~o­
curi, absorbind energia de Impact
pentru protecţia ocupanţilor Iar prin
soluţiile alese se creează o ambianţă
plăcută, funcţionltlă şi de bun gust
(exemplu: planşa de bord supe-
rioară, garnitura pavilionului, vola-
nul).
Tot pe linia securităţii ş 1 a confor-
tulul se menţionează că se utilizează
sisteme de incălzire ş 1 ventil are deo-
sebit de performante, care asigură
confortul termic, dezaburirea ş 1 d&-
girvarea suprafeţelor vitrate. După
cum se observă, mtenţla constructo-
rilor de automobile este de a realiza
caroserii moderne, eficace, aerodi-
namica şi confortabila.
Dr. Ing. Traian C•"'i

---~-----•
• pit....
UNELTE AGRICOLE
PENTRU PLIVIT
e SAPA n.l.A. Ultimut model.
11at cu aclionare manuali, are un
F'li&ltl are cilept ..ap
ciiiJ'UQ&U bla'uienilor, . .t prin
.mu1g1n. dt şi prin tiient. Jn cdll
ce wn!il 1 li vi propooem si realiziCI
~ o-.. tipuri de uz..,.. t ' s~PB
dar alci!SWe p1126u flliuilln grlidini.
• _, pe CJ9C»'ul de lngi caii .
• PRRI'Lf.. - a~ionat
conc:omitBI'1t cu minile şi pic::ioruJ -
eate, de 'apt. o cazma l8duti in 11-
ţime, cu p 11 ~ rli . Ette rec::omMdabili
pentru Tnllturarea plantelor care au
lidiclnl aclnci sau a puieţilor mici
de arbori cr~l spontan. Partea
tăietoere o IUCflii(J din tablă de ~el
································~··········
COMBATEREA IGRASIEI
PRIN METODE ELECTROFIZICE
lgrasla. acest d14man al clădirilor se
1
manifestă prin creşterea exceslvi a
corcinutului de umiditate in pereţi.
dudnd la deteriorarea acestora, la
e In fu~ le de gradul de umiditate din
•
• -
AALIUL
. IDEILOR . .......- - - - - - - - . . . . . .
groel6 de 2 mrri (obCinu'li eventwl
de la o abi cam. au lop.,i n.pi).
pe cae o MitCi cu fer.illtăul peubu
6er (bon fg ' 1 t. polliwit pclilullă din
=·apoi o ~~lla t-a... ~i
o lnclinare tn unghi de 2C)-
-25•. Pedala 1 ate o teM au o
b•i de fier, fixati pe ..b"a CIIZmlllei
a1 lliUtOn' a doui bei şunDiri şi
Pftghia cod o pA ICI lucra
fie din lemn de tllj.- .... fag. fie
dintr~ te.vi de fier galwanizat.
ite foarte bine cu bucAti recuperate
de la o coesă rupti sau de la sapi
!I!!:()U6 din uz.
crearea unui aspect inestetic şi ac-
tioneazA defavorabil asupra sănităţli
oamenilor.
Procedeul clasic de combaterea
Igrasiei constă tn aplicarea sub pe-
reţii ataca(l de umiditate, a unei lzo-
laCil hidrofuge. Practic se desface
succesiv zidărla pe potţ iuni mici şi
se Introduce carton bituminat ş i
smoalA topită, dupi care se recon-
stru~te zidul. Aceută metodă are
dezavantajul că necesită timp şi
efort de munci lnteas.
O aliA metodă de actualitate şi cu
rezultate bune in practică o~
tuie combaterea electrofizlci a igra-
siei avrnct ca principiu fundamental
fenomenul de electroosmozl ş 1
dmp electric. 81 obserlat ci ape
din zid poeta ai coboare şi datoriti
curentului ~ Tn care ~mfntul
reprezin1i totdeauna polul negativ.
perete • pot apUca. alt metode pe-
sive dt şi metode tiCtive. Deci fn ~ .
zul primei variante, la baza zidului,
= din fier~ - fnttebu-
•••••••••••••••••••••
SFREDEL
PENTRU
DESTELENIT
•
'
din loc fn loc, se aplică electrozi de
cupru (beri sau ţeavi) cu diametrut
de 8-10 mm cant ee Introduc ln
găuri cu diametru! de 20 mm forate
fn zid, cu lungimea de 2/3 din gro.J-
m• zldutui Distar(a dintre electrozl
se recomandi a fi Tntre 3()...-00 cm,
fn fun<:(ie de ggdul de umiditate.
Acef ti electrozi te '-.gă lntre ei cu
ajutorul unui fir de cupru.
Elec:troduJ negativ ae ANIIIzează
din pilei de zinc seu ţeavA zincd şi
se Introduce in pimnt la~ aclncime
•
randament sporit. prin fapt1A ci fo-
kllllf1e deod.ei trei npe. Aceslell
alnent -*11 In juM '*'*'
pi.etc buruienile şi- t«**d., -
adti-
....,. S"' l!l6e .,.- fi 1iiât (lleiJnd
singuri mărimea doriti, tn funcţie de
Qlftcn la care ~1 lt-0 ~1) din
tabli de ClCel saro-• de 2-3 mm, ori
.,.-fi mc:up01di din QZJrr ..e. lopeti
S8U llf'8 mai ved1i" -=olell din UL
Le veli &Sa4i la polizor SIIU CU pila,
apoi le veli monta pe o platbMdi de
fier. l.ei de ..O mm, grcesi de 3 4 •
mm, fndoili tn Z9-zag (..a cum . -
~~ in figwă), cu ajutorul &mar •~
nburi şi piulite. Coa~ .,._,. fi cln
lelm au dintr~ tu2i mwtatic:i (da
ClOfe(ii a un anai • tace • •
cum Clbta, oei In tiguQI din dAelll*
tn1 INwior .. ..,. tsl • fi de 200 2!iO •
mm. Alla.C'i bine llfrful de .ac: (1iUJI
<'~ .. "' .1 Ji La c sli'• c_.t .. bwwi
ii•M!OSli <-• ..
{ efi..,., b • i o >'EM tol ndi tn ~
W:l1 ll'lt un .-....
•
,
J
•
de 1- 1,5 m. Electrozii ee leaal l ntre
ei tot cu un fir do cupru. Cefe două
centuri de electrozi se conecteală
Intre ele prin mal multe fire.
GAurile din zid se pot astupa cu
ajutorul unei compoziţii formati
dintr-un arne8te<: de ~ aultat de
cupru şi 40illt argill. Se amesteci cu -
p~lnă api pină se formeazA o pastă
plastică şi se umJ)Iu găurile pentru
'
electrozli din Zid. Jn cazul dnd dlfe-
ref'Ca naturali de poterţial nu ~te
furniza energia neceaant i ndeplrt6rii
umezelii se poate aplica o sursă
adiaoentă de curent continuu de In-
tensitate mici conectată cu polul
pozitiv la construcţie şi cu polul ne-
gativ la impimtntare. Această me-
todă are avantajul ci scurteazA mult
timpul de uscare.
Durata utciri1 poate varia de la
20--35 zile linA la 7o-90 zile tn
cele mai defavorabile ~il.
Retencuifea aup~afeCelor dupl ce
. . tndepărtat tencuiala altetati se
face cu mortar de pertlt hldrofobl-
zant. var şi ciment. Noua tencuiall
M poate execu1a dupi 2-4 eipti-
mini de la Intra,... ln ~June a in- ---'
stal.lei.
Prol...., .....,,
ea•a ........ t1 tol••• ,...1.1
CWtM de Argef, )ueL Arvet
-

e PRIETENII ADEVĂRULUI STIINTIFIC
r...
• foarte multă vîlvă atît in rîndul
••
)
-•
..
, SI
• desfăşurare pentru o intilnire cu
•
••
...
•
1 nea din- c • mal vechi timpuri.
oamenii au observat nenumăraţ
• ..~tri cu plete" cum ii numeau greci•
şi romanii sau ..stelele cu coadăM
cum au fost denumite ulterior. Deş i
astăzi sint cunoscute zeci de co-
rnete periodice, cometa Halley ră­
1
mine lnsă cea mal remarcabilă din-
tre ele, atit prin aspectul ei deosebit,
chiar spectaculos la fiecare apar~ie,
dar mai ales prin istoria sa.
Primele consemnări ale vizitei
unei comete datează de peste 3000
de ani şi aparţin, cronicilor chineze,
cea mai veche fiind cea din anul
1057 i.e.n. - ..cartea Prirţuluf Huai
Nan" in care se menţionează că ... o
cometă cu coadă a apărut la răsărit
atunci cind regele Wu a pornit im-
potriva lui Zhou... l n mileniul nostru
cometa Halley a fost văzută de 12
ori, apar~ia sa fiind de cele mai
multe on imortallzată in diferite
ipostaze cum ar fi: broderia covoru-
lui din Bayeux (1066), Letopiseţul
brancovicesc (1456) ş .a. Secole de-a
rfndul, aceste obiecte cereşti cu as-
pect nebulos şi forme diferite, ce
apar şi dispar, schimbătoare ca
formă, mărime şi luminozitate, au
avut pentru marea majoritate a locu-
itorilor acestei planete un caracter
misterios determirind Tn gindirea
oamenilor o seamă de nelămuriri şi
enigme.
Dar ce esre cometa Halley7 Este
un obiect ceresc format, ca oricare
altă cometă, din nucleu şi coamă
care formează capul cometei, şi din
coadă sau cozi. Cu cit cometa se
apropie de Soare, temperat ura
creşte. capul cometel, in special
coama, trece in stare de vapori şi
capătă un aspect luminos de gaze
rarefiate. Odată cu trecerea astrului
la periheliu (punctul cel mai apro-
piat de Soare şi de Pănint) se peate
observa coada şi citeodată chiar co-
zile acestuia
- •
• •
•
Numele acesteia se dator~te ce-
lebrului astronom şi geofizicran en.-
glez Edl)"lund Halley (1656 1742)
cel care a calculat cu exactitate in
anul1705 orbita (drumul parcurs de
o cometă) şi perioada de apar~ie
(75--n de ani) pe baZa studiului
anterioarelor apariţii din anii 1456,
1531, 1607, dar mai ales din 1682,
lucru confirmat de următoarea vizită
de la s1irşitul anului 1758 şi incepu-
tul lui 1759. Ultima apar~le a come-
tei Halley, in anul 1910, a produs
populaţiei, al oamenilor de nnd cit
şi in rfndul oamenilor de ştiirţă, eve-
nimentul fiind aşteptat cu legitimă
nerăbdare; noua tehnică fotografică
fusese introdusă in astronomie,
ceea ce a permis detectarea cometei
in noiembrie 1909, cu şapte luni
Tnainte de trecerea sa la periheliu.
Viltoarea apar~ie, cum ~or se
poate calcula de către fiecare, va fi
la 9 februarie 1986 cind astru! se va
afla Tn punctul cel mai apropiat de
Soare şi de Pămint Este cea de-a
COMETA HALLEV
,. "DETURNAREA"
UNUl SATELIT
- tembrie 1985, urmind ca Tntflnirea
13-a apar~ ie şi ultima a acestui as-
tru in acest mileniu Tn care ş tiirţa şi
tehnica au atins limite nebănuite.
Pregătirile oamenilor de ştlirţă pen-
tru primirea cum se cuvine a unui
.,oaspete drag şi indelung ~teptat"
a inceput de mult. O serie de teles-
coape au fost indreptate in direcţia
drumului descoperit de Halley. lată
că astru! nu s-a lăsat mult aşteptat
şi in noaptea de 16 octombrie 1982
astronomll de la observatorul din
Mont PaJomar au zărit-o folosin-
du-se de un telescop de 5 m. Ea se
afla la o distanţă de 1,6 miliarde de
km de Pănint.
Acum un mare număr de savanţi
şi astronomi aşteaptă cu nerăbdare
sosirea cometei Halley. Ei se pregă­
tesc pentru a rezolva multiplele pro-
bleme legate de naşterea, locul
unde se formează, compoz~ia chi-
mică şi altele. Agerţia spaţială euro-
peană (ESA) pregăteş ta lansarea
unei sonde în d irecţia cometel, ală­
turi de altele două: una sovietică şi
alta japoneză.
. getul planetar de la NASA se to-
De curfnd însă oamenii de ştiinţă
americani au realizat prima ,petur-
nare"a unui satelit! Această operaţie
a fost efectuată nu numai pentru a
realiza o premieră sau o ..vitejie"
tehnică, ci mai mult, a avut la bază
o lăudabilă motivaţie ştiirţifică- in-
1flnirea cu cometa Halley. Proiectul
prevăzut in urmă cu 10 ani de a
lansa o navă cu propulsie ionică so-
fisticată a fost abandanat datorită
sumelor enorme de cost ale acestui ·
program intr-o perioadă ln care bu-
peşte ca zăpada la Soare. Un al doi-
lea program american, la fel de re-
voluţionar dar cu un principiu de
funcţionare mal simplu - "pinza"
solară (forţa de repulsie a radiat ii lor
solare), a fost abandonat din ace-
leaşi considerente, lăsînd teren de
Halley sondelor sovietice şi japo-
neze. ln aceste cond~ii, oamenii de
ştiinţă americani şi-au propus să se
apropie de cometă cu ajutorul unei
sonde deja lansată. Astfel, trecind in
revistă toţi satel~ii in stare de func-
ţionare şi care dispun de aparatură
ştiirţiflcă potrivită- cu studiul unei
cornete s-au oprit asupra sondei
ISEE 3 lansa1ă in august 1978 ce
avea ca misiune studierea relaţiilor
Soare-Pămtnt. Cum rezervele de
propergol ale satelitului erau insufi-
ciente pentru alimentarea unul mic
motor-rachetă de corecţie orbitală ,
in vederea deplasării pe distanţe
mari a lui ISEE 3, s-a hotănt să se
folosească forţa gravitaţională, de
acum bine cunoscută (sonda Mari-
ner 10 a fost prima care a beneficiat
de această forţă pentru a ati~e
Mercur fără supliment de energre;
Pionier 11 şi Voyager 1 ~i 2 au fost
de asemenea catapuftatt către Sa-
turn prin forţa de gravitaţie) . ln con-
cluzie, ISEE-3 a fost scos de peor-
bita primitivă pentru a efectua o se-
rie de loopinguri spaţiale destul de
ciudate in sfera magnetică a Pămîn­
tului, pînă a ajuns in apropierea Lu-
nei. Această primă trecere care s-a
produs la 30 martie 1983 a permis
plasarea satelitului pe o orbită teres-
tră eliptică . Alte treceri, din ce in ce
mai apropiate de Lună, au făcut ca
ISEE--3 să prindă viteză cresclndă
fără nici un aport de energie proprie
(la 23 decembrie 1983, a cincea tre-
cere s-a făcut la 100 km de supra-
f~a lunară) şi să-I catapulteze tran-
sforrrindu-1 in sondă spaţială care
se îndreaptă acum spre cometa
Giacx:obini-Zinner, singura cometă
periodică (are perioada de 13 ani)
care poate fi .,vizitată" Tnainte de
trecerea lui Halley. ISEE-{3 va trece
la 3000 km de centrul ei la 11 sep-
cu Halley să se producă 6 luni mai
frzlu şi anume la 8 martie 1986. Pu-
ţin după aceea, la 28 martie, in timp 1
ce sondele ,.concurente" vor ob-
serva cometa Halley doar la citeva
milioane de km, ISEE-{3 se va găsi la
o distanţă de 31 milioane de km de
cometă, ceea ce nu este aft de răul
Gheorghe Be dea
Ion C...r Atenulu
, ~------~~--~--------------------~--------~------------------~~------~-----------------------

1 -
- - - - - - - • t:\..EC 1 AONICA - - - - - - - - - - - - - - . . . .
1 •
••. . ...-• de ir N:.
1 ti Ul tui T , u Nclfgl ~lific•
t • • •
.IIC\.-.
OiR in Ni f~ şi ;o.• ·~
sau dfel spus impiedică ewentuatete • LEXICON
eda fJatllliÎI pe Il a •• lui da •
dG' Ja •...pifil: AM de inliAi flac.-
~~"
c:a~cza - pot apărea tin
PiWRile. C. are ro-
t'B"Ci,fj!·i
fY
Oc , , 1
~n al ciinii caii etar (pe
• 1 a lltJI • 1.,.&licl:l
>•" c.
0 •• , j ...
fu:l de a llllkşora n vis1el1a it*'mi a
..-sei de ateawe ( t At=iat. Moon-
tajr.tl• eKeadi pe o pt•:ă de c••a;
REZISTOARE
.
c ,, • 11 cu d ste cSoi'UI. u e .,. in
.. ' . ' . . • lui clodllll o, •• Dz,
mo:: r 1e tnar-un .monlllj cu dt:bllftl
ânpirnat aJe cirui cina rilri 11int
impne de ditnensiuniie pin e1or fo-
losite. Oifuzorul poRii aYea o impe
R ' ls . s 11trs Cr r•dedrcul
z'l ••le cu .,.......•••• z f ) , . . . . 2 nre-
*'
tud 1 ~
Jiune.~A.conllliiL · e
iwff7 ,iCsun
dar4ă carar:terisfită (Zt OIJWi:JR ifl-
Q 4 o 1a 12 n.
glij e . .. dar c:.e. . ..., o
tril:i, pc:s't ti io*«' n f•* .-.
el e ttrlcf'.
1 ţi 4111ec-
1 a

gg.,. de pentru ~ii de nt- T 1 , T2 - & 1 319; Ta T.- EFT ~ eh..-trkă poate ft deflniU
asUet ft:Zis1efţa unui conduc1or elednc
e-2 dQd PfopoltÎOii81la c:u ,. (ftlt. ctl
-.,._ condud~ şi imels ~
r .1 to ' cu _..._ lui ..Jt' ~ In ca-e
1
.Jt• _ . ~a du:ti!Ca. ~. tungi-
- COI'ldudorului. .;.• sectwn. ~
~ $' ,. (rot ooeficM d c:.re . .
siaa de la un materilll la
- • ••' •2 *"
$i R tv-
n n Acest CO«<fictenn nt-
lftlrinlll f'f'l"*"Ca unui conductor PerE
Dlt din fN1ef'Wc.d respediw. c:u ~
l1 de 1 m şi ~---egali cu 1 rrrnt7
Unddm de ".sura a ft!lfrte~ e~oc­
tnce este OHiit-d. Ca sinlbcA - ~
ldera iJUHCnca ce ep n . ~ de
baza we ......ipli $i IF IIIIPfi
um a 1 fl
~
1000 MI! (n itiOJtwtO. 1000
di...
l! - 1 ~~ (11~14. 10011C100 f1 1 MI!
(• •vts...

RECEPTOR CU PATRU TRANZISTOARE + 4SV- 4

7,5

Elewul Sa.. U CI$:' s . . T t~n 353; '-1 - 60 spire Cu-em (/J 0.15; '-2
rtli • tritilis ..,... Pl4lo'k:ln o 8CÂilllli - 6 .... eu.. 0 1,15; - bclbi-
de ~ cu 4 lrauida-.
cu un numir nd'S de c:ompoco-.
ne ri tn eoutino•.". tui L., (de la
CIIJitul J8CII' • acestui~; ~ - 47 5ţ
c.w pc rH ti niMIII telllw •~tor QJ
un rNnimurR de .:=j1i
Bobina L, (e• bctlin 'i pe o
1 =. w; <; - 10 tiiFJrN; ~ - 47 nF; c.
- 0,1 _MF; Cs - 4 ,7 W ; ~ - 4 .7
IIFJ&V, ~ - 4,7 ti!F/Iflf; c_c7
MF/fN; R1 - 100 K ( • · · - penbu ·
1'

-....
s •
"""
bwi de tezAi). impNUni cu C..1or- it=2 mAl; Rz - 1 K ; As - 100 K {se
l me rt drcuitul c.ciiPit cant reali-
zetri acordul pe ~ dorit L 2
este cuplldi inductiw aJ L1 fi prin
alege pellbU Iz = 2 mA}; R 4 - 1 K; R 5
- 100: Re - 10 K; R.7 - 2.2 K; Ra
- 10 K ( • tlage peubu 1.:10 mA); ~
~ o-
~ f>0,64
coothntldo:UI ~ ta~uwtul ades
ute ari cat pe I-ra lui T, are eate
R, - 4.7 K; o.. ~ diode QJ genaa-
na~ de tip EFD 105.
1
CONTACToCONTACTaCONTACTeCONTACT
Redioreceptie firi consum de
energie. laii ce ne Pf'OPW'8 priate 0,11# le RFZISTOARE
nul NJSbu · h ' 1 din BllfCW. . . . ,....".u cu JIEUCUl.A WtAUCA
Mu'i dintre woi, t:lii1111Cl cititori, - ,...lltu Jc-•cA -~ .........
~ -::' "'Jae.::;::; aaae 1 7 [ Cl CLASIFtCARI!A RFZfSTOAIIELOW

dto) care ,,.uei de la o

emilie. . , o il 1 1 rhte muimi in
._ie
simpli: undele alacirorniiQidille (ta-
de dir..:t:=-ct;
ljzp
~7r.:.E.--
pnn ld:iMI• unui CIOI'ddor
.,

imediata vecinitate a antenei ş 1 .,..., .... pe un supaet kola1t, M(nd Fa • -

sc.d pe mburi ce undele • tnde " tr• lltl ,._.. •minah'n de leglluli.

811!fcw. la Bod • alli o

emirie de ••e JlilleN. care baa-
._ie
llit1a ride .:a ta. In apt"Opiere de
-de
+ UA O.V +
w
S% )
•
. to:tai
tor pentru iawiCarea .u.betutui cui aJ orice 1111 baQ'is10r de n:ici
.1 - .li J
c i
1
.......
OI~
MOlii .
F~ de lucru III! de 1 tcHz
bauittuetele T 1 t~pol fi de orice
p 11 e. CON lltlld tiind ta arta tnlc:
.... ne foloâUI indlll~lll. UN!:i
lllleri rnirief•ri de 9 __..
nP.
M Z+StOR f'EI.IOJJI.AIIl,
SERIA ILC.G.
T tip cu go:u..- . Poliaqionlf5
trUI P1 • ..,.,_. ponlru un ...,,_
na1 J;Uai:' in Allag ra~ia
CM!:i.
Ne am pancds si OONdim OOfi-
tonn STAS-dui siu~lrile folll1Jie
de . . . ..
ctdoi"
re rE 4 prin
tid dt doilll
$
• MZWIOiil lE arzCE. cu
diTb-un
tiziolxtiMlica Ele
Nti Uw41 ,III»'
••e w
eo&

ci, -sipcflllonll (M} beb.Jie ti •

.-e en• iunie pwgramulni 1
c.e d:Aw::nitli un drnp ele~
•i
..._ fn caN Ilo • • ' " ClORIJ!d« . . , cte-
aibi fornli coreo::ii in Clll conlnsr.
ri-=-1 si .a lrr I&ICi cu o ~·lf8 --~w~.--.--.-~ pua pe USI -.port RdMl ae b:M de
' JIIC+di ( dt c:wbOO'I 5al rtoetalici) S i niZ"_
d1ht1utte•. cn1 ce nu • rte de do- + - t~ de vdurut. la care etemen1lll co~
· TP U
rit.
O 8dlami lUi sinşll d1 it cea
Pot" §'
de mine am pi::nit de la
te
dUdor . - Slb toma de b.a şa oonst.-
twe ieJI QI'III c:orpcA ~-

natie p.Mmic tn antena corupa-.~ Cw - Mr>a'u din ·

• au 1 arc.._ _.. roditor a
4ln
ci,.. n:twe ( mritl 'Ci)erAe PlAI Ilie in-
4enb.*ri ru rLu. A:fa • • ;pli ci fap-
tul ci el pa 18 s 1'11 Clelltiona cu un
. . . ._ C*8 . . . . . ftii:io ievi•lli
._Voi ..sita in contiP••M «::t•na
'i ..".,.
~ generator de
~:e o lt•C4ette.
.....w.
:: :J
re lni 2l1K
ac .. _ , .
:::fii .-
• : · : v• 2 ' o d ce
i..
tia. Vekrnn M 2 i r n.
H ..
e.
cu tllhnica. Uae;:i:rind «JN 2 ela ali- defi c:or.(ine fM4ine pir li• iiNCt!pll- w•M "Cei unui 111u : " i'll'l' • 1 ieaal ta
turllle p 111Ci c:onGsAa «:alt Jucru. bil - 800il !le o g
"' . . . de frec- le . . . . . . . dt 2D"C.
o. • 1 s ~~ • 11 r a rr a , fe. rar ... Twan rfoe IICJC.,l'A w • COR-
•VRIIAJIJa er1e- o htar a c:i-
CWCJ41- 4J4i- tlr'Uil pe un asi de tale tie~·
urlr crlr
111::1•
•wr•
J ?sre..
XH
o O ••
c. ciu c:u r, ~--de o~ Cllftl.
. . . L1 ~ 400 spint cln . . . .
ftli 4 a • .,.. n 1 e1!1 ft clepndt ele
H:ift: 11 t 2 r• ni
le.
ta IJOP!IIJ sa-
Cu &. 0.1 . . . l2 cor4ine 100 de • f*01EMIIOI IRUL esae u n ~os­
lfiM cu ee ursi tim ' tor a c:afUi •Soawe poiile ti modd~C*a de
T,.a:lt1arul MP 31 • parh lnlo- la zero aa wac- oonlinala.
 • • •
- ,
. - - - - -·- - - • AUTOMATIZAAI LA DOMICILIU • - - - . . ,
• •
• u.
CI
•
1:
e-la
ldl.? 1
::--!1i.
, ••• ;:-::::::
..
IIIHII 'p
cu
RLl
•
' 200fJf
APRINDEREA AUTOMATĂ
s·t
•
TEMPORIZATĂ A LUMINII
Monta)ul este ~us dintr-un
transformator de e care Tn se-
cundar are fixate un condensator şi
o diodă gratie cirora obţinem ten-
siune continui de aproximativ 11,5
•
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
ILUMINARE ~ . -
DE REZERVĂ
Pentru cazurile speciale. dnd din '
anumite motive reţeaua de curent se
intrerupe pentru a asigura lluminatul
uneia sau a mai rn.tltor incăperi uti-
lizăm o sursă auxiliari de energie.
Această sursi auxiliati poate fi un
acumulator auto care şt-e pletdut
din capecltate şi a fost scos de pe
autoturism, dar mai poata fi de folos
ln gospodărie.
lnsta'-la care trebuie executati
are achema bloc din figura 1 şi IÂ8
formati dintr-un transfOtmator de
reţea (TR), un redresor, un 'feteu
(RL) bateria de acumulatoare (AC)
,, becurile.
Modul de funcţionare este unni
torut dnd existi tensiune de reţea.
transformatorul aplică redresorului
o tensiune joasă . care este redresati
şi acumulatorul este supus incărcă­
ril; pe de alti parte; releul RL este
and8(115at şi contactele sale dee1ă·
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
AVERTIZOR
Sint binecunoscute serYiciile
S()neriet i~tiinţarea S()ncri a
prezenţei unei persoane. Tn
unele cazuri. de exemplu. dnd
cineva doarme. pentru a primi
avertismentul sosirii persoanei
ttŞ teptate nu acustic el optic, se
poate construi o instalaţie ca in
figura alăturată.
Pentru aceasta se la un tra~
sformator de sonerie. o sonerie,
două becuri de 6.3 V/0,3 A, un
comutator ş 1 un buton de sone-
rie (bineinţeles şi sîrmă pentru
legături).
•
220V
~Tr
11Ul
1N4001
....__ _ _ _ _~....___ _ _ _ __.__ __., RL.2
V, tensiune care servette la alimen-
tare& intregului sistem.
In tocul Ufli sint fixate contacte
CU care sint tnchlse dta timp dt
uşa este lnchisi. Ded releul RL1 va
.
·-
llCY
,......
.~ l
V &,3V/0,3A
TR 'il
1•
~· - -ti- $ $
~-.-
1 l
cute. ln momentul dnd tensiunea de
la reţea dispare, dispare şi tensiunea
de la ""irea redresorulul, fapt ce
detenninl elibefa.ree armltun1 ,....._
lui stabillndlHie ln m~l acesta fe-
gitura tntre contacte. acumulatOt'Ut
inceJind să debiteze energie pe tie-
aui
Transformatorul de reţea va fi tor-
mat din tole cu seqiunea de 8 cm2,
care ln primar pentru 220 V are bo-
binate 1375 de apire cupru emallat
cu diametru! de 0,25 mm, iar ln se-
cundar 75 de spire din cupru emai-
lat cu diametru! 0,8 mm. Puntea re-
Se raalizeazJ installl(ia dupl
schemă.
La Intrarea in apartament ssu
la poartă se fixează butonul de
/a cara se trage circuitul in
2XBC117
220V 4GW
•
{i anclanfat dt timp llf8 este tn-
chisă. De la reJeul RL1 se lntrebuin-
tează contacte de repaus.
La partea electronică condensato-
rul de 200pF fiind tncărcat tranzisto-
rul T 1 esttt ln conducţie dar prin cu-
rentul său de emitor nu poate ai an-
CI&nfeze releul RL2. · aprinsă după Tnchlderea Ufii se sta-
Oeschizlnd uşa contactul CU se
desface şi releul RL1 se eliberează
stabilind contactele sale care des-
dresoare poate fi compusă dintr-un
. element 3PM sau din patru diode re-
dresoent care admit un curent de
lucru de 3 A.
Interconectarea transformatorului
cu puntea redresoere este atitatA Tn
figura 2, unde se obserA ci in serie
cu aceste elemente apare şi reziato-
rul R, care are rolul de a limita cu-
rentul de tncărcate a acumulatorului
la o anumiti valoare.
R
+ fl8 mal mare de 0,5 A.
2 tie si fie amplasată intr-o lncăpere
Acest rezistor poate avea valori
cuprinae Tntre o.s n şi 1 n. El tretluie căldură sau frig. Trebuie si fim
si reziste tn orice caz la un curent
de 1-2 A. Se poe folosi cu succes
rezistoare bobinate de tipul celor ce
se montează tn emitoarele rezistoa-
relor de putere.
220V
ACUSTIC-OPTIC
• casă,
•
Sonerie
8 Dacă fixăm comutatorul pe.
•
' VIITDR•13
•
c.nă c:oncfensatorut de 2.00 ;J.
bloc•••
Ac:eaill sib lie deamiră
trwmstcrului T, şi Wlbwea in c:on-
~ie a tr.nzishll~ T 2 şi ••.spectif
~ reJeufui RL. 2. Pnn c::ort-
tac:tete sale de lucru RL2 asigută
stabilirea circuitului pentru bec: care
lncepe să ilumineze.
La inchiderea uşii CU se stabi-
l~te, RL1 se anclSf!ează iar con-
densatorul de 200 p incepe să se
incarce. Cînd la acest condensator
se ajunge la o anumită tensiune
tranzlStorul T 1 intră in conducţ ie. T2
se blochează şi lumina se stinge.
Durata dt lumina se menţine
bileşte din potentlometrul de
500 Kn. Aoeasti durată poate fi de
maxim 1 minut.
O alti soft4ie constă in cuplarea
•
unui ,..ou
unei bucăţi de tlirmă de la reziste~a
defect
Este bine ca Tn serie cu acumula-
6,3Vft,3A
torul să se monteze un ampec metru;
curentul de tnc:ircare nu trebuie să
Becurile pentru iluminare sint de
tipul12 V/OJ) W sau, cu succes, se
montează t n serie dte două becuri
6,3 V/0~ A.
Se recomandă ca intreaga instala-
bine aerisilă şi ferită de excese de
foarte atetţi c:um manipulăm llC\r
mulatorul, - acesta COf'lline sofl4ii
de acid sulfuric care pot provoca
distrugerea hainelor sau, mai grav,
arsuri ale pielii.
un fir se leagă la secunda-
rul transformatorulul, celălalt fir
se /eagj la comutator.
Celălalt
fir de la secundarul
traosformatorului se cuplează la
S()nerie şi la unul din capetele
becurilor. Cele dou4 becuri de
6.3 V/0.3 A se conectează in se-
rie.
ROZftia A va funcţiona soneria,
Iar dacă fixăm comutatorul pe
poziţia 8 vor fi comandate becu-
rile.
 - 9ECREATII TEHNICO-ŞTIINTIFICE • - -·- -.......
IMAGINI ...
ELECTRONICE
Nu, titlul nu conţine nici o
eroare. ,,Minox C" este un apa-
rat foto9rafic la care realizările
electrontcii şi-au spus cu 'tintui.
Cu toate că are doar 12 cm lun-
gime şi o greutate de numai 114
grame, aparatul permite folosi·
rea filmelor cu 36 de poz~ii. Ex·
, •
~~
• •
'
- lum restrfns se regăsesc toate
- •
~ -:d
INSTRUMENTE PENTRU COSMOS
Expediţiile în cosmos au deve-
nit din ce in ce mai îndelungate
iar misiunile echipajelor tot mai
complexe. Anumite sisteme de
bord au inceput să se uzeze ne-
cesitînd reparaţii sau înloculri.
Pentru efectuarea unor astfel de
lucrări erau necesare şi noi
unelte care trebuiau adaptate la
VIDEOTELEFONUL
•
'
14 • START SPRE VIITOR
•
punerea automată este realizată
de obturatorul electronic cu la-
mele ce permite deschideri cu
timpi de 1115 pînă la 1/1000 se-
cunde.
'
~ o.
• trâen .M28, mlniautomobilul pe
cond~iile de folosinţă. Astfel, un
ciocan a fost astfel proiectat i n-
cit degetele intră fix în adincitu-
rile de pe min.er. Cind se loveşte
cu el placa de oţel, ciocanul ră­
mlne lipit, de parcă ar fi magne-
tizat, iar reculul se anihllează .
Un cleşte a fost prevăzut cu laţ
de cauciuc pentru a fi prins de
mănuşa costumului de scafan-
RAPID SI
..
dru. Foarfeca cu pirghii constru-
ită pentru utilizări in cosmos
crează un sistem de transmitere
a forţei în două trepte, schim-
bind partea detaşabllă şi putînd
fi uşor transformată într-un
cleşte patent... Creatorii acestor
instrumente cosmice au lucrat
timp îndelungat pentru realiza-
rea lor.
Specialiştii în telecomunicaţii
susţin că peste două decenii
vom telefona privindu-ne in ochi
interlocutorul. Cablurile optice
vor deschide perspective nebă­
nuite în această direcţie. Noul
sistem de telefonie va permite
abonatului să se Informeze ope-
rativ .,vizual" putind solicita fi· Vipera ............... 10 ani
şierul unei biblioteci, imagini din Privighetoarea ........ 12 ani
magazine, săli de expoz~ii etc. - Lupul ................ 12-15 ani
•
STIATI
• •
CA ...
... nici un secol nu poate în-
cepe într-o vineri sau duminică?
...luna octombrie începe intot-
deauna în aceeaşi zi ca şi ianua-
rie, aprilie ca iulie şi decembrie
ca septembrie?
...anul obişnuit începe şi sfir- C rapul ............... 100 ani
şeş te cu aceeaşi zi?
...acelaşi calendar poate fi uti- Papagalul ............ 100 ani
lizat din 28 in 28 de ani?
•
ee :oNOIVIJC
Vehiculul din imagine îmbină
armonios cele două deziderate
impuse de aglomerările urbane.
Realizatorii susţin că intr-un vo-
elementele unui autovehicul mo-
dern. Avînd 2,4 metri lungime şi
1,50 metri lăţime, automobilul
din imagine ocupă o suprafaţă
de 3,60 m2 faţă de 8 m2 dt
ocupă un autoturism de mare
capacitate sau faţă de 4 m2 dt
ocupă un autoturism .,econo-
mic". Echipat cu un motor Ci-
care producătorii I-au denumit
.,Minina" dezvoltă o viteză de
110 km/oră.
CÎT TRĂIESC
.·
FIINTELE?
•
M usGul~a efemeră .... o zi
Cărăbuşul ............ 6 săptămîni
Fluturele ............. 2 luni
Musca ............... 3-4 luni
Ţi ntarul .............. 6 luni
Furnica ....... . ...... 1 an
Greierele . . ..... . ... . . 1 an·
Iepurele .............. 6-1O ani
Ciinele ............... 10 ani
Pisica ................ 12- 15
Broasca .............. 15 ani
Broasca riioasa ....... 20 ani
Boul .............•... 25 ani
Calul. ............ . ... 2D-25 ani
Vulturul .............. 30 ani
Barza ................ 35-40 ani
Cămila ............... 35-40 ani
Urangutanul . . . . ...... 40 ani
Ursul . ... ........ . . .. 50 ani
Corbul ............... 80 ani
Ştiuca ................ 100 ani
Morunul. .. .... . .......100 ani
Broasca ţestoasă . • ... 120 ani
-
 DIALDGe •

se rai le duât ce ailli dex

'1111!1 ...... din cei cind beroefi:ciltri..
nul Vă si CXli"ltf'lle2i4i ci- Cum tlebuie itnpiltit terenuP
frele ca e lpoex ea si recarosti-
Cine ~i socdei'a ~-

raspunde 3. IN CINCI PĂRŢI EGALE

Acest teren trebuie să fie ·~
părtit in cinci părţi egala Pe t&-

ct~tigă 1 ren se mai află şi un mic lac

care urmează să fie atribuit

1. AVIOJIUL ROMBAC CITITORII

Care sint principalele caracte-
ristici funcţionale af& avioanelor
4. MEREU 66
. Pe această tabfă au fost ln- CĂTRE
româneşti ROMBAC? scrise 8 numere.
Vă Invităm ca in celelalte ca- CITITORI
2. CARE ERA SOCOTEALA? sete albe să t~i cifre intre SOl.taT.l 8CHE-
numerele 1-32 in aşa fel incit
. totalurile pe fiec81'e nnct orizon- • Ccw111 la . . dl11 - COlt 0274 "_..
n:!:IL III 1 :u'a ii roegi pe cei c.e
tal şi vertical să dea 66. p achz~aa radiocaaetofOfluiui
NK-125 .~ si ;.o afzle.
5. MiNĂ ARTIFICIALĂ • y • ... o 1 • - COlt et2t flal 11
jud. Dl•ll a.,_. so!iciti schzma unul de-
Prezentind o rrină artificială realizata in Anglia, revista ,.Start spre tector de lliiCale.
Pe o bucăţică de hirtie ruptă vntor" arăta şi care sint caracteristicile acesteia Vă cerem să preei· • Den!ll Prlrca ti Nlcufor Mlciliacu-
se află o socoteală din care fiU zaţi cite mişcări poate executa mina artificială şi ce grel.ltate are. COif OI2A IMul Conunca, CCM' • o...
III, Jud. Ott, solk:î1ă schemele urmltoare-
lor construc:ţil electronice orgi de 1~
mini, ttansm~ltor automat tn cod Morse.
siiCie de atnPifk;ate.
• Alin DuP - CGCt 21se aMp~~-.
Y. &uczcl -. U. iUIL Pwllho-. ~­
*·
shema unui nilltOf!Om eh cbonic: ..~
tat la 220 V, cu aprinderea unul bzc de

MATEMATICĂ
25 w.
•
OLIMPIADA DE 11r,
•YznPn • • • . , -
ll'm•aor.
M. .c. A,-. • · •
)Ind. ...... Nlnlzg, <toteş..
s.
• • • • " ' 'n ..
15,
-=--
ETAPA A V-A CLASAaVU..a tllUi dlfta..,'n .:
• cu· Y r • - _. sr a rr •
sa- repeezilula 9Jiafic: tunet• *- T . . M. a.
.c. A.. & S.. t ... .._
• 411>

Cl.ASAaY-e
2x - -i- X E l ·-1; ~)
~ t ' cblf .. sdlelna unui Mlplik.
tor de audtofl~ dz miei p-..
(sub 25 W).
Si se găsea~ Yaloeaea ld x F(x) = ll +1 x E [-5; 7) • laas Ttt&! - COif MR" cut a
S I I I Z. in m.nzta &nli
{2 : -[1{ ts f •• us)
Nil 2 , -
~} 1 2 x EE R grup da CXl '1"' sa5ld?i set .. de . . , .
X +1 i x E [3; 7) moda!n ti -o.IOJ!'n
cecitorl
11••u tr.- sic••
(20 puncte) (25 puncte) W'IRSA • • ;... .. 1 • ",,

•YP S -~1 BIDeu

Q.ASAaYI-e t
2

:n 1 1 1 Sz
... 1. K-1, & 2, •
11fi 1 *12, ltaiL •
Tr1'n -. ~
t 1 ....
Si • , - - •ala12• 11 e1"1i: a COl ' • cu c:i''*M are
daolfllt
.. s-a- 1 ilanic:ii.
......... -~'MD.'lhl 1 ••
( - 1)'" . _!_ + ( - 1.- · _!_ + ( - 1)'""P · .!_ •• 121• .... Y1 1 P 1\ •• ... l i COII!S
2

3 5 7 • poNil ~ , . • de joc:uri liiC.O lta-

• .WC., o ~ citţi care 11 1 i a IJ:tf
de •r ,. oklud ift " ' · tu lor lli 1 ~~
(25 puncte) af da motf jr g' t 11UJ1:e
....
• Due a 1 n - _ . 51511 . . .
'" llllnlla pedkipantllor. Dupa c:u.m am mai pcecazat il' numărull din acest an al revistei. rezolwlnle 'tiOf h trmus.e ~;e; dupa ap:r Siaa.. llr. D lllf't• • · 15. )1111,B ' a ti
rtfia celor cinci sem de probleme. Fiecare partiapant ,.. retot& ~ ~ ctase+ pe c:a.e o wmeaza in-"" şcoiN D•IIC Ytel IH - CIZIIGJ... ce IMI~
t983/&C. in pkul cu rezoi'4nle vor fi iclbuluse ş• c:eJe cinci~ care., _.rut in--~ RezoMuiJe- fi spedi Dr pe :MIIresa
w~ili pina la data *1 IUlie ac. ( dllla pc~tllls). Nu uitl(i să ~iotiiCi pe plec~ ~ac!a de mzte11 nt'ca~ şa sa~·
t'l 11 .. )rraiL ~
poru & pe • • • a
doi JC - CJI w
nh bul l'wKă.
~&IODa~

GRESEALA ISTETILOR
, . Du 1 * IBC IBCOVESCU

-AM - s. .
IMIEAAT.
. , ~ HI!?U IESUIIF1CU
Saa•Dna sIIJIIIF nlll?
* ... 1.,1. . . 10:1• W'ltCU
Jlllr•:
2
d li
1 • •

MC MCOlAUCU
AEOACŢ1A. BucUJ'IŞti. Pl$ Scinl:tt tw.
' aeJefoft 17 410 10. iftel>lâor 1444
Ad.......,_ia Edilura ,.Sc:i:i In a". TII*UI
Comtlinztu2 pd9 Jlilic ,Ot:sa Seâ ......
Abonasu:• - prin okii21 şa egant'ile
Vi ruglno pe • . cngo c•IIG<~ si-t a;•; pe •, .., ne 1u. P.T.T.R Din striinătale il.DlU
.............. 11 ~ .. - . . . . sl . . peplic.-- Departamentul export-import presa •
..... dlt •:bnl, tt'ao"" * .,.;
JOS<. Ctf$ ZI "' • pdMi 0..
~·- ."; 1 · SI :1 ..,.. _ . , 10 ua pza u .. ot 1tW
~ Sir. 13 Oecs 11bie 3. P. O. Box
!36, l37, 21 Sos U2 226.
N JU Jd ~!CHel M: _GI 11 J 1 C;t'Gt" . . llU1I.F. . INC&.;t
- 3o
a

,.. s-e ....... ... acudatcait la ,. 7 . .lN>- 2

r 112 111 . ., e· • - • t u 1 i

• • •., 5 ~ Jzt

CIH CÎSTICi IUMPidl H •tiE•AnCi CIE$(llA ISTETflll

T al•• • ,actic;p;ve •r 5 Tata• tie ,artici,are
•
VIITDRe
 ceas de mină obişnuit merge inainte
sau în urmă cu aproximativ 6 ore pe
an, la ceasul cu cuarţ limita de tole-
ra01ă este de maximum 40 de se-
cunde! Altfel spus, dacă ceasul
obişnuit deviază Tn medie cu zece
secunde, devi~la ceasului cu cuarţ
este de maximum 0,1 secunde. Dar
ceasul cu cuarţ din cea de-a doua
generaţie întruneşte şi alte avantaje:
rezistenţă la şocuri şi trepldatii, mi-
nimum de reparaţii, funcţionare Tn-
delungată fără operaţii de întreţinere
etc.
La început, ceasul cu cuarţ era
utilizat numai Tn activitatea ştiinţi·
fică, dimensiunile sale Tmpiedicind

• ••
O~inerea unei precizii extreme tn
măsurarea timpului nu mai este un
lucru greu de realizat de cind s·n
trecut la experimentarea ceasurilor
cu cuarţ . ln urmă cu aproape două
folosirea in viata obişnuită . Pentru
a-1 reduce de la mărimea unui frigi·
der la formatul de perete sau de
mină a fost necesară o colaborare
strfnsă intre industria de orologii şi

cea electronică. in acest scop s-au
redus dimensiunile cristalelor de cu-
arţ la numai ciţiva milimetri, s-au
micşorat bateriile de acţlonare, s-a
recurs la circuite Integrate. Balan-
sierul ceasului mecanic a fost inlo-
cuit printr-un oscilator electronic,
ale cărui oscilaţ i i sint stabilizate prin
intermediul cristalului de cuarţ . La
unele tipuri, stabilizarea are loc la o
frecvenţă de 8 192 Hz Iar la altele la
un număr dublu de oscllaţii
(16 384). Prin intermediul unei co-
menzi cu pas sint acţionate direct,
cu 1 Hz, acele indicatoare.
Producătorii de ceasuri cu cuarţ
prevăd şanse reale de aplicabilitate
nu numai in sectorul ceasurilor de
perete sau de !Tină ci şi in industrie
şi in institutele de cercetări care vor
opta în continuare pentru ceasurile
de format mai mare: cronometre
pentru indicarea orei exacte, ceasuri
de automobil, ceasuri de bord pen-
tru avioane şi nave, ceasuri de pon-
taj etc.
Nu a trecut însă prea mult de la
realizarea ceasului cu cuarţ şi iată
că o nouă treaptă de perfecţionare
Tn măsurarea timpului vine să cap-
teze interesul publicului: ceasul ato-
mic care nu mai necesită nici-un fel
de reparaţie. Ceasul atomic va inau-
gura fără lndoială o adevărată revo-
l~ie tehnică de indată ce se va reuşi
să se confere energiei atomice
forma miniaturală adecvată unui
ceas de mină. Rămine de văzut dacă
industria electronică , preocupata
pină in prezent de realizarea de mi-
croaparate de măsură pentru aero şi
astronautica nu-şi va face în curind
intrarea triumfală ş i in trad~lonala
arenă a ceasornfcarilor.

decenii au inceput să funcţioneze

primele ceasuri cu cuarţ . Erau cea·
suri de format mare, aşa-numitele
orologii. Zece ani mal tîrziu au fost
lansate pe piaţă ceasurile-brăţară cu
cuart. supranumita şi ceasuri cu cu·
arţ din a doua generaţie. A fost mo-
mentul in care adepţii preciziei pu-
teau asalta staţiile de radiodlfuzlune
cu reclamaţii legate de faptul că
gongul "orei exacte" s-a făcut auzit
cu o secundă prea devreme sau
prea tirziu. Dar care este, compara·
tiv cu ceasul de !Tină obişnuit, pre-
cizia unui asemenea ceas prevăzut
cu mecanism cu cuarţ? Dacă "un