Sistemul osos

Sistemul osos-componenta pasivă

Sistemul muscular-componenta activă

Totalitatea oaselor din organism

Osteologia- știința ce se ocupă cu studiul oaselor

Sunt organe dure, rezistente de culoare alb-gălbuie

Legăturile osoase se realizează prin articulații, ligamente

 După dimensiuni – lungi,late,scurte,neregulate.

 După formă

 Geometrice-

 Formă de obiecte- ciocan

 Deosebite

 Pneumatice-etmoid

 Sesamoide

 Suturale

 Proemiențe – articulare, nearticulare

 Cavităţile

 Articulare – glenoidă, acetabulum

 Nearticulare

 Găuri şi canale

 De trecere – foramen infraorbital

 Nutritive – prin care trec vasele şi nervii

 SINARTROZE

 Articulații fibroase

Sindesmoza-ligament interosos (ligamentul coracoacromial)

Suturile – rezultă din osificarea unei sinfibroze (suturile craniului)

Gomfoza – dintre rădăcinile dinților și alveole

 Articulații cartilaginoase

 Sincondroze-articulații tranzitorii- sincondroza sfenooccipitală, sternală

 Simfize- disc fibrocartilaginos

 DIARTROZE= ARTICULAȚII SINOVIALE

 Suprafețe articulare

 Cartilajul articular

 Capsula articulară cu membrana sinovială

 Ligamentele articulare

 Totalitatea mușchilor = sistemul muscular

 Au proprietatea de a se contracta = organele active ale mișcării

 Trei categorii de mușchi:

 Scheletic=sunt legați de schelet (m. Striat)

 Cardiac = miocardul(m. Striat)

 Viscerali = pereții organelor (m. Neted)

I. CORPUL MUSCULAR

II.TENDONUL MUSCULAR

I. CORPUL MUSCULAR

 Fibre musculare striate: fascicule musculare primare (10-30 fibre musculare), fascicule
musculare secundare(formate din mai multe fascicule primare), fascicule terțiare( mai
multe fasc. Secundare)

 Țesut conjunctiv:

 endomisium- acoperă fiecare fibră musculară

 Perimisium- acoperă fiecare fascicul muscular

 Epimisium-acoperă mușchiul la suprafață

 II.TENDONUL MUSCULAR

 Are culoare alb-sidefie

 Rezistent

 Inextensibil

 Conține fibre de colagen organizate în fascicule

 La mușchii lați tendoanele au forma unor lame care se numesc- aponevroze

După formă

 Mușchi scurți- dimensiuni mici și așezare profundă- mș.intertransversari

 Mușchi lungi- la membre

 Mușchi lați-la nivelul trunchiului- formează cavități

 Muschi orbiculari- sunt circulari, înconjură diferite orificii, având rol în închiderea lor

După numărul capetelor de origine-

 Biceps brahial

 Triceps brahial

 Cvadriceps femural

După așezare

 Superficiali - subcutanați, mușchii mimicii

 Profunzi- situați sub fascia segmentului respectiv

După modul de aranjare a fibrelor față de tendon

 Paraleli- fibrele musculare se continuă cu cele ale tendonului

 Oblici sau penați, unde fibrele musculare se prind oblic pe tendon

După formă

 Patrulater, Rombică- ms.romboizi, Triunghiular- deltoid, coborâtor al unghiului gurii

,Inelar- orbicularul gurii, Dreptunghiular- drept abdominal, Cu multe burți- ms.digastric,
Cu multe capete- triceps

După numărul articulațiilor

  Mușchii scurți- monoarticulari - mș. Pătrat pronator

 Mușchi biarticulari- sartorius, biceps brahial

 Poliarticulari- flexor superficial al degetelor, extensor al degetelor

După numărul articulațiilor

 Mușchii scurți- monoarticulari - mș. Pătrat pronator

 Mușchi biarticulari- sartorius, biceps brahial

 Poliarticulari- flexor superficial al degetelor, extensor al degetelor

 fasciile și septurile intermusculare

 retinaculele

 tecile sinoviale ale tendoanelor

 bursele sinoviale

 tohleea musculară

Sistemul nervos

I. COMPARTIMENTUL SENZORIAL

Receptorii senzitivi recepţionează informaţii  n. spinali:

- toate etajele măduvei

- S.R. a trunchiului cerebral

- cerebel

- talamus

- arii somestezice corticale

II. COMPARTIMENTUL MOTOR

1. axul motor somatic

Efectorii somatici sunt comandaţi de:

- măduva spinării

- S.R. bulbară
 - ganglionii bazali

- cerebel

- cortexul cerebral

2. axul motor autonom

I. Sistemul nervos central = nevrax

1. măduva spinării

2. encefalul = creierul

 trunchiul cerebral:

 bulbul rahidian

 puntea lui Varolio = protuberanţa inelară

 mezencefalul

 pedunculii cerebrali

 coliculii cvadrigemeni = lama cvadrigeminală

 cerebelul

 creierul mare:

 diencefalul:

 talamusul

 metatalamusul

 subtalamusul

 epitalamusul

 hipotalamusul

 emisferele cerebrale

II. Sistemul nervos periferic* ganglioni, nervi

1. sistemul nervos somatic = de relaţie cu mediul extern = SNC și SN periferic

2. sistemul nervos autonom = vegetativ = visceral = de relaţie cu mediul intern

  sistemul nervos simpatic = ortosimpatic

 sistemul nervos parasimpatic

 1. Sistemul nervos central

 a. substanţă cenuşie

 * coloane

 * nuclei

 * scoarţă

 b. substanţă albă:

 * cordoane

 * tracturi

 * fascicule

 * anse

 * pedunculi

 * capsule

 c. substanţă reticulată = nuclei şi tracturi

 d. Sistem cavitar

2. Sistemul nervos periferic

 ganglioni nervoşi: - senzitiv autonomi

 nervi (rădăcini, trunchi, ramuri)

 plexuri (somatice, autonome)

Sistemul digestive

DEF. – totalitatea organelor care realizeazăfuncția de digestie și absorbție a alimentelor

(prehensiunea, modificări fizice și chimice, absorbția, excreția)

COMPONENTE – tubul digestiv și glandele anexe

 tubul digestiv- conduct lung de 10-12m, care comunică cu exteriorul la cele 2 extremități
  glandele anexe – glande dispuse în lungul tubului digestiv care secretă sucurile digestive
necesare transformărilor alimentelor

Supradiafragmatic

 Cavitatea bucală

 Faringele

 Esofagul

Subdiafragmatic

 Porțiunea abdominală a esofagului

 Stomacul

 Intestinul subțire

 Intestinul gros

 Cavitatea bucală - formă de ovoid

cu 2 segmente – vestibulul bucal și

cavitatea bucală propriu-zisă

 Faringele – 3 porțiuni,

tunici (adventicea, tunica musculară,

tunica fibroasă, mucoasa)

 Esofagul

- tunica musculară - fibre longitudinale, circulare

- submucoasă - asigură mobilitatea mucoasei,

- mucoasă - alcătuită din epiteliul pavimentos,

- adventicea

 Esofagul abdominal – prezintă tunică seroasă

 Stomacul - tunica seroasă, strat subseros, tunica musculară (fibre longitudinale, strat
circular, fibre oblice), tunica submucoasă, tunica mucoasă

 Intestinul subțire – duodenul, intestinul mezenterial (mobil)

 • Tunica seroasă- peritoneul visceral – mezenterul, duodenul este retroperitoneal cu
excepția primei jumătăți a porțiunii superioare

• Tunica subseroasă

• Tunica musculară (strat longitudinal, strat circular la interior),

• Tunica submucoasă

• Tunica mucoasă – epiteliul de suprafață, aparatul glandular ( Lieberkiun, Bruner pentru

duoden), corionul (conține foliculi limfatici agregați – plăci Payer și solitari), plici
circulare, vilozități intestinale

 Intestinul gros

• Tunica seroasă

• Tunica musculară

• Stratul submucos

• Tunica mucoasa (nu are vilozități intestinale și plice circulare, are foliculi limfatici solitari
și glande Lieberkuhn și plice semilunare)

• Tubul digestiv este însoțit de glandele anexe, asezate "paralel" cu tubul digestiv, produsul
lor de secreție descărcându-se în segmente ale tubului digestiv.

• Glande anexe :

• 1.Glandele salivare

• 2. Ficatul

• 3. Pancreasul

GLANDELE SALIVARE POT FI:

 Mici –labiale, linguale, palatine, bucale

 Mari-

• parotida – situată în loja parotidiană, ductul său se deschide în vestibulul bucal în

dreptul colului molarului 2 superior la nivelul papilei parotidiene. Este o glandă de tip
tubuloacinos de tip seros

• submandibulară situată în loja submandibulară, ductul submandubular se deschidela

nivelul carunculei sublinguale, prezintă o prelungire, este o glandă tubuloacinoasă
compusă de tip seromucos
 • Sublinguală are o porțiune principală și lobuli accesorii, are un canal excretor principal (
Bartholin) se deschide la nivelulul carunculei sublinguale și mai multe canale excretorii
accesorii (Rivinius) ce se deschid la nivelul plicei sublinguale, la nivelul său predomină
secreția mucoasă

• Ficatul-Este cel mai voluminos viscer

• Are forma unui ovoid

• Provine dintr-un diverticul al intestinului anterior – diverticul hepatocistic

• Segmentația ficatului – după ramurile venei porte și a arterei hepatice sau a venelor
hepatice

• Unitatea morfofuncțională a ficatului este reprezentată de lobulul hepatic format din

parenchimul tributar unei vene centrale (vena centrolobulară).

• Pancreasul este o glandă voluminoasă cu dublă secreție: exocrină și endocrină, anexată

duodenului. Pentru că prezintă analogii cu glandele salivare a fost numit și glandă salivară
abdominală.

Sistemul respirator

 DEF. – totalitatea organelor care servesc la efectuarea respirației pulmonare: eliminarea

bioxidului de carbon și utilizarea oxigenului din mediul ambiant

 COMPONENTE - căi respiratorii (cavitate nazală, faringe, laringe, trahee, arborele

respirator) și plămânii

 DIVIZIUNEA APARATULUI RESPIRATOR

 Tract respirator superior – cavitate nazală, nazofaringe, orofaringe

 Tract respirator inferior – laringe, trahee, bronhii principale, arborele bronșic, suprafața
respiratorie a plămânului

 Vestibul nazal

 Fosa nazală -4 pereți: lateral,medial,superior,inferior

 Nazofaringele

 Mucoasa :

 Mucoasă olfactivă – partea superioară a cavității nazale

  Mucoasă respiratorie-epiteliu stratificat ( celule cilindrice ciliate, celule mucoase) și
corion ( vase și nervi)

 Mucoasă nazofaringiană- celule cilindrice cu foliculi limfatici

 Piele – în vestibulul nazal

 Are formă de piramidă trunchiată

 Este principalul organ al fonației

 Structură – schelet cartilaginos, aparat ligamentar, membrana fibroelastică, mușchi, tunică

submucoasă, mucoasă

Endolaringele prezintă :

 Etaj supraglotic – vestibulul laringian

 Etaj glotic – plicele vocale, plicele vestibulare

 Etaj infraglotic

 adventicea

 Schelet fibrocartilagonos (15 – 20 inele incomplete unite prin ligamentele inelare)

 Mușchiul traheal

 Tunica submucoasă

 Mucoasa- epiteliu cilindric ciliat

 Trahee

 Bronhii principale

 Bronhii lobare lobii plămânului

 Bronhii segmentare segmentele bronhopulmonare

 Bronhiole lobulare lobulii pulmonari

 Bronhiole respiratorii

 Ducte alveolare

 Acinii pulmonari

 Sacii alveolari cu
  alveolele pulmonare

 - componenta bronhială

 - componenta parenchimatoasă

 - stroma

 - vase si nervi

Sistemul cardiovascular

 Inima – este considerată organul central al întregului aparat cardiovascular a cărui

funcționare asigură circulația sângelui, limfei și a lichidului interstițial

 Vase sanguine și limfatice sistem închis de tuburi prin care circulă sângele și limfa

 Situație – mediastinul inferior

 Structură – 3 tunici

 Pericardul seros = epicardul

 Miocardul = mușchiul inimii

 Endocardul = tunica internă a inimii

Formațiune membranoasă ce acoperă inima

Format din 2 părți- fibros și seros

Pericardul fibros – membrană conjunctiv fibroasă cu numeroase fibre elastice

Pericardul seros – 2 foițe

• Viscerală = epicard formată dintr-un strat de celule cubice ce tapetează fața externă a
inimii. Conține vase sanguine și fibre nervoase, țesut conjunctiv

• Parietală = aderă intim de pericardul fibros

Cele 2 foițe ale pericardului seros se continuă una cu alta

delimitând sinusurile pericardice și cavitatea

Este partea cea mai groasă a peretelui cardiac

Se disting două varietăți de țesut muscular

Miocardul adult
 • Miocardul atrial este mai subțire decât cel ventricular

• Fibrele atriale sunt dispuse circular iar cele ventriculare sunt dispuse oblic spre vârful
inimii formând vârtejul inimii

Miocardul embrionar – aparatul de conducere al inimii – nodulul sinoatrial, nodulul

atrioventricular, fasciculul atrioventricular, rețeaua Purkinje

 Endocardul-Este tunica internă a inimii

 Este continuarea vaselor mari care vin sau pleacă de la inimă

 Este o membrană netedă și transparentă care tapetează cavitatea cordului

 Este formată dintr-un strat de celule endoteliale spre interior și o pătură de țesut
conjunctiv elastic spre miocard

 Formează aparatul valvular al inimii

Vasele sanguine- sistem închis de tuburi prin care circulă sângele

 ARTERE

 VENE

 CAPILARE

STRUCTURA- trei tunici:

- internă din fibre de colagen, fibre de reticulină, fibre elastice.

- medie -musculară din fibre musculare

- externă - adventice din fibre de colagen si elastice

• Sunt vase sanguine prin care sângele circulă de la inimă la organe

• Pornesc din ventricule și se termină în organe unde se capilarizează

• Au traiect longitudinal în organul pe care –l vascularizează

• Arterele mari sunt situate profund iar cele mai mici sunt situate superficial

• În drumul lor arterele emit ramuri numite – colaterale, iar la capăt formează ramuri
terminale

• Diferitele artere pot comunica între ele prin ramuri constituind anastomoze

• Sunt mari, mijlocii, mici (arteriole)

 • Se formează din canale anastomotice arteriovenoase și capilare

• Conduc sîngele de la periferie spre inimă

• Sunt mai numeroase decât arterele

• Sunt superficiale și profunde

• Formează un mare număr de anastomoze

• Grosimea este variabilă – cele din apropierea inimii fiind mai groase

• Se împart în : Mari, mijlocii și mici ( venule ce se formează din unirea capilarelor

• Venele din unirea cărora se formează vene mai mari – vene de origine

• Venele ce se deschid pe traiectul unor vene colectoare – afluenți

• Formează rețele capilare

• Au lumen foarte îngust

• Lumenul variază în funcție de starea funcțională a organismului

• Este format din endoteliul și membrană bazală

• Alături de arteriole, metaarteriole, canale anastomotice (șunturi), venule = microcirculație

• Circulatia sistemica

• VS AD

• Aorta 2 vene cave

• Ramurile aortei ramuri venoase

• Organe și țesuturi

Circulatia pulmonara

VD AS

AP. 4 VP

Ram. AP Ram.VP

Plămâni

Sistemul urinar
Sistemul urinar este responsabil de formarea și excreția urinei.

Organele urinare cuprind:

1.un sistem de organe secretoare reprezentat de cei doi rinichi - cu rol in producerea

urinei

2.un sistem de canale excretoare care transportă urina produsă de rinichi spre vezica

urinară si apoi spre exterior format din:

- caliciile mici

- caliciile mari

- pelvisul renal

- ureterele

- Vezica urinară are rol de rezervor, în care se acumulează urina temporar.

- Uretra reprezintă un conduct prin care urina este transportată din vezica urinară la exterior.

 capsula fibroasă

 parenchimul renal

• corticala – la periferie

• Medulara –în profunzime

 Organizarea rinichiului

• Lobi renali

• Lobuli renali

• Nefronul – unitatea funcțională

• Structura căilor excretoare include:

• a) tunica externă – adventicea, la exterior este alcătuită dințesut conjunctiv ,elastic, se

continuă in sus cu capsula fibroasă a rinichiului, iar in jos cu peretelevezicii urinare

• b) tunica musculară - fibre musculare netede cu rol de colectare a urinei din papilele
renale in calicele superioare, iar la nivelul uretrului prin contracții ritmice peristaltice
impinge urina sub formă de jeturi (1-4/min) in vezică.
 • c) tunica mucoasă - epiteliu stratificat de tip special

• în structura vezicii intră 3 straturi: tunica seroasă, tunica musculară și tunica mucoasă.

• Uretra masculină începe de la orificiul uretral al vezicii - orificiul extern, este situată în
partea inferioară a bazinului și prezinta trei porțiuni: prostatică, membranoasă
(diafragmatică),spongioasă.

• Uretra femină – mai scurtă ca cea masculină, cu 2 porțiuni: pelvină, perineală

Sistemul de reproducere

 Sistemul de reproducere asigură perpetuarea speciei umane

 Aparatul genital masculin este constituit din:

• gonade masculine – testiculul (rol în producerea spermatozoizilor și a hormonilor sexuali

masculini)

• căi spermatice- tubi seminiferi drepți, rețeaua testiculară,ducte eferente,duct epididimar,

duct deferent, duct ejaculator, uretra masculină – conduct comun pentru eliminarea
spermei și a urinei

• Penisul- organul copulator masculin

• Glande anexe : vezicule seminale, prostata,glande bulbouretrale

• Albugineea

• Stroma testiculară

• Parenchimul testiculului -200-300 lobuli

Lobulul –tubii seminiferi contorți, tubii drepți, țesut conjunctiv interstițial

• Rețeaua testiculară ce se continuă cu ductele eferente

• căi spermatice intratesticulare – tubii drepți și rețeaua testiculară

• Căi spermatice extratesticulare – ductele eferente, ductul epididimar, ductul deferent,

ductul ejaculator , uretra

Structură –

- adventicea

- Musculara
- mucoasa

Bursele = învelișurile testiculului

 Piele

 Tunica dartos

 Fascia spermatică externă

 Fascia cremasterică

 Fascia spermatică internă

 Ovarele- gonada femină – produc ovulele

 Căile genitale – tubele uterine, uterul, vaginul

 Vulva – organe genitale externe

 Glande anexe – glande vestibulare (Bartholin)

 Epiteliul la suprafață

 Albugineea ovarului

 Substanța corticală ce conține foliculii ovarieni

 Substanța medulară – stromă intens vascularizată

 Uterul, organ musculos cavitar, nepereche, situat intre vezica urinară și rect, are forma de
pară.

 Tunica seroasă- perimetrul

 Tunica musculară- miometrul(3 straturi – extern, mijlociu, intern)

 Tunica mucoasă - endometrul

 Tubele uterine

– tunica seroasă – provine din lig. larg

- tunica musculară – 3 straturi ce se intrică

- tunica mucoasă –epiteliu unistratificat cilindric

 Vaginul
 – tunica externă- adventicea

- tunica musculară- celule musculare amestecate

- tunica mucoasă

Sistemul endocrin

 Glande cu secreție internă

 Sunte lipsite de canal excretor – își varsă produșii (hormoni) direct în sânge

 Sunt răspândite în diferite regiuni ale corpului

 Au greutate variabilă de la câteva miligrame ( paratiroidele) la câteva grame ( tiroida – 25

g)

 Au vascularizație foarte bogată

 Au structuri variate – epitelială, nervoasă, glială

 Sistem endocrin difuz – celule dispersate cu funcții endocrine ( pancreozimina, secretina)

 Hipofiza

 Epifiza

 Tiroida

 Paratiroidele

 Timusul

 Suprarenelele

 Pancreasul insular

 Componentele endocrine ale ovarelor și testiculelor

 Paraganglionii

 Componenta difuză a sistemului endocrin

 Există 2 sisteme de legături care influenţează activitatea endocrină a hipofizei:

 I. legătura nervoasă dintre nucleii supraoptic + paraventricular şi lobul posterior al

hipofizei = sistemul hipotalamo-neurohipofizar
 II. o combinare a căii nervoase de la aria hipofizotrofică cu ansele capilare ale sistemului
port hipotalamo-hipofizar al lobului anterior hipofizar = sistemul hipotalamo-hipofizar
portal

Epifiza – capsula, stromă, parenchimul ce conține pinealocite și celule gliale. Are

conexiuni cu retina. Secretă melatonina.

Timusul

 Capsulă fibroasă

 Septuri ce delimitează lobulii constituiți din foliculi

 Corticală cu foliculii limfatici primari și secundari

 Medulară – corpusculii Hassal

 Structural este un organ limfoepitelial având rol în apărarea organismului

 Stimulează creșterea organismului, depunerea calciului în oase

Tiroida și paratiroidele

 Capsulă fibroasă

 Stroma conjunctivă

 Parenchimul glandular : lobulii glandei formați din foliculii tiroidieni(unitatea

morfofuncțională a glandei)

 Foliculii sunt vezicule cu pereți epiteliali conținând o substanță coloidală în care se

acumulează iodul și hormonii tiroidieni

 Celulele secretorii sunt : foliculare ( secretă T3, T4) și celule parafoliculare care secretă
tirocalcitonină

Glandele suprarenale

 Situate retroperitoneal

 Fiecare glandă prezintă corticală și medulară diferite ca origine, structură și funcție

 Corticala- zonă glomerulară – secretă mineralocorticoizi, zonă fasciculată- secretă

glicocorticoizi, zonă reticulată – secretă androgeni

 Medulara secretă catecolamine

Pancreasul insular
  Insulele Langerhans situate printre acinii pancreatici

 Secretă insulina( celule beta) și glucagonul (celule alfa)

Secreția internă a ovarului -Celulele tecii interne a foliculului ovarian produc estrogenii
iar după ovulație corpul galben produce progesteronul

Secreția endocrină a testiculului – celulele interstițiale secretă testosteronul

Sistemul hemolimfatic

Sistemul imun- organe limfoide responsabil de apărarea organismului

Componentele sistemului imun

Organe limfoide primare – măduva osoasă și timusul

Organe limfoide secundare – splina, ganglionii limfatici, țesut limfatic asociat mucoaselor

Măduva osoasă- în trabeculele spongioase ale oaselor scurte, late

Timusul – capsulă, corticală – foliculi limfatici primari și secundari , medulară

Splina – capsulă, trabecule, pulpa albă, pulpa roșie

Ganglioni limfatici –capsulă, sinus subcapsular – ajung vasele aferente, corticală (foliculi
limfatici), medulară- pleacă vasele eferente

Țesut limfoid asociat mucoaselor – cercul limfatic Waldeyer, plăcile Payer,apendicele

vermiform, țesut asociat pielii

Sistemul nervos central coordonează funcțiile organismului numai dacă primește informații din
mediul extern și intern

Informațiile sunt culese de receptori care pot fi : exteroreceptori, interoreceptori

Exteroreceptorii sunt prezenți în organe speciale numite organe de simț analizator

Analizator – sistem complex și unitar care are rolul de :

Recepționa

Conduce în senzații excitațiile adecvate primite din mediul extern

Transforma

Segmentele unui analizator :

Segmentul periferic
1. Segmentul de conducere

2. Segmentul central(cortical)

1. Segmentul periferic – cuprinde receptorul și corespunde organului de simț. Are rolul

de a recepționa excitantul specific și a-l transforma în excitație.

2. Segmentul de conducere – este reprezentat de calea nervoasă respectivă, cu rolul de a

conduce excitația respectivă la segmentul central.

3. Segmentul central – este la nivelul cortexului cerebral, având rolul de a analiza

excitația primită și a o transforma în senzație.

Organe de simț :

 Pielea analizatorul cutanat

 Mucoasa olfactivă analizatorul olfactiv

 Mucoasa linguală analizatorul gustativ

 Globul ocular analizatorul optic

 Urechea analizatorul acustico -vestibular