Sunteți pe pagina 1din 415

TESTE LA DISCIPLINA CARDIOLOGIE PENTRU

EXAMENUL DE STAT 2015-2016

Aritmii cardiace
1. cs. Notați semnul ECG caracteristic în bradicardia sinusală
A. intervalul PQ 0,22 mm/sec
B. intervalele R-R neregulate
C. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/min
D. complexul QRS peste 0,14 mm/sec
E. frecvența atrială și ventriculară < 50 b/min
Răspuns: E
2. cs. În tahicardia sinusală sunt prezente toate semnele ECG cu exepția:
A. intervale R-R egale
B. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min
C. intervalul PQ 0.2 mm/sec
D. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec
E. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
Răspuns: C
3. cs. Precizați semnul ECG caracteristic în aritmia respiratorie:
A. complexul QRS este peste 0,1 mm/sec
B. unda P înaintea complexului QRS lipseşte
C. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/min
D. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
E. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
Răspuns: D
4. cs. Menționați semnul clinic care nu este caracteristic în tahicardia supraventriculară
paroxistică:
A. frecvență cardiacă înaltă
B. accesul de tahicardie începe brusc
C. accesul de tahicardie începe lent
D. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie
E. accesul de tahicardie se oprește brusc
Răspuns: C
5. cs. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi
accesorii:
A. interval P-Q 0,2 mm/sec
B. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRS
C. interval R-R neregulat
D. durata complexului QRS > 0,14 sec.
E. complex QRS de regulă aberant
Răspuns: B
6. cs. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia ventriculară paroxistică:
A. complexe QRS anormale, cu modificări secundare S-T, T
B. undă P negativă înaintea complexului QRS
C. prezenţa undei delta
D. interval P-Q <0,12 sec
E. unde P negative după complexul QRS
Răspuns: A
7. cs. Mențioanați semnul ECG caracteristic pentru extrasistolia atrială:
A. unde „f” între intervalele R-R
B. interval P-Q sub 0,12 sec
C. prezența unei contracții premature PQRST
D. pauză compensatorie completă
E. unda P negativă înaintea complexului QRST
Răspuns: C
8. cs. În extrasistolia ventriculară identificăm semnele ECG caracteristice cu exepția:
A. interval P-Q în limite normale
B. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS
C. pauză compensatorie completă
D. unda P negativă după complexul QRS
E. durata complexului QRS > 0,12 sec.
Răspuns: D
9. cs. Semnul ECG caracteristic fibrilaţiei atriale este:
A. intervale R-R neregulate
B. unde „F” între intervalele R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
C. unda P negativă înaintea complexului QRS
D. interval PQ < 0,12 sec.
E. complexe QRS lărgite
Răspuns: A.
10. cs. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne ECG cu exсepția:
A. frecvenţa contracțiilor atriale 300 b/min
B. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1
C. complexe QRS, de regulă, normale
D. unde „F” între R-R cu aspect de „dinţi de ferestrău”
E. pauză compensatorie incompletă
Răspuns: E.
11. cs. Metoda de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară cu instabilitate
hemodinamică gravă este:
A. aplicarea șocului electric 200 J
B. administrarea intravenoasă a Sol. Novocainamidă
C. administrarea intravenoasă a Sol Digoxină
D. aplicarea șocului electric 50 J
E. administrarea intramusculară a Sol. Lidocaină
Răspuns: A
12. cm. Electrocardiografic este oportună divizarea tahiaritmiilor:
A. cu complexe QRS largi
B. cu complexe QRS înguste
C. cu interval PQ normal
D. cu interval PQ alungit
E. cu supradenivelare a segmentului ST
Răspuns: A,B
13. cm. Semnele ECG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:
A. intervale R-R neregulate
B. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
C. lipsa undei P
D. unde ”f” între intervalele R-R
E. durata intervalului PQ 0,14 sec
Răspuns: ACD
14. cm. Menționați cele mai frecvente cauze ale fibrilației atriale:
A. stenoza mitrală
B. tireotoxicoza
C. cardiopatia alcoolică
D. mexidemul
E. defectul septal atrial de tip „ostium secundum”
Răspuns: ABCE
15. cm. Clasificarea fibrilației atriale după variantele de evoluție include formele:
A. acută
B. cronică
C. paroxistică
D. persistentă
E. recidivantă
Răspuns: BCD
16. cm. Menționați afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică „vagală”:
A. se întâlneste mai frecvent la femei
B. se declanșează în stare de repaus
C. este întâlnită mai frecvent la bărbați
D. apare în timpul stresului emoțional
E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului
Răspuns: BCE
17. cm. Afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică „adrenergică” sunt:
A. apare în timpul efortului fizic
B. este provocată de situații stresante
C. preponderent dimineața
D. se întâlneste mai frecvent la femei
E. se declanșează în stare de repaus
Răspuns: ABCD
18. cm. Menționați medicamentele care inhibă conducerea impulsului prin nodul
atrioventricular:
A. Digoxina
B. Propronalolul
C. Amiodarona
D. Verapamila
E. Nifedipina
Răspuns: ABCD
19. cm. Indicați medicamentele administrate pentru restabilirea ritmului sinusal la un
pacient cu fibrilație atrială:
A. Digoxina
B. Novocainamida
C. Amiodarona
D. Propafenona
E. Sotalolul
Răspuns: BCDE
20. cm. Factorii de risc tromboembolic în fibrilația atrială sunt:
A. vârsta > 65 ani
B. hipertensiunea arterială
C. diabetul zaharat
D. accidentele cerebrovasculare în antecedente
E. suprapondere
Răspuns: ABCD
21. cm. Menționați caracteristicele clinice și ECG în flutter-ul ventricular:
A. stare sincopală
B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”
C. absența pulsului la vasele mari
D. sinusoidă ECG formată din excitații ventriculare regulate
E. frecvența contracțiilor cardiace 250-300b/min
Răspuns: ACDE
22. cm. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează prin:
A. unde delta pe ECG
B. lipsa complexelor QRS
C. stare sincopală
D. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe ECG
E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
Răspuns: BCD
23. cm. Măsurile de resuscitare efective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:
A. lovitură cu pumnul în zona precordială în primele secunde
B. cardioversie electrică cu 200 J inițial
C. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcări
D. masajul cardiac efectuat corect în primele minute
E. administrarea Sol. Lidocaină intravenos
Răspuns: ABCD
24. cm.Tahicardia sinusală se caracterizează prin:
A. modificare lentă a frecvenței cardiace
B. reacție fiziologică normală la efort
C. complexe QRS normale
D. interval P-Q peste 0,20 sec
E. ritmul se accelerează la inspirație și se reduce la expirație
Răspuns: ABCE
25. cm. Menționați cauzele tahicardiei sinusale:
A. hipertonusul nervului vagus
B. abuz de alcool
C. febră
D. tireotoxicoză
E. cord pulmonar
Răspuns: BCDE
26. cm. Tahicardia atrioventriculară joncțională nonparoxistică este cauzată de:
A. intoxicații cu glicozide cardiace
B. infarct miocardic inferior
C. hipocaliemie
D. intervenții chirurgicale pe cord
E. hipocalciemii
Răspuns:ABCD
27. cm. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare reciproce include:
A. depolarizarea concomitentă a atriilor și ventriculelor
B. impulsul circulă în interiorul nodului atrioventricular
C. activarea ventriculelor anterograd prin sistemul His - Purkinje
D. activarea retrogradă a atriilor
E. depolarizarea atriilor precede depolarizarea ventriculelor
Răspuns: ABCD
28. cm. Tratamentul tahicardiilor atrioventriculare reciproce include:
A. aplicarea manevrelor vagale
B. cufundarea feței în apă rece cu reținerea respirației 10-30 sec.
C. administrarea intravenos Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă
D. șoc electric extern cu 200 J
E. electrocardiostimulare transesofagiană
Răspuns: ABCE
29. cm.Tahicardia ventriculară paroxistică se caracterizează prin:
A. ritm ventricular regulat
B. eficienţa manevrelor vagale în tratament
C. complexe QRS anormale cu modificări secundare S-T, T
D. alungirea intervalului PQ
E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
Răspuns: AC
30. cm. Alegeți remediile antiaritmice administrate pentru sistarea tahicardiei ventriculare:
A. Digoxina
B. Lidocaina
C. Amiodarona
D. Disopiramida
E. Novocainamida
Răspuns: BCDE
31. cm. ECG caracteristica extrasistoliei atriale este:
A. complexul QRS normal
B. lipsa undei P
C. undă P negativă după complexul QRS
D. pauză compensatorie incompletă
E. unda P prematură precedează complexul QRS
Răspuns ADE
32. cm. Menționați caracteristicele extrasistolelor polimorfe:
A. intervalele de cuplare variază
B. extrasistolele, în aceeași derivație, au forme diferite
C. extrasistolele sunt din acelaș focar
D. intervalele de cuplare sunt egale
E. extrasistolele sunt din focare diferite
Răspuns: ABE
33. cm. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:
A. complex QRS patologic
B. pauză compensatorie completă
C. interval P- Q sub 0,12 sec
D. undă P negativă, ce succedează QRS
E. lipsa undei P
Răspuns: ABE
34. cm.În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:
A. interval P-Q peste 0,20 sec
B. complex QRS normal
C. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS
D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
E. pauză compensatorie incompletă
Răspuns:BCE
35. cm.Notați manifestările ECG în extrasistolia atrioventriculară medie:
A. complex QRS de obicei normal
B. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
C. unda P este înglobată în complexul QRS
D. pauză compensatorie icompletă
E. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS
Răspuns: ACD
36. cm.În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe ECG se înregistrează:
A. lipsa undei P
B. complex QRS normal
C. pauză compensatorie incompletă
D. undă P negativă după complexul QRS
E. complex QRS lărgit
Răspuns: BCD
37. cm. Clasificarea extrasistoliilor după Lawn-Wolf include:
A. clasa I – extrasistole solitare monomorfe mai puțin de 30 ex/oră
B. clasa II – extrasistole solitare polimorfe
C. clasa III – extrasistole ventriculare polimorfe
D. clasa IV – extrasistole ventriculare recurente (duplete, triplete, salve)
E. clasa V – extrasistole ventriculare precoce de tip R pe T
38. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I
A. Lidocaina
B. Mexilitina
C. Chinidina
D. Novocainamida
E. Amiodarona
Răspuns: ABCD
39. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa II
A. Amiodarona
B. Lidocaina
C. Metoprolol
D. Nebivolol
E. Carvedilol
Răspuns: CDE
40. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa III
A. Lidocaina
B. Sotalol
C. Chinidina
D. Novocainamida
E. Amiodarona
Răspuns: BE

41. cm. Notați semnele ECG caracteristice în bradicardia sinusală


A. intervalul PQ 0,18 mm/sec
B. intervalele R-R regulate
C. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/min
D. complexul QRS peste 0,14 mm/sec
E. frecvența atrială și ventriculară < 50 b/min
Răspuns: ABE
42. cm. În tahicardia sinusală sunt prezente semnele EKG caracteristice:
A. intervale R-R egale
B. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min
C. intervalul PQ 0.2 mm/sec
D. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec
E. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
Răspuns: ABDE
43. cm. Precizați semnele EKG caracteristice pentru aritmia respiratorie:
A. intervale R-R diferite
B. unda P înaintea complexului QRS lipseşte
C. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/min
D. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
E. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
Răspuns: AD
44. cm. Menționați semnele caracteristice în tahicardia supraventriculară paroxistică:
A. frecvență cardiacă înaltă
B. accesul de tahicardie începe brusc
C. accesul de tahicardie începe lent
D. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie
E. accesul de tahicardie se oprește brusc
Răspuns: ABDE
45. cm. Notați semnele EKG necaracteristice pentru tahicardia atrioventriculară reciprocă cu
căi accesorii:
A. interval P-Q 0,2 mm/sec
B. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRS
C. interval R-R neregulat
D. durata complexului QRS > 0,14 sec.
E. complex QRS de regulă aberant
Răspuns: ACDE
46. cm.Notați semnele EKG caracteristice pentru tahicardia ventriculară paroxistică:
A. complexe QRS anormale
B. modificări secundare S-T, cu T discordant
C. prezenţa undei delta
D. interval P-Q peste 0,12 sec
E. unde P negative după complexul QRS
Răspuns: AB
47. cm. Mențioanați semnele EKG caracteristice pentru extrasistolia atrială:
A. complexul prematur QRS este sub 0,12 sec cu unda T concordantă
B. interval P-Q sub 0,12 sec
C. prezența undei P înaintea complexului QRST prematur
D. pauză compensatorie incompletă
E. unda P negativă înaintea complexului QRST
Răspuns: ACD
48. cm. Pentru extrasistola ventriculară sunt caracteristice următoarele semne EKG:
A. interval P-Q în limite normale
B. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS
C. pauză compensatorie completă
D. unda P negativă după complexul QRS
E. durata complexului QRS > 0,12 sec.
Răspuns: ABCE
49. cm. Semnele EKG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:
A. intervale R-R neregulate
B. unde „f” între intervalele R-R
C. unda P negativă înaintea complexului QRS
D. interval PQ < 0,12 sec.
E. complexe QRS lărgite
Răspuns: AB
50. cm. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne EKG:
A. frecvenţa contracțiilor atriale 300 b/min
B. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1
C. complexe QRS, de regulă, normale
D. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
E. pauză compensatorie incompletă
Răspuns: ABCD
51. cm. Metodele de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară sunt:
A. aplicarea șocului electric cu 200 J
B. administrarea intravenoasă Sol. Lidocaină
C. administrarea intravenoasa Sol. Amiodaronă
D. aplicarea șocului electric 50 J
E. administrarea intramusculară Sol. Lidocaină
Răspuns: ABC
52. cm. Fibrilația atrială se clasifică:
A. de ”novo”
B. paroxistică
C. persistentă
D. cronică
E. recidivantă
Răspuns: ABCD
53. cm. Semnele ECG necaracteristice pentru fibrilaţia atriale sunt:
A. intervale R-R neregulate
B. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
C. lipsa undei P
D. unde ”f” între intervalele R-R
E. durata intervalului PQ 0,14 sec
Răspuns: BE
54. cm. Menționați cele mai frecvente cause ale flutterului atrial:
A. defectul septal ventricular
B. pneumonia
C. miocardita
D. mexidemul
E. defectul septal atrial de tip ”ostium secund”
Răspuns: BC
55. cm. Clasificarea fibrilației atriale după variante de frecvență cardiacă include formele:
A. tahisitolică
B. bradisistolică
C. normosistolică
D. persistentă
E. recidivantă
Răspuns: ABC
56.cm. Menționați afirmațiile incorecte pentru fibrilația atrială paroxistică „vagală”:
A. se întâlneste mai frecvent la femei
B. se declanșează în stare de repaus
C. este întâlnită mai frecvent la bărbați
D. apare în timpul stresului emoțional
E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului
Răspuns: AD
57. cs. Afirmația incorectă în fibrilația atrială paroxistică ”adrenergică” este:
A. apare în timpul efortului fizic
B. este provocată de situații stresante
C. preponderent dimineața
D. se întâlneste mai frecvent la femei
E. se declanșează în stare de repaus
Răspuns: E
58. cm. Menționați medicamentele care se utilizează în fibrilația atrială paroxistică pentru
restabilirea ritmului sinusal:
A. Digoxina
B. Propafenona
C. Amiodarona
D. Verapamil
E. Nifedipina
Răspuns: BC
59. cs. Indicați medicamentul care nu se administrează pentru restabilirea ritmului sinusal la
un pacient cu fibrilație atrială:
A. Digoxina
B. Novocainamida
C. Amiodarona
D. Propafenona
E. Sotalolul
Răspuns: A
60. cs. Pentru calcularea scorul thromboembolic la un pacient cu fibrilație atrială nu este
nevoie de un indice, notează-l:
A. vârsta > 65 ani
B. hipertensiunea arterială
C. diabetul zaharat
D. sexul feminin
E. supraponderea
Răspuns: E
61. cm. Menționați caracteristicele clinice și EKG în flutter-ul ventricular:
A. Interval PQ în limite normale
B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”
C. unde ”f” cu distanțe RR inegale
D. sinusoidă ECG formată din exitații ventriculare regulate
E. frecvență contracțiilor cardiace 250-300b/min
Răspuns: DE
62. cm. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează electrocardiografic prin:
A. unde delta pe EKG
B. lipsa complexelor QRS
C. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”
D. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe EKG
E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
Răspuns: BD
63. cm. Măsurile de resuscitare neefective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:
A. probe vagale
B. cardioversie electrică cu 200 J inițial
C. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcări
D. masajul cardiac efectuat corect în primele minute
E. administrarea Sol. Lidocaină intravenos
Răspuns: AE
64. cs.Tahicardia sinusală se caracterizează prin:
A. frecvență cardiacă în limite 60 – 80 bătăi pe minut
B. reacție fiziologică normală la efort
C. complexe QRS anormale
D. interval P-Q peste 0,20 sec
E. ritmul se reduce la efort
Răspuns: B
65. cm. Menționați cauzele fiziologice a tahicardiei sinusale:
A. hipertonusul nervului vagus
B. stres
C. efort fizic
D. tireotoxicoză
E. cord pulmonar
Răspuns: BC
66. cm. Numiți cauzele fiziologice ale bradicardiei sinusale
A. intoxicații cu glicozide cardiace
B. somn fiziologic
C. sportiv antrenat
D. intervenții chirurgicale pe cord
E. hipocalciemii
Răspuns:BC
67. cs. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare este cauzat de:
A. dereglarea conducerii impulsului prin mecanismul „re-entry”
B. dereglarea automatismului prin mecanismul „trigerr”
C. creșterea automatismului normal
D. insuficiența de automatism
E. mecanismul parasistolic
Răspuns: A
68. cs. Medicamentul de elecție în tahicardiile atrioventriculare reciproce este:
A. Digoxina
B. Etacizina
C. Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenos
D. Amiodarona
E. Sotalol
Răspuns: C
69. cs.Medicamentul de elecție în tahicardia sinusală este:
A. Digoxina
B. Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenous
C. Metoprolol
D. Amiodarona
E. Sotalol
Răspuns: C
70. cs. Alegeți medicamentul antiaritmic de elecție în tahicardia ventriculară:
A. Digoxina
B. Nifedipina
C. Amiodarona
D. Verapamil
E. Diltiazem
Răspuns: C
71. cm. Electrocardiografic, după ritmicitate, extrasistolele se divizează în:
A. atriale
B. ventriculare
C. solitare
D. duplete
E. salve
Răspuns CDE
72. cm. Menționați caracteristicele extrasistolelor monomorfe:
A. intervalele de cuplare variază
B. extrasistole, în aceeași derivație, au forme diferite
C. extrasistolele sunt din acelaș focar
D. intervalele de cuplare sunt egale
E. extrasistolele sunt din focare diferite
Răspuns: CD
73. cs. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:
A. complex QRS normal
B. pauză compensatorie incompletă
C. interval P - Q sub 0,12 sec
D. undă P negativă, ce succedează QRS
E. lipsa undei P
Răspuns: E
74. cs.În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:
A. interval P-Q peste 0,20 sec
B. complex QRS anormal
C. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS
D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
E. pauză compensatorie completă
Răspuns: C
75. cs.Notați manifestările EKG în extrasistolia atrioventriculară medie:
A. complex QRS anormal
B. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
C. unda P este înglobată în complexul QRS
D. pauză compensatorie completă
E. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS
Răspuns: C
76. cs.În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe EKG se înregistrează:
A. lipsa undei P
B. complex QRS anormal
C. pauză compensatorie completă
D. undă P negativă după complexul QRS
E. interval PQ peste 0,2 sec
Răspuns: D
77. cm. Clasificarea extrasistoliilor după periodicitate poate fi:
A. bigiminie
B. trigiminie
C. cvadrigiminie
D. monomorfe
E. polimorfe
Răspuns: ABC
78. cs. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa I
A. blocatorii canalelor de potasiu
B. blocatorii canalelor de natriu
C. blocatorii canalelor de calciu
D. beta - blocatori
E. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: B
79. cs. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa II
A. blocatorii canalelor de potasiu
B. blocatorii canalelor de natriu
C. blocatorii canalelor de calciu
D. beta - blocatori
E. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: D
80. CM. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa III
A. blocatorii canalelor de potasiu
B. blocatorii canalelor de natriu
C. blocatorii canalelor de calciu
D. beta - blocatori
E. blocatorii canalelor de kaliu
Răspuns: AE
81. CS. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa IV
A. blocatorii canalelor de potasiu
B. blocatorii canalelor de natriu
C. blocatorii canalelor de calciu
D. beta - blocatori
E. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: C
82. CS. Numiți medicamentul antiaritmic, care acționează asupra canalelor IF
A. Amiodarona
B. Sotalol
C. Ivabradina
D. Metoprolol
E. Nicorandil
Răspuns C
83. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I
A. Lidocaina
B. Propafenona
C. Chinidina
D. Novocainamida
E. Amiodarona
Răspuns: ABCD
84. cm Tratamentul pacienților cu fibrilație atrială cronică necesită administrarea următoarelor
preparate:
A. Amiodarona
B. Sotalol
C. Bisoprolol
D. Warfarină
E. Amlodipină
Răspuns: CD
85. cs. Pacienții cu paroxisme de tahicardie ventriculară frecventă necesită:
A. Implantare de cardiostimulator
B. Stimulare transesofagiană
C. Ablație
D. Implantare de cardiodefibrilator
E. Transplant de cord
Răspuns: D
86.CM. Menționați scorurile după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu
fibrilație atrială
A. EHRA
B. SCORE
C. CHADS2
D. CHA2DS2-VASC
E. Framingham
Răspuns CD
87.CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHADS2, după care se stabilește riscul
trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială:
A. Hipertensiune arterială
B. Insuficiență cardiacă
C. Acccident cerebrovascular
D. Vârsta mai mare de 65 ani
E. Boală, arterială periferică
Răspuns:ABCD
88. CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHA2DS2-VASC, după care se stabilește
riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială
A. Diabet zaharat
B. Insuficiență cardiacă
C. Acccident cerebrovascular
D. Vârsta mai mare de 75 ani
E. Hepatită virală
Răspuns:ABCD
89. CM. Numiți indicii care diferențiază scorul CHADS2 și CHA2DS2-VASC, după care se
stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială
A. Infarctul miocardic
B. Insuficiență cardiacă
C. Acccidentul cerebrovascular
D. Vârsta
E. Boală, arterială periferică
Răspuns:ADE
90.CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip bigiminie:
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. duplete
E. triplete
Răspuns: A
91.CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip trigiminie:
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. duplete
E. triplete
Răspuns: B
92. CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip cvadrigiminie:
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. duplete
E. triplete
Răspuns: C
93. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 3
extrasistole:
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. duplete
E. triplete
Răspuns: E
94. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 2
extrasistole
A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. duplete
E. triplete
Răspuns: D

95. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin triplete
extrasistolice:
A.fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. la EKG sunt prezente 2 extrasistole succesive
E. la EKG sunt prezente 3 extrasistole succesive
Răspuns: E

DEREGLĂRI DE CONDUCTIBILITATE
(BLOCURILE CARDIACE):

96. CS. Ce dereglare de conductibilitate nu poate fi diagnosticata electrocardiografic:


A. Blocul atrioventricular de gr.I
B. Blocul complet de ramură dreaptă a fascicolului His
C. Blocul sinoatrial de gr. I
D. Blocul atrioventricular de gr. III
E. Blocul sinoatrial de gr. II
Răspuns: C
97. CS. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă prin:
A. lipsa periodică a 1,2,3 complexe PQRS
B. lipsa periodică a complexelor QRS
C. pauze compensatorii complete după complexul PQRST
D. contracții atriale și ventricularare frecvente
E. alungirea intervalului PQ
Răspuns: A
98. CS. Numiți dereglarea de conductibilitate caracterizată ECG prin perioade Wenckebach:
A. bloc atrioventricular gradul II, tip II (Mobitz II)
B. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
C. bloc atrioventricular gradul III
D. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His
E. bloc de ramură stângă a fasciculului His
Răspuns: B
99. CS. Semnul clinic al blocurilor sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz II)
avansat este:
A. Palpitații
B. Dispnee de tip mixt la efort moderat
C. Fatigabilitate
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
Răspuns: D
100. CS.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:
A. Interval QRS alungit
B. Unde P negative înaintea complexului QRST
C. Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2sec
D. Intervale PQ diferite
E. Unde delta
Răspuns: C
101. CS. În blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atestă:
A. lipsa periodică a complexului PQRST
B. lipsa undei P
C. lipsa periodică a complexelor QRS
D. prezența undelor ”f”
E. prezența undelor ”F”
Răspuns: C
102. CS. Numiți semnul caracteristic pentru blocul atrioventricular de gradul III:
A. Nici unul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule
B. Încetinirea treptată a propagării impulsurilor spre ventricule
C. Leziune organică a sistemului His-Purkinje
D. Oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
E. Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventricule la atrii
Răspuns: A
103. CS.Blocul atrio-ventricular de gradul III electrocardiografic se manifestă prin:
A. raportul contracțiilor atriale și celor ventriculare este de 3:1
B. contracții atriale și ventriculare independente
C. pauze sinusale fără unda P
D. lipsa periodică a complexelor PQRST
E. lipsa periodică a complexelor QRST
Răspuns: B
104. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură dreaptă a
fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
B. alungirea intervalului PQ
C. scurtarea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în III, AVF, V1, V2
Răspuns: A
105. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură stângă a
fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
C. alungirea intervalului PQ
C. scurtarea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6
Răspuns: D
106. CS. Menționați indicația directă a cardioverterului-defibrilatorului implantabil:
A. Recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de timp
B. Bloc atrioventricular complet
C. Fibrilație atrială
D. Flutter atrial
E. Bloc sinoatrial complet
Răspuns: A

107. CM.Numiți cauzele asistoliei:


A. blocul atrioventricular gr.III
B. oprirea temporară a impulsurilor sinusale
C. ritm ectopic din joncțiunea atrioventriculară de mijloc
D. blocul sinoatrial complet
E. fibrilația atrială cronică
Răspuns: ABD
108. CM. Cauzele automatismului anormal pot fi:
A. Extensiunea fibrelor miocardice
B. Schimbările echilibrului electrolitic
C. Acțiunea catecolaminelor
D. Infarctul miocardic
E. Potențial de membrană 90 mV
Răspuns: ABCD
109. CM. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm
A. Automatism normal
B. Creșterea automatismului normal
C. Apariția automatismului patologic
D. Postdepolarizări precoce
E. Posdepolarizări tardive
Răspuns: BCDE
110. CM. Ce ECG caracteristică au blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II)
A. perioade P-P egale
B. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRST
C. pauze „sinusale” fără unda P
D. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P normale
E. pauza „sinusală” este precedată de descreşterea progresivă a intervalelor P-P
Răspuns: CD
111. CM. Sindromul Morgani – Adams – Stockes, în varianta „clasică” se manifestă:
A. tahiaritmie
B. debut brusc
C. stare sincopală cu paliditate pronunțată
D. hiperemie reactivă după ieșirea din criză
E. caracter tranzitoriu
Răspuns: BCDE
112. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru blocul atrioventricular de gr. I
A. Păstrarea conducerii tuturor impulsurilor atriale la ventricule
B. Interval PQ sau PR peste 0,2 sec
C. Se înregistrează la vârstnici
D. Interval PQ sau PR sub 0,12 sec.
E. Alungirea treptată a intervalului PQ
Răspuns: ABC
113. CM. Numiți caracteristicile blocului atrioventricular gr. II tip I (Mobitz I):
A. Alungirea progresivă a intervalului PQ sau PR
B. Omiterea unei contracții ventriculare cu păstrarea contracției atriale
C. Prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach
D. Intervale RR iregulate
E. Intervale RR regulate
Răspuns: ABCD
114. CM. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt caracteristice:
A. Perioade Samoilov-Wenckebach
B. Intervale PP egale
C. Nu toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
D. Pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRS
E. Nu sunt prezente perioade Samoilov-Wenckebach
Răspuns: BCDE
115. CM. Sindromul Frederic include o asociere dintre:
A. Bloc atrioventricular gr. II, tip II
B. Bloc sinoatrial complet
C. Bloc atrioventricular complet
D. Extrasistolie ventriculară frecventă
E. Fibrilație atrială
Răspuns: CE
116. CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în
nodul AV:
A. Este adeseori congenital
B. La majoritatea pacienților se înregistrează ritm AV joncțional cu FCC 40 - 60
b/min
C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/min
D. FCC nu depășeste 40 b/min
E. Este aproape întotdeauna dobândit
Răspuns: ABC
117. CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în
sistemul His - Purkinje:
A. Este adeseori congenital
B. Pacienții prezintă stări sincopale
C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/min
D. Frecvența ritmului de ”scăpare” nu depășeste 40 b/min
E. Este aproape întotdeauna dobândit
Răspuns: BDE
118. CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin stări sincopale:
A. Fibrilație ventriculară
B. Fibrilație atrială
C. Flutter ventricular
D. Tahicardie ventriculară
E. Bloc atrioventricular complet
Răspuns: ACDE
119. CM. În blocul complet de ramură stângă a fasciculului His pe ECG se atestă:
A. durata QRS depășește 0,12 sec.
B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V1, V2
C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
Răspuns: ABD
120.CM. Numiți semnele ECG a blocului incomplet de ramură dreaptă a fasciculului His:
A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec
B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V1, V2
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6
D. ritm ventricular
E. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
Răspuns:BCE
121. CM. Menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson-White:
A. Prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventricul
B. Impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și a f.Kent
C. Depolarizarea precoce a ventriculelor
D. Prezența undei delta pe traseul ECG
E. Intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec
Răspuns: ABCD
122. CM. Blocul incomplet de ramură stângă anterior a fasciculului His se caracterizează prin:
A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6
B. axă electrică deviată brusc în stânga
C. complexe de tip S în III, AVF,V1, V2
D. durata QRS 0,1- 0,12 sec
E. ritm joncțional
Răspuns: ABCD
123.CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se manifestă prin:
A. Prezența undei delta
B. Intervale RR egale
C. Unda P normală cu interval P-Q sub 0,12 sec
D. Interval P-Q peste 0,18 sec
E. Alungirea progresivă a intervalului P-Q
Răspuns: ABC
124.CM. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent:
A. Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomatică
B. Sindromul Frederica
C. Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec.
D. Bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct miocardic anterior acut
E. Fibrilație ventriculară
Răspuns: ABCD
125.CM. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi electrocardiostimulare
transesofagiană:
A. Flutter atrial
B. Tahicardii paroxistice AV reciproce
C. Fibrilație ventriculară
D. Flutter ventricuar
E. Bloc bifascicular
Răspuns: AB
126.Cm. Ce dereglări de conductibilitate pot fi diagnosticate electrocardiografic:
A. Blocul atrioventricular de gr.I
B. Blocul complet de ramură dreaptă a fascicolului His
C. Blocul sinoatrial de gr. I
D. Blocul atrioventricular de gr. III
E. Blocul sinoatrial de gr. II
Răspuns: ABDE
127.Cm. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă prin:
A. perioade de pauze „sinusale” fără unda P
B. lipsa periodică a complexelor PQRS
C. pauze compensatorii complete după complexul PQRST
D. contracții atriale și ventricularare frecvente
E. alungirea intervalului PQ
Răspuns: AB
128.Cm. Numiți dereglările de conductibilitate caracterizate electrocardiografic prin perioade
Wenckebach:
A. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
B. bloc atrioventricular gradul II, tip I (Mobitz I)
C. bloc atrioventricular gradul III
D. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His
E. bloc de ramură stângă a fasciculului His
Răspuns: AB
129.Cm. Clinic blocurile sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz II) se manifestă
prin:
A. Palpitații
B. Dispnee de tip mixt la efort moderat
C. Stări presincopale
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
Răspuns: CD
130.Cm.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:
A. Interval QRS alungit
B. Unde P negative înaintea complexului QRST
C. Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2sec
D. Intervale PQ egale
E. Unde delta
Răspuns: CD
131.Cm. În blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atestă:
A. lipsa periodică a complexului QRST
B. lipsa undei P
C. unda P fără complex ORST
D. prezența undelor ”f”
E. prezența undelor ”F”
Răspuns: AC
132.Cm. Numiți semnele caracteristice pentru blocul atrioventricular de gradul III:
A. Niciunul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule
B. contracții atriale și ventriculare independente
C. Lipsa periodică a complexelor PQRST
D. Oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
E. Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventriculi la atrii
Răspuns: AB
133.Cm.Blocul atrio-ventricular de gradul III se manifestă prin:
A. contracții atriale și ventriculare independente
B. sindrom Morgan –Adams-Stocks
C. stări sincopale
D. lipsa periodică a complexelor PQRST
E. lipsa periodică a complexelor QRST
Răspuns: ABC
134.Cm. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de ramură dreaptă a
fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
D. alungirea intervalului PQ
C. scurtarea intervalului PQ
D. unde S largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în III, AVF, V1, V2
Răspuns: AD
135.Cm. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de ramură stângă a
fasciculului His:
A. prezența undelor S largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
E. alungirea intervalului PQ
C. scurtarea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6
Răspuns: AD
136.CM. Menționați indicațile cardioverterului-defibrilatorului implantabil:
A. Recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de timp
B. Bloc atrioventricular complet
C. Tahicardie ventriculară recidivantă
D. Flutter atrial
E. Bloc sinoatrial complet
Răspuns: AC
137.CS.Numiți cauza asistoliei:
A. blocul atrioventricular gr.III
B. flutterul atrial
C. ritm ectopic din joncțiunea atrioventriculară de mijloc
D. blocul sinoatrial gr.I
E. fibrilația atrială cronică
Răspuns: A
138.CS. Menționați potențialul de repaus a automatismului normal:
A. Extensiunea fibrelor miocardice
B. Schimbările echilibrului electrolitic
C. Acțiunea catecolaminelor
D. Infarctul miocardic
E. Potențial de membrană - 90 mV
Răspuns: E
139.CS. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm cu excepția
A. Automatism normal
B. Automatism normal crescut
C. Automatism patologic
D. Postdepolarizări precoce
E. Posdepolarizări tardive
Răspuns: A
140.CS. Blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II), electrocardiografic prezintă
A. perioade P-P egale
B. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRST
C. pauze ”sinusale” cu unda P fără complex QRS
D. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P normale
E. pauza este precedată de descreșterea progresivă a intervalelor P-P
Răspuns: D
141.CS. Sindromul Morgani – Adams – Stockes se întâlnește la pacienții cu :
A. tahiaritmie
B. fibrilație atrială
C. bloc atrioventricular de gr. III
D. flutter ventricular
E. tahicardie ventriculară
Răspuns: C
142.CS. Menționați afirmația corectă pentru blocul atrioventricular de gr. I
A. Nu toate impulsurile atriale sunt conduse la ventricule
B. Interval PQ sau PR peste 0,2 sec
C. Se înregistrează frecvent la copiii
D. Interval PQ sau PR sub 0,12 sec.
E. Alungirea treptată a intervalului PQ
Răspuns: B
143.CS. Numiți semnul electrocardiografic caracteristic blocului atrioventricular gr. II tip I
(Mobitz I):
A. Pauză compensatorie completă
B. Omiterea a 2,3 contracții ventriculare cu păstrarea contracției atriale
C. Prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach
D. Intervale PQ regulate
E. Intervale RR regulate
Răspuns: C
144.CS. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt caracteristice:
A. Perioade Samoilov-Wenckebach
B. Intervale PP diferite
C. Toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
D. Pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRS
E. Este prezentă o dereglare funcțională a sistemului His-Purkinje
Răspuns: D
145.CS. Sindromul tahi – bradi necesită implantare de:
A. Cardioverter-defibrilator
B. Cardiostimulator
C. Valvă cardiacă
D. Stent bar-metalic
E. Stent cu impregnare medicamentoasă
Răspuns: B
146.CM. Menționați medicamentele care pot induce blocului atrioventricular de gradul I:
A. Digoxina
B. Metoprololul
C. Amiodarona
D. Amlodipina
E. Spironolactona
Răspuns: ABC
147.CS. Menționați medicamentul care poate induce sindromul Frederic:
A. Digoxina
B. Metoprololul
C. Amiodarona
D. Amlodipina
E. Spironolactona
Răspuns A.
148.CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin dereglări severe ale hemodinamicii:
A. Fibrilația ventriculară
B. Tahicardia joncțională cu frecvență înaltă
C. Flutterul ventricular
D. Tahicardia ventriculară
E. Blocul atrioventricular gr. I
Răspuns: ABCD
149. CM. În blocul incomplet de ramură stângă a fasciculului His pe EKG se atestă:
A. durata QRS depășește 0,12 sec.
B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V1, V2
C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
Răspuns: BDE
150.CM. Numiți semnele ECG a blocului complet de ramură dreaptă a fasciculului His:
A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec
B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V1, V2
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6
D. ritm ventricular
E. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
Răspuns: ABC
151. CS. Menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson-White, cu excepția:
A. Prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventricul
B. Impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și a f.Kent
C. Depolarizarea precoce a ventriculelor
D. Prezența undei delta pe traseul ECG
E. Intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec
Răspuns: E
152.CM. Blocul complet de ramură stângă anterior a fasciculului His se caracterizează prin:
A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6
B. axă electrică deviată brusc în stânga
C. complexe de tip S în III, AVF,V1, V2
D. durata QRS 0,1- 0,12 sec
E. ritm joncțional
Răspuns: ABC
153.CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se manifestă prin:
A. Prezența undei delta
B. Intervale RR inegale
C. Unda P normală cu interval P-Q sub 0,12 sec
D. Interval P-Q peste 0,18 sec
E. Alungirea progresivă a intervalului P-Q
Răspuns: AC
154.CS. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent, cu
excepția:
A. Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomatică
B. Sindrom Frederica
C. Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec
D. Bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct miocardic anterior acut
E. Fibrilație ventriculară
Răspuns: E
155.CS. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi electrocardiostimulare transesofagiană:
A. Flutter atrial
B. Tahicardie ventriculară
C. Fibrilație ventriculară
D. Flutter ventricuar
E. Bloc bifascicular
Răspuns: A
Endocardita infecțioasă

156.CS. Endocardita infecțioasă este o maladie:


A. Degenerativă
B. Distructivă
C. Infecțioasă
D. Congenitală
E. Ereditară
Răspuns: C
157.CS. Endocardita infecțioasă afectează cel mai rar:
A. Valva mitrală
B. Valva aortală
C. Valva tricuspidă
D. Valva arterei pulmonare
E. Valva Eustache
Răspuns E
158.CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a utilizatorilor de
droguri intravenos și a pacienților cu proteze valvulare:
A. Streprococul virdans
B. Streptococul β hemolitic
C. Stafilococul auriu
D. Stafilococul epidermic
E. Enterococul fecalis
Răspuns C
159.CS. Numiți autorul cărui îi aparțineprima descriere detaliată a endocarditei infecțioase:
A. E. Libman
B. W. Osler
C. H. Schottmuller
D. W. Thayer
E. S. Jaccoud
Răspuns: B
160.CS. Tratamentul endocarditei infecțioase include următoarele medicamente în afară de:
A. Antibiotice
B. Antimicotice
C. Glicozide cardiace
D. Anticoagulante
E. Β blocante
Răspuns: D
161.CS. Numiți doza profilactică de Amoxacilină la pacienții cu risc înalt pentru dezvoltarea
endocarditei infecțioase.
A. 500 mg/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologică
B. 500 mg/zi după procedura stomatologică
C. 2-3g cu 1 oră înainte de procedura stomatologică
D. 1g/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologică
E. 500 mg/zi în 4 prize
Răspuns: C
162.CS. Menționați la ce interval se permite extirparea dinților la pacienții cu endocardită
infecțioasă în anticedență, pentru a preveni recurența unui nou epizod:
A. 2 dinți în zi
B. 3 dinți în zi
C. 1 dinte în zi
D. 1 dinte în 3 zile
E. 1 dinte în 10 zile
Răspuns: E
163.CS. Endocardita infecțioasă streptococică meticilin - rezistentă se tratează în
exclusivitate cu:
A. Penicilină G
B. Ceftriaxonă
C. Vancomicină
D. Gentamicină
E. Amoxacilină
Răspuns: C
164.CS. Numiți cea mai frecventă și mai gravă complicație a endocarditei infecțioase:
A. Evenimente embolice
B. Insuficiență cardiacă „osleriană”
C. Glomerulonefrită
D. Encefalită
E. Hepatită toxică
Răspuns: B
165.CS. Numiți cea mai informativă analiză de laborator în endocardită infecțioasă:
A. Analiza generală a sângelui
B. Urea
C. Proteina C reactivă
D. Hemocultura
E. Urocultura
Răspuns: D
166.CM. Menționați unde se localizează grefa microbiană în endocardita infecțioasă:
A. Valvele native
B. Valva Eustache
C. Valva ileocecală
D. Protezele valvulare
E. Defectul septal ventricular
Răspuns: ABDE
167.CM. Indicați criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă:
A. Febră ≥ 380C
B. Febră ≤ 380C
C. Hemocultura pozitivă din trei vene periferice
D. Hemocultura pozitivă dintr-o singură probă
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns CE
168.CM. Notați manifestările clinice esențiale a endocarditei infecțioase
A. Diaree
B. Vomă
C. Frisoane
D. Sudorație sporită
E. Febră
Răspuns: CDE
169.CM. Menționați complicațiile predominante în endocardita infecțioasă de cord drept:
A. Pneumonii septice
B. Pneumonii multifocale distructive
C. Embolii cerebrale
D. Embolii coronariene
E. Abcese pulmonare
Răspuns: ABE
170.CM. Notați complicațiile embolice specifice pentru endocardita infecțioasă de cord
stâng:
A. Embolii renale
B. Embolii cerebrale
C. Embolii splenice
D. Embolii coronariene
E. Abcese pulmonare
Răspuns: ABCD.
171.CM. Menționați maladiile care necesită obligatoriu profilaxia endocarditei infecțioase:
A. Prolapsul de valvă mitrală
B. Cardiopatia ichemică
C. Cardiopatia hipertrofică
D. Protezele valvulare
E. Endocardita infecțioasă în antecedente
Răspuns: CDE
172.CM. Menționați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă activă:
A. Primele 2 luni de la debutul EI
B. Prezenţa hemoculturilor pozitive şi persistenţa febrei indiferent de durata maladiei
C. Dovedirea inflamaţiei endocardului prin examen morfologic
D. Depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitive
E. Depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe
Răspuns: ABCD
173.CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză precoce:
A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității
C. Se dezvoltă în primele 12 luni după protezare
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară
E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
Răspuns: ABCE.
174.CM.Tratamentul insuficienței cardiace în endocardita infecțioasă se efectuiază prin:
A. Corecție chirurgicală a valvulopatiei
B. Administrarea glicozidelor cardiace
C. Administrarea diureticelor
D. Administrarea glucocorticosteroizilor
E. Administrarea preparatelor vasodilatatoare
Răspuns: ABCE.
175.CM. Menționați în ce cazuri este indicat tratamentul chirurgical al endocarditei
infecțioase:
A. Endocardita fungică
B. Endocardita streptococică
C. Endocardita infecțioasă complicată cu abces miocardic
D. Endocardita infecțioasă complicată cu glomerulonefrită
E. Endocardita infecțioasă rezistentă la tratament antibacterian
Răspuns: ACE.
176.CM. Indicați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă:
A. Este o maladie infecțioasă
B. Este o maladie cu leziuni vegetante pe valvele native
C. Este o maladie cu dehiscență de proteză
D. Este o maladie cu hemoculturi pozitive
E. Este o maladie cu frotiu pozitiv din nazofaringe
Răspuns: ABCD.
177.CM. Indicați ce valve sunt afectate în endocardita infecțioasă:
A. Valvele native
B. Valvele protetice mecanice
C. Valvele protetice biologice
D. Valvele intacte
E. Valvele ileocecale
Răspuns:ABCD
178.CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă de proteză:
A. Streprococcus virdans
B. Streptococcus bovis
C. Enterococul faecalis
D. Staphiylococcus epidermidis
E. Staphiylococcus aureus
Răspuns E
179.CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a utilizatorilor de
droguri intravenos:
A. Staphiylococcus epidermidis
B. Staphiylococcus aureus
C. Streprococcus virdans
D. Streptococcus bovis
E. Enterococul faecalis
Răspuns B
180.CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă la pacienții care nu
respectă igiena dentară:
A. Streprococcus virdans
B. Streptococcus bovis
C. Enterococul faecalis
D. Staphiylococcus epidermidis
E. Staphiylococcus aureus
Răspuns A
181.CM. Notați savanții care s-au ocupat cu cercetări în domeniu endocarditei infecțioase:
A. E. Libman
B. W. Osler
C. H. Schottmuller
D. L. Nicolaev
E. V. Socoteanu
Răspuns: ABC
182.CM. Menționați ce medicamente include tratamentul endocarditei infecțioase:
A. Antibiotice
B. Antimicotice
C. Glicozide cardiace
D. Anticoagulante
E. Β blocante
Răspuns: ABCE
183.CS. Numiți doza de tratament și calea de administrarea a Daptomicinei la pacienții cu
endocardită infecțioasă provocată de Staphylococcus aureus:
A. 300-500 mg/zi intravenos perfuzie
B. 1gr/zi intravenos bolus
C. 3 g/zi per os
D. 1 g/zi per os
E. 500 mg/zi în 4 prize intramuscular
Răspuns: A
184.CS. Numiți doza de tratament a Vancomicinei la pacienții cu endocardită infecțioasă
provocată de stafilococii meticilinrezistenți :
A. 500 mg/zi intravenos perfuzie
B. 1 g/zi intravenos perfuzie
C. 2 g/zi intravenos perfuzie în 2 prize
D. 500 mg/zi intravenos bolus
E. 1 g/zi intravenos bolus
Răspuns: C
185.CM. Indicați preparatele de elective în tratamentul endocarditei infecțioase stafilococice
meticilin-rezistente:
A. Penicilină G
B. Daptomicină
C. Vancomicină
D. Gentamicină
E. Amoxacilină
Răspuns: BC
186.CM. Numiți complicațiile endocarditei infecțioase:
A. Glomerulonefrita
B. Embolii
C. Insuficiență cardiacă
D. Torticolism
E. Hepatită toxică
Răspuns: ABCE
187.CM. Numiți cele mai informative investigații în diagnosticul endocarditei infecțioase:
A. Ecocardiografia
B. Electrocardiografia
C. Proteina C reactivă
D. Hemocultura
E. Urocultura
Răspuns: AD.
188.CS. Grefa microbiană în endocardita infecțioasă se localiazează pe următoarele valve cu
excepția:
A. Valvele native
B. Valva Eustache
C. Valva ileocecală
D. Protezele valvulare
E. Valve intacte
Răspuns: C
189.CM. Menționați criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită
infecțioasă:
A. Febră ≥ 380C
B. Abces miocardic la ecocardiografie
C. Hemocultura positivă din trei vene periferice
D. Dehiscență de proteză la ecocardiografie
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns BCDE
190.CM. Notați manifestările clinice ale endocarditei infecțioase
A. Febră cu frisoane
B. Diaree
C. Dispnee inspiratorie
D. Tahicardie
E. Sudorație sporită
Răspuns: ACDE
191. CS. Indicați ce embolii predomină în endocardita infecțioasă de cord drept:
A. Pulmonare cu pneumonii septice
B. Coronariene
C. Cerebrale
D. Mezinteriale
E. Splenice
Răspuns: A
192. CS. Notați complicațiile embolice specifice pentru endocardita infecțioasă de cord stâng
cu excepția:
A. Embolii renale
B. Embolii cerebrale
C. Embolii splenice
D. Embolii coronariene
E. Embolii pulmonare
Răspuns: E
193.CM. Profilaxia endocarditei infecțioase se efectuează obligatoriu la pacienții cu:
A. Prolaps de valvă mitrală
B. Cardiopatie ichemică
C. Cardiopatie hipertrofică
D. Proteze valvulare
E. Endocardită infecțioasă în antecedente
Răspuns: CDE
194. CM. Menționați în ce cazuri endocardita infecțioasă se consideră activă:
A. Persitenţa febrei
B. Prezenţa hemoculturilor pozitive
C. Dovedirea inflamaţiei endocardului prin examen morfologic
D. Depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitive
E. Depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe
Răspuns: ABCD
195. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză precoce:
A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității
C. Se dezvoltă în primele 6 luni după protezare
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară
E. Prezintă o mortalitate de 50%
Răspuns: ABCE
196. CM. Menționați metodele tratamentului insuficienței cardiace în endocardita
infecțioasă:
A. Corecție chirurgicală a valvulopatiei
B. Administrarea glicozidelor cardiace
C. Administrarea diureticelor
D. Administrarea anticoagulantelor orale
E. Administrarea preparatelor vazodilatatoare
Răspuns: ABCE.
197. CM.Menționați în ce cazuri nu este indicat tratamentul chirurgical al endocarditei
infecțioase:
A. Endocardită fungică
B. Endocardită streptococică
C. Endocardita stafilococică
D. Endocardita cu bacili gramm negativi
E. Endocardita enterococică
Răspuns: BCDE.
198. CM. Numiți criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă:
A. Febră ≥ 380C
B. Hemocultura pozitivă din o probă serologică
C. Dehiscență de proteză la ecocardiografie
D. Suspecții de vegetații la ecocardiografie
E. Factori cardiaci predispozanți
Răspuns ABDE
199. CM. Notați criteriile Duke minore, pentru stabilirea diagnosticului de endocardită
infecțioasă:
A. Febră ≥ 380C
B. Leziuni Janeway
C. Hemocultura pozitivă din trei vene periferice
D. Noduli Osler
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns ABD.
200. CM. Menționați criteriile Duke minore, pentru stabilirea diagnosticului de endocardită
infecțioasă:
A. Febră ≥ 380C
B. Factor reumatoid pozitiv
C. Hemocultura pozitivă din trei vene periferice
D. Pete Roth
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns ABD.
201. CM. Menționați pe ce structuri cardiace se localiazează grefa microbiană în endocardita
infecțioasă:
A. Valve native
B. Cordaje valvulare
C. Artere carotide
D. Tractul de ejecție a aortei
E. Artere femurale
Răspuns: ABD
202. CS. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză tardivă:
A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității
C. Se dezvoltă în primele 6 luni după protezare
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară
E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
Răspuns: D
203. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză tardivă:
A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității
C. Se dezvoltă peste 1 an după protezare
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară
E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
Răspuns: CD
204. CM. Numiți formele noi ale endocarditei infecțioase:
A. Endocardita infecțioasă a dispozitivelor intracardiace
B. Endocardita infecțioasă a adolescenților
C. Endocardita infecțioasă la vârstnici
D. Endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intravenoase
E. Endocardita infecțioasă a toxicomanilor
Răspuns: ACD
205. CS. Numiți formele noi ale endocarditei infecțioase cu excepția :
A. Endocardita infecțioasă a dispozitivelor intracardiace
B. Endocardita infecțioasă a adolescenților
C. Endocardita infecțioasă la vârstnici
D. Endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intravenoase
E. Endocardita infecțioasă a pacienților supuși hemodializei
Răspuns: B
206. CM. Menționați maladiile cardiace predispozante pentru dezvoltarea endocarditei
infecțioase:
A. Cardiopatii congenitale
B. Cardiopatii degenerative
C. Cardiopatie hipertrofică
D. Hipertensiune arterială
E. Infarct miocardic
Răspuns: ABC
207. CM. Numiți factorii cardiaci predispozanți pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase:
A. Valvă aortică bicuspidă
B. Stenoză mitrală
C. Defect septal ventricular
D. Hipertensiune arterială
E. Prolaps de valvă mitrală cu regurgitare semnificativă
Răspuns: ABCE.
208. CS. Numiți factorul cardiac predispozanți pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase la
populația Republicii Moldova:
A. Valve intacte
B. Valvulopatii reumatismale
C. Miocardită
D. Hipertensiune arterială
E. Cardiomiopatie hipertrofică
Răspuns: B
209. CS. Numiți factorul predispozant pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase de cord
drept:
A. Extracții dentare
B. Hepatită virală
C. Cardiopatie hipertrofică
D. Utilizarea drogurilor intravenos
E. Cardiopatie reumatismală
Răspuns: D
210.CM. Numiți poarta de intrare a infecției în endocardita infecțioasă:
A. Infecții
B. Extracții dentare
C. Hemodializa
D. Igienă dentară precară
E. Vârsta inaintată
Răspuns: ABCD
211.CS. Numiți cea mai frecventă partă de intrare a endocarditei infecțioase de cord drept:
A. Infecții respiratorii
B. Extracții dentare
C. Utilizarea drogurilor intravenos
D. Igienă dentară precară
E. Vârsta inaintată
Răspuns: C
212.CM. Numiți cele mai frecvente comorbidități ce predispun la dezvoltarea endocarditei
infecțioase la pacienții din Republica Moldova.
A. Ciroza hepatică
B. Hepatite
C. Diabet zaharat
D. SIDA
E. Lues
Răspuns: ABC
213.CS. Menționați căte săptămâni de terapie antimicrobiană necesită pacientul cu
endocardită infecțioasă streptococică:
A. 1 săptămână
B. 2 săptămâni
C. 3 săptămâni
D. 4 săptămâni
E. 6 săptămâni
Răspuns D
214.CS. Menționați căte săptămâni de terapie antimicrobiană necesită pacientul cu
endocardită infecțioasă de proteză de etiologie stafilococică:
A. 1 săptămână
B. 2 săptămâni
C. 4 săptămâni
D. 6 săptămâni
E. 8 săptămâni
Răspuns E
215.CM. Menționați afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă vindecată:
A. Iradicarea definitivă a infecţiei
B. Temperatură corporală normală
C. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 1 an după
finisarea curei de tratament
D. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 1 lună după
finisarea curei de tratament
E. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 6 luni după
finisarea curei de tratament
Răspuns: ABC

CARDIOMIOPATIILE

216.CS. Numiți cea mai frecventă cardiomiopatie


A. Aritmogenă
B. Dilatativă
C. Hipertrofică
D. Restrictivă
E. Alcoolică
Răspuns: B
217.CS.Menționați care componentă se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia
dilatativă:
A. Sistola
B. Diastola
C. Tensiunea arterială
D. Pulsul
E. Rezistența periferică
Răspuns: A
218.CS. Menționați valorile fracției de ejecție caracteristice pentru pacienții cu cardiomiopatie
dilatativă:
A. 25-39 %
B. 50%
C. 60%
D. 70%
E. 100%
Răspuns: A

219.CS. Menționați modificărea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia


dilatativă:
A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
B. Dilatarea izolată a ventriculului stâng
C. Majorarea fracției de ejecție
D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
E. Hipertofia septului interventricular
Răspuns: A

220. CS. Menționați componenta care se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia


hipertrofică:
A. Sistola
B. Diastola
C. Tensiunea arterială
D. Pulsul
E. Rezistența periferică
Răspuns: B

221. CS. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia


hipertrofică:
A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
B. Dilatarea atriului stâng
C. Majorarea fracției de ejecție
D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
E. Hipertofia septului interventricular
Răspuns: E

222. CS. Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei restrictive:


A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
B. Hipertrofia miocardului VS
C. Dezvoltarea cardiomegaliei
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Miocard spongios
Răspuns: A

223. CS.Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei aritmogene de ventricul


drept:
A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
B. Hipertrofia miocardului VS
C. Dezvoltarea cardiomegaliei
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Miocard spongios
Răspuns: D

224. CS. Menționați cardiomiopatia în care tratamentul este efectiv şi prognosticul favorabil:
A. Cardiomiopatie hipertrofică
B. Cardiomiopatie alcoolică
C. Cardiomiopatie dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia aritmogenă
Răspuns: B

225.CM. Numiți modificările hemodinamice care survin în cardiomiopatia dilatativă


A. Scăderea fracției de ejecție a VS
B. Reducerea debitului sistolic
C. Majoraea volumelor cavităților cordului
D. Creșterea presiunii intracavitare
E. Creșterea fracției de ejecție
Răspuns: ABCD

226.CM. Numiți cele mai informative metodele în diagnosticarea cardiomiopatiilor:


A. Biopsia miocardului
B. Ecocardiografia
C. Fonocardiografia
D. Electrocardiografia
E. Monitoringul – ECG
Răspuns: ABDE

227.CM. Menționați ce medicamente veți administra în cardiomiopatia dilatativă:


A. Diuretice
B. Inhibitori ai enzimei de conversie
C. Antiaritmice
D. Anticoagulante
E. Antipiretice
Răspuns: ABCD

228.CM. Menționați formele cardiomiopatiei hipertrofice


A. Obstructivă
B. Neobstructivă
C. Apicală
D. Restrictivă
E. Dilatativă
Răspuns: ABC

229. CM.Menționați manifestările clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie


hipertrofică cu obstrucția tractului de ejecție:
A. Dispnea inspiratorie
B. Dureri retrosternale constrictive independente de efort
C. Stări sincopale
D. Palpitații cardiace
E. Anasarca
Răspuns:ABCD

230. CM.Menționați modificările ECG în cardiomiopatia dilatativă:


A. Hipertrofia VS
B. Bloc complet de ram stâng a f. His
C. Fibrilație atrială
D. Unde Q patologice inexplicabile
E. Voltaj scăzut
Răspuns: ABCD

231. CM.Numiți modificările ECG caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică


A. Hipertrofia VS
B. Voltaj mărit
C. Fibrilație atrială
D. Unde Q patologice în derivațiile inferior-laterale
E. Voltaj scăzut
Răspuns: ABCD

232. CM.Menționați ce medicamente nu veți administra pacienților cu cardiomiopatie


hipertrofică obstructivă:
A. Glicozide cardiace
B. Beta blocante
C. Nitrați
D. Diuretice
E. Antiaritmice
Răspuns: AC

233. CM.Enumeraţi metodele chirurgicale folosite în tratamentul pacienților cu


cardiomiopatie hipertrofică obstructivă semnificativă
A. Mioectomie parțială
B. Ablație septală cu alcool
C. Embolizarea primei septale
D. Implantarea defibrilatorului – cardioverter
E. Mioectomie totală
Răspuns: ABCD

234. CM.Menţionați patologiile care pot dezvolta o cardiomiopatie restrictivă:


A. Fibroza endomiocardică eozinofilică (Sindromul Loffler)
B. Amiloidoza cardiacă
C. Lupusul eritematos sistemic
D. Hemocromatoza
E. Leziunile cardiace prin iradiere
Răspuns:ABDE

235. CM.Numiți cauzele principale de deces a pacienților cu cardiomiopatii:


A. Fibrilaţie atrială
B. Fibrilaţie ventriculară
C. Tromboembolii
D. Insuficienţa cardiacă progresivă
E. Fluter ventricular
Răspuns:BCDE
236.CM.Numiți cardiomiopatiile idiopatice
A. Aritmogenă
B. Dilatativă
C. Hipertrofică
D. Restrictivă
E. Alcoolică
Răspuns: ABCD
237. CM.Menționați prin ce se caracterizează cardiomiopatia dilatativă:
A. Scăderea exprimată a fracției de ejecție
B. Dilatarea tuturor compartimentelor cordului
C. Înrăutățirea sistolei
D. Decompensare
E. Rezistența periferică
Răspuns: ABCD

238. CM.Notați simptomele clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie dilatativă:


A. dispneea
B. palpitații
C. fatigabilitate
D. edeme periferice
E. epistaxis
Răspuns: ABCD

239. CM.Menționați modificările ecocardiografice caracteristice pacienților cu


cardiomiopatie dilatativă:
A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
B. Scăderea considerabilă a fracției de efecție
C. Majorarea fracției de ejecție
D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
E. Hipertofia septului interventricular
Răspuns: AB

240. CM.Menționați ce semne clinice prezintă pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică:


A. Accese de angină pectorală
B. Stări sincopale
C. Hiperensiune arterială
D. Bradicardie
E. Rezistența periferică
Răspuns: AB

241. CM.Menționați modificarile ecocardiografice caracteristice pentru cardiomiopatia


hipertrofică:
A. Hipertrofia moderată a peretelui posterior a ventricolului stâng, care este mai
mică cu 5 mm decât septul interventricular
B. Dilatarea atriului stâng
C. Majorarea fracției de ejecție
D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
E. Hipertofia septului interventricular
Răspuns: AE

242.CM.Menționați semnele caracteristice cardiomiopatiei restrictive:


A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
B. Hipertrofia miocardului VS
C. Dezvoltarea cardiomegaliei
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Înrătăutățirea sistolei și diastolei
Răspuns: AE

243.CM.Menționați semnele caracteristice cardiomiopatiei aritmogenede ventricul drept:


A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
B. Hipertrofia miocardului VS
C. Aritmii ventriculare frecvente
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Miocard spongios
Răspuns: CD

244. CM.Menționați care din pacienți cu cardiomiopatii necesită implantare de defibrilator


cardiac:
A. Cardiomiopatie hipertrofică
B. Cardiomiopatie alcoolică
C. Cardiomiopatie dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia aritmogenă
Răspuns: AE

245.CM.Numiți modificările caracteristice pacienților cu cardiomiopatie dilatativă:


A. Scăderea fracției de ejecție a ventricolului stâng
B. Majorarea debitului cardiac
C. Hipertrofia septului interventricular
D. Creșterea presiunii intracavitare
E. Creșterea fracției de ejecție
Răspuns: AD

246.CM.Numiți cea mai informativă metodă în diagnosticarea cardiomiopatiei hipertrofice:


A. Biopsia miocardului
B. Ecocardiografia
C. Fonocardiografia
D. Electrocardiografia
E. Monitoringul – ECG
Răspuns: B

247.CS.Indicați ce medicamente nu veți administra în cardiomiopatia dilatativă:


A. Diuretice
B. Inhibitori ai enzimei de conversie
C. Antiaritmice
D. Anticoagulante
E. Antipiretice
Răspuns: E

248.CS.Menționați cea mai severă formă a cardiomiopatiei hipertrofice:


A. Obstructivă
B. Neobstructivă
C. Apicală
D. Restrictivă
E. Dilatativă
Răspuns: A

249.CS.Menționați complicația severă a pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică cu


obstrucția tractului de ejecție:
A. Tahicardia ventriculară
B. Fibriația atrială
C. Stări sincopale
D. Fluterul atrial
E. Anasarca
Răspuns:A
250.CS.Menționați modificarea EKG caracteristică pacienților cu cardiomiopatie dilatativă?
A. Bloc atrioventricular complet
B. Bloc sinoatrial complet
C. Fibrilație atrială
D. Unde Q patologice inexplicabile în derivațiile pectorale
E. Voltaj scăzut
Răspuns: D

251.CM.Numiți aritmiile caracteristice pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică


A. Fibrilație ventriculară
B. Fluter ventricular
C. Fibrilație atrială
D. Tahicardie ventriculară
E. Voltaj scăzut
Răspuns: ABD

252.CM.Notați ce medicamente include tratamentul pacienților cu cardiomiopatie


hipertrofică obstructivă:
A. Glicozide cardiace
B. Beta blocante
C. Nitrați
D. Diuretice
E. Antiaritmice
Răspuns: BDE
253. CS. Ce metodă chirurgicală nu se utilizează în tratamentul pacienților cu cardiomiopatie
hipertrofică obstructivă semnificativă
A. Mioectomia parțială
B. Ablația septală cu alcool
C. Embolizarea primei septale
D. Implantarea defibrilatorului – cardiovertel
E. Mioectomia totală
Răspuns: E
254. CM.Menţionați semnele clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie restrictivă:
A. Dispnee inspiratorie
B. Palpitații
C. Fatigabilitate
D. Cefalee
E. Vertij
Răspuns:ABC

255.CM.Numiți factorii ce pot declanșa cardiomiopatii:


A. Stres
B. Efort fizic
C. Infecții virale
D. Tabagism
E. Dieta echilibrată
Răspuns: ABC
MIOCARDITELE
256. CS.Numiți cele mai frecvent întâlnite și studiate miocardite:
A. Virale
B. Fungice
C. Toxice
D. Bacteriene
E. Prin iradiere
Răspuns: A
257. CS. Menționați cea mai utilă și informativă metodă pentru diagnosticarea funcției
miocardului în miocardite:
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
C. Radiografia cordului
D. Coronarografia
E. Fonocardiografia
Răspuns: B

258. CS. Numiți „marca” histologică a miocarditei virale - infiltratul inflamator cu


predominarea:
A. Monocitelor
B. Limfocitelor
C. Eozinofilelor
D. Celulelor polimorfonucleare
E. Neutrofilelor
Răspuns: B

259. CS.Menționați semnul electrocardiografic caracteristic pentru miocardite:


A. unda T negativă în toate derivațiile
B. Hipertrofie VS și VD
C. voltajul mic al complexului QRS
D. Hipertrofie AS și AD
E. Bloc complet de ram drept a fascicolului His
Răspuns: C

260. CS. Numiți criteriul standard de diagnostic al miocarditelor:


A. Ecocardiografia
B. Biopsia endomiocardică
C. Coronarografia
D. Scintigrafia miocardului cu Technețiu – 99
E. Teste farmacologice
Răspuns: B

261. CS.Menționați preparatul medicamentos contraindicat în miocardita acută:


A. Diureticele
B. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotenzinei II
C. Preparate antiaritmice
D. Antiinflamatoarele nesteroidiene
E. Imunoglobulina
Răspuns: D
262.CM. Numiți mecanismele principale ale afectării cardiace în miocardite:
A. Lezarea celulară produsă de invazia miocardului în infecții
B. Lezarea miocardică mediată imunologic
C. Acțiunea directă a toxinelor asupra miocardului
D. Afectarea miocardului subendocardial
E. Activarea neurohormonală
Răspuns: ABC

263. CM. Menționați tulburările de ritm caracteristice pentru miocardite:


A. bloc sinoatrial complet
B. extrasistolie ventriculară
C. tahicardie atrială
D. fibrilație atrială
E. tahicardie sinusală
Răspuns: BCDE

264.c.m Menționați manifestările clinice caracteristice în miocarditele difuze:


A. Dispnee inspiratorie
B. Fatigabiltate
C. Palpitații
D. Dureri retrosternale constrictive violente
E. Stări sincopale
Răspuns: ABC
265.c.m. Numiți sindroamele clinice în miocardită:
A. Insuficiența respiratorie
B. Insuficiența cardiacă
C. Durerea toracică
D. Tulburări de ritm
E. Insuficiența hepatică
Răspuns: BCD

266.c.m Numiți fermenții cardiospecifici cercetați în miocardite:


A. Creatininfosfokinaza – izoenzyma MB
B. Lactatdehidrogenaza – izoenzyma I
C. Troponina I
D. Alaninaminotransferaza
E. β – lipoproteide
Răspuns: ABC

267. c.m Numiți formele miocarditelor:


A. Parazitară
B. Fungică
C. Infecțioasă
D. Idiopatică
E. Autoimună
Răspuns: CDE

268. c.m Menționați cauzele miocarditelor neinfecțioase:


A. Boli autoimune
B. Hipersensibilizare prin droguri
C. Toxine
D. Iradiere
E. Febra Q
Răspuns: ABCD

269.c.m Indicați modificările electrocardiografice caracteristice miocarditelor:


A. Micşorarea voltajului complexului QRS
B. Aritmii cardiace
C. Blocuri cardiace
D. Semne de hipertrofie a ventriculului drept
E. Hipertrofia atriului drept
Răspuns АВС

270. c.m Indicați complicațiile miocarditelor:


A. Tulburări de ritm
B. Tulburări de conducere
C. Insuficiență cardiacă congestivă
D. Tromboembolism
E. Anevrismul ventricolului stâng
Răspuns: ABCD

271.c.m Menționați substratul morfologic al miocarditei active conform criteriilor Dallas:


A. Infiltrat sărac
B. Infiltrat ambundent cu celule inflamatorii
C. Necroza miocitelor
D. Normomiocarditis
E. Degenerarea miocitelor
Răspuns: BC

272.c.m Menționați ce devieri prezintă analizele de laborator în miocardite:


A. Anemie B12 deficitară
B. Proteina C reactivă majorată
C. Complexe imune circulante mărite
D. Majorarea activităţii enzimelor miocardice
E. Anemie hipocromă
Răspuns: BCD

273.c.m Notați remediile medicamentoase utilizate în tratamentul miocarditelor stafilococice


acute:
A. Diuretice
B. Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II
C. Imunoglobulina
D. Antiaritmice
E. Glucocorticosteroizi
Răspuns: ABCD

274. c.m Menționați medicamentele care cresc replicarea virală în perioada acută a miocarditei:
A. Glucocorticosteroizi
B. Antiinflamatoare nesteroide
C. Antibiotice
D. Antiaritmice
E. Diuretice
Răspuns: AB

275. c.m Menționați ce medicamente include tratamentul insuficienței cardiace congestive la


pacienții cu miocardită:
A. Diuretice
B. Glucocorticosteroizi
C. Digitalice
D. Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II
E. Vitamine
Răspuns: ACD

PERICADRITE
276.1.c.s Numiți cea mai valoroasă metoda de evidențiere a lichidului în pericardita
exudativă:
A. Ecocardiografia
B. Electrocardiografia
C. Coronarografia
D. Doppler intima media
E. Scintigrafia cordului
Răspuns:A
277.c.s. Menționați dimensiunile cordului în pericarditele uscate:
A. Normale
B. Mărite
C. Micșorate
D. Mărite neînsemnat
E. Mărite considerabil
Răspuns: A
278.c.s Selectaţi cel mai semnificativ semn auscultativ în pericarditele uscate:
A. Suflu sistolic la apexul cardiac
B. Suflu diastolic la apexul cardiac
C. Frotaţie pericardică
D. Ritm cardiac iregulat
E. Accentul zgomotului II la a. pulmonaris
Răspuns: С
279.c.s Notați caracteristica sindromului dolor în pericardite:
A. Durere cardiacă congestivă de durată
B. Durere apăsătoare care se intensifică la inspir
C. Dureri constrictive retrosternale dependente de efort
D. Palparea în regiunea apexului cardiac este doloră
E. Durere cardiacă parasternală
Răspuns: B
280.c.s Determinaţi semnul ECG, caracteristic pentru pericardita uscată:
A. Complexul QRS dilatat
B. Unda P înaltă şi ascuţită în derivatele II, III, aVF
C. Dextrograma pe ECG
D. Unde S adâncă în V1-V6
E. Semne de leziuni subepicardiale în I, II, III, V2-V6
Răspuns: Е
281.c.s Indicați prin ce semn se deosebeşte pericardita fibrinoasă de cea exudativă:
A. Dureri în hemitoracele stâng
B. Frotaţia pericardului, concordată cu fazele activităţii inimii
C. Modificări specifice pe ECG
D. Lipsa modificărilor radiologice la examenul Ro al cutiei toracice
E. Frotaţie pleurală, concordantă cu actul de respiraţie
Răspuns: В
282.c.s Determinaţi pulsaţia caracteristică în pericardita constrictivă:
A. Pulsaţia în spaţiul intercostal II stâng
B. Pulsaţia în spaţiul intercostal II drept
C. Pulsaţia epigastrală amplificată
D. Pulsaţia epigastrală lipseşte
E. Pulsaţia în spaţiul intercostal III-IV, limita stânga a sternului
Răspuns: С
283.c.m Selectaţi acuzele bolnavilor, caracteristice pentru pericardita uscată:
A. Cardialgie
B. Stări sincopale
C. Palpitaţii
D. Tahicardie
E. Majorarea temperaturii corporale
Răspuns: АCDE
284.c.m Selectaţi cei mai frecvenţi factori etiologici ai pericarditei infecţioase:
A. Micobacteria tuberculozis
B. Infecţia micotică
C. Infecţia virală
D. Infecţia chlamidioasă
E. Infecţia parazitară
Răspuns: АС
285.c.m Selectaţi factorii etiologici caracteristici pentru pericardita aseptică:
A. Maladiile alergice
B. Infarctul miocardic acut
C. Reumatismul articular acut
D. Maladiile autoimune
E. Infecţia virală
Răspuns: ВD
286.c.m Numiţi semnele caracteristice pentru pericardita exudativă:
A. Mărirea dimensiunilor cordului în toate direcţiile
B. Sincopele
C. Disfagie
D. Disfonie
E. Semne de hipertofie a atriului drept
Răspuns: АСD
287.c.m Selectaţi semnele caracteristice la bolnavii cu pericardite exudative:
A. frotaţie pericardică
B. suflu sistolic la apexul cardiac
C. zgomotele cardiace brusc diminuate
D. scăderea voltajului undelor QRS pe ECG
E. suflu diastolic la baza inimii
Răspuns: СD
288.c.m Numiți semnele clinice în tamponada cordului:
A. fatigabilitate
B. disfagie
C. disfonie
D. hemoragie
E. stări sincopale
Răspuns: ABСE
289.c.m Menționați în ce situații este indicată pericardiocinteza:
A. pericardită fibrinoasă
B. pericardită cauzată de patologie oncologică
C. tamponada cordului
D. pericardită exudativă cu o cantitate de 2000 ml de lichid
E. pericardită tuberculoasă
Răspuns: CD
290.c.m Menționați ce maladii pot cauza pericardite exudative:
A. Tuberculoza
B. Lupusul eritematos sistemic
C. Mexidemul
D. Limfogranulomatoza
E. Feocromocitomul
Răspuns: АВСD
291.c.m Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru pericardita exudativă:
A. Hipertensiune
B. Hipotensiune
C. Turgescența venelor jugulare
D. Dispnee
E. Sughiț
Răspuns: ВСDE
292.c.m Selectaţi semnele electrocardiocrafice caracteristice pentru pericarditele fibrinoase:
A. segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2 săptămâini
B. micşorarea voltajului undelor
C. alternare izoelectrică a complexelor QRS
D. semne de leziune subepicardială
E. prezența undei Q patologice în derivațiile pectorale
Răspuns: AD
293.c.m Numiţi semnele radiologice caracteristice pentru pericardita constrictivă:
A. Mărirea considerabilă a umbrei cordului
B. Îngroșarea foițelor pericardului
C. Calcificarea pericardului
D. Limitele cordului pot fi normale
E. Proieminarea arcului arterei pulmonare
Răspuns: BCD
294.c.m Menționați ce patologii pot avea clinică similară cu pericarditele constrictive:
A. cardiomiopatia restrictivă
B. cardiomiopatia dilatativă
C. tamponada cordului
D. sclerodermia sistemică cu afectarea cordului
E. endocardita infecțioasă
Răspuns: АСD
295.c.m Notați ce medicamente include tratamentul pericarditei constrictive:
A. Diuretice de ansă în doze mari
B. Diuretice în doze mici, administrate cu atenție
C. Chirurgie cardiacă
D. Hipotensive
E. Glicozide cardiace
Răspuns: BС

296.c.s Numiți semnul clinic necaracteristic în tamponada cordului:


A. fatigabilitate
B. disfagie
C. disfonie
D. hemoragie
E. stări sincopale
Răspuns: D

297.c.s Menționați semnul clinic necaracteristic pentru pericardita exudativă:


A. Hipertensiune
B. Hipotensiune
C. Turgescența venelor jugulare
D. Dispnee
E. Sughiț
Răspuns: A
298.c.m Menționați semnele electrocardiocrafice, caracteristice pentru pericarditele
exsudative:
A. segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2 săptămâini
B. micşorarea voltajului undelor R
C. alternare izoelectică
D. intervalul PQ alungit
E. prezența undei Q patologice în derivațiile pectorale
Răspuns: ВC

299.c.s Indicați ce medicament este contraindicat în tratamentul pericarditelor exudative:


A. Digoxină
B. Diuretice
C. Antiaritmice
D. Tratamentul patologiei de baza
C. Managmentul complicațiilor
Răspuns: A

300.c.m Numiți medicamentele contraindicate în tratamentul pericarditei constrictive:


A. Diureticelor de ansă în doze mari
B. Diuretice în doze mici, administrate cu atenție
C. Tratamentul patologiilor asociate
D. Tratamentul patologiei de bază
E. Managmentul complicațiilor
Răspuns: A

301.CS. Menționați câți milimetri de lichid se pot vizualiza în normă în cavitatea pericardului
la EcoCG:
A. 1 mm
B. 5 mm
C. 10 mm
D. 50 mm
E. 100 mm
Răspuns: B

Valvulopatiile

302.CS. Numiți cea mai informativă investigație paraclinică pentru stabilirea diagnosticului
de valvulopatie reumatismală:
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
C. Fonocardiografia
D. CT cordului
E. RMN a cordului
Răspuns:B
303.CS. Numiți complicația necaracteristică pentru insuficiența mitrală:
A. Fibrilație atrială
B. Edem pulmonar
C. Embolii sistemice
D. Hemoragie gastrică
E. Astm cardiac
Răspuns:D
304.CS. Ce medicamente nu include tratamentul insuficienței mitrale manifeste:
A. Inhibitorii enzimei de conversie
B. Beta blocanți
C. Diuretice
D. Glicozide cardiace
E. Alfa mimetice
Răspuns: E
305.CS. Numiți cea mai frecventă cauză în dezvoltarea stenozei mitrale la populația din
Republica Moldova:
A. Pneumonia
B. Scarlatina
C. Febra reumatismală acută
D. Endocardita infecțioasă
E. Lupusul eritematos sistemic
Răspuns: C
306.CS. Numiți cea mai frecventă dereglare de ritm în stenoza mitrală:
A. Bradicardia sinusală
B. Extrasistolia ventriculară
C. Fibrilația atrială
D. Fibrilația ventriculară
E. Bloc atrioventricular de gr.II
Răspuns: C
307.CS. Numiți cauza apariției crizelor anginoase tipice în stenoza mitrală
A. Afluxul sanguin mărit către cord
B. Mărirea bruscă a tensiunii în capilare
C. Stază în circuitul mic
D. Comprimarea arterei coronariene stângi de către AS mărit
E. Comprimarea arterei coronariene drepte de către AD mărit
Răspuns: D
308.CS. Menționați suprafața normală a orificiului aortic
A. 1,5 – 2,0 cm2
B. 2,0 – 2,5 cm2
C. 2,5 – 3,0 cm2
D. 3,0 – 4,0 cm2
E. 4,0 – 5,0 cm2
Răspuns: C
309.CS. Menționați valvulopatia care provoacă hipertrofie concentrică severă de VS:
A. Stenoza mitrală
B. Stenoza aortică
C. Insuficiența valvei mitrale
D. Insuficiența valvei aortice
E. Insuficiența valvei arterei pulmonare
Răspuns: B
310.CS. Menționați valvulopatia în care tensiunea arterială diastolică poate atinge valori de
60 - 0 mmHg
A. Stenoza aortică
B. Stenoza mitrală
C. Stenoza arterei pulmonare
D. Insuficiența valvei mitrale
E. Insuficiența valvei aortale
Răspuns: E
311.CS. Menționați valorile normale ale fracției de ejecție
A. 20 – 30 %
B. 40 – 60 %
C. 50 – 80 %
D. 80 – 100%
E. 90 – 95 %
Răspuns: C
312.CS. Menționați valorile normale a atriului drept.
A. 10 – 20 mm
B. 15 – 20 mm
C. 20 – 40 mm
D. 40 – 50 mm
E. 50 – 60 mm
Răspuns: C
313.CS. Menționați valorile normale a atriului stâng.
A. 10 – 20 mm
B. 15 – 20 mm
C. 20 – 40 mm
D. 40 – 50 mm
E. 50 – 60 mm
Răspuns: C
314.CM. Enumerați cauzele ce pot duce la insufiența mitrală:
A. Calcificarea și fibrozarea valvei mitrale
B. Ruptură de cuspă mitrală
C. Ruptură de cordaje valvulare
D. Ruptură de mușchi papilari
E. Micșorarea suprafeței orificiului mitral
Răspuns: ABCD
315.CM. Menționați prin ce se caracterizează modificările aparatului valvular în insuficiența
mitrală:
A. Închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și ratatinării
B. Fuziune comisurală
C. Îngroșarea și scurtarea hordelor tendinee
D. Fuziune cuspală
E. Modificări inflamatorii și sclerotice ale inelului mitral
Răspuns: ACE
316.CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența mitrală:
A. Zgomotul I la apex clacant
B. Zgomotul I la apex diminuat
C. Suflu sistolic la apex
D. Suflu diastolic la apex
E. Suflu diastolic la aortă
Răspuns: BC
317.CM. Numiți caracteristicele ECG în insuficiența mitrală manifestă:
A. Hipertrofia AS
B. Axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă
C. Hipertrofie VS
D. Fibrilație atrială
E. Hipertrofie AD
Răspuns: ABCD
318.CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență mitrală:
A. Dispnee inspiratorie la efort fizic
B. Palpitații
C. Accese de astm cardiac
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort fizic
Răspuns: ABC
319.CM. Menționați prin ce se caracterizează modificările patogenetice în stenoza mitrală:
A. Închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și ratatinării
B. Fuziune comisurală
C. Îngroșarea și scurtarea hordelor tendinee
D. Fuziune cuspală
E. Modificări inflamatorii și slerotice ale inelului mitral
Răspuns: BD
320.CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza mitrală:
A. Zgomotul I la apex clacant
B. Zgomotul I la apex diminuat
C. Suflu sistolic la apex
D. Suflu diastolic la apex
E. Zgomotul de deschidere a valvei mitrale
Răspuns: ADE
321.CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza mitrală:
A. Hipertrofia AS
B. Axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă
C. Hipertrofie VD
D. Fibrilație atrială
E. Hipertrofie VS
Răspuns: ACD

322.CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză mitrală:


A. Dispnee inspiratorie la efort fizic
B. Dispnee expiratorie în repaus
C. Accese de astm cardiac
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive de lungă durată
Răspuns: AC
323.CM. Menționați afirmațiile corecte pentru stenoza mitrală severă
A. Aria orificiului mitral este mai mare de 1.5 cm 2
B. Aria orificiului mitral este mai mică de 1 cm 2
C. Aria orificiului mitral este de 1,4 cm 2
D. Presiunea medie în AS este peste 30 mmHg
E. Presiunea medie în AS este 20 mmHg
Răspuns: BD
324.CM. Indicați manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză aortală manifestă:
A. Cefalee
B. Vomă
C. Stări sincopale
D. Accese de astm cardiac
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort
Răspuns: ACDE
325.CM. Indicați modificările patogenetice în stenoza aortală manifestă:
A. Micșorarea minut volumului cardiac
B. Lungimea sistolei VS
C. Îngroșarea și scurtarea hordelor tendinee
D. Creșterea presiunii în cavitatea VS
E. Hipertrofie concentrică a VS
Răspuns: ABDE
326.CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza aortală:
A. Zgomotul I la apex clacant
B. Zgomotul II la aortă diminuat
C. Suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugulară
D. Suflu diastolic la apex
E. Suflu diastolic la aortă
Răspuns: BC
327.CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza aortală severă:
A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AS
C. Bloc complet de ram stâng a f. His
D. Bloc complet de ram drept f. His
E. Bloc atrioventricular complet
Răspuns: ABC
328.CM. Numiți medicamentele care se nu se indică pacienților cu stenoză aortică:
A. Diuretice în doze mici
B. Antagoniști de calciu
C. Beta blocante
D. Nitrații
E. Amiodarona
Răspuns: BCD
329.CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență aortală
manifestă:
A. Palpitații cardiace
B. Senzație de pulsație crescută a arterelor carotide
C. Febră
D. Dispnee expiratorie
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort
Răspuns: ABDE
330.CM. Menționați semnele obiective caracteristice pacienților cu insuficiență aortala
manifestă:
A. Vibrație sistolică
B. Semnul Alfred de Musset
C. Pulsația pupilelor
D. „Dansul” carotidelor
E. Semnul Quincke
Răspuns: BCDE
331.CM. Notați modificările patogenetice în insuficiența aortală manifestă:
A. Micșorarea minut volumului cardiac
B. Postsarcina crescută
C. Postsarcina redusă
D. Hipertrofie excentrică a VS
E. Hipertrofie concentrică a VS
Răspuns: BD

332.CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența aortală importantă:


A. Zgomotul I la apex clacant
B. Zgomotul I la apex atenuat
C. Zgomotul II la aortă diminuat
D. Suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugulară
E. Suflu diastolic la aortă
Răspuns: BCE
333.CM. Menționați maladiile care pot cauza insuficiență aortală:
A. Endocardita infecțioasă
B. Lues
C. Febra reumatismală acută
D. Traumele cutiei toracice
E. Hernia hiatală
Răspuns: ABCD

334.CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența aortală


severă:
A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AD
C. Bloc complet de ram stâng a f. His
D. Bloc complet de ram drept f. His
E. Bloc atrioventricular gr. III
Răspuns: AC

335.CM.Numiți complicațiile caracteristice pacienților cu insuficiență aortală:


A. Edem pulmonar
B. Fibrilație atrială
C. Extrasistolie ventriculară
D. Tahicardie ventriculară paroxistică
E. Epistaxis
Răspuns: ABCD
336.CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența tricuspidă
severă:
A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AD
C. Bloc complet de ram stâng a f. His
D. Hipertofia VD
E. Bloc atrioventricular gr. III
Răspuns: BD
337.CM. Menționați complicațiile caracteristice pacienților cu insuficiență tricuspidă:
A. Diaree
B. Fibrilație atrială
C. Ciroză hepatică
D. Edeme periferice
E. Epistaxis
Răspuns: BCD
338.CM. Enumerați manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență valvei
tricuspide manifeste:
A. Palpitații cardiace
B. Turgescența venelor jugulare
C. Stări sincopale
D. Dureri în hipocondrul drept
E. Epistaxis
Răspuns: ABD

339.CM. Numiți patologiile care pot cauza stenoza tricuspidiană


A. Febra reumatismală
B. Endocardita infecțioasă
C. Sindromul carcinoid
D. Coarctația de aortă
E. Endomiocardiofibroza
Răspuns: ABCE
340.CS. Menționați cel mai caracteristic semn auscultativ în stenoza aortica:
A. Diminuarea zgomotuluiI la apex
B. Accentuarea zgomotuluiI la apex
C. Suflu sistolic de ejectie la aortă cu propagarea pe arterele carotide
D. Suflu diastolic de ejectie la aortă
Suflu sistolic de regurgitare la apex
Răspuns: C

Angină pectorală
341.Cs.Numiți cea mai frecventă cauză a apariției anginei pectorale
A. Aterocleroza
B. Tromboza
C. Hemoragia
D. Stenoza arterei carotide
E. Restenoza
Răspuns A
342.Cm. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
A. Moartea subită fără șoc cardiogen
B. Infarctul miocardic vechi
C. Angina pectorală silențioasă
D. Angina pectorală vasospastică
E. Angina pectorală tardivă postinfarct
Răspuns DE.
343.Cm. Menționați formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:
A. Moartea subită fără șoc cardiogen
B. Infarctul miocardic vechi
C. Angina pectorală silențioasă
D. Angina pectorală vasospastică
E. Angina pectorală tardivă postinfarct
Răspuns ABC
344.Cm. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
A. Moartea subită fără șoc cardiogen
B. Infarctul miocardic
C. Angina pectorală silențioasă
D. Angina pectorală vasospastică
E. Angina pectorală tardivă postinfarct
Răspuns BDE
345.Cm. Din formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice nu fac parte:
A. Moartea subită cu șoc cardiogen
B. Infarctul miocardic acut
C. Angina pectorală silențioasă
D. Angina pectorală vasospastică
E. Angina pectorală tardivă postinfarct
Răspuns ABDE
346.Cm. Menționați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:
A. Moartea subită cu șoc cardiogen
B. Infarctul miocardic acut
C. Angina pectorală silențioasă
D. Angina pectorală stabilă
E. Aritmiile și blocurile de origine ischemică
Răspuns ABD
347.Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală agravată
A. Accesele de durere sunt mai frecvente ca în zilele precedente
B. Accesele de durere sunt de o durată mai lungă ca în zilele precedente
C. Accesele de durere apar la un efort mai mic si in repaus ca în zilele precedente
D. Accesele de durere se suprimă în repaus
E. Accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele precedente
Răspuns ABC
348.Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală vasospastică
A. Accesele de durere sunt condiționate de stress
B. Accesele de durere sunt de o durată mai lungă de 15 minute
C. Accesele de durere sunt condiționate obligator de efort fizic
D. Accesele de durere sunt condiționate de temperature reci
E. Accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele precedente
Răspuns ABD.
349.Cs Numiți afirmația corectă pentru angina pectorală precoce postinfarct
A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni
B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni
C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut
Răspuns C
350.Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală tardivă postinfarct
A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni
B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni
C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut
Răspuns DE.
351.Cs Numiți afirmația corectă pentru angina pectorală „de novo”
A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni
B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni
C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut
Răspuns A
352.Cm Numiți afirmațiile incorecte pentru angina pectorală „de novo”
A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni
B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni
C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut
Răspuns BCDE

353. CM. Menționați ce patologii include sindromul coronarian acut:


A. Angina pectorală de efort
B. Angina instabilă
C. Infarctul miocardic acut
D. Moartea subită
E. Angina stabilă
Răspuns: BCD

354. CM. Enumerați formele dureroase ale cardiopatiei ischemice:


A.Angina pectorală
B. Angina instabilă
C. Infarctul miocardic acut
D. Aritmiile de origine ischemică
E. Insuficienţa cardiacă de origine ischemică
Răspuns: ABC

355.CM.Notați formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice:


A. Moartea subită coronariană fără șoc cardiogen
B. Tulburările de ritm şi de conducere de origine ischemică
C. Angina pectorală
D. Insuficienţa cardiacă de origine ischemică
E. Angina pectorală silenţioasă
Răspuns corect: ABDE

356.CM. Menționați simptomele ischemiei care pot fi ,,echivalenţii anginei pectorale”:


A. Dispneea de efort
B. Durerea toracică atipică
C. Durerea pe traiectul scizural ,,în eşarfă”
D. Discomfortul toracic de repaus
E. Sindromul Tietze
Răspuns: ABD

357.CM. Indicați factorii cu acţiune procoagulantă elaboraţi de endoteliu:


A. Tromboplastina tisulară
B. Factorul Willbrand
C. Nodulii Heberden
D. Colagenul
E. Factorul activator al plachetelor
Răspuns: ABDE.

358. CM. Menționați ce dereglări ECG se înregistrează în timpul crizei de angor pectoral:
A. P pulmonar
B. Subdenivelarea segmentului ST >1 mm
C. P mitral
D. Unda T negativă
E. Supradenivelarea segmentului ST
Răspuns: BDE

359.CM.Indicați zonele de iradiere a durerii în angina pectorală:


A. Umărul stâng
B. Regiunea lombară
C. Scapula stânga
D. Partea anterioară a braţului stâng şi degetele IV şi V
E. Partea stângă a feţei şi gâtului
Răspuns: ACDE

360.CM. Menționați ce forme clinice reuneşte angina instabilă:

A. Angina „de novo”


B. Angina tardivă postinfarct
C. Angina agravată
D. Angina precoce postinfarct
E. Angina Prinzmetal
Răspuns: ACDE
361. CM.Menționați grupele de preparate care posedă efect antianginal și sunt utilizate în
farmacoterapia anginei pectorale stabile:
A. Nitraţii
B. β-Blocantele
C. Diureticele
D. Blocantele canalelor de calciu
E. Alfa-blocantele
Răspuns: ABD.

362.CM.Menționați ce date oferă examenul fizic în timpul crizei anginoase:


A. Poziţia ,,spectatorului în vitrină”
B. Paloarea tegumentelor
C. Transpiraţii
D. Poziţia ,,rugăciune mahomedană”
E. Semne de anxietate
Răspuns: ABCE

363.CM.Indicați în ce cazuri testul de efort la cicloergometru sau la covorul rulant se


consideră pozitiv pentru angină pectorală:
A. Apare un acces tipic de angină pectorală
B. Apare subdenivelarea segmentului ST de tip rectiliniu
C. Apare inelul Kayser-Flaischer
D. Apare subdenivelarea segmentului ST de tip descendent cu durata peste
0.08 sec
E. Apare supradenivelarea segmentului ST
Răspuns corect: ABDE.

364.CM.Menționați ce medicamente veți administra în tratamentul anginei variante


(vasospastice, spontane):
A. Nitroglicerina
B. α – blocantele
C. Antagoniştii canalelor de calciu
D. Tratament trombolitic
E. Tratament diuretic
Răspuns corect: AC.
365. CM. Enumerați modificările care pot fi apreciate la Holter monitor ECG (înregistrarea
electrocardiografică prelungită):
A. Tipului modificărilor ischemice
B. Severitatea modificărilor ischemice
C. Durata modificărilor ischemice
D. Evidența plăcilor aterosclerotice
E. Evidenţa episoadelor de ischemie silenţioasă
Răspuns: ABCE.

366.CM.Enumerați patologiile în care este contraindicat testul cu efort:


A. Stenoza aortică semnificativă
B. Infarctul miocardic recent
C. Hipertensiunea arterială necontrolabilă
D. Extrasistole polimorfe
E. Torticolisul
Răspuns corect: ABCD.

367. CM. Enumerați testele farmacologice de provocare a ischemiei miocardice:


A. Testul cu dipiridamol
B. Testul cu ergometrină
C. Testul cu izoproterenol
D. Testul Coombs direct
E. Testul Coombs indirect
Răspuns: ABC.

368. CM. Care afirmaţii caracterizează cardiopatia ischemică?

A. proces patologic localizat în endocard


B. afecţiune întotdeauna acută
C. proces patologic în sistemul arterelor coronariene
D. în peste 90% cazuri este expresia unui proces aterosclerotic
E. reducerea circulaţiei sangvine în miocard
Răspuns: CDE

369. CS. Menționați afirmația necaracteristică pentru angina pectorală:

A. expresia clinică a ischemiei miocardice tranzitorii


B. modificări patologice ireversibile
C. schimbări patologice reversibile
D. manifestată prin crize dureroase, localizate retrosternal
E. cauzată de tulburări ale circulaţiei coronariene
Răspuns: B

370. CM. Notați afirmațiile adevărate pentru angina pectorală de efort:

A. crize de durere tranzitorie

B. durerile sunt provocate de schimbarea poziţiei corpului

C. durerile se intensifică la palpaţia regiunii precordiale

D. durerile sunt cauzate de creşterea necesităţilor metabolice ale miocardului


E. durerile se jugulează timp de 5 min după administrarea nitroglicerinei sau repaus

Răspuns: ADE

371. CM Indicați ce reprezintă angina pectorală de novo:

A. variantă clinică a anginei pectorale instabile

B. variantă clinică a infarctului miocardic acut

C. manifestată timp de o lună din momentul apariţiei primei crize

D. sindromul dureros este mai intens

E. poate regresa, stabiliza sau progresa

Răspuns: ACE

372. CS. Menționați afirmația corectă pentru stabilirea clasei funcţionale a anginei pectorale de
efort:

A. vârsta pacientului

B. durata bolii

C. toleranţa la efort fizic

D. tratamentul administrat

E. sexul pacientului

Răspuns: C

373. CS. Identificați definiția corectă a patologiei în care creşte frecvenţa, intensitatea şi durata
crizelor anginoase:

A. angina pectorală silenţioasă

B. angina pectorală agravată

C. angina pectorală spontană

D. angina pectorală de novo

E. angina pectorală stabilă

Răspuns: B
374. CS. Indicați care formă de angină pectorală este produsă de spasmul coronarian:

A. angina pectorală de efort

B. angina pectorală de novo

C. angina pectorală spontană (Pinzmetal)

D. angina pectorală agravată

E. angina pectorală silenţioasă

Răspuns: C

375. CM. Menționați care afirmaţie se referă la angina de decubit:

A. apare spre dimineaţa

B. apare imediat la culcare

C. cedează în poziţie şezândă

D. accesele sunt mai intense

E. accesele sunt mai prelungite – până la 30 min

Răspuns: BC

376. CM. Selectaţi trei verigi principale responsabile de declanşarea insuficienţei coronariene:

A. tulburarea coagulabilităţii sangune

B. infecţia

C. modificarea organică a vaselor coronariene

D. spasmul vascular

E. tulburări autoimune

Răspuns: ACD

377. CS.Menționați care factor endotelial posedă cel mai puternic efect vasoconstrictor:

A. prostaciclina

B. endotelina
C. angiotensina II

D. oxidul de azot

E. tromboplastina

Răspuns: B

378. CS. Menționați cum se manifestă electrocardiografic ischemia miocardului:

A. deformarea complexului QRS

B. negativizarea undei T

C. scurtarea intervalului PQ

D. micşorarea amplitudinei undei P

E. subdenivelarea segmentului ST

Răspuns: B

379. CM. Menționați scopul efectuării probei cu efort fizic dozat:

A. aprecierea calităţii vieţii pacientului

B. clasamentul anginei pectorale

C. diagnosticul anginei pectorale

D. evaluarea pronosticului bolii

E. selectarea tratamentului

Răspuns: BC

380. CM. Care metodă de diagnostic determină indicaţiile şi contraindicaţiile angioplastiei


coronariene şi bypass-ului aortocoronarian?

A. monitorizarea Holter

B. testul cu efort fizic dozat

C. scintigrafia miocardului

D. ecocardiografia

E. coronaroangiografia
Răspuns: E

381. CM. Selectaţi grupele de remedii antianginoase tradiţionale:

A. diuretice

B. nitraţii

C. antagoniştii ionilor de Ca

D. statinele

E. β-blocantele

Răspuns: BCE

382. CS. Selectaţi cel mai frecvent efect advers al nitraţilor:

A. vertije

B. somnolenţă

C. dureri abdominale

D. cefalee

E. edeme pe gambe

Răspuns: D

383. CM. Menționați care sunt contraindicaţiile pentru administrarea β-blocantelor:

A. tahicardia sinusală

B. bradicardia sinusală

C. bloc AV complet

D. hipertensiunea arterială

E. hipotensiunea arterială

Răspuns: BCE

384. CM. Selectaţi preparatele din grupul antagoniştilor de Ca:

A. enalapril
B. nifedipina

C. diltiazem

D. metoprolol

E. verapamil

Răspuns: BCE

385. CS. Indicați care este remediul antiagregant de elecţie folosit în tratamentul cardiopatiei
ischemice:

A. ticlopidina

B. dipiridamolul

C. pentoxifilina

D. aspirina

E. acidul nicotinic

Răspuns: D

386. CS. Menționați din ce grup de remedii medicamentoase face parte Simvastatina:

A. antiagregante

B. hipolipimiante

C. metabolice

D. hipotensive

E. vasodilatatoare

Răspuns: B

Hipertensiune arteriala

387. CS. Menționați ce determinăm în stadiul clinic I de evoluţie a hipertensiunii arteriale:


A. Hipertrofia ventriculului sting
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C. Proteinurie lejeră şi/sau sporirea uşoară a creatininei plasmatice
D. Lipsa semnelor obiective de afectare a organelor ţintă
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele
iliace, femurale şi în aortă
Răspuns corect: D

388. CS. Menționați de ce este cauzat semnul încrucişării sau „Salus-Gunn”:

A. Hemoragiile liniare sau ovale la nivelul retinei.


B. Edemul retinei.
C. Edemul difuz al papilei nervului optic
D. Spasmarea locală sau îngustarea generalizată a arterelor retinei.
E. Comprimarea locală a venelor de către arterele torsionate în locul încrucişerii lor.
Răspuns corect:E.

389.CS. Indicați ce denotă semnul încrucişării sau „Salus-Gunn”:


A. Hipertensiune arterială de scurtă durată.
B. Hipertensiune arterială de timp îndelungat
C. Hemoragie în regiunea maculară
D. Edem papilar marcat
E. Vedere ca prin ceaţă
Răspuns corect: B.

390. CM.Menționați semnele de afectare a organelor ţintă prezente în stadiul clinic II al


evoluţiei hipertensiunii arteriale:
A. Hipertrofia ventriculului stâng (ECG, ecografic)
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C. Ictus
D. Proteinurie lejeră şi/sau sporire uşoară a creatininei plasmatice(1,2-2,0 mg/dl)
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele
carotide, iliace, femurale şi în aortă
Răspuns corect: ABDE.

391. c.s. Indicați ce reflectă în cardiopatia hipertensivă „ritmul de galop”:


A. Leziuni aterosclerotice în arterele mezenterice
B. Complianţa ventriculară afectată
C. Leziuni arteriale care au loc în vasculita de sistem
D. Leziuni arteriolare în cadrul hipertensiunii arteriale maligne
E. Reflectă afectarea renală
Răspuns corect: B.

392. c. s. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială sistolică


izolată:
A. Sistolică130-139 mmHg,diastolică 85-89 mmHg
B. Sistolică ≥180 mmHg, diastolică ≥110 mmHg.
C. Sistolică ≥140 mmHg, diastolică < 90 mmHg.
D. Sistolică 160-179 mmHg, diastolică 100-109 mmHg.
E. Sistolică 140-159 mmHg, diastolică 90-99 mmHg.
Răspuns corect: C.

393. c.s. Menționați ce atestă turgescenţa marcată a venelor jugulare la pacientul cu


hipertensiune arterială:
A. Coarctaţie aortică
B. Obezitate trunculară
C. Decompensarea gravă biventriculară
D. Sindrom Cushing
E . Tromboflebită superficială
Răspuns corect: C

394. c.m. Menționați simptomele tipice pentru hipertensiunea arterială:


A. Cefalee (frontală,occipitală,constrictivă, matinală)
B. Diaree
C. Manifestările neuropsihice (iritabilitate, anxietate, astenie)
D. Tulburări de vedere şi auditive (vedere neclară, scotoame, acufene)
E. Constipaţii
Răspuns corect: ACD

395. c.s. Indicați ce semnalează asimetria pulsului la membrele superioare la un


hipertensiv în stare critică:
A. Criză hipertensivă
B. Disecţie de aortă
C. Obezitate
D. Personalitate astenică
E. Afectare cerebrovasculară
Răspuns corect: B

396. c.s. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială de gradul II


(moderată):
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90
mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100-
109 mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85- 89
mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90-99
mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110
mmHg.
Răspuns corect: B.

397. c.s. Menționați valorile tensiunii arteriale înhipertensiunea arterială de gradul III
(severă):
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90
mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100-
109 mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85-89
mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90-99
mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110
mmHg.
Răspuns corect: E.

398. c.m. Indicați semnele radiologice în hipertensiunea arterială cu stază pulmonară


venoasă:
A. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
B. „Imaginea cifrei 3”
C. Edem pulmonar interstiţial
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale
Răspuns corect: ACD.

399. c.m. Indicați semnele radiologice care pot contribui la depistarea coarctaţiei de
aortă:
A. „Imaginea cifrei 3”
B. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
C. Edem pulmonar interstiţial
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale.
Răspuns corect: AE.
400. c.m. În stadiul clinic III de evoluţie a hipertensiunii arteriale afectarea creierului
include:
A. Atacul ischemic tranzitoriu
B. Ictusul
C. Encefalopatia hipertensivă avansată
D. Îngustarea generalizată sau locală a arterei retinei
E. Claudicaţie intermitentă.
Răspuns corect: ABC.

401. c.s. Menționați ce semnalează apariţia suflului diastolic în punctul de auscultaţie


a aortei la un pacient cu hipertensiune arterială îndelungată:
A. Stenoza aortei
B. Disecţia aortică cu extensie proximală spre valva aortică
C. Complianţă cardiacă afectată
D. Majorarea presiunii telediastolice în VS
E. Prezenţa zgomotului III şi IV la auscultaţia cordului.
Răspuns corect: B.

402. c.m. Menționați semnele caracteristice pentru hipertensiunea arterială


endocrină din sindromul Cushing:
A. Obezitate trunculară (redistribuirea de tip androgen a ţesutului adipos)
B. „Faţă în lună plină”
C. Atrofia pielii cu desen vascular manifest
D. Striuri rozacee în regiunea inferioară a abdomenului
E. „Livedo reticularis”
Răspuns corect: ABCD

403. c.s. Indicați caracteristică electrocardiografică a indicelui Socolov-Lyon:


A. Voltaj crescut a undei R în toate derivaţiile toracice
B. Unda S în derivaţia toracică V1 + unda R în derivaţiile toracice V5-6 va fi mai înaltă
de 35 mm (SV1 + RV5-6>35 mm)
C. Unda T este aplatizată sau negativă
D. Segmentul ST subdenivelat
E. Devierea axei electrice ale cordului (AEC) spre stânga.
Răspuns corect: B.

404. c.s. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială de gradul I


(uşoară):
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90
mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160-179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100-
109 mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130-199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85-89
mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140-159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90-99
mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110
mmHg.
Răspuns corect: D.

405. c.m. Enumerați criteriile utilizate pentru aprecierea riscului cardiovascular la


pacienţii cu hipertensiune arterială:
A. Dislipidemie (colesterol seric total >6,5 mmol/l, sau LDL-colesterol > 4,0 mmol/l)
B. HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi < 1,2 mmol/l la femei
C. Proteina C-reactivă ≤ 1 mg/dl
D. Obezitate abdominală (circumferinţa abdominală la bărbaţi ≥ 102 cm şi la femei
≥ 84 cm)
E. Fumatul
Răspuns corect: ABDE

406. c.m. Menționați acuzele bolnavului cu hipertensiune arterială:


A. Palpitaţii
B. Dispnee la efort fizic
C. Accese de angor pectoral
D. Durere precordială de diferită durată
E. Surditate
Răspuns corect: ABCD

407. CM. Indicați valoarea indecelui intimă medie care nu indică afectarea subclinică de
organ ţintă:
A. 0,55mm
B. 0,65 mm
C. 0,75 mm
D. 0,85 mm
E. 0,95 mm
Raspuns corect E

408. CM. Indicați valoarea indecelui gleznă - braț care indică afectarea subclinică de organ
ţintă:
A. mai mică de 1,3mm
B. 1,4 mm
C. 0,6 mm
D. 0,7 mm
E. mai mare de 0,9 mm
Raspuns corect AE

409. CM. Indicați afirmațiile adevărate pentru afectarea subclinică de organ:


A. Scăderea ratei de filtrare glomerulare < 60 ml/min/1,73 m2
B. Scăderea clearance-ului creatininei < 60 ml/min
C. Scăderea ratei de filtare glomerulare > 80 ml/min/1,73 m2
D. Scăderea clearance-ului la creatinină > 80 ml/min
E. Microalbuminurie 30-300 mg/24h
Raspuns corect ABE

410.CS. Indicați care combinaţie de medicamente antihipertensive nu este recomandată


pacienţilor cu sindrom metabolic:
A. Beta blocant şi diuretice tiazidice
B. Blocant al canalelor de calciu şi inhibitori a enzimei de conversie
C. Blocant al canalelor de calciu şi antagonist al receptorilor angiotensinei
D. Blocant al canalelor de calciu şi diuretic tiazidic
E. Beta blocant şi blocant al canalelor de calciu
Rasuns corect A

411. CM. Indicați care sînt preparatele de elecţie în hipetensiunea sistolică izolată la
vârstnic:
A. diuretice
B. blocante canalelor de calciu
C. alfa-1 blocante
D. alfa-2 agonişti cu acţiune centrală
E. vazodilatatoare directe
Raspuns corect AB
412. CS. Indicați care grupă de preparate în hipetensiunea arterială la diabetici întîrzie
apariţia nefropatiei:
A. Beta blocantele
B. Diureticele tiazidice
C. Diureticele care economisesc potasiu
D. Antagonişti ai receptorilor de aldosteron
E.Inhibitorii enzimei de conversie
Raspuns corect E

413. CM. Menționați medicamentele antihipertensive administrate în hipetensiunea


arterială în sarcină:
A. Metildopa
B. Inhibitorii enzimei de conversie
C. Sartani
D. Amiodarona
E. Blocantele canalelor de calciu
Raspuns corect AE

414. CS. Notați medicamentul de elecţie folosit în disecţia de aortă:


A. Captopril
B. Enalapril
C. Lisinopril
D. Ramipril
E. Nitroprusiat de natriu
Raspuns corect E

415. CS. Notați doza de acid acetilsalicilic suficientă ca antiagregant:


A. 25 - 50 mg/zi
B. 50 - 65 mg/zi
C. 75 - 100 mg/zi
D. 110 - 150 mg/zi
E. 325 mg/zi
Raspuns corect C

416. CS. Menționați mecanismul antiagregant al acidului acetilsalicilic:


A. Inhibă oxidazele citocromului hepatic
B. Inhibă acţiunea serotoninergică
C. Inhibă receptorii H1
D. Inhibă receptorii H2
E. Inhibă sinteza de tromboxan A2
Raspuns corect E

Dislipidemiile

417.c.m. Menționați reprezentanţii principali a lipidelor sangvine:


A. Trigliceridele
B. γ-globulinele
C. Acizii graşi neestereficaţi
D. Fosfolipidele
E. Colesterol.
Răspuns corect: ACDE.

418.c.m. Menționați afirmațiile corecte pentru sindromul metabolic:


A. Circumferinţa abdominală >102 cm bărbaţi şi >84 cm femei
B. Trigleceride ≥ 1,7 mmol/l
C. HDL-Colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi <1,3 mmol/l la femei
D. Tensiunea arterială ≤ 120/80 mm.Hg
E. Glicemia ≥ 6,1 mmol/l.
Răspuns corect: ABCE.

419.c.m. Menționați care sunt căile de reciclare a colesterolului:


A. Reutilizarea colesterolului pentru sintesa lipoproteinelor
B. Stocarea în rinichi
C. Stocarea în interiorul hepatocitelor
D. Excreţia cu urina
E. Excreţia cu bila
Răspuns corect: ACE
420.c.m. Indicați care sunt factorii care conduc la scăderea HDL-colesterolului:
A. Obezitatea
B. Dieta săracă în carbohidraţi
C. Fumatul
D. Diabetul zaharat tip 2
E. Factorii genetici
Răspuns corect: ACDE.

421.c.s. Menționați care lipoproteine transportă colesterolul tisular de la ţesuturile periferice


spre ficat și realizează un efect protector vascular:
A. Lipoproteinele cu densitate foarte mică (VLDL)
B. Lipoproinele cu densitate intermediară (IDL)
C. Lipoproinele cu densitate mică (LDL)
D. Lipoproinele cu densitate mare (HDL)
E. Chilomicronii
Răspuns corect: D.

422. c.m. Enumerati factorii de risc lipidici pentru cardiopatia ischemică:


A. Nivelul crescut de LDL- colesterol
B. Nivelul scazut de LDL - colesterol
C. Nivelul crescut de trigliceride
D. Nivelul crescut de non-HDL-colesterol
E. Nivelul micsorat de HDL- colesterol
Raspuns corect: ACDE

423. c.m Menționați afirmațiile corecte pentru dislipedimia aterogenă:


A. Cresterea nivelului de trigliceride ≥ 1,7 mmol/ l
B. Scaderea nivelului de trigliceride ≤ 1,7 mmol/ l
C. Nivel crescut de lipoproteine cu densitate joasă (LDL)
D. Nivel scăzut de lipoproteine cu densitate joasă (LDL)
E. Reducerea nivelului de lipoproteine cu densitate înaltă (HDL)
Raspuns corect: ACE

424. c.m. Enumerati factorii de risc non-lipidici modificabili pentru cardiopatia ischemică:
A. Hipertensiunea arterială
B. Hipotensiunea arterială
C. Fumatul
D. Diabetul zaharat
E. Dieta aterogenica
Raspuns corect: ACDE

425. c.m. Menționați principalele stigmate oculare ale hiperlipidemiei:


A. Xantelasma
B. Semnul Salus-Gunn
C. Arcul cornean
D. Strabismul
E. Lipaemia retinalis
Raspuns corect: ACE

426. c.m. Enumerați biomarcherii care indică tulburările metabolismului lipoproteinelor:


A. Estrogenii
B. Colesterolul total
C. Trigliceridele
D. HDL colesterolul
E. LDL colesterolul
Raspuns corect: BCDE

427. c.s. Indicați care sunt valorile normale ale colesterolului total la adult:
A. < 5,5 mmol/l
B. < 5,8 mmol/l
C. < 5,0 mmol/l
D. < 6,0 mmol/l
E. < 6,2 mmol/l
Raspuns corect: C

428. c.s. Menționați valorile normale ale trigliceridelor la adult:


A. 2,2 mmol/l
B. 2,5 mmol/l
C. 2,8 mmol/l
D. 1,7 mmol/l
E 3,0 mmol/l
Raspuns corect: D

429.c.m. Menționați ce măsuri include modificarea stilului de viaţa și tratamentul


nemedicamentos al hiperolesterimiei:
A. Scaderea consumului de grăsimi saturate
B. Majorarea consumului de glucide
C. Scaderea consumului de colesterol < 200 mg/zi
D. Majorarea consumului de fibre (10-25 g/zi )
E. Majorarea activităţii fizice
Raspuns corect: ACDE

430.c.m. Menționați prin ce componente se elevează colesterolul total:

A. Cresterea de LDL- colesterol: tipul II A


B. Micşorarea de LDL- colesterol
C. Cresterea de HDL- colesterol: hiper α – lipoproteine
D. Creşterea de VLDL - colesterol
E. Elevarea trigliceridelor
Raspuns corect: ACDE

431. c.s. Notați afirmația corectă care definește ateroscleroza:


A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele
mari şi medii
B. Reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii plăcii
aterosclerotice, cu consecinţe potenţial fatale
C. Reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterial
D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este
precursor deacizi biliari şi hormoni sterolici.
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70%) din
colesterolul total plasmatic
Răspuns corect: A.

432.c.s.Notați afirmația corectă care definește aterotromboza:


A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele
mari şi medii
B. Reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii plăcii
aterosclerotice, cu consecinţe potenţial fatale
C. Reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterial
D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este
precursor de acizi biliari şi hormoni sterolici.
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din
colesterolul total plasmatic
Răspuns corect: B.
433.c.s.Notați afirmația corectă care definește arterioscleroza:
A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele
mari şi medii
B. Reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii plăcii
aterosclerotice, cu consecinţe potenţial fatale
C. Reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterial
D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este
precursor de acizi biliari şi hormoni sterolici.
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din
colesterolul total plasmatic
Răspuns corect: C.

434. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru fracția HDL a colesterolului:
A. Constitue 20-30% din colesterolul total
B. Are proprietăţi anti-aterogene, protejând sistemul arterial împotriva injuriei
aterogene
C. Conţine două tipuri majore de apoproteine (apo A-I şi apo A-II)
D. Extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi la ficat pentru a fi
eliminat pe cale intestinală
E. Este aterogen şi proporţional corelat cu riscul evenimentelor cardiovasculare,
independent de nivelul colesterolului total
Răspuns corect: ABCD.

435. c.m. Menționați tipurile de dislipidemii cunoaşteţi, din punctul de vedere al existenţei
determinismului genetic:
A. Familiale(primare)
B. Hipertrigliceridemie
C. Dobândite (fară transmitere ereditară documentată)
D. Hipercolesterolemie
E. Dislipidemie combinată (mixtă)
Răspuns corect: A,C.

436. c.m. Notați tipurile de dislipidemii care sunt mai frecvente în practică medicală:
A. Familiale(primare)
B. Hipertrigliceridemie
C. Dobândite(fară transmitere ereditară documentată)
D. Hipercolesterolemie
E. Dislipidemie combinată (mixtă)
Răspuns corect: BCDE.

437. c.m. Enumerați componentele terapeutice corecte a pacientului cu dislipidemie:


A. Modificarea stilului de viaţă
B. Dieta
C. Identificarea şi tratarea cauzelor secundare
D. Tratament farmacologic hipolipemiant
E. Tratament farmacologic hipeuricemic
Răspuns corect: ABCD.

438. c.m. Notați principiile generale ale dietoterapiei în hiperlipidemii:


A. Restricţionarea aportului caloric (pentru controlul greutăţii corporale)
B. Creşterea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale integrale, de acizi
graşi polinesaturaţi şi fitosteroli
C. Aportul caloric nelimitat
D. Limitarea aportului de carbohidraţi şi de grăsimi saturate
E. Scăderea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale integrale, de acizi
graşi polinesaturaţi şi fitosteroli
Răspuns corect: ABD.

439. c.m. Enumerați ce include dieta recomandată de Ghidul NCEP-ATP III:


A. Un aport proteic de 15-20% din conţinutul caloric zilnic
B. Grăsimi 35% (numai 7% saturate, < 300 mg/zi aport de colesterol)
C. Un aport proteic de 5-10 % din conţinutul caloric zilnic
D. Restul carbohidraţi
E. Grăsimi 65%
Răspuns corect: ABD.

440. c.m. Notați care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte despre statine în tratamentulul
hipercolesterolemiei:
A. Statinele sunt a doua linie de tratament al dislipidemiilor
B. Statinele sunt primă linie de tratament al dislipidemiilor
C. Statinele reprezintă inhibitori competitivi potenţi ai HMG-CoA (3-hidroxi-3-
metilglutaril coenzima A reductazei, etapa limitatoare de sinteză a colesterolului
D. Reducerea conţinutului intracelular de colesterol induce expresia receptorilor până
la nivelul hepatocitelor
E. Rezultă astfel o reducere a nivelurilor lipoproteinelor plasmatice, prin stimularea
captării la nivel hepatic a LDL-colesterolului circulant
Răspuns corect: BCDE.

441. c.m. Alegeţi afirmaţiile corecte privind efectele statinelor, utilizate în tratamentul
hipercolesterolemiei:
A. Reduc incidenţa bolii cardiace ischemice cu 21-42%, având un rol major în prevenţia
primară şi secundară
B. Accelerează ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar tratamentul intensiv
cu anumite preparate induce chiar regresia aterosclerozei coronariene
C. Au multiple efecte pleiotrope prin care măresc riscul cardiovascular independent de
reducerea fracției LDL a colesterolului.
D. Încetinesc ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar tratamentul intensiv
cu anumite preparate induce chiar regresia aterosclerozei coronariene
E. Au multiple efecte pleiotrope prin care scad riscul cardiovascular independent de
reducerea fracției LDL a colesterolului.
Răspuns corect: ADE.

442. c.m. Notați care sunt precauţiile administrării statinelor în tratamentul


hipercolesterolemiei:

A. Vârstnici, femei
B. Insuficienţă renală
C. Boli hepatice cronice şi abuz de alcool
D. Medicamente asociate, hipotiroidism
E. Bolile pericardului
Răspuns corect: ABCD.

443. c.m. Notați mecanismele implicate în patogenia aterosclerozei:


A. Inflamaţia peretelui arterial reprezintă focarul promotor major în dezvoltarea
aterosclerozei
B. Stimulul principal este reprezentat de injuria endoteliului vascular
C. Nu are loc inflamaţia peretelui arterial
D. Nivelurile crescute de LDL colesterol, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul
zaharat, anomaliile genetice, excesul de homocisteină sau agenţii infecţioşi induc
disfuncţia endotelială ca primă treaptă a progresiei spre placa de aterom
E. Sunt prezente mai multe anomalii ale fracţiunilor lipidice asociate
Răspuns corect: ABD.

444. c.m. Notați afirmaţiile corecte despre ateroscleroza:


A. Este o boală inflamatorie
B. Este însoţită de niveluri serice crescute ale markerilor inflamaţiei, inclusiv proteina C
reactivă, cu valoare prognostică dovedită
C. Inflamaţia contribuie la iniţierea, progresia şi ruptura plăcilor aterosclerotice
D. Diverşi stimuli de tipul fumatului, hipertensiunii arteriale, obezităţii sau inflamaţiei
duc la activarea celulelor endoteliale
E. Este o boală infecţioasă
Răspuns corect: ABCD.

445. c.m. Notați afirmaţiile corecte pentru măsurile de modificare a stilului de viaţa:
A. Renunţarea la fumat
B. Efortul fizic izotonic regulat
C. Fumatul abundent
D. Controlul greutăţii corporale
E. Scăderea excesului ponderal
Răspuns corect: ABDE.

446. c.m. Notați reacţiile adverse posibile la utilizarea statinelor în tratamentul


dislipidemiilor:
A. Creşterea asimptomatică tranzitorie a transaminazelor hepatice.
B. Afectarea muşchilor scheletici:mialgii, miozită
C. Tulburări gastro-intestinale: greaţa, dispepsie, flatulenţă, diaree sau constipaţie, rar
pancreatită
D. Miocardită
E.Cefalee (până la 10% din pacienţi)
Răspuns corect: ABCE.

Infarctul Miocardic Acut

447. c.m.Menționați cauzele infarctului miocardic acut:


A. Ruptura de placă aterosclerotica
B. Tromboza coronariana
C. Spasmul coronarian
D. Vegetaţii endocardice
E. Ocluzia vasului coronarian
Raspuns corect: ABCE

448. c.m. Menționați extinderea infarctului miocardic în peretele venticular:


A. Subendocardial
B. Subepitelial
C. Intramural
D. Transmural
E. Subepicardial
Raspuns corect: ACDE

449. c.m Menționați factorii humorali care duc la apariţia spasmului coronanian:
A. Endotelina
B. Sideroblaştii
C. Tromboxanul A2
D. Reducerea oxidului nitric
E. Sfacelul
Raspuns corect: ACD

450. c.m. Notați acuzele pacientului cu infarct miocardic acut:

A. Durere retrosternală cu durata mai mult de 20 minute


B. Durere traheobronşică
C. Durere iradiază în umăr, omoplat, mâna stângă
D. Dispnee
E. Transpiraţie pronunţată
Raspuns corect: ACDE

451. c.m. Menționați datele obiective ale pacientului cu infarct miocardic acut:
A. Pacient agitat
B. Tegumente palide, umede
C. Acrocianoză
D. În pulmoni raluri umede
E. Acorie
Raspuns corect: ABCD

452. c.s. Menționați ce reprezintă unda Q patologică pe ECG:


A. Zona Zoster
B. Zona de necroză
C. Zona de leziune
D. Zona de ischemie
E. Zona critică Brock
Răspuns corect: B

453. c.s. Zona de leziune pe ECG în infarctul miocardic acut se manifestă prin:

A. Sindrom Leriche
B. Sindrom Meigs
C. Sindrom Raynaud
D. Sindrom Lutembacher
E. Supradenivelarea segmentului ST
Raspuns corect: E

454. c.s. Notați ce reprezintăpe ECG unda T înalt pozitiva sau T negativă în infarctul miocardic
acut:

A. Timpul de conducere atrioventriculară


B. Durata totală a sistolei electrice ventriculară
C. Timpul de conducere a impulsului la nivelul joncţiunii atrioventriculare
D. Depolarizarea atrială
E. Zona de ischemie
Raspuns corect: E

455. c.m. Indicați cese înregistrează pe ECG în faza supraacută a infarctului miocardic:
A. Supradenivelarea progresivă a segmentului ST
B. Zgomotul III
C. Unda T amplă monofazică (unda Pardee)
D. Zgomotul IV
E. Zgomotul metalic
Raspuns corect: AC
456. c.m. Indicați ce se înregistrează pe ECG în faza acută a infarctului miocardic:

A. Unda U
B. Apariţia undei Q patologice
C. Reducerea undei R
D. Formarea complexului QS
E. Unda T devine negativă, simetrică
Raspuns corect: BCDE

457. c.m. Notați prin ce modificări ECG se caracterizează infarctul miocadic acut non-Q:

A. Unda P negativă
B. Subdenivelarea segmentului ST
C. Unda T negativă simetrică
D. Scurtarea intervalului PQ
E. Unda P bifazică
Raspuns corect: BC

458. c.m Indicați marcherii biologici de necroză miocardică:


A. Createnin fosfochinazei – MB
B. Lactico dehidrogenazei (LDH)
C. Fierului seric
D. Troponinelor cardiace I sau T
E. Mioglobinei
Raspuns corect: ABDE

459. c.m. Menționați pentru ce este necesară radiografia cutiei toracice în infarctul miocardic
acut:

A. Aprecierea stazei pulmonare


B. Trombemboliei pulmonare
C. Blocurilor atrioventriculare
D. Pneumoniilor asociate
E. Extrasistolelor ventriculare
Răspuns corect: ABD

460. c.m Menționați ce se inregistrează la ecocardiografie în infarct miocardic acut:


A. Hipochinezie
B. Miocloniie
C. Akinezie
D. Dischinezie
E. Trombi intra cavitari
Răspuns corect: ACDE

461. c.m. Menționați criteriile clinice de diagnostic în infarct miocardic acut:

A. Stare anginoasă cu durata peste 20- 30 minute


B. Strabismul
C. Semne de insuficienţă cardiacă acută
D. Şoc cardiogen
E. Stări sincopale
Răspuns corect: ACDE

462. c.m Menționați prin ce manifestă șocul cardiogen în infarct miocardic acut:
A. Hipotensiune arterială ≥ 80/50 mmHg
B. Sindrom Turner
C. Slăbiciune generală, transpiraţie
D. Hipotermie
E. Oligoanurie
Răspuns corect: ACDE

463. c.m. Menționați prin ce manifestă sindromul postinfarctic Dressler:

A. Dureri precordiale persistente


B. Febră
C. Tahicardie
D. Frecătura pericardică
E. Melenă
Răspuns corect: ABCD

464. c.m. Menționați prin ce manifestă anevrizmul ventricular stâng:


A. Bombare a peretelui ventricular subţiat
B. Dischinezia zonei respective
C. Insuficienţă cardiacă cronică
D. Baraj mitral
E. Tulburări de ritm
Răspuns corect: ABCE

465. CM Selectaţi complicaţiile infarctului miocardic acut:

A. şocul cardiogen

B. ruptura peretelui liber ventricular sau a septului interventricular


C. hipertensiune arterială

D. aritmii şi tulburări de conducere

E. aneurism al aortei ascendente

Răspuns: ABD

466. CM Selectați remediile ce se utilizează în infarctul miocardic acut cu scop de tromboliză:

A. streptokinaza

B. actilyse

C. heparina

D. morfina

E. nitroglicerina

Răspuns: AB

467. CM Menționați care sunt contraindicaţiile pentru terapia trombolitică la pacienţii cu infarct
miocardic acut:

A. hemoragie activă

B. vârsta peste 55 ani

C. ulcer gastric în acutizare

D. traumatism grav recent

E. anevrism al vaselor cerebrale

Răspuns: ACDE

468. CM Menționați care sunt cauzele dezvoltării insuficienţei mitrale în infarctul miocardic
acut:

A. ruptură de muşchi papilari

B. tulburări de ritm şi de conducere

C. ruptură de cordaj

D. calcifierea inelului mitral


E. ruptură de cuspă

Răspuns: ACE

469. CM.Notați care remedii medicamentoase se folosesc întratamentul infarctului miocardic


acut fără supradenivelarea segmentului ST:

A. trombolitice

B. betablocante

C. nitraţi

D. analgetice

E. diuretice

Răspuns: BCD

470. CM Menționați complicaţiile precoce ale infarctului miocardic acut:

A. şocul cardiogen

B. moartea subită

C. tulburări de ritm şi de conducere

D. anevrism al ventriculului stîng

E. fibrilatie ventriculară

Răspuns: ABCD

Insuficienţa cardiacă

471.c.m. Numiți mecanismele de realizare a sistemelor compensatorii în insuficienţa cardiacă:

A. Modificările structurale ale cordului (hipertrofie şi dilataţie)


B. Mărirea volemiei (retenţie hidrosalină)
C. Supraîncărcarea cardiomiocitelor cu calciu
D. Bradicardia
E. Adaptarea circulaţiei periferice
Răspuns corect: ABE
472.c.m. Menționați cauzele dezvoltării insufucienţei cardiace acute:

A. Disfuncţie sistolică sau diastolică cardiacă


B. Deviaţie axială
C. Tulburărilor de ritm cardiac
D. Afectării presarcinii
E. Afectării postsacinii

Răspuns corect: ACDE

473.c.m. Menționați cauzele insufucienţei cardiace la tineri:

A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Aritmii
C. Cardiopatie ischemică
D. Maladii congenitale
E. Maladii valvulare,miocardice
Răspuns corect: ABDE

474. c.s. Menționați în care stadiu după Kilip este prezent edem pulmonar franc cu raluri pe
toată suprafaţa câmpurilor pulmonare:

A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Stadiu V

Răspuns corect: C

475 c.s. Menționați în care stadiu după Kilip este prezentă hipotensiune arterială
≤ 90mm/Hg, oligurie, cianoză, diaforeză.

A. Stadiul I
B. Sadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Stadiu V
Răspuns corect: D.

476. c.s Menționați în care stadiu după Kilip sunt prezente raluri umede în ariile inferioare ale
câmpurilor pulmonare, zgomot III de galop, semne de congestie pulmonararăşi hipertensiune
venoasă pulmonară.

A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Stadiul V
Răspuns corect: B.

477. c.s. În insuficienţa cardiaca cronică ortopneea este o poziţie forţată:

A. Pentru micşorarea durerii


B. Pentru facilizarea expectoratiei
C. Pentru micşorarea durerilor abdominale
D. Pentru micşorarea durerilor cardiace
E. Dispnee respiratorie de repaus cu participarea musculaturii accesorii respiratorii
Somn cu ½ de trunchi ridicat pe perne
Răspuns corect: E.

478. c.m. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţă cardiacă cronică stângă:

A. Dispnee
B. Tuse preponderent nocturnă
C. Hemoptezie
D. Astenie (fatigabilitate)
E. Anorexie
Răspuns corect: ABCD

479. c.m. Menționați ce semne obiective determinăm în insuficienţa cardiacă cronică stângă:
A. Ortopnee
B. Cianoză
C. Tegumente reci
D. Transpiraţii profuze
E. Hepatomegalie
Răspuns corect: ABCD.

480. c.m. Menționați ce simptome sunt prezente în insuficienţa cardiacă cronică dreaptă:

A. Hepatalgie
B. Greaţă
C. Anorexie, vărsături
D. Balonări postprandiale
E. Diplopie

Răspuns corect: ABCD.

481. c.m. Menționați ce semne obiective determinăm în insuficienţă cronică dreaptă:

A. Turgescenţa venelor superficiale, jugulare


B. Nevi pigmentari
C. Edeme hidrostatice
D. Hepatomegalie
E. Suicter

Răspuns corect: ACDE

482. c.m. Menționați ce modificări cardiace determinăm în insuficienţă cronică dreaptă:

A. Pulsaţie epigastrică
B. Şoc cardiac amplificat
C. Clapotaj
D. Lărgirea matităţii relative a cordului spre dreapta
E. Lărgirea matităţii absolute a cordului

Răspuns corect: ABDE

483. c.m. Menționați ce modificări cardiace auscultative determinăm în insuficienţă cronică


dreaptă:
A. Accentul zgomotului II la focarul pulmonarei
B. Suflu diastolic
C. Semnul Graife
D. Suflu sistolic din insuficienţa tricuspidiană funcţională
E. Galop protodiastolic drept

Răspuns corect: ABDE

484. c.m. Menționați ce efecte manifestă furosemida în tratamentul insuficienţii cardiace acute:

A. Fibrinolitice
B. Vazodilatotoare
C. Vazoconstrictoare
D. Diuretic
E. Anitaritmice

Răspuns corect: BD

485. c.m. Enumerați efectele administrării spironolactonei în insuficienţa cardică cronică:

A. Blocării receptorilor AT1 ai angiotenzinei II


B. Diuretice
C. Antifibrinogenetice
D. Inhibării progresiei hipertrofiei miocardului
E. Blocării canalului de calciu
Răspuns corect: BCD

486. c.m. Enumerați efectele administrării inhibitoriilor enzimei de conversie a angiotensinei în


insuficienţa cardiacă cronică:

A. Alungesc intervalul Q-T


B. Reduc vasocontricţia cauzată de angiotensină
C. Micsorează retenţia de sodiu şi apă
D. Reduc degradarea bradichiniei
E. Majorează formarea prostaglandinelor vasodilatotoare
Răspuns corect: BCDE

487.CS Menționați simptomul primordial al insuficienței cardiace cronice stângi:

A. Tusea
B. Hemoptizia
C. Dispneea
D. Astenia
E. Respiratia Chyne-Stoke
Răspuns:C

488. CS Indicați cea mai frecventă cauză a insuficienței ventriculare drepte :

A. Miocardită
B. Tromboembolismul pulmonar acut
C. Valvulopatii
D. Infarct miocardic acut
E. Tulburări de conducere
Răspuns: B

489.CS Menționați în ce patologie este recomandată clasificărea insuficienței cardiace după


Killip :

A. Hipertensiune arterială
B. Valvulopatii
C. Infarct miocardic acut
D. Miocardite
E. Pericardite
Răspuns:C

490.CS Menționați ce presupune clasa funcţională III NYHA a insuficienței cardiace cronice
conform clasificării funcționale:

A. Limitarea importantă a efortului fizic, fără simptome în repaus


B. Limitarea importantă a efortului fizic, cu simptome în repaus
C. Limitarea minimală a efortului fizic
D. Simtomele doar în repaus
E. Activitatea fizică uzuală este efectuată fără limitări
Răspuns: A
491.CS Menționați factorii favorizanți ai insuficientei cardiace, cu excepția:

A. Anemiile severe
B. Infecțiile, stările febrile
C. Tulburările de ritm
D. Ischemia miocardului
E. Aportul scăzut în alimentație de sare și lichide
Răspuns: E

492.CS Menționați criteriul ce stă la baza clasificarii insuficientei cardiace după NYHA :

A. Tahicardia
B. Dispneea
C. Bradicardia
D. Astenia
E. Tusea
Răspuns: B

493. CS Menționați ce preparate reduc presarcina și scad tensiunea hidrostatică în capilarele


pulmonare:

A. Analgezice opioide
B. Diuretice
C. Adrenomimetice
D. Bronholitice
E. Antiinflamatoare nesteroidene
Răspuns: B

494.CS Menționați indicaţiile pentru modificarea stilului de viaţă în insuficienţa cardiacă cronică
cu excepţia :

A. Monitorizarea greutăţii
B. Activitate fizică intensă
C. Restricţia de sodiu
D. Monitorizarea aportului de lichide
E. Recunoaşterea simptomatologiei
Răspuns: B

495.CS Enumerați masurile legate de stilul de viață a pacienților cu insuficienta cardiaca,


presupun următoarele, cu excepția:

A. Restricția de sodiu
B. Monitorizarea greutății
C. Întreruperea fumatului
D. Alimentația bogată în grăsimi şi lichide
E. Antrenament fizic specific
Răspuns: D

496.CM Selectaţi simptomele și semnele caracteristice pentru insuficienta cardiaca stîngă:

A. Dispnee
B. Tuse, hemoptizii
C. Hepatomegalie
D. Turgescența jugulară
E. Edeme periferice
Răspuns: AB

497.CM Notaţi simtomele și semnele caracteristice pentru un pacient cu insuficienta cardiaca


dreaptă:

A. Acrocianoză, transpirații
B. Edeme periferice
C. Suflu sistolic apical (regurgitaremitralăsecundară)
D. Hepatomegalie
E. Suflu sistolic endapexian (regurgitare tricuspidiană secundară)
Răspuns:BDE

498. CM Enumerați investigațiile obligatorii pentru precizarea diagnosticului de insuficienta


cardiaca:

A. Electrocardiograma
B. Radiografia toracică
C. Tomografia computerizată a cordului
D. Ecografia cardiacă transtoracică
E. Ecografia cardiacă transesofagiană
Răspuns:ABD

499.CM Menționați grupe de medicamente administrate în terapia farmacologică a insuficientei


cardiace:

A. Anticolinergice selective
B. Diuretice
C. Betablocante
D. Inhibitorii enzimei de conversie
E. Antibacteriene
Răspuns: BCD
500.CM Enumerați complicațiile insuficienţei cardiace:

A. Insuficiența funcțională de organe


B. Aritmii și moarte subită
C. Tromboze endocavitare cu emboli sistemice și pulmonare
D. Ciroză hepatică de stază
E. Hemoragie digestivă superioară
Răspuns: ABCD

GASTROLOGIE

ESOFAG SIMPLU

1. Care dintre următoarele manifestări NU este caracteristică pentru acalazia cardiei la


examenul radiologic baritat al esofagului:
a) [ ] Îngustare conică în regiunea sfincterului esofagian inferior
b) [ ] Dilatare suprastenotică a esofagului
c) [ ] Alungirea esofagului ('S'- formă)
d) [ ] Resturi alimentare în esofag
e) [x] Proba cu nitroglicerină negativă
---------------------------------------------------------------------
2. Prezenţa cancerului esofagian se confirmă prin:
a) [ ] Prezenţa regurgitaţiei
b) [ ] Prezenţa disfagiei
c) [ ] Pierderea în greutate
d) [ ] Anemia
e) [x] Rezultatul pozitiv în studiul histologic
---------------------------------------------------------------------
3. Numiți care țesut este caracteristic pentru mucoasa esofagului:
a) [x] Epiteliu scuamos pluristratificat
b) [ ] Epiteliu columnar
c) [ ] Epiteliu glandular
d) [ ] Ţesut conjunctiv lax
e) [ ] Ţesut muscular
---------------------------------------------------------------------
4. Identificați caracteristica care definește odinofagia:
a) [ ] Miros neplăcut din cavitatea bucală
b) [x] Durerea ce însoţeşte procesul de deglutiţie
c) [ ] Dificultate de înghiţire alimentelor lichide
d) [ ] Senzaţie de arsură în proiecţia esofagului
e) [ ] Durerea retrosternală însoţită de mers pe scări
---------------------------------------------------------------------
5. Selectați în care caz NU este necesară endoscopia digestivă superioară la pacienții cu boală
de reflux gastroesofagian:
a) [ ] În prezenţa semnelor de alarmă
b) [ ] Pacient non-responder la terapia cuinhibitorii pompei de proton
c) [ ] Vârsta > 50 ani
d) [ ] În caz cînd este prezent riscul pentru esofagul Barrett
e) [x] Prezența semnelor clinice clasice
---------------------------------------------------------------------
6. Selectați afirmația pentru care pH-monitoringul esofagian NUeste indicat:
a) [ ] Confirmarea bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) la pacienţii endoscopic-negativi
b) [ ] BRGE cu simptome atipice şi extraesofagiene
c) [ ] Selecţia pacienţilor pentru chirurgia anti-reflux
d) [ ] Tratamentul anti-reflux eşuat
e) [x] Confirmarea BRGE la pacienţii endoscopic-pozitivi
---------------------------------------------------------------------
7. Indicați grupul de medicamente necesare pentru tratamentul bolii de reflux
gastroesofagian:
a) [ ] Antibacteriene pentru eradicarea Helicobacter pylori
b) [x] Antisecretorii: IPP
c) [ ] Colinolitice
d) [ ] Diuretice
e) [ ] Beta- adrenoblocante
---------------------------------------------------------------------
8. Marcați afirmația corectă despre eliminarea globală de rutină a alimentelor care pot cauza
refluxul în cazul BRGE:
a) [x] Nu se recomandă în tratamentul bolii de reflux gastroesofagian (BRGE)
b) [ ] Se recomandă în tratamentul BRGE
c) [ ] Se recomandă concomitent cu administrarea inhibitorilor pompei de proton (IPP)
d) [ ] Se recomandă concomitent cu administrarea H2-blocanţilor
e) [ ] Se recomandă numai în BRGE asociată cu gastrita
---------------------------------------------------------------------
9. Pentru care patologie NU este caracteristică odinofagia?
a) [x] Boaladerefluxgastroesofagian
b) [ ] Esofagitaherpetică
c) [ ] Esofagitamedicamentoasă
d) [ ] Canceresofageal
e) [ ] Esofagitacaustică
---------------------------------------------------------------------
10. Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunţată la alimentele
lichide decât la solide:
a) [x] Acalazia cardiei
b) [ ] Adenocarcinom esofagian
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Diverticuli esofagieni
e) [ ] Esofagul Barrett
---------------------------------------------------------------------
11. În care porțiune a esofagului cel mai frecvent sunt situate anastomozele porto-cavale
esofagiene?
a) [ ] În porţiunea proximală a esofagului
b) [ ] În treimea medie a esofagului
c) [x] În porţiunea distală a esofagului
d) [ ] Pe tot traiectul esofagului
e) [ ] La nivelul treimii superioare și medii a esofagului
---------------------------------------------------------------------
12. Numiți maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic:
a) [ ] Cancerul gastric
b) [ ] Acalazia cardiei
c) [x] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Gastrita cronică tip A
e) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori
---------------------------------------------------------------------
13. Identificați în ce patologie este prezentă metaplazia intestinală a mucoasei esofagiene:
a) [ ] Ulcerul esofagian
b) [ ] Stenoza esofagiană
c) [x] Esofagul Barrett
d) [ ] Esofagita erozivă
e) [ ] Esofagita candidozică
---------------------------------------------------------------------
14. Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza ulcerului peptic:
a) [x] Acidul clorhidric
b) [ ] Formarea mucusului
c) [ ] Secreţia de bicarbonaţi
d) [ ] Prostaglandinele
e) [ ] Oxidul nitric
---------------------------------------------------------------------
15. Identificați pentru ce patologie monitorizarea pH esofagian în 24 ore are valoare
diagnostică:
a) [ ] Hernia gastrică paraesofagienă
b) [ ] Esofagul Barrett
c) [ ] Spasmul esofagian difuz
d) [ ] Acalazia cardiei
e) [x] Boala de reflux gastroesofagian
---------------------------------------------------------------------
16. Identificați testul recomandat pentru confirmarea eradicării Helicobacter Pylori:
a) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig G
b) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig A
c) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig M
d) [ ] Cercetarea histologică a bioptatelor
e) [x] Testul antigen Helicobacter Pylori din materii fecale cu anticorpi monoclonali
---------------------------------------------------------------------
17. Selectați care dintre următoarele opțiuni confirmă prezenţa cancerului esofagian:
a) [ ] Prezenţa regurgitaţiei
b) [ ] Prezenţa disfagiei
c) [ ] Pierderea în greutate
d) [ ] Anemia
e) [x] Rezultatul pozitiv în studiul histologic
---------------------------------------------------------------------
18. Numiți preparatul la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă:
a) [x] Claritromicina
b) [ ] Omeprazol
c) [ ] De-nol
d) [ ] Tetraciclina
e) [ ] Sucralfat
---------------------------------------------------------------------
19. Numiți durata terapiei quadruple nonbismut în tratamentul de eradicare a infecției
Helicobacter pylori:
a) [x] 14 zile
b) [ ] 7 zile
c) [ ] 3 săptămâni
d) [ ] 4 săptămâni
e) [ ] 8 săptămâni
---------------------------------------------------------------------
20. Selectați metoda care NU se recomandă în tratamentul esofagitei cu refluat alcalin biliar:
a) [ ] Măsuri generale antireflux
b) [ ] Colestiramina
c) [ ] Hidroxidul de aluminiu
d) [ ] Sucralfat
e) [x] Preparate antisecretorii
---------------------------------------------------------------------
21. Care este cea mai sensibilă metodă de diagnostic al esofagitei herpetice?
a) [ ] Radiografiabaritată aesofagului
b) [ ] Endoscopiadigestivă superioară
c) [ ] Examencitologic
d) [ ] Cultură pentruHerpesSimplexVirus
e) [x] TestPCRpentruHerpesSimplexVirus
---------------------------------------------------------------------
22. Numiți maladia pentru care disfagia este simptomul tipic:
a) [ ] Ulcerul gastric
b) [x] Acalazia cardiei
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Gastrita cronică tip A
e) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori
---------------------------------------------------------------------
23. Selectați care din medicamentele enumerate poate fi utilizat în tratamentul acalaziei
cardiei:
a) [ ] Rabeprazol
b) [x] Nifedipina
c) [ ] De-Nol
d) [ ] Metronidazol
e) [ ] Domperidon
---------------------------------------------------------------------
24. Specificați simptomul cel mai caracteristic care ar putea indica malignizarea in esofagita
cronică:
a) [x] Disfagie
b) [ ] Pirozis
c) [ ] Sughiț
d) [ ] Arsuri la stomac
e) [ ] Salivație
---------------------------------------------------------------------
25. Care medicament este contraindicat pentru tratamentul acalaziei cardiei?
a) [ ] Nitroglicerina
b) [x] Motilium
c) [ ] Drotaverina
d) [ ] Sedative
e) [ ] Nifedipina
---------------------------------------------------------------------
26. Selectați patologia pentru care este caracteristic absența peristaltismului în esofagul distal
cu motilitate normală în partea proximală?
a) [ ] Acalazia esofagului
b) [x] Sclerodermie
c) [ ] Spasm esofagian difuz
d) [ ] Esofagită
e) [ ] Esofagul Barrett
---------------------------------------------------------------------
27. Numiți boala caracterizată prin hipertonusul sfincterului esofagian inferior:
a) [ ] Sclerodermia
b) [x] Acalazia
c) [ ] Esofagita de reflux
d) [ ] Hernie hiatala
e) [ ] Esofagul Barrett
---------------------------------------------------------------------

GASTRITA SIMPLU
28. Numiți sinonimul noţiunii gastrită cronică tip „B":
a) [ ] Gastrită rigidă
b) [ ] Gastrită granulomatoasă
c) [ ] Gastrită autoimună
d) [x] Gastrită indusă de Helicobacter pylori
e) [ ] Gastrită hipertrofică
---------------------------------------------------------------------
29. Numiți ce fel de gastrită cronică reprezintă Boala Menetrier:
a) [x] Hipertrofică gigantică
b) [ ] Autoimună
c) [ ] Granulomatoasă
d) [ ] Polipoasă
e) [ ] Indusă de Helicobacter pylori
---------------------------------------------------------------------
30. Identificați care este factorul etiologic principal al gastritelor cronice hiperacidice la tineri:
a) [ ] Refluxul duodeno-gastral
b) [x] Infecţia Helicobacter pylori
c) [ ] Alcoolul
d) [ ] Acidul acetilsalicilic
e) [ ] Fumatul
---------------------------------------------------------------------
31. Identificați care este cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase:
a) [ ] Colereticele
b) [ ] Prochineticele
c) [ ] Steroizii anabolici
d) [x] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
e) [ ] Glicozidele
---------------------------------------------------------------------
32. Numiți durata terapiei quadruple cu bismut în tratamentul de eradicare a infecției
Helicobacter pylori:
a) [x] 10 zile
b) [ ] 14 zile
c) [ ] 3 săptămâni
d) [ ] 4 săptămâni
e) [ ] 8 săptămâni
---------------------------------------------------------------------
33. Identificați factorul care nu posedă agresivitate contra celulelor mucoasei gastrice:
a) [x] Prostaglandina E
b) [ ] Acizii biliari
c) [ ] Pepsina
d) [ ] Acidul clorhidric
e) [ ] Fosfolipaza
---------------------------------------------------------------------
34. Identificați celulele secretoare de factor intrinsec:
a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
c) [x] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Endocrine D
---------------------------------------------------------------------
35. Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger - Ellison:
a) [ ] Stomac
b) [x] Peretele duodenalsau multifocal
c) [ ] Ganglionii limfatici
d) [ ] Splină
e) [ ] Colon
---------------------------------------------------------------------
36. Selectați patologia în care eradicarea infecției Helicobacter pylori NUeste efectivă:
a) [ ] Ulcer duodenal
b) [ ] Ulcer gastric
c) [ ] Gastrită cronică tip B
d) [ ] MALT limfom (limfom gastric cu B-celule)
e) [x] Boala de reflux gastroesofagian
---------------------------------------------------------------------
37. Identificați factorul de apărare a mucoasei gastrice:
a) [ ] Acidul clorhidric
b) [ ] Pepsina
c) [ ] Dereglări de motilitate gastrică
d) [ ] Acizii biliari
e) [x] Prostaglandinele
---------------------------------------------------------------------
38. Selectați standard-ul de diagnostic al gastritei cronice:
a) [ ] Examenul clinic
b) [ ] Examenul radiologic
c) [x] Examenul histologic al bioptatului din mucoasei gastrice
d) [ ] Examenul biochimic
e) [ ] Monitorizare a pH-ului gastric
---------------------------------------------------------------------
39. Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:
a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Voma
d) [ ] Constipația
e) [ ] Diareea
---------------------------------------------------------------------
40. Identificați medicamentul care formează pelicula de protecţie pe suprafața ulcerului:
a) [ ] Rabeprazolul
b) [ ] Cimetidina
c) [x] De-nolul
d) [ ] Metronidazolul
e) [ ] Omeprazolul
---------------------------------------------------------------------
41. Numiți ce include alimentaţia recomandată pacienţilor cu Dumping-sindrom:
a) [ ] Dietă cu glucide uşor asimilate
b) [ ] Alimentaţie lichidă
c) [x] Dietă solidă şi semisolidă, bogată în proteine
d) [ ] Dieta lacto-vegetală
e) [ ] Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale
---------------------------------------------------------------------
42. Identificați celulele secretoare de gastrină:
a) [ ] Enterocromafine
b) [x] Endocrine G
c) [ ] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Mucoide
---------------------------------------------------------------------
43. Numiţi formaţiunile care au un potenţial de malignizare înalt:
a) [x] Polipii adenomatoşi
b) [ ] Polipii hiperplazici
c) [ ] Hamartomul
d) [ ] Leiomiomul
e) [ ] Fibromul
---------------------------------------------------------------------
44. Selectați examenul de bază în stabilirea diagnosticului de gastrită cronică:
a) [ ] Examenul biochimic
b) [ ] Examenul clinic
c) [x] Examenul morfologic
d) [ ] Examenul radiologic
e) [ ] Examenul immunologic
---------------------------------------------------------------------
45. Precizați caracteristicile morfopatologice pentru ulcerul gastric:
a) [x] Pierdere localizată de substanţă ce afecteazăsubmucoasa și musculara propria sau care
penetrează întregul perete gastric
b) [ ] Pierdere localizată de substanță, care afectează epiteliul și stratul superficial al criptelor,
dar nu le depășește
c) [ ] Pierdere localizată de substanță cu respectarea muscularis mucosae
d) [ ] Pierdere localizată de substanță, care afectează muscularis mucosae și submucoasa, dar
nu le depășește
e) [ ] Peretele gastric este integru
---------------------------------------------------------------------
46. Identificațiceamaitipică descriereasindromuluidolordinulcerulduodenal:
a) [x] Durere epigastrică „pe foame", dureri nocturne
b) [ ] Durerepseudo-anginoasă
c) [ ] Durereepigastrică postprandială
d) [ ] Durere înetajuluiabdominalsuperiordispusă "încentură"
e) [ ] Durerepermanentă înepigastru
---------------------------------------------------------------------
47. Indicați medicamentul la care nu este raportată rezistenţă Helicobacter pylori:
a) [ ] Metronidazol
b) [x] Tetraciclină
c) [ ] Claritromicină
d) [ ] Tinidazol
e) [ ] Levofloxacină
---------------------------------------------------------------------
48. Numiți termenul când este necesară verificarea endoscopică a cicatrizării ulcerului gastric:
a) [ ] La trei luni
b) [ ] După un an
c) [ ] La şase luni
d) [ ] După opt săptămâni
e) [x] La şase săptămâni
---------------------------------------------------------------------
49. Selectați calea de transmitere a Helicibacter pylori:
a) [x] Cale orala-orală sau fecal-orala
b) [ ] Cale parenterală
c) [ ] Transmitere verticală
d) [ ] Calea respiratorie
e) [ ] Prin contact direct
---------------------------------------------------------------------
50. Care dintre următoarele nozologii nu se referă la complicatiile tratamentului chirurgical al
ulcerului peptic?
a) [ ] Sindromul ansei aferente
b) [ ] Sindromul Dumping
c) [ ] Diarea postvagotomică
d) [ ] Maldigestia și malabsorbția
e) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
---------------------------------------------------------------------
51. Marcați care simptom NU este tipic pentru ulcerul peptic necomplicat:
a) [ ] Dureri epigastrice "pe foame"
b) [ ] Dureri nocturne
c) [ ] Efectul terapeutic al antiacidelor
d) [ ] Gastrită cronică antrală asociată cu Helicobacter Pilory
e) [x] Vome cu alimente folosite cu o zi înainte
---------------------------------------------------------------------
52. Identificați pentru care patologie este caracteristică prezența eroziunilor în antrumul
gastric:
a) [ ] Gastrită acută
b) [ ] Gastrită autoimună
c) [ ] Gastrită granulomatoasă
d) [ ] Boală Menetrier
e) [x] Infecția cu Helicobacter pylori
---------------------------------------------------------------------
53. Care este cel mai fiabil test pentru diagnosticarea sindromului Zollinger-Ellison?
a) [ ] Secreția gastrică bazală
b) [ ] Secreția acidă maximă
c) [x] Nivelul gastrinei în sânge
d) [ ] Endoscopia digestivă superioară
e) [ ] Biopsia mucoasei gastrice
---------------------------------------------------------------------
54. Identificați factorii ce stimulează secreția gastric acidă:
a) [x] Gastrina
b) [ ] Secretina
c) [ ] Colecistochinina
d) [ ] Somatostatină
e) [ ] Serotonina
---------------------------------------------------------------------
55. Selectaţi cel mai tipic simptom clinic în stenoza pilorică:
a) [ ] Vomă cu bilă
b) [ ] Garguement gastric
c) [x] Vomă cu alimente consumate cu o zi înainte
d) [ ] Meteorism
e) [ ] Diaree
---------------------------------------------------------------------

INTESTIN SIMPLU

56. Indicaţi sinonimul celiachiei:


a) [x] Enteropatia glutenică
b) [ ] Spru tropicală
c) [ ] Enteropatia secundară
d) [ ] Boala Wipple
e) [ ] Enterita eozinofilică
---------------------------------------------------------------------
57. Selectaţi durata tratamentului cu dieta aglutenică în caz de celiachie:
a) [ ] Până la ameliorarea clinică
b) [ ] Până la normalizarea funcţiei intestinului
c) [x] Toată viaţa
d) [ ] Până la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale
e) [ ] Până la normalizarea concentraţiei serice a proteinelor
---------------------------------------------------------------------
58. Marcaţi manifestarea clinică a diareei secretorie:
a) [ ] Materii fecale cu mucus şi puroi
b) [x] Diaree cu polifecalie
c) [ ] Diaree „falsă"
d) [ ] Alternarea constipaţiilor şi diareelor
e) [ ] Rectoragii
---------------------------------------------------------------------
59. Selectaţi medicamentul recomandat pentru încetinirea funcţiei de propulsare a
intestinului:
a) [ ] Domperidon
b) [ ] Metoclopramid
c) [x] Loperamid
d) [ ] Trimebutina
e) [ ] Gluconat de Ca
---------------------------------------------------------------------
60. Selectaţi opțiunea ce caracterizează inflamaţia în caz de Boala Crohn:
a) [ ] Inflamație difuză a colonului
b) [ ] Inflamație difuză a ileonului
c) [x] Inflamație segmentară a oricărui segment al tractului gastrointestinal
d) [ ] Inflamație difuză a oricărui segment al tractului gastrointestinal
e) [ ] Inflamație difuză a esofagului și stomacului
---------------------------------------------------------------------
61. Indicaţi elementul caracteristic pentru colita ulcerativă:
a) [ ] Fistule
b) [ ] Stenoze
c) [x] Ulceraţii superficiale
d) [ ] Afte
e) [ ] Fisuri
---------------------------------------------------------------------
62. Numiţi medicamentul recomandat pentru menţinerea remisiunii în colita ulcerativă:
a) [ ] Prednisolonul
b) [ ] Metilprednisolonul
c) [x] Mesalazina
d) [ ] Metronidazol
e) [ ] Metotrexat
---------------------------------------------------------------------
63. Selectați cea mai frecventă patologie a intestinului gros din cele menționate:
a) [ ] Diverticuloza intestinului
b) [ ] Colita pseudomembranoasă
c) [ ] Colita ulcerativă
d) [ ] Tumorile intestinului gros
e) [x] Sindromul intestinului iritabil
---------------------------------------------------------------------
64. Indicaţi simptomul care exclude sindromul de intestin iritabil:
a) [ ] Diaree
b) [ ] Dureri şi disconfort în abdomen
c) [ ] Eliminarea mucusului la defecaţie
d) [x] Hemoragie digestivă inferioară
e) [ ] Constipaţii
---------------------------------------------------------------------
65. Numiţi complicaţiile sindromului de intestin iritabil:
a) [ ] Hemoragiile intestinale
b) [ ] Malignizarea procesului patologic în intestin
c) [ ] Pseudopolipii intestinului
d) [ ] Stricturile intestinului
e) [x] Complicaţii intestinale nu sunt cunoscute
---------------------------------------------------------------------
66. Selectaţi semnul endoscopic al sindromului de intestin iritabil:
a) [ ] Pseudopolipoză
b) [x] Mucoasă intactă
c) [ ] Ulceraţii unice
d) [ ] Erozii unice
e) [ ] Diverticule intestinale
---------------------------------------------------------------------
67. Selectaţi tipul de diaree pentru care este caracteristică proba pozitivă cu foame:
a) [x] Osmotică
b) [ ] Secretorie
c) [ ] Inflamatorie
d) [ ] Exudativă
e) [ ] Sangvinolentă
---------------------------------------------------------------------
68. Numiţi ce este caracteristic pentru steatoree:
a) [ ] Fragmente de alimente nedegerate în scaun
b) [ ] Cantităţi mari de fibre musculare în scaun
c) [x] Cantităţi mari de grăsimi în scaun
d) [ ] Scaun acolic
e) [ ] Cantităţi mari de amidon în scaun
---------------------------------------------------------------------
69. Selectaţi cel mai frecvent simptom în debutul cancerului colorectal:
a) [ ] Rectoragii masive
b) [x] Rectoragii oculte
c) [ ] Ocluzie intestinală
d) [ ] Fisuri anale
e) [ ] Proctalgii
---------------------------------------------------------------------
70. Numiţi măsura terapeutică de bază în diareea acută:
a) [ ] Respectarea dietei 0 după Pevzner
b) [x] Rehidratarea adecvată
c) [ ] Administrarea medicamentelor antidiareice
d) [ ] Tratament antibacterian
e) [ ] Tratament antiparazitar
---------------------------------------------------------------------
71. Selectaţi cel mai caracteristic simptom în colita ulcerativă:
a) [ ] Rectoragie masivă
b) [ ] Rectoragie ocultă
c) [x] Diaree sangvinolentă
d) [ ] Durere abdominală
e) [ ] Proctalgii
---------------------------------------------------------------------
72. Numiţi medicamentul antibacterian de elecţie în diareea acută:
a) [ ] Amoxicilina
b) [ ] Levomicetina
c) [x] Rifaximina
d) [ ] Rifampicina
e) [ ] Ampicilina
---------------------------------------------------------------------
73. Indicaţi markerul de diagnostic al enteropatiei glutenice:
a) [ ] Anticorpi antimitoсondriali
b) [x] Anticorpi antiendomiziali
c) [ ] Anticorpi antinucleari
d) [ ] Anticorpi antimicrosomali
e) [ ] Anticorpi anti-ADN
---------------------------------------------------------------------
74. Numiţi simptomul clinic cel mai frecvent în sindromul de malabsorbţie:
a) [ ] Durere abdominală
b) [x] Deficit ponderal
c) [ ] Stomatită aftoasă
d) [ ] Diaree
e) [ ] Constipaţie
---------------------------------------------------------------------
75. Notați cel mai autentic test pentru diagnosticul sindromului de malabsorbtie?
a) [x] Testul cu D-xiloză
b) [ ] Testul de toleranță la lactoză
c) [ ] Examin baritat al tractului gastro-intestinal
d) [ ] Determinarea elastazei pancreatice în materiile fecale
e) [ ] Examinarea secreției gastrice
---------------------------------------------------------------------
76. Selectați semnul principal al colitei ulceative:
a) [ ] Aspect " pietre de pavaj"
b) [ ] Granulom la biopsie
c) [x] Inflamație continuă a colonului
d) [ ] stenoze intetsinale
e) [ ] Inflamație transmurală
---------------------------------------------------------------------
77. Care patologie din cele enumerate mai frecvent și mai rapid se complică cu ocluzie
intestinală?
a) [ ] Colita ulcerativă
b) [ ] Colita pseudomembranoasă
c) [ ] Colita ischemică
d) [x] Boala Crohn
e) [ ] Colita limfocitară
---------------------------------------------------------------------
78. Marcați patologia pentru care "formațiunea abdominală intestinală" palpabilă reprezintă
un semn clinic:
a) [ ] Boala Whipple
b) [x] Boala Crohn
c) [ ] Colita cronică din dizenterie
d) [ ] Boala celiacă
e) [ ] Colită ulcerativă
---------------------------------------------------------------------
79. Precizați agentul etiologic al colitei pseudomembranoase:
a) [x] Clostridium dificille
b) [ ] Flora cocică nespecifică
c) [ ] Streptococul hemolitic
d) [ ] Escherichia coli
e) [ ] Cauza bolii este necunoscută
---------------------------------------------------------------------
80. Care patologie evoluează cu triada de simptome: hipersecreție gastrică persistentă,
ulcerații recidivante ale tractului gastrointestinal, diaree?
a) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
b) [ ] Ulcerul peptic gastric
c) [ ] Colită ulcerativă
d) [ ] Ulcer cronic postbulbar
e) [ ] Pancreatita cronică
---------------------------------------------------------------------
81. Marcați tipul de alimente ce agravează diareea in enteropatia glutenică:
a) [ ] Carnea
b) [ ] Legumele și fructele crude
c) [x] Pesmeți din pîine albă
d) [ ] Orezul
e) [ ] Porumbul
---------------------------------------------------------------------
82. Marcați locul principal de absorbție a vitaminei B12:
a) [ ] Stomacul
b) [ ] Duodenul
c) [ ] Jejunul proximal
d) [ ] Colonul ascendent
e) [x] Ileonul distal
---------------------------------------------------------------------
83. Selectați o afecțiune caracterizată prin prezența diareei și absența sindromului de
malabsorbție:
a) [x] Sindromul intestinului iritabil
b) [ ] Aclorhidria
c) [ ] Pancreatita cronică
d) [ ] Colita granulomatoasă
e) [ ] Enteropatia glutenică
---------------------------------------------------------------------
84. Selectați semnul ce NU este caracteristic pentru tabloul clinic de duodenită cronică:
a) [ ] Dureri epigastrice care apar după 2-3 ore după masă
b) [ ] Dispepsie
c) [x] Tulburări asteno-vegetative
d) [ ] Iradierea durerii în hipocondriul drept/stâng
e) [ ] Exacerbare sezonieră
---------------------------------------------------------------------

HEPATITA SIMPLU

85. Marcați investigația de prima linie folosită în evaluarea paciențiilor cu icter:


a) [x] Ecografia abdominală
b) [ ] Tomografia computerizată
c) [ ] Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
d) [ ] Examen radiologic abdominal
e) [ ] Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică
---------------------------------------------------------------------
86. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în boala alcoolică a ficatului:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig D
c) [ ] Ig E
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
87. Identificați celulele hepatice care funcţionează ca macrofage:
a) [ ] Celulele Ito
b) [ ] Celulele Pit
c) [x] Celulele Kupffer
d) [ ] Plasmocitele
e) [ ] Macrocitele
---------------------------------------------------------------------
88. Care este cauza apariţiei steluţelor vasculare in ciroza hepatica?
a) [ ] Hipoestrogenemie
b) [ ] Hiperglucagonemie
c) [x] Hiperestrogenemie
d) [ ] Hiperaldosteronemie
e) [ ] Hiperinsulinemia
---------------------------------------------------------------------
89. Identificați semnul caracteristic pentru afectarea hepatică:
a) [ ] Afte bucale
b) [ ] Gingivită necrozantă
c) [ ] Edeme labiale
d) [ ] Acrocianoză
e) [x] Steluţe vasculare
---------------------------------------------------------------------
90. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic:
a) [ ] Hemangiom hepatic
b) [ ] Metastaze hepatice
c) [x] Steatoză hepatică
d) [ ] Cancer hepatic
e) [ ] Chisturi hepatice
---------------------------------------------------------------------
91. Identificați markerul sindromului de citoliză hepatică:
a) [ ] Scăderea albuminei serice
b) [x] Creşterea ALT
c) [ ] Scăderea colesterolului
d) [ ] Hipergamaglobulinemia
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
92. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul de gamaglutamiltranspeptidază
majorat:
a) [ ] Ulcer duodenal Hp+
b) [ ] Pancreatită cronică
c) [x] Hepatopatie alcoolică
d) [ ] Colecistită cronică
e) [ ] Gastrita autoimună
---------------------------------------------------------------------
93. Indicați semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolică:
a) [ ] Scăderea nivelului de gamaglutamiltransferază
b) [ ] Scăderea nivelului de aspartataminotransferază
c) [x] Creșterea nivelului de IgA serică
d) [ ] Creșterea nivelului de IgG serică
e) [ ] Creșterea nivelului de IgM serică
---------------------------------------------------------------------
94. Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatic B:
a) [x] AgHBs- pozitiv; ADN VHB detectabil prin metoda PCR
b) [ ] Prezența icterului mai mult de 2 săptămâni
c) [ ] Transaminazele crescute
d) [ ] Ac anti-HBc pozitiv
e) [ ] Ac anti-HBs pozitiv
---------------------------------------------------------------------
95. Indicați markerul serologic al infecţiei cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge:
a) [x] HBcorAg
b) [ ] HBsAg
c) [ ] Anti-HBcor
d) [ ] HBeAg
e) [ ] Anti-HBe
---------------------------------------------------------------------
96. Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita autoimună:
a) [x] Biopsia hepatică
b) [ ] Colangiopancreatografia retrogradă
c) [ ] Rezonanța magnetică nucleară
d) [ ] Tomografia computerizată
e) [ ] Ultrasonografia organelor abdominale
---------------------------------------------------------------------
97. Identificați în care caz este indicată terapia antivirală în caz de hepatită cronică virală B:
a) [ ] În faza de toleranță imunitară
b) [ ] În faza de control imunologic
c) [x] În faza de reactivare imună
d) [ ] În faza de purtător inactiv
e) [ ] Indiferent de faza infecției
---------------------------------------------------------------------
98. Identificați semnul care stabileşte defenitiv gradul activităţii necroinflamatorii a hepatitelor
cronice:
a) [ ] Nivelul albuminei serice elevat
b) [ ] Markeri autoimuni prezenți
c) [x] Aspectul histologic
d) [ ] Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată
e) [ ] Hipergamaglobulinemie
---------------------------------------------------------------------
99. Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina pentru a determina icterul
tegumentar:
a) [ ] > 10 mcmol/l
b) [ ] > 20 mcmol/l
c) [x] > 40 mcmol/l
d) [ ] > 60 mcmol/l
e) [ ] > 80 mcmol/l
---------------------------------------------------------------------
100. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei necesară pentru stabilirea hepatitei
cronice:
a) [ ] 3 luni
b) [ ] 5 luni
c) [ ] 9 luni
d) [x] 6 luni
e) [ ] 12 luni
---------------------------------------------------------------------
101. Selectați afirmația corectă despre hepatita cronică B cu AgHBe negativ:
a) [x] Infecție cronică HBV cu replicarea activă a virusului, ADN VHB detectabil, dar fără AgHBe
b) [ ] Infecție HBV cronică în faza nonreplicativă, fără HBeAg și ADN VHB negativ
c) [ ] Hepatită cronică B cu un nivel ridicat de ADN VHB și prezență de AgHBe și fără anticorpi
anti- HBeAg
d) [ ] Infecție HBV cronică cu AgHBs, anti-HBcor IgG, anti-HBeAg pozitivi și ADN VHB negativ
e) [ ] Infecție HBV cronică in faza nonreplicativă, fără HBsAg
---------------------------------------------------------------------
102. Identificați afirmaţia adevărată despre infecția cu virusul hepatic Delta (VHD):
a) [ ] Viremia este asociată direct cu stadiul bolii hepatice
b) [ ] Presupune coninfectie cu VHC
c) [ ] Virusul hepatitic Delta este un virus ADN
d) [ ] Suprainfecţia cu VHD la o persoană cu infecție cronică cu VHB are prognostic bun
e) [x] Virusul hepatitic Delta este un virus defectiv
---------------------------------------------------------------------
103. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului deγ-
globuline și de IgG serică ≥ 1,5 x limita superioară a valorilor normale:
a) [ ] Boala Wilson
b) [ ] Steatohepatita etanolică
c) [ ] Hepatita acută virală B
d) [ ] Hepatita medicamentoasă
e) [x] Hepatită autoimună
---------------------------------------------------------------------
104. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului deIgM:
a) [ ] Hemocromatoza ereditară
b) [ ] Steatohepatita alcoolică
c) [ ] Carcinomul hepatocelular
d) [ ] Hepatită autoimună
e) [x] Colangită biliară primară
---------------------------------------------------------------------
105. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostica nivelul semnificativ scăzut de
ceruloplasmină:
a) [ ] Hemocromatoza ereditară
b) [ ] Steatohepatita alcoolică
c) [ x] Boala Wilson
d) [ ] Hepatită autoimună
e) [] Colangita biliară primară
---------------------------------------------------------------------
106. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului deIgA:
a) [x] Steatohepatăta alcoolică
b) [ ] Boala Wilson
c) [ ] Steatohepatita nonalcoolică
d) [ ] Hepatită autoimună
e) [ ] Colangita biliară primară
---------------------------------------------------------------------
107. Selectați forma de hepatită care NU este inclusă în clasificarea etiologică a hepatitelor
cronice, Los Angeles, 1994:
a) [ ] Hepatitele virale
b) [ ] Hepatita medicamentoasă
c) [x] Hepatita alcoolica
d) [ ] Hepatita criptogenă
e) [ ] Hepatita autoimună
---------------------------------------------------------------------
108. Identificati schimbările histopatologice care favorizează extinderea fibrozei în
steatohepatita non-alcoolică:
a) [ ] Canități importante de cupru în hepatocite
b) [x] Prezența necrozei și a infiltratului inflamator
c) [ ] Leziunea ducturilor biliare interlobulare și septale
d) [ ] Prezența corpilor hialini Mallory
e) [ ] Balonizarea hepatocitelor
---------------------------------------------------------------------
109. Marcați markerul de laborator "de referință" în hepatita alcoolică:
a) [ ] Transaminazele
b) [ ] Fosfataza alcalină
c) [ ] Aldolaza
d) [x] Transferina carbohidrat deficientă
e) [ ] Bilirubina
---------------------------------------------------------------------
110. Notați factorul care NU se asociază cu progresarea hepatitei cronice B spre ciroză/cancer
hepatic:
a) [ ] Sexual masculin a pacientului
b) [ ] Virus HBV mutant (HBe-negativ)
c) [ ] Abuzul de alcool
d) [ ] Durata bolii
e) [x] Lipsa fibrozei
---------------------------------------------------------------------
111. Selectați patologia pentru care este caracteristică hepato- și splenomagalia în asociere cu
pigmentare brun-verzui pe cornee și tulburările neurologice:
a) [x] Boala Wilson
b) [ ] Hemocromatoza primară
c) [ ] Hepatita cronică virală cu manifestări extrahepatice
d) [ ] Hepatita alcoolică
e) [ ] Hepatita autoimună
---------------------------------------------------------------------
112. Marcați cel mai important test pentru diagnosticul de hemocromatoză primară:
a) [ ] Creșterea nivelului de hemoglobină si fier seric
b) [ ] Creșterea excreției fierului cu urina
c) [x] Saturarea transferinei mai mare de 70%
d) [ ] Saturația transferinei mai mare de 45%
e) [ ] Ceruloplasmina serică scăzută
---------------------------------------------------------------------
113. Specificați combinația optimă, ce constituie tratamentul de bază a pacienților cu hepatită
autoimună:
a) [ ] Corticosteroizi + interferon
b) [ ] Citostatice + interferon
c) [x] Corticosteroizi + citostatice
d) [ ] Acidul ursodeoxicolic + Interferon
e) [ ] Acidul ursodeoxicolic + Desferal
---------------------------------------------------------------------
114. Marcați tratamentul optim în hemocromatoza primara:
a) [ ] Cresterea aportului de fier în alimentație
b) [x] Flebotomii
c) [ ] Corticosteroizi
d) [ ] Citostatice
e) [ ] D-penicilamina
---------------------------------------------------------------------
115. Identificați markerul sindromului colestatic hepatic:
a) [ ] Scăderea albuminei serice
b) [ ] Creşterea ALT
c) [ ] Scăderea colesterolului
d) [ ] Hipergamaglobulinemia
e) [x] Creşterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
116. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în hepatita autoimună:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig D
c) [ ] Ig E
d) [x] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
117. Selectați criteriul morfologiccaracteristic pentru steatohepatita non-alcoolică:
a) [ ] Nucleele hepatocitelor în formă de "clepsidră"
b) [x] Incărcare lipidică a hepatocitelor în asociere cu necroză și infiltrat limfohistiocitar
c) [ ] Remanierea arhitectonicii hepatice și patului vascular
d) [ ] Distrofie hialinică și/sau proteică hepatică în asociere cu prezența hepatocitelor în sticlă
mată
e) [ ] Prezența nodulilor de regenerare
---------------------------------------------------------------------

CIROZA SIMPLU

118. Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii antimitocondriali-M2:


a) [ ] Hepatita acută A
b) [ ] Ciroza alcoolică
c) [x] Colangita biliară primară
d) [ ] Boala Wilson
e) [ ] Colangita sclerozantă primitivă
---------------------------------------------------------------------
119. Marcați simptomul care apare precoce în colangita biliară primară:
a) [ ] Icter
b) [ ] Febră
c) [x] Prurit cutanat
d) [ ] Dureri în hipocondrul drept
e) [ ] Ascită
---------------------------------------------------------------------
120. Indicați patologia hepatică care necesită tratament imunosupresiv:
a) [x] Hepatita autoimună
b) [ ] Colangita biliară secundară
c) [ ] Hepatită cronică virală
d) [ ] Adenocarcinom hepatic
e) [ ] Hemocromatoză
---------------------------------------------------------------------
121. Identificați sindromul care reflectă evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică:
a) [ ] Sindromul asteno-vegetativ
b) [ ] Sindromul de citoliză
c) [ ] Sindromul imuno-inflamator
d) [ ] Sindromul de colestază
e) [x] Sindromul de hipertensiune portală
---------------------------------------------------------------------
122. Numiți semnul histologic caracteristic pentru ciroza hepatică:
a) [ ] Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar portal
b) [ ] Necroză celulară
c) [ ] Distrofie a hepatocitelor
d) [ ] Steatoză hepatică
e) [x] Noduli de regenerare
---------------------------------------------------------------------
123. Selectați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice:
a) [ ] Dispeptic
b) [ ] Imuno-inflamator
c) [ ] Asteno-vegetativ
d) [x] Insuficienţa hepatică celulară
e) [ ] Colestatic
---------------------------------------------------------------------
124. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în caz de ciroză hepatică:
a) [x] Ruptură de varice esofagiene
b) [ ] Sindrom Mallory-Weiss
c) [ ] Ulcer gastric
d) [ ] Eroziuni esofagiene de reflux
e) [ ] Gastrită hemoragică
---------------------------------------------------------------------
125. Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:
a) [x] Ciroza hepatică
b) [ ] Tromboza venei cave inferioare
c) [ ] Boala venoocluzivă hepatică
d) [ ] Pericardita constrictivă
e) [ ] Sindromul Budd-Chiari
---------------------------------------------------------------------
126. Indicați cauza care determinată hipoalbuminemia din ciroza hepatică:
a) [ ] Hipocatabolism
b) [x] Insuficienţa funcției de sinteză hepatică
c) [ ] Gastroenteropatie exudativă
d) [ ] Sindrom de malabsorbţie
e) [ ] Proteinurie
---------------------------------------------------------------------
127. Indicați care din tumorile hepatice maligne este cea mai frecventă:
a) [ ] Colangiocarcinomul
b) [x] Carcinomul hepatocelular
c) [ ] Angiosarcomul
d) [ ] Hepatoblastomul
e) [ ] Carcinosarcomul
---------------------------------------------------------------------
128. Selectați markerul specific pentru cancerul hepatocelular:
a) [ ] CEA
b) [ ] CA 19-9
c) [x] alfa-fetoproteina
d) [ ] PSA
e) [ ] CA -125
---------------------------------------------------------------------
129. Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice:
a) [x] Alcoolul
b) [ ] Denutriţia, by-passul
c) [ ] Factorii toxici industriali
d) [ ] Parazitozele
e) [ ] Staza venoasă prelungită
---------------------------------------------------------------------
130. Indicaţi care este semnul specific sindromului hipertensiunii portale în ciroza hepatică:
a) [ ] Gradientul portal presional< 5 mmhg
b) [ ] Angioamele vasculare
c) [x] Varicele esofagiene
d) [ ] Unghiile albe
e) [ ] Epistaxisul
---------------------------------------------------------------------
131. Marcați simptomul clinic ce apare ca rezultat al hipertensiunii portale din ciroza hepatică:
a) [ ] Angioame stelare
b) [ ] Hipocratism digital
c) [ ] Icterul
d) [ ] Eritroza palmară
e) [x] Splenomegalia
---------------------------------------------------------------------
132. Marcați metoda de tratament a ascitei:
a) [ ] Vitaminoterapia
b) [ ] Dieta hipoproteică
c) [ ] Dieta hipoglucidică
d) [x] Regim alimentar hiposodat
e) [ ] Perfuzii cu soluție pentoxifilină
---------------------------------------------------------------------
133. Marcați elementul patogenetic ce contribuie la apariția hemoragiilor în ciroză:
a) [x] Hipertensiunea portală
b) [ ] Leucopenia
c) [ ] Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP)
d) [ ] Hipomagneziemia
e) [ ] Scăderea nivelului vasopresinei
---------------------------------------------------------------------
134. Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului hemoragipar în ciroză:
a) [ ] Leucopenia
b) [ ] Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP)
c) [ ] Hipomagneziemia
d) [ ] Scăderea nivelului vasopresinei
e) [x] Trombocitopenia secundară
---------------------------------------------------------------------
135. Alegeți contraindicația de utilizare a corticosteroizilor în boala alcoolică a ficatului:
a) [ ] Encefalopatia severă
b) [ ] Hepatita alcoolică severă
c) [ ] Hiperbilirubinemia severă
d) [ ] Indicele Maddrey > 32
e) [x] Steatohepatita cronică alcoolică
---------------------------------------------------------------------
136. Selectați testul biologic care NU este caracteristic pentru hepatita alcoolică acută:
a) [ ] Raportul AST/ALT > 2
b) [x] Ig A scăzută
c) [ ] Gama-glutamiltranspeptidaza (GGTP) crescută
d) [ ] Transferina carbohidrat deficientă crescută
e) [ ] Hipoalbuminemia
---------------------------------------------------------------------
137. Care este tratamentul de elecție în hepatita alcoolică acută cu indice Madrey > 32?
a) [ ] Ademetionina
b) [x] Prednisolonul
c) [ ] Fosfolipidele esențiale
d) [ ] Silimarina
e) [ ] Vitamina E
---------------------------------------------------------------------
138. Pentru femei, care este cantitatea zilnică de alcool pur inofensivă pentru ficat?
a) [ ] 50 gr alcool pur/zi
b) [x] 20 gr alcool pur/zi
c) [ ] 40 gr alcool pur/zi
d) [ ] 60 gr alcool pur/zi
e) [ ] 100 gr alcool pur/zi
---------------------------------------------------------------------
139. Care patologie se asociază frecvent la ciroza hepatică indusă de deficitul congenital de
α1-antitripsină?
a) [ ] Osteomalacie
b) [ ] Fracturi patologice
c) [ ] Afectarea fertilitatii
d) [x] Boli pulmonare cronice recidivante cu dezvoltarea insuficienței respiratorie
e) [ ] Encefalopatie progresiva
---------------------------------------------------------------------
140. Care este opțiunea de tratament în insuficiență hepatocelulară avansată, progresivă de
orice etiologie?
a) [ ] Corticoterapie masivă
b) [ ] Terapia temporară de substituție
c) [ ] Terapia cu corticosteroizi în combinație cu hepatoprotectori
d) [ ] Interferon
e) [x] Transplantul hepatic
---------------------------------------------------------------------
141. Specificați combinația optimă, ce constituie tratamentul de bază al pacienților cu
colangită biliară primară:
a) [ ] Corticosteroizi + interferon
b) [ ] Citostatice + interferon
c) [ ] Corticosteroizi + citotoxice
d) [ ] Acidul ursodeoxicolic + interferon
e) [x] Acidul ursodeoxicolic + colestiramină
---------------------------------------------------------------------
142 Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în colangita biliară primitivă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig D
c) [ ] Ig E
d) [ ] Ig G
e) [x] Ig M
---------------------------------------------------------------------
143. Care medicament nu se indică în tratamentul colangitei biliare?
a) [ ] Azathioprina
b) [ ] Colestiramina
c) [ ] Vitaminele liposolubile (A, D, E, K)
d) [ ] Acidul ursodeoxicolic
e) [x] Silimarina
---------------------------------------------------------------------

PANCREAS SIMPLU

144. Marcați tratamentul optim în boala Wilson:


a) [ ] Corticosteroizi
b) [ ] Citostatice
c) [ ] Interferoni
d) [ ] Desferal
e) [x] D-penicilamina
---------------------------------------------------------------------
145. Indicați activitatea cărei enzime scade cel mai rapid în conținutul duodenal al personelor
cu pancreatită cronică:
a) [ ] α-Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
---------------------------------------------------------------------
146. Identificați inhibitorul celulelor pancreatice acinoase:
a) [ ] Acetilcolina
b) [ ] Insulina
c) [ ] Colecistokinina
d) [ ] Secretina
e) [x] Somatostatina
---------------------------------------------------------------------
147. Indicați cea mai frecventă cauză etiologică a pancreatitei cronice la adult:
a) [ ] Disfuncţia sfincterului Oddi
b) [ ] Hipercalciemia
c) [ ] Factorii nutriţionali:alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine
d) [x] Consumul excesiv de alcool
e) [ ] Pancreas divisum
---------------------------------------------------------------------
148. Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiență exocrină
pancreatică avansată:
a) [ ] Amilaza
b) [ ] Lipaza
c) [x] Tripsinogen
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
---------------------------------------------------------------------
149. Indicați după conţinutul cărei enzime pancreatice se face dozarea preparatelor
enzimatice cu scop de substituție:
a) [ ] Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
---------------------------------------------------------------------
150. Identificați manifestarea clasică a insuficienţei exocrine pancreatice:
a) [ ] Anemia hemolitică
b) [x] Diareea cu steatoree
c) [ ] Creatorea
d) [ ] Hemoragiile digestive
e) [ ] Durerea abdominală
---------------------------------------------------------------------
151. Identificați metoda de cercetare utilizată pentru a obiectiviza stetoreea:
a) [ ] Dozarea azotului din fecale
b) [x] Coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale
c) [ ] Dozarea lactoferinei în materiile fecale
d) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
e) [ ] Dozarea activităţii chimotripsinei în materii fecale
---------------------------------------------------------------------
152. Marcați ce afecțiune poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de
pancreatită cronică:
a) [x] Neoplasm la nivelul capului pancreasului
b) [ ] Anemie hemolitică
c) [ ] Insuficienţă hepato-celulară
d) [ ] Sindrom Gilbert
e) [ ] Stenoză duodenală
---------------------------------------------------------------------
153. Indicați standartul de referinta pentru cuantificarea funcţiei exocrine a pancreasului:
a) [ ] Testul de toleranţă la glucoza
b) [ ] Coeficientul amilază serică / creatinină serică
c) [ ] Studierea activităţii lipazei serice
d) [x] Teste directe care necesita colectare sucului duodenal ca raspuns la stimulare cu
secretină - pancreozimină
e) [ ] Cercetarea amilazei în urină
---------------------------------------------------------------------
154. Numiți cercetarea cea mai sensibilă, indicată pentru detectarea formelor incipiente de
pancreatită cronică:
a) [ ] Ultrasonografia transabdominală
b) [ ] Radiografia abdominală (pe gol)
c) [ ] Imagistica prin tomografie computerizată abdominală
d) [ ] Imagistică prin rezonanța magnetică nucleară
e) [x] Ultrasonografia endoscopică
---------------------------------------------------------------------
155. Numiți semnul patognomonic pentru pancreatita cronica:
a) [ ] Modificări canalare neînsemnate
b) [ ] Test secretinic modificat
c) [ ] Pseudochisturi pancreatice
d) [ ] Modificări ale testului de toleranţă la glucoză
e) [x] Calcificare pancreatice ductale
---------------------------------------------------------------------
156. Identificați forma clinică de pancreatită cronică, asociata cu nivel seric crescut al IgG4:
a) [x] Pancreatită cronicăautoimună, tip 1
b) [ ] Pancreatita cronică autoimună tip II
c) [ ] Pancreatita cronică tropicală
d) [ ] Pancreatita cronică alcoolică
e) [ ] Pancreatita ereditară
---------------------------------------------------------------------
157. Care este cea mai frecventă cauză de pancreatită cronică la copii?
a) [ ] Alcoolismul
b) [x] Fibroza chistica
c) [ ] Pancreatita ereditară
d) [ ] Hipercalcemia
e) [ ] Pancreas divisum
---------------------------------------------------------------------
158. Notați patologia care frecvent se asociază cu insuficiență pancreatica exocrină:
a) [ ] Sindromul Down
b) [ ] Sindromul Marfan
c) [ ] Amiloidoza primară
d) [x] Fibroza cistică (mucoviscidoza)
e) [ ] Sindromul Felty
---------------------------------------------------------------------
159. Precizați tratamentul recomandat pentru inducerea remisiunii in pancreatita autoimuna
activa:
a) [ ] Regim alimentar cruțăor
b) [x] Corticosteroizi
c) [ ] Preparate enzimatice
d) [ ] Analgezice
e) [ ] Sandostatin
---------------------------------------------------------------------
160.Notati patologia pentru care este caracteristică creatoreea
a) [x] Pancreatita cronică
b) [ ] Boala Crohn
c) [ ] Colita ischemică
d) [ ] Sindromul intestinului iritabil
e) [ ] Dischinezia vezicii biliare
---------------------------------------------------------------------
161. Indicați valoarea optimă a pH-ului la care fermenţii pancreatici menţin activitate înaltă:
a) [ ] Mai mare de 2
b) [ ] Mai mare de 3
c) [ ] Mai mare de 4
d) [ ] Mai mare de 5
e) [x] Mai mare de 6
---------------------------------------------------------------------
162. Indicați pierderea cărui procent din parenchimul pancreatic funcţional determină
manifestări de maldigestie cu malabsorbţie:
a) [ ] 10%
b) [ ] 30%
c) [ ] 50%
d) [x] 90%
e) [ ] 70%
---------------------------------------------------------------------
163. Identificați nivelul de elastaza-1 specifică pancreatică în fecale care poate indica
insuficienţă exocrină a pancreasului:
a) [ ] < 300 μg/g fecale
b) [x] < 200 μg/g fecale
c) [ ] < 500 μg/g fecale
d) [ ] > 200 μg/g fecale
e) [ ] > 300 μg/g fecale
---------------------------------------------------------------------
164. Marcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei cronice:
a) [ ] Endocrin
b) [x] Dolor abdominal
c) [ ] Al insuficienţei exocrine a pancreasului
d) [ ] Dispeptic
e) [ ] Alergic
---------------------------------------------------------------------
165. Identificați tratamentul etiopatogenetic în pancreatita cronică autoimună:
a) [ ] Antibioticoterapia
b) [x] Corticoterapia
c) [ ] Terapia cu prochinetice
d) [ ] Terapia cu spasmolitice
e) [ ] Antidepresante
---------------------------------------------------------------------
166. Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul lipazei
serice atinge valori maximale în serul sanguin:
a) [ ] La 2 - 4 ore
b) [ ] La 6 - 8 ore
c) [ ] La 8-10 ore
d) [x] La a II - IV-a zi
e) [ ] La a II - IV-a săptămână
---------------------------------------------------------------------

CAILE BILIARE SIMPLU

167. Indicați medicamentul care se indică în terapia de dizolvare a calculilor biliari


colesterolici:
a) [ ] Drotaverina
b) [ ] Butilscopalamina
c) [ ] Mebeverina
d) [x] Acidul ursodeoxicolic
e) [ ] Ulei de măsline
---------------------------------------------------------------------
168. Marcați standardul de aur în diagnosticul disfuncţiei sfincterului Oddi:
a) [ ] Hepatobilioscintigrafia
b) [ ] FEGDS
c) [x] Manometria sfincterului Oddi
d) [ ] USG
e) [ ] Efectuarea testului cu morfină
---------------------------------------------------------------------
169. Indicați cea mai frecventă cercetare utilizată pentru identificarea litiazei biliare:
a) [ ] Examenul radiologic panoramic al abdomenului
b) [ ] Colangiografia endoscopică retrogradă
c) [ ] Colecistografia orală
d) [x] Ecografia transabdominală
e) [ ] Tomografia computerizată abdominală
---------------------------------------------------------------------
170. Indicați autoanticorpii care se întâlnesc în 60 - 80% cazuri de colangită sclerozantă
primară:
a) [x] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [ ] Antinucleari: ANA
d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondriali: AMA
---------------------------------------------------------------------
171. Identificați patologia în care colangiografia retrogradă endoscopică relevă pereţii căilor
biliare cu aspect neregulat, de "arbore mort în picioare" sau "şireag de mărgele":
a) [ ] Colangita biliară primară
b) [ ] Ciroza hepatică de geneză virală
c) [x] Colangita sclerozantă primară
d) [ ] Carcinomul hepatocelular
e) [ ] Boala alcoolică a ficatului
---------------------------------------------------------------------
172. Indicați cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare:
a) [ ] Dispepsia
b) [ ] Febra
c) [ ] Eructaţia
d) [ ] Steatoreea
e) [x] Colica biliară
---------------------------------------------------------------------
173. Marcați când NU se recomandă colecistectomia în caz de litiază asimptomatică a vezicii
biliare:
a) [ ] Corticoterapie de durată
b) [ ] Veziculă de porţelan, calcificată
c) [ ] Calculi mari, peste 3 cm
d) [x] Calculi colesterolici mici
e) [ ] Vezica biliară afunctională
---------------------------------------------------------------------
174. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucţie a
circulaţiei portale:
a) [ ] Pancreatografia retrogradă endoscopică
b) [ ] Laparoscopia
c) [ ] Ecografia abdominală
d) [x] Angiografia
e) [ ] Biopsia hepatică
---------------------------------------------------------------------
175. Identificați cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:
a) [ ] Stafilococii
b) [ ] Pneumococii
c) [x] Esherihia coli
d) [ ] Streptococii
e) [ ] Fungii
---------------------------------------------------------------------
176. Identificați preparatul cu efect litolitic al calculelor biliari colesterolici:
a) [x] Acidul ursodeoxicolic
b) [ ] Himecromonul
c) [ ] Pancreatina
d) [ ] Drotaverina
e) [ ] Mebeverina
---------------------------------------------------------------------
177. Indicați cercetarea care se consideră "standartul de aur" în diagnosticul disfuncţiei
sfincterului Oddi:
a) [ ] Sondajul duodenal polifracţionat
b) [ ] Ecografia abdominală
c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
d) [ ] RMN standard
e) [x] Manometria sfincteruli Oddi
---------------------------------------------------------------------
178. Marcați care dintre maladiile enumerate se asociază mai frecvent cu colangita sclerozantă
primară?
a) [ ] Artrită reumatoidă
b) [ ] Sindrom postcolecistectomic
c) [ ] Alcoolism
d) [x] Colită ulceroasă
e) [ ] Tuberculoză pulmonară
---------------------------------------------------------------------
179. Marcați medicația de elecție în tratamentul infecțiilor biliare cronice:
a) [ ] Cefalosporinele
b) [ ] Macrolidele
c) [x] Derivații 8-oxichinolinici
d) [ ] Penicilinele
e) [ ] Inhibitorii pompei de protoni
---------------------------------------------------------------------
180. Care medicament NU se recomandă în colica biliară:
a) [ ] Analgină
b) [ ] No-spa
c) [ ] Promedol
d) [x] Morfină
e) [ ] Platifilină
---------------------------------------------------------------------
181. Care dintre următoarele situații contribuie la formarea calculilor biliari?
a) [ ] Gastroduodetita cronică
b) [ ] Alergia alimentară
c) [x] Icterul hemolitic
d) [ ] Folosirea în surplus a produselor lactate
e) [ ] Boala de reflux
---------------------------------------------------------------------
182. Identificați varianta clinică a dispepsiei funcţionale:
a) [x] Cu predominarea durerii epigastrice
b) [ ] Cu predominarea greţei
c) [ ] Cu predominarea constipației
d) [ ] Cu predominarea balonării
e) [ ] Cu predominarea diareei
---------------------------------------------------------------------
183. Selectați patologia ce poate contribui la producerea holepatiilor:
a) [x] Patologia duodenului
b) [ ] Gastrita cronică
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Tonzilita cronică
e) [ ] Colonul iritabil
---------------------------------------------------------------------
184. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:
a) [x] Prezența autoanticorpilor serici LKM-1, ANA, SMA
b) [ ] Ingroșarea în formă de "mărgele" / îngustarea ducturilor biliare atât intrahepatice, cât și
extrahepatice
c) [ ] Prezența sindromului colestatic
d) [ ] Asocierea cu colita ulcerativa
e) [ ] Lipsa calculilor biliari
---------------------------------------------------------------------
185. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:
a) [ ] Prezența sindromului colestatic
b) [x] Afectează numai ducturile biliare intrahepatice
c) [ ] Asociere cu colita ulcerativa
d) [ ] Prevalează la sexul masculin
e) [ ] Prezența în ser a autoanticorpi p-ANCA
---------------------------------------------------------------------
186. Care secțiune a tractului gastrointestinal este responsabilă de reabsorbția bilei?
a) [ ] Duodenul
b) [ ] Jejunul proximal
c) [ ] Jejunul terminal
d) [x] Ileonul distal
e) [ ] Colonul
---------------------------------------------------------------------

ESOFAG MULTIPLU

187. Marcați metodele de tratament a acalaziei cardiei:


a) [x] Utilizarea toxinei botulinice
b) [x] Blocantele canalelor de calciu
c) [x] Cardiodilatare cu balonaș
d) [ ] Acid ursodeoxicolic
e) [ ] Prochinetice
---------------------------------------------------------------------
188. Selectați caracteristicile acalaziei la manometria esofagiană:
a) [x] Lipsa relaxării sfincterului esofagian inferior la deglutiție
b) [x] Presiunea crescută la nivelul sfincterului esofagian inferior la deglutiție
c) [ ] Presiunea scăzută la nivelul sfincterului esofagian inferior
d) [x] Creșterea presiunii intraesofagiene în repaus alimentar
e) [ ] Metaplazie intestinală
---------------------------------------------------------------------
189. Selectați maladiile în care poate să apară disfagia:
a) [x] Sclerodermie sistemică
b) [ ] Insuficiența cardiacă
c) [ ] BRGE necomplicată
d) [x] Acalazia cardiei
e) [x] Cancerul esofagian
---------------------------------------------------------------------
190. Identificați afirmațiile care definesc acalazia cardiei:
a) [x] Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiţiei
b) [ ] Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
c) [ ] Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice
d) [ ] Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior
e) [x] Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian
---------------------------------------------------------------------
191. Marcați complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Esofagul Barrett
b) [ ] Acalazia cardiei
c) [x] Hemoragia digestivă superioară
d) [ ] Stenoza pilorică
e) [x] Cancerul esofagian
---------------------------------------------------------------------
192. Numiți metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al bolii de reflux
gastroesofagianendoscopic negativă:
a) [x] Proba pH monitorizare intraesofagiană 24 ore
b) [ ] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Examenul radiologic baritat
d) [x] Impedanţa-monitoring esofagiană
e) [x] Testul cu inhibitori ai pompei de protoni
---------------------------------------------------------------------
193. Marcați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian:
a) [ ] Domperedonul
b) [x] Isosorbid dinitrat
c) [x] Atropina
d) [x] Theophyllina
e) [ ] Metoclopramidum
---------------------------------------------------------------------
194. Indicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Monitorizarea pH-ului esofagian
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Testul ureazic
d) [x] Impedansometria esofagiană
e) [ ] Examenul ecografic
---------------------------------------------------------------------
195. Indicați factorii care intervin în producerea herniilor transhiatale prin alunecare:
a) [x] Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitar
b) [x] Lărgirea hiatusului diafragmatic
c) [ ] Refluxul gastroesofagian
d) [x] Creşterea presiunii abdominale
e) [ ] Dispepsie funcţională
---------------------------------------------------------------------
196. Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de
durerea din angina pectorală:
a) [ ] Localizarea retrosternală a durerii
b) [x] Încetarea durerii la administrarea antiacidelor
c) [ ] Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional
d) [x] Micşorarea durerii la administrarea inhibitorilor pompei de proton
e) [ ] Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină
---------------------------------------------------------------------
197. Identificați caracteristicile sindromului dispeptic funcţional:
a) [x] Disconfort în regiunea epigastrică
b) [ ] Dureri abdominale, care se ameliorează după defecaţie
c) [ ] Meteorism
d) [x] Saţietate precoce
e) [x] Dureri în epigastru
---------------------------------------------------------------------
198. Indicați medicamentele de tratare a gastritei de reflux biliar:
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
b) [x] Acidul ursodeoxicolic
c) [ ] Atropina
d) [x] H2-blocatorii
e) [ ] Prednisolonul
---------------------------------------------------------------------
199. Identificați semnele caracteristice sindromului Zollinger-Ellison:
a) [x] Diareea
b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard
c) [x] Sindromul algic pronunţat
d) [ ] Constipaţiile
e) [ ] Leucopenia
---------------------------------------------------------------------
200. Identificați complicaţiile posibile ale esofagitelor:
a) [x] Hemoragii digestive superioare
b) [x] Stricturi esofagiene
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [x] Perforaţii de esofag
e) [ ] Atrezia esofagului
---------------------------------------------------------------------
201. Marcați grupele de preparate medicamentoase care se folosesc în tratamentul acalaziei
cardiei:
a) [x] Nitrati
b) [x] Blocanții canalelor de Ca
c) [x] Anestetice locale
d) [ ] ß-adrenolitice
e) [ ] α-adrenomimetice
---------------------------------------------------------------------
202. Selectați afecţiunile care se pot asocia cu spasmul esofagian difuz:
a) [x] Sclerodermia laterală amitrofică
b) [ ] Acalazia
c) [x] Neuropatia diabetică
d) [ ] Angina pectorală
e) [x] Neuropatia etanolică
---------------------------------------------------------------------
203. Care sunt caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul C (dupa Los-
Angeles,1998):
a) [x] Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoasei
b) [ ] Leziunile implică >75% din circumferinţa esofagului
c) [x] Leziunile implică <75% din circumferinţa esofagului
d) [ ] Leziuni unice de mucoasă ≤5 mm
e) [ ] Leziuni unice de mucoasă >5 mm, ce nu se extind între pliurile mucoasei
---------------------------------------------------------------------
204. La care pacienți cu boală de reflux gastroesofagian se recomandă iniţierea tratamentului
cu inhibitorii pompei de proton în doză matinală fără a efectua endoscopia digestivă prealabilă:
a) [x] Tineri
b) [ ] Vârstnici
c) [x] Cu simptome tipice de reflux
d) [x] În lipsa simptomelor de alarmă
e) [x] Când nu există riscul complicaţiilor
---------------------------------------------------------------------
205. Selectați caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul D (dupa Los-
Angeles,1998):
a) [x] Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoasei
b) [ ] Leziuni multiple, ce nu se extind între pliurile mucoasei
c) [x] Leziunile implica >75% din circumferinţa esofagului
d) [ ] Leziunile implica <75% din circumferinta esofagului
e) [ ] Leziunile implica >50% din circumerinţa esofagului
---------------------------------------------------------------------
206. Selectaţi afirmaţiile corecte despre administrarea inhibitorilor pompei de proton (IPP) în
boala de reflux gastroesofagian (BRGE):
a) [x] Efectul clinic pozitiv după o cură empirică de 2 săptămâni cu IPP este în favoarea
diagnosticului de BRGE
b) [x] Necesită prelungirea supresiei acide pe o perioadă de 8-12 săptămâni
c) [ ] Nu necesită prelungirea supresiei acide pe o perioada de 8-12 săptămâni
d) [x] După 8-12 săptămâni în doza matinală poate fi urmat un tratament de menținere
e) [x] Poate fi asociată cu H2 -blocanţi seara în caz de prezenţă a simptomelor nocturne
---------------------------------------------------------------------
207. Când se consideră eşec la tratamentul cu inhibitorii pompei de proton (IPP) în boala de
reflux gastroesofagian (BRGE):
a) [x] Lipsa răspunsului clinic după 2-4 săptămâni în caz de simptome tipice
b) [x] Lipsa răspunsului clinic după 3-6 luni în simptome atipice
c) [ ] Lipsa răspunsului clinic după 6-8 săptămâni în caz de simptome tipice
d) [ ] Lipsa răspunsului clinic după 8-12 luni în simptome atipice
e) [ ] Nici un raspuns
---------------------------------------------------------------------
208. Marcați opțiunile de optimizare a tratamentului în caz de raspuns insuficient la terapia
standart în boala de reflux gastroesofagian (BRGE):
a) [x] Verificarea administrării corecte a inhibitorilor pompei de proton (IPP) (cu 30-60 min
înainte de dejun)
b) [x] Dublarea dozei de IPP (suplimentare cu doza de seară) în caz de persistenţă a
simptomelor nocturne
c) [ ] Înlocuirea IPP cu H2-histaminolitice
d) [x] Schimbarea preparatului IPP cu preparate de tipul omeprazol sodium bicarbonat,
dexlansoprazol
e) [ ] Prokineticele obligator se ajustează la IPP
---------------------------------------------------------------------
209. Selectați preparatele cu efect antisecretor:
a) [] Almagel
b) [x] Esomeprazol
c) [x] Famotidina
d) [x] Rabeprazol
e) [ ] Domperidon
---------------------------------------------------------------------
210. Selectați afirmațiile corecte ce se referă la diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian
(BRGE):
a) [ ] Anamneza nu este esenţială în diagnosticul BRGE
b) [ ] Tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de proton (IPP) nu se utilizează ca metodă de
diagnostic
c) [x] Diagnosticul este facilitat de răspunsul clinic la cure scurte de IPP (2 săptămâni)
d) [x] Orice test negativ nu exclud BRGE
e) [x] Cea mai informativă metodă de diagnostic este asocierea de teste (test IPP, pH-
monitoring, endoscopie)
---------------------------------------------------------------------
211. Selectați tulburările funcționale ale esofagului conform clasificării Consensus Roma IV,
2016:
a) [x] Pirozisul funcțional
b) [ ] Acalazia cardiei
c) [ ] Dispepsia funcțională
d) [x] Disfagia funcțională
e) [x] Globusul
---------------------------------------------------------------------
212. Marcați semnele de alarmă în boala de reflux gastroesofagian pentru care Endoscopia
digestiva superioară este obligatorie:
a) [x] Disfagia
b) [x] Odinofagia
c) [ ] Pirozisul
d) [ ] Pirozisul nocturn
e) [x] Anemia
---------------------------------------------------------------------
213. Indicați caracteristicele sfincterului esofagian inferior:
a) [x] Corespunde zonei cu presiune crescută în locul trecerii esofagului în stomac
b) [ ] Conţine fibre musculare striate
c) [x] Conţine fibre musculare netede
d) [x] Se supune influenţelor neurohormonale
e) [ ] Are presiune stabilă
---------------------------------------------------------------------
214. Marcați care caracteristici se referă la monitorizarea pH-ului intraesofagian:
a) [x] Prezintă "standardul de aur" în diagnosticul refluxului gastroesofagian patologic
b) [x] Poate determina corelaţia dintre simptome şi refluxul gastroesofagian
c) [ ] La persoanele sănătoase nu înregistrează nici o secvenţă de reflux pe parcursul diurnei
d) [ ] Apreciază prezenţa complicaţiilor în boala de reflux gastroesofagian
e) [ ] Determină eficienţa contracţiilor peristaltice esofagiene
---------------------------------------------------------------------
215. Marcați contraindicațiile pentru manometria esofagiană:
a) [x] Esofagite acute destructive
b) [x] Anevrism de aortă
c) [ ] Diabet zaharat
d) [x] Vomă necontrolată
e) [ ] Sclerodermie
---------------------------------------------------------------------
216. Marcați care caracteristicile se referă la diverticulii faringoesofagieni Zenker:
a) [ ] Diverticuli de tracţiune
b) [x] Diverticuli de pulsiune
c) [x] Diverticuli dobândiţi
d) [ ] Diverticuli congenitali
e) [x] Situaţi pe peretele posterior la nivelul joncţiunii faringo-esofagiene
---------------------------------------------------------------------

GASTRITA MULTIPLU

217. Identificați criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună:


a) [x] Autoanticorpii anti-celule parietale
b) [x] Semne endoscopice de gastrită atrofică fundală
c) [x] Anemie pernicioasă
d) [ ] Semne endoscopice de gastrită antrală
e) [ ] Helicobacter pylori prezent
---------------------------------------------------------------------
218. Marcați care afirmații se referă la Gastrita cronică de tip „A":
a) [x] Gastrita fundală
b) [ ] Gastrita de reflux biliar
c) [ ] Gastrita asociată cu Helicobacter pylori
d) [x] Gastrita autoimună
e) [ ] Gastrita limfocitară
---------------------------------------------------------------------
219. Indicați ce include tratamentul gastritei de reflux biliar:
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
b) [x] Acid ursodeoxicolic
c) [ ] Atropină
d) [x] H2-blocatori
e) [ ] Prednisolon
---------------------------------------------------------------------
220. Identificați semnele caracteristice pentru sindromul Zollinger-Ellison:
a) [x] Diareea
b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard
c) [x] Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului antiulceros standard
d) [ ] Constipaţiile
e) [ ] Leucopenia
---------------------------------------------------------------------
221. Identificați afecţiunile stomacului cu risc crescut de transformare în cancer:
a) [ ] Gastrita hiperacidă
b) [x] Gastrita cronică atrofică cu metaplazie
c) [ ] Gastrita de reflux biliar
d) [x] Boala Menetrier
e) [ ] Gastrita eozinofilică
---------------------------------------------------------------------
222. Selectați ce medicamente include terapia triplă standardpentru eradicarea Helicobacter
pylori:
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
b) [x] Claritromicina
c) [x] Amoxicilina sau Metronidazolul
d) [ ] Levofloxacina
e) [ ] Ciprofloxacina
---------------------------------------------------------------------
223. Identificați patologiile ce pot determina gastrita granulomatoasă:
a) [x] Boala Crohn
b) [x] Tuberculoza
c) [x] Sarcoidoza
d) [ ] Infecţia cu Helicobacter pylori
e) [x] Sifilisul
---------------------------------------------------------------------
224. Identificați ce recomandații include tratamentul gastritei acute necomplicate:
a) [ ] Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
b) [x] Citoprotectori gastrici
c) [x] Întrerupea contactului cu substanţe iritante
d) [ ] Pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică
e) [x] Inhibitori ai pompei de protoni
---------------------------------------------------------------------
225. Identificați simptomele care caracterizează ulcerul duodenal:
a) [x] Dureri epigastrale nocturne
b) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie sau după administrare de antiacide
c) [x] Ameliorarea durerii după vomă
d) [ ] Xerostomie
e) [ ] Diaree
---------------------------------------------------------------------
226. Selectați indicațiile pentru fibrogastroduodenoscopie:
a) [ ] Suspecţie la abdomen acut
b) [x] Suspecţie la hemoragie digestivă superioară
c) [x] Suspecţie la ulcer gastric/duodenal
d) [ ] Suspecţie la gastrită flegmonoasă
e) [x] Suspecţie la varice esofagiene
---------------------------------------------------------------------
227. Selectați complicaţiile ulcerelor:
a) [x] Perforaţia
b) [x] Stenozarea
c) [x] Malignizarea
d) [ ] Esofagita de reflux
e) [x] Penetraţia
---------------------------------------------------------------------
228. Identificați recomandările tratamentului chirurgical în caz de ulcer cronic:
a) [ ] Hemoragia digestivă de orice grad
b) [x] Perforaţia
c) [ ] Ulcer postbulbar
d) [x] Stenoză decompensată
e) [ ] Ulcer cronic gastric
---------------------------------------------------------------------
229. Numiți caracteristicele din ulcerul gastric observate la radiologia baritată:
a) [x] Proiemină în raport cu conținutul stomacului
b) [x] Are forma unei nișe conturate
c) [ ] Are forma în menisc sau lacună
d) [x] Modificări periulceroase: prezent digul ulcerului - linia Hampton
e) [ ] Este retrasă din contur în raport cu conținutul stomacului
---------------------------------------------------------------------
230. Identificați manifestările neoplasmului gastric:
a) [ ] Dureri abdominale colicative
b) [x] Anorexie selectivă, mai ales pentru carne
c) [x] Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore
d) [ ] Diaree cu polifecalie
e) [x] Dureri în epigastru care nu sunt ameliorate de alimentaţie
---------------------------------------------------------------------
231. Selectați modificările biologice ce pot apărea în neoplasmul gastric:
a) [x] Prezenţa antigenului carcinoembrionar
b) [x] Scăderea hemoglobinei
c) [x] Creşterea VSH-ului
d) [ ] Leucopenie
e) [ ] Creşterea acidului uric
---------------------------------------------------------------------
232. Identificați ce medicamente include quadruploterapia cu preparate de bismutpentru
eradicarea Helicobacter pylori:
a) [x] Tetraciclina
b) [x] Omeprazol
c) [x] Preparatele de bismut
d) [ ] Levomicetina
e) [x] Metronidazolul
---------------------------------------------------------------------
233. Selectați factorii ulcerogeni:
a) [x] Bacteria Helicobacter pylori
b) [x] Hipersecreţia de HCl
c) [ ] Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
d) [x] Hipersecreţia de pepsină
e) [ ] Mărirea sintezei de prostaglandine
---------------------------------------------------------------------
234. Selectați factorii de protecţie a mucoasei în patogeneza bolii ulceroase:
a) [x] Prostaglandinele
b) [ ] Pepsina
c) [x] Bicarbonaţii
d) [ ] Gastrina
e) [x] Regenerarea normală a mucoasei
---------------------------------------------------------------------
235. Marcați semnele caracteristice ulcerului duodenal:
a) [ ] Lipsa poftei de mâncare
b) [ ] Durerea difuză
c) [x] Durerea epigastrală localizată
d) [x] Ritmicitatea sindromului dolor
e) [x] Episodicitatea sindromului dolor
---------------------------------------------------------------------
235. Indicați antiacidele neabsorbabile:
a) [ ] Bicarbonatul de sodiu
b) [ ] Carbonatul de magneziu
c) [x] Maalox
d) [x] Fosfalugelul
e) [x] Almagelul
---------------------------------------------------------------------
236. Identificați ce medicamente sunt incluse în schemele de eradicare a Helicobacter pylori:
a) [ ] Platifilina
b) [x] Pantoprazolul
c) [x] Amoxicilina
d) [x] Preparatele de bismut
e) [x] Metronidazolul
---------------------------------------------------------------------
237. Marcați semnele caracteristice pentru dumping-sindrom:
a) [x] Palpitaţii postprandiale
b) [ ] Disfagie
c) [x] Astenie fizică pronunţată postprandială
d) [ ] Necesitatea în alimentaţie lichidă
e) [ ] Ameliorarea stării în poziţie verticală
---------------------------------------------------------------------
238. Marcați afecțiunile cu risc oncologic majorat:
a) [ ] Ulcerul duodenal
b) [x] Gastrita cronică a bontului gastric
c) [ ] Duodenita cronică
d) [ ] Sindromul de ansă aferentă
e) [x] Ulcerul gastric
---------------------------------------------------------------------
239. Identificați factorii patogenetici în duodenita cronică:
a) [x] Agresiunea acido-peptică
b) [x] Dereglarea troficii mucoasei
c) [ ] Dispepsia funcţională
d) [ ] Reflux gastro-esofagian
e) [x] Staza duodenală
---------------------------------------------------------------------
240. Identificați factorii etiologici ai duodenitei cronice:
a) [x] Helicobacter pylori
b) [x] Corticosteroizi
c) [x] Antiinflamatorii nonsteroidiene
d) [x] Lamblia intestinalis
e) [ ] Clostridium difficile
---------------------------------------------------------------------
241. Identificați simptomele tipice în duodenita cronică:
a) [x] Durerea de tip ulceros
b) [ ] Colică abdominală
c) [x] Durerea de tip dispeptic
d) [ ] Pierdere ponderală progresivă
e) [x] Dispepsia
---------------------------------------------------------------------
242. Marcați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al leziunii din ulcerului gastric:
a) [x] Leziunile exulcerate din tumori benigne
b) [x] Localizarea gastrică a bolii Crohn
c) [x] Cancerul gastric
d) [ ] Colita ulcerativă
e) [ ] Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare
---------------------------------------------------------------------
243. Identificați semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune:
a) [x] Sindrom anemic
b) [x] Fenomene neurologice degenerative
c) [ ] Sindrom de intoxicaţie
d) [x] Sindrom dispeptic
e) [ ] Diaree hemoragică
---------------------------------------------------------------------
244. Menționați recomandările de control pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter
pylori după tratamentul de eradicare:
a) [x] Testul respirator cu uree marcată, peste 4-6 săptămâni după finisarea tratamentului de
eradicare
b) [ ] Testul respirator cu uree marcată imediat după finisarea tratamentului de eradicare
c) [x] Testul de determinare a antigenului Helicobacter pylori în materiile fecale peste 4-6
săptămâni după finisarea tratamentului de eradicare
d) [ ] Testul de determinare a antigenului cu Helicobacter pylori în materiile fecale, imediat
după finisarea tratamentului de eradicare
e) [ ] Testul serologic
---------------------------------------------------------------------
245. Marcați influențele antiacidelor, care conţin aluminiu:
a) [ ] Induc diaree
b) [x] Induc constipație
c) [x] Influenţează absorbţia unor medicamente
d) [x] Fixează sărurile biliare şi lizolecitina
e) [ ] Au durata lungă de acţiune - 8-10 ore
---------------------------------------------------------------------
246. Marcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni:
a) [x] Reprezintă cele mai active antisecretorii
b) [x] Inhibă H+/K+-ATP-aza
c) [ ] Stimulează H+/K+-ATP-aza
d) [x] Au eficienţă maximă, când celula parietală este stimulată
e) [ ] Au acțiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici
---------------------------------------------------------------------
247. Selectați criteriile diagnostic pentru gastrita autoimună:
a) [x] Anticorpi serici anti celule parietale
b) [x] Gastrita atrofică fundală
c) [x] Anemie Biermer (pernicioasă)
d) [x] Anticorpi anti factor intrinsic
e) [ ] H pylori
---------------------------------------------------------------------
248. Marcați care sînt caracteristicile gastritei cornice tip A:
a) [ ] Hiperaciditatea
b) [x] Hipoaciditatea
c) [x] Anemie B12 dificitară
d) [x] Atrofia pliurilor gastrice
e) [x] Paliditatea mucoasei gastrice
---------------------------------------------------------------------
249. Indicați medicamentele, la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă:
a) [x] Metronidazolul
b) [ ] Tetraciclina
c) [x] Claritromicina
d) [ ] Bismut subcitrat
e) [x] Levofloxacina
---------------------------------------------------------------------
250. Acidul lactic determinat în sucul gastric este sugestiv pentru:
a) [ ] Gastrita hipoacidă
b) [x] Achilia gastrică
c) [x] Neoplasm al stomacului
d) [ ] Stenoza pilorului
e) [ ] Gastrită cu aciditate nemodificată
---------------------------------------------------------------------
251. Selecați care sînt proprietățile pepsinei:
a) [x] Este digerată sub acțiunea HCl
b) [x] Este secretată de mucoasa stomacului și duodenului distal
c) [x] Se activează din pepsinogen la Ph >5
d) [x] Participă la scindarea proteinelor
e) [ ] Este transportată în singe legată de antitripsină
---------------------------------------------------------------------
252. Selectați criteriile ce se referă la gastrita cronică tip B:
a) [x] Cauzată de Helicobacter pylori
b) [ ] Gastrita atrofică fundală
c) [ ] Se asociază cu anemie Biermer (pernicioasă)
d) [ ] Anticorpi anti factor intrinsic prezenți
e) [x] Gastrită antrală
---------------------------------------------------------------------
253. Precizaţi afirmaţiile corecte pentru ulcerul cronic gastric (UG) și ulcerul cronic duodenal
(UD):
a) [ ] În orice tip de ulcer este obligatorie biopsia endoscopică pentru a exclude un cancer
b) [ ] În UD este obligatoriu controlul endoscopic al cicatrizării
c) [x] În UG este obligatoriu controlul endoscopic al cicatrizării, cu biopsie
d) [x] În UD necomplicat prelungirea inhibării secreției acide cu inhibitori de pompă de protoni
nu este recomandată după tratamentul Helicobacter pylori
e) [x] În UD complicat și în toate UG, după tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori este
recomandată prelungirea tratamentului cu inhibitori de pompă de protoni până se realizează
vindecarea completă
---------------------------------------------------------------------
254. Selectați opțiunile de tratament empiric, de prima linie pentru eradicarea Helicobacter
Pyloriîn regiuni sau populațiicu rezistență ridicată la claritromicină:
a) [ ] Terapia triplă standard
b) [ ] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină
c) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismut
d) [x] Terapia quadruplă non-bismut
e) [x] Terapia secvențială
---------------------------------------------------------------------
255. Selectați afirmațiile corecte:
a) [x] Eradicarea H pylori este benefică înainte de începerea tratamentului cu AINS
b) [x] Eradicarea H pylori este obligatorie înainte de începerea tratamentului cu AINS la pacienții
cu antecedente de ulcer peptic
c) [x] Numai eradicarea H pylori nu reduce incidența ulcerului gastric /ulcerului duodenal la
pacienții care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS
d) [ ] Pacienții care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS nu au nevoie de tratament
de eradicare
e) [x] Pacienții care primesc deja tratament pe termen lung cu AINS au nevoie de tratament de
eradicare
---------------------------------------------------------------------
256. AlegețiafirmațilecorectepentruduratatratamentuluicuIPP înulcerul cronic gastric (UG) și
ulcerul cronic duodenal (UD):
a) [ ] În UD necomplicat și fără risc prelungirea tratamentului cu IPP este recomandată după
terapia de eradicare a Helicobacter pylori
b) [x] În UD complicat prelungirea tratamentului cu IPP este recomandată după terapia de
eradicare a Helicobacter pylori
c) [ ] În UG necomplicat prelungirea tratamentului cu IPP nu este recomandată după terapia de
eradicare a Helicobacter pylori
d) [x] În UG necomplicat după tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori este recomandată
prelungirea tratamentului cu IPP până se realizează vindecarea completă
e) [x] În toate ulcerele gastrice, după tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori este
recomandată prelungirea tratamentului cu IPP până se realizează vindecarea completă
---------------------------------------------------------------------
257. Indicați situațiile clinice când trebuie continuat tratamentul cu IPP după tratamentul de
eradicare a Helicobacter pylori:
a) [ ] Ulcer cronic duodenal necomplicat, fără risc
b) [x] Ulcer cronic duodenal complicat
c) [x] Ulcer cronic duodenal necomplicat, dar cu risc (aspirină, AINS, anticoagulante, vârsta> 65
ani)
d) [x] Toate ulcerele cronice gastrice
e) [ ] Toate ulcerele cronice duodenale
---------------------------------------------------------------------
258. Identificați indicațiile pentru determinarea conţinutului anticorpilor anti-H pylori clasa Ig
G în ser în calitate de test diagnostic pentru infecţia cu Helicobacter pylori:
a) [ ] Confirmarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori
b) [x] Ulcere cu hemoragie
c) [x] Atrofie gastrică
d) [x] MALT-limfom gastric
e) [ ] Ulcerul duodenal necomplicat
---------------------------------------------------------------------
259. Selectați teste utile pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori după
tratamentul de eradicare:
a) [x] Testul respirator cu uree marcată cu C13
b) [x] Determinarea antigenului Helicobacter pylori în materiile fecale cu utilizarea anticorpilor
monoclonali
c) [ ] Testul rapid la urează
d) [ ] Cercetarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori de clasa IgG prin metoda ELISA
e) [ ] Cercetarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori de clasa IgMprin metoda ELISA
---------------------------------------------------------------------
260. Enumerați factorii citoprotectori ai mucoasei gastroduodenale:
a) [ ] Pepsina
b) [x] Prostaglandinele
c) [x] Vascularizarea adecvată și regenararea epiteliului
d) [x] Oxidul nitric
e) [ ] Gastrina
---------------------------------------------------------------------
261. Numiți medicamentele care pot determina risc de hemoragie digestivă superioară la
pacienții cu antecedente de ulcer peptic sau de hemoragie din ulcer peptic:
a) [x] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
b) [x] Coxibi
c) [x] Aspirina
d) [ ] Metronidazolul
e) [ ] Misoprostolul
---------------------------------------------------------------------
262. Numiți afirmaţiile corecte referitoare la ulcerul gastric:
a) [x] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) reprezintă un factor independent de risc
b) [ ] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) nu sunt implicate în geneza ulcerului gastric
c) [x] Helicobacter pylori reprezintă un factor independent de risc
d) [x] Repetarea gastroscopiei este necesară după tratament
e) [ ] Biopsia din ulcerul gastric nu se face
---------------------------------------------------------------------
263. Indicați medicamentele la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă:
a) [x] Metronidazol
b) [ ] Tetraciclină
c) [x] Claritromicină
d) [ ] Bismul subcitrat
e) [x] Levofloxacină
---------------------------------------------------------------------
264. Marcați mecanismele durerii în ulcerul peptic duodenal:
a) [x] Factorul acido-peptic
b) [ ] Atrofia gastrică
c) [x] Creșterea presiunii în stomac și duoden
d) [x] Profunzimea ulcerului
e) [ ] Prezența. infecției cu Helicobacter pylori
---------------------------------------------------------------------
265. Identificați mecanismele de acțiune a fumatului în ulcerul gastric/duodenal:
a) [x] Creştesecreţia de acid clorhidric
b) [x] Scade secreţia de mucus gastric
c) [ ] Stimulează secreţia de prostaglandine
d) [ ] Stimulează secreţia de bicarbonat
e) [x] Crește secreţia de pepsinogen
---------------------------------------------------------------------
266. Identificați factorii de risc în ulcerul gastric/duodenal:
a) [x] Predispoziţia genetică
b) [x] Fumatul
c) [ ] Excesul de grăsime în dietă
d) [x] Alcoolul
e) [ ] Excesul de glucide în dietă
---------------------------------------------------------------------
267. Identificați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice/duodenale:
a) [x] Acidul clorhidric
b) [x] Pepsinul
c) [ ] Mucina
d) [x] Histamina
e) [ ] Bicarbonatul
---------------------------------------------------------------------
268. Identificați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice/duodenale:
a) [x] Gastrina
b) [x] Pepsinul
c) [ ] Prostaglandinele
d) [x] Histamina
e) [ ] Bicarbonatul
---------------------------------------------------------------------
269. Identificați factorii endogeni de protecţie a mucoasei gastrice/duodenale:
a) [ ] Gastrina
b) [x] Mucusul
c) [x] Prostaglandinele
d) [ ] Histamina
e) [x] Bicarbonatul
---------------------------------------------------------------------
270. Identificați rolul prostaglandinelor în boala ulceroasă:
a) [x] Stimulează sinteza de mucus
b) [x] Ameliorează microcirculaţia sanguină din stomac şi duoden
c) [ ] Stimulează secreţia de pepsină
d) [ ] Stimulează secreţia de gastrină și de HCL
e) [x] Stimulează secreţia de bicarbonat
---------------------------------------------------------------------
271. Indicați efectele adverse anticolinergice ale preparatelor antispastice:
a) [x] Retenția urinară
b) [x] Senzația de gură uscată
c) [ ] Sindrom de malabsorbție
d) [x] Tulburarile de vedere
e) [ ] Urină de culoare orange
---------------------------------------------------------------------
272. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul duodenal:
a) [ ] Durerea epigastrică postprandială precoce
b) [x] Durera epigastrică „pe foame"
c) [x] Durerea nocturnă
d) [ ] Lipsa poftei de mâncare
e) [x] Sindromul dispeptic
---------------------------------------------------------------------
273. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul gastric:
a) [x] Durera epigastrică postprandială
b) [ ] Durera epigastrică „pe foame"
c) [x] Sindromul dispeptic
d) [ ] Durerea nocturnă
e) [ ] Diareea
---------------------------------------------------------------------
274. Marcați metodele de diagnostic al infecţiei cu Helicobacter pylori:
a) [x] Testul respirator cu uree marcată
b) [x] Aprecierea antigenului Helicobacter pylori în materii fecale
c) [x] Testul rapid cu urează
d) [ ] Testul cu D-xiloză
e) [ ] Test Schiling
---------------------------------------------------------------------
275. Marcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni:
a) [x] Sunt cele mai active antisecretorii
b) [ ] Inhibă H+/K+-ATP-aza
c) [ ] Stimulează H+/K+-ATP-aza
d) [x] Au eficienţă maximă când celula parietală este stimulată
e) [ ] Au acțiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici
---------------------------------------------------------------------

INTESTIN MULTIPLU

276. Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamaţia granulomatoasă la


afectarea tractul gastrointestinal:
a) [x] Tuberculoza
b) [x] Sarcoidoza
c) [x] Boala Crohn
d) [x] Sifilisul
e) [ ] Amiloidoza
---------------------------------------------------------------------
277. Enumeraţi mecanismele patogenetice ale diareei cronice:
a) [ ] Aciditatea gastrică majorată
b) [x] Mărirea presiunii osmotice intralumenale
c) [x] Tranzitul intestinal accelerat
d) [x] Hiperexsudaţie intestinală
e) [ ] Scăderea presiunii osmotice intralumenale
---------------------------------------------------------------------
278. Selectaţi maladiile ce decurg cu diaree cronică:
a) [x] Enteropatia glutenică
b) [ ] Boala Hirschsprung
c) [x] Boala Wipple
d) [x] Sindromul de intestin scurt
e) [ ] Colangita biliară primitivă
---------------------------------------------------------------------
279. Numiţi manifestările clinice ale sindromul de malabsorbţie:
a) [x] Scădere ponderală
b) [x] Edeme şi ascită
c) [x] Dureri în oase şi parestezii
d) [x] Sîngerări
e) [ ] Artrite
---------------------------------------------------------------------
280. Indicaţi cauzele posibile ale sindromul de malabsorbţie:
a) [x] Insuficienţa exocrină pancreatică
b) [x] Bolile colestatice ale ficatului
c) [x] Ischemia cronică a intestinului subţire
d) [ ] Patologia funcţională a intestinului
e) [ ] Diverticuloza intestinului gros
---------------------------------------------------------------------
281. Selectaţi remediile terapeutice în sindromul de malabsorbţie:
a) [x] Vitamine
b) [x] Enzime pancreatice
c) [x] Soluţii de aminoacizi
d) [ ] Prokinetice
e) [ ] Antiacide
---------------------------------------------------------------------
282. Numiţi simptomele sindromului de malabsorbţie:
a) [ ] Hiperalbuminemie
b) [ ] Creşterea ceruloplasminei serice
c) [x] Hipovitaminoză
d) [x] Steatoree
e) [x] Scăderea nivelului fierului seric
---------------------------------------------------------------------
283. Enumeraţi formele fiziopatologice ale diareelor cronice:
a) [x] Osmotică
b) [x] Secretorie
c) [x] Prin tulburări de motilitate
d) [x] Inflamatorie
e) [ ] Bacteriană
---------------------------------------------------------------------
284. Numiţi etiologia posibilă a diareei hemoragice:
a) [x] Shigella
b) [ ] Helicobacter pylori
c) [x] Entamoeba histolitica
d) [ ] Vibrio cholerae
e) [x] Eh. coli enteropatogenă
---------------------------------------------------------------------
285. Indicaţi cerealele care se exclud în dieta aglutenică:
a) [x] Grîu
b) [x] Orz
c) [x] Secară
d) [ ] Orez
e) [ ] Hrişcă
---------------------------------------------------------------------
286. Selectaţi testele paraclinice folosite pentru evaluarea patologiei intestinului subţire:
a) [x] Examen radiologic
b) [x] Examen endoscopic
c) [x] Examinare coprologică
d) [x] Test de toleranţă la lactoză
e) [ ] Test cu secretina - pancreozimină
---------------------------------------------------------------------
287. Numiţi remediile terapeutice recomandate în tratamentul enterocolitei virale acute:
a) [ ] Antivirale (interferone)
b) [ ] Antibacteriene
c) [ ] Antifungice
d) [x] Hidroelectrolitice
e) [x] Loperamid
---------------------------------------------------------------------
288. Enumeraţi manifestările extraintestinale în boala Crohn:
a) [ ] Diabetul zaharat
b) [x] Pioderma gangrenosum
c) [x] Spondilita anchilozantă
d) [x] Eritemul nodos
e) [ ] Glomerulonefrita
---------------------------------------------------------------------
289. Selectaţi medicamentele utilizate în tratamentul patogenetic al bolii Crohn:
a) [x] Mesalazina
b) [x] Corticosteroizii
c) [x] Azatioprina
d) [ ] Platifilina
e) [ ] Famotidina
---------------------------------------------------------------------
290. Indicaţi semnele macroscopice ale colitei ulcerative:
a) [ ] Leziuni cu caracter segmentar
b) [ ] Aspect de „piatră de pavaj"
c) [x] Hemoragii de contact
d) [x] Ulceraţii superficiale
e) [ ] Fistule intestinale
---------------------------------------------------------------------
291. Selectaţi semnele endoscopice ale colitei ulcerative:
a) [ ] Relief în „piatră de pavaj"
b) [x] Ulceraţii polimorfe superficiale
c) [ ] Ulcere liniare profunde
d) [x] Friabilitatea mucoasei
e) [x] Edem, hiperemie difuză a mucoasei
---------------------------------------------------------------------
292. Enumeraţi semnele radiologice prezente în stadiile avansate ale colitei ulcerative:
a) [x] Scurtarea colonului
b) [x] Dehaustrarea colonului
c) [x] Spiculi marginali/pete baritate
d) [ ] Fistule
e) [ ] Aspect în piatră de pavaj
---------------------------------------------------------------------
293. Numiţi complicaţiile locale în colita ulcerativă:
a) [x] Megacolon toxic
b) [x] Hemoragie masivă
c) [ ] Abces abdominal
d) [x] Perforaţia colonului
e) [ ] Fistule viscero-cutanate
---------------------------------------------------------------------
294. Indicaţi formele clinice ale constipaţiei cronice:
a) [ ] Constipaţia osmotică
b) [x] Constipaţia idiopatică
c) [ ] Constipaţia secretorie
d) [x] Constipaţia prin tulburarea defecaţiei
e) [] Constipația neurogenă
---------------------------------------------------------------------
295. Enumeraţi cauzele posibile ale сonstipaţiei cronice:
a) [x] Hipotiroidism
b) [ ] Hiperexudaţie intestinală
c) [ ] Hipertiroidism
d) [x] Sindrom de intestin iritabil
e) [x] Dolicocolon
---------------------------------------------------------------------
296. Numiţi factorii de risc în dezvoltarea cancerului colorectal:
a) [x] Polipoza familiară multiplă
b) [x] Polipii adenomatoşi intestinali
c) [ ] Diverticulii intestinali
d) [ ] Sindromul de intestin iritabil
e) [x] Colita ulcerativă
---------------------------------------------------------------------
297. Indicaţi elementele caracteristice sindromului de intestin iritabil:
a) [x] Dereglarea motilităţii intestinale
b) [ ] Proces inflamator cronic în intestin
c) [x] Prezenţa durerilor şi disconfortului în abdomen
d) [ ] Proces distrofic în mucoasa intestinului
e) [x] Lipsa substratului organic de afectare
---------------------------------------------------------------------
298. Selectaţi simptomele care exclud sindromul de intestin iritabil:
a) [ ] Diaree cu mucus
b) [ ] Dureri în abdomen
c) [x] Hemoragie intestinală
d) [x] Temperatură subfebrilă
e) [x] Scădere ponderală progresivă
---------------------------------------------------------------------
299. Enumeraţi metodele de tratament al sindromului de intestin iritabil:
a) [x] Psihoterapie
b) [ ] Tratament de substituţie
c) [x] Gimnastică curativă
d) [x] Spasmolitice miotrope
e) [ ] Derivaţii acidului 5-aminosalicilic
---------------------------------------------------------------------
300. Numiţi medicamentele recomandate în tratamentul sindromului de intestin iritabil:
a) [ ] Mesalazină
b) [x] Mebeverină
c) [ ] Famotidină
d) [x] Drotaverină
e) [x] Lactuloză
---------------------------------------------------------------------
301. Selectaţi medicamentele indicate în caz de sindrom de intestin iritabil cu diaree:
a) [x] Smecta
b) [x] Loperamid
c) [ ] Laculoză
d) [x] Carbonat de calciu
e) [ ] Levomicetină
---------------------------------------------------------------------
302. Notaţi afecţiunile care evoluează cu diaree:
a) [x] Dizenteria
b) [ ] Ulcerul duodenal
c) [x] Carcinoidul
d) [x] Enteropatia glutenică
e) [ ] Hipotiroidismul
---------------------------------------------------------------------
303. Selectaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu constipaţie:
a) [ ] Hipertiroidismul
b) [x] Hipotiroidismul
c) [ ] Diabetul zaharat
d) [x] Disfuncţia muşchilor pelvieni
e) [x] Boala Hirschsprung
---------------------------------------------------------------------
304. Indicaţi cauzele diareei care nu răspunde la proba cu foame:
a) [x] Sindromul carcinoid
b) [x] Vipomul
c) [ ] Deficitul de dizaharidaze
d) [x] Carcinomul medular de tiroidă
e) [ ] Insuficienţa pancreatică exocrină
---------------------------------------------------------------------
305. Enumeraţi medicamentele care pot modifica culoarea scaunului, conferindu-i aspect
pseudomelenic:
a) [x] Cu conţinut de fier
b) [ ] Cefalosporine
c) [x] Cu conţinut de bismut
d) [x] Cărbune medical
e) [ ] Corticosteroizi
---------------------------------------------------------------------
306. Numiţi afecţiunile care prezintă risc crescut de malignizare:
a) [x] Colită ulcerativă
b) [ ] Yersinioză intestinală
c) [ ] Diverticuloză colonică
d) [x] Polipoză intestinală
e) [ ] Sindrom de intestin iritabil
---------------------------------------------------------------------
307. Indicaţi consecinţele clinico-biologice ale steatoreei:
a) [x] Scăderea ponderală
b) [x] Hipovitaminoze
c) [ ] Apariţia edemelor
d) [ ] Instalarea ascitei
e) [ ] Icter
---------------------------------------------------------------------
308. Selectaţi formele clinice ale sindromului de intestin iritabil:
a) [x] Cu predominarea constipaţiei
b) [ ] Cu predominarea disfuncţiei vegetative
c) [x] Cu predominarea diareei
d) [x] Forma mixtă
e) [ ] Cu predominarea meteorismului
---------------------------------------------------------------------
309. Numiţi caracteristicele diareei osmotice:
a) [x] Polofecalie
b) [x] Proba cu foame pozitivă
c) [ ] Proba cu foame negativă
d) [ ] Diaree apoasă
e) [ ] Mucus, sânge în materiile fecale
---------------------------------------------------------------------
310. Enumeraţi caracteristicele diareei secretorie:
a) [ ] Steatoree
b) [ ] Proba cu foame pozitivă
c) [x] Proba cu foame negativă
d) [x] Diaree apoasă
e) [ ] Mucus, sânge în materiile fecale
---------------------------------------------------------------------
311. Indicaţi caracteristicele diareei inflamatorie:
a) [ ] Steatoree
b) [ ] Proba cu foame pozitivă
c) [x] Proba cu foame negativă
d) [ ] Diaree apoasă
e) [x] Mucus, sânge în materiile fecale
---------------------------------------------------------------------
312. Selectaţi bolile pentru care este caracteristică diareea osmotică:
a) [x] Enteropatia glutenică
b) [x] Pancreatita cronică cu insuficienţa exocrină
c) [x] Carenţa dizaharidazică
d) [ ] Colita ulcerativă
e) [ ] Cancer colorectal
---------------------------------------------------------------------
313. Numiţi bolile pentru care aste caracteristică diareea secretorie:
a) [ ] Enteropatia glutenică
b) [ ] Pancreatita cronică cu insuficienţa exocrină
c) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
d) [x] Toxicoinfecţia intestinală acută
e) [ ] Colita ulcerative
---------------------------------------------------------------------
314. Indicaţi bolile pentru care este caracteristică diareea inflamatorie:
a) [ ] Carenţa dizaharidazică
b) [x] Colita ulcerativă
c) [x] Colita ischemică
d) [x] Diverticulita intestinală
e) [ ] Enteropatia glutenică
---------------------------------------------------------------------
315. Enumeraţi simptomele caracteristice pentru diareea cauzată de afectarea intestinului
subţire:
a) [x] Volumul scaunului abundent
b) [x] Semnele deshidratării
c) [x] Scaunul neformat, apos
d) [ ] Prezența tenesmelor
e) [ ] Sânge în materii fecale
---------------------------------------------------------------------
316. Indicaţi dereglările din cadrul sindromului clinic de malabsorbţie:
a) [x] Dereglari de digestie intraluminală
b) [x] Dereglari de digestie parietală
c) [x] Dereglări de absorbţie parietală
d) [x] Dereglări de transport prin sistemul portal
e) [ ] Dereglări de transport prin vena cava
---------------------------------------------------------------------
317. Selectaţi factorii care influenţează digestia intraluminală:
a) [x] Activitatea enzimelor pancreatice
b) [x] Colestază intra- şi extrahepatică
c) [x] Secreția de HCl în stomac
d) [ ] Inflamaţie la nivel de ileon terminal
e) [ ] Tumori la nivel de colon
---------------------------------------------------------------------
318. Numiţi anticorpii caracteristici pentru enteropatia glutenică:
a) [x] Antigliadinici
b) [x] Antiendomiziali
c) [x] Antitransglutaminaza tisulară
d) [ ] Anti-DNA
e) [ ] Antimitocondriali
---------------------------------------------------------------------
319. Selectați semnele clinice, observate după rezecția ileonului distal:
a) [ ] Insuficiența pancreatică
b) [x] Formarea de calculi biliari
c) [x] Pierderea de acizi biliari cu materiile fecale
d) [x] Diaree
e) [ ] Constipaţie
---------------------------------------------------------------------
320. Identificați semnele clinice ale enteropatiei glutenice:
a) [ ] Sînge proaspăt în masele fecale
b) [ ] Febră
c) [x] Diaree
d) [x] Polifecalie
e) [x] Denutriție
---------------------------------------------------------------------
321. Selectați semnele clinice ale bolii Whipple:
a) [x] Diaree
b) [x] Febră
c) [ ] Prurit cutanat
d) [x] Poliserosită
e) [ ] Nefropatie
---------------------------------------------------------------------
322. Specificați caracteristicile morfologice mai informative ale colitei ischemice:
a) [ ] Aranjare oblică a fibrelor muscular printre focarele de atrofie
b) [x] Tesut de granulație în craterul ulcerului
c) [x] Macrofage încărcate cu hemosiderină în submucoasă
d) [ ] Prezența neutrofilelor în submucoasă
e) [ ] Atrofia epiteliului superficial cu depunerea subepitelială a fibrelor de colagen și
fibronectină
---------------------------------------------------------------------

HEPATITA MULTIPLU

323. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate:
a) [ ] Icter mecanic
b) [x] Anemie hemolitică
c) [x] Hepatită alcoolică cu sindromul Zieve
d) [ ] Hepatită medicamentoasă
e) [x] Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
324. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracţiei bilirubinei conjugate:
a) [ ] Sindromul Gilbert
b) [x] Cancerul papilei Vater
c) [x] Sindromul Dubin-Djonson
d) [ ] Anemia B12 - deficitară
e) [x] Cancer al capului pancreasului
---------------------------------------------------------------------
325. Enumeraţi stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic:
a) [x] Icterul fiziologic al nou-născuţilor
b) [ ] Cure de foame îndelungată
c) [x] Sindromul Gilbert
d) [x] Sindromul Crigler-Najjar
e) [ ] Sindromul Dubin - Johnson
---------------------------------------------------------------------
326. Numiți marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic B:
a) [x] Anticorpi anti-HBcor
b) [x] Anticorpi anti-HBs
c) [ ] Anticorpi anti-VHC
d) [ ] Anticorpi anti-HAV IgM
e) [x] Ag Hbe
---------------------------------------------------------------------
327. Numiţi afecţiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:
a) [x] Hepatitele acute
b) [x] Colestaza medicamentoasă
c) [ ] Hemangiomul hepatic
d) [x] Ciroza hepatică
e) [ ] Calcinate hepatice
---------------------------------------------------------------------
328. Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia:
a) [x] Tromboza venelor hepatice
b) [ ] Boala Menetrie
c) [x] Boala Wilson
d) [x] Hemocromatoză
e) [ ] Hemangiom hepatic
---------------------------------------------------------------------
329. Selectați patologiile care sunt incluse în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice
conform clasificarii Los Angeles:
a) [x] Hepatita autoimună
b) [x] Hepatita cronică virală B
c) [ ] Hepatita alcoolică
d) [x] Boala Wilson
e) [ ] MALT-limfom
---------------------------------------------------------------------
330. Identificați care afecțiuni pot determina insuficienţă hepatică fulminantă:
a) [x] Hepatitele virale acute
b) [x] Hepatitele medicamentoase
c) [x] Hemocromatoză
d) [x] Intoxicaţiile acute
e) [ ] Sindromul Gilbert
---------------------------------------------------------------------
331. Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:
a) [ ] Steatoză hepatică
b) [x] Chist hidatic hepatic
c) [x] Ciroză primară biliară
d) [x] Colangită sclerozantă primitivă
e) [ ] Hemangiom hepatic
---------------------------------------------------------------------
332. Marcați afecțiunile care pot determina apariţia febrei:
a) [ ] Hemangiomul hepatic
b) [x] Hepatita alcoolică acută
c) [x] Angiocolita
d) [x] Аbcesul hepatic
e) [ ] Sindromul Pickwick
---------------------------------------------------------------------
333. Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică:
a) [x] Eritem palmar
b) [x] Steluţe vasculare
c) [x] Ginecomastie
d) [ ] Eritem nodos
e) [ ] Erupţii urticariene
---------------------------------------------------------------------
334. Identificați afecțiunile ce determină creşterea evidentă a consistenţei hepatice la palpare:
a) [x] Metastaze hepatice
b) [ ] Hepatită acută
c) [ ] Hemangiom hepatic
d) [ ] Steatoză hepatică
e) [x] Ciroza hepatică
---------------------------------------------------------------------
335. Identificați indicii sindromului colestatic de labotator:
a) [x] Fosfataza alcalină
b) [x] Bilirubina conjugată
c) [ ] Aspartataminotransferaza
d) [x] Gamaglutamiltranspeptidaza
e) [ ] Alaninaminotransferaza
---------------------------------------------------------------------
336. Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de labotator:
a) [ ] Hipersideremia
b) [x] Hipoalbuminemia
c) [x] Scăderea protrombinei
d) [ ] Creşterea ceruloplasminei
e) [ ] Scăderea activității lipazei serice
---------------------------------------------------------------------
337. Identificați ce semnificaţie poate avea creşterea fosfatazei alcaline în prezenţa icterului:
a) [ ] Sindrom Rotor
b) [ ] Sindrom Budd-Chiari
c) [x] Cancer de cap de pancreas
d) [x] Litiază biliară
e) [ ] Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
338. Identificați ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic:
a) [ ] Urina decolorată
b) [ ] Fecale decolorate
c) [x] Fecale intens colorate
d) [ ] Leziuni de grataj determinate de prurit
e) [x] Splenomegalie
---------------------------------------------------------------------
339. Identificați semnele ce caracterizează icterul obstructiv:
a) [ ] Hiperbilirubinemie din contul fracției indirecte
b) [x] Hiperbilirubinemie din contul fracției directe
c) [ ] Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materiile fecale
d) [x] Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină
e) [ ] Hipolipidemie
---------------------------------------------------------------------
340. Identificați afecţiunile ce pot evolua cu ascită:
a) [ ] Hepatita cronică
b) [x] Carcinomul hepatocelular
c) [x] Pericardita constrictivă
d) [ ] Pneumonia
e) [x] Carcinomatoza
---------------------------------------------------------------------
341. Definiți steatoza hepatică alcoolică:
a) [x] Formă benignă
b) [x] Formă reversibilă
c) [x] Acumulare de lipide în ficat
d) [ ] Formă malignă, ireversibilă
e) [ ] Prezenţa depozitelor de Cu
---------------------------------------------------------------------
342. Marcați caracteristicele afectării etilice a ficatului:
a) [x] Epizoade repetate de „hepatită acută"
b) [x] Manifestări ale hipoavitaminozei
c) [x] Etilismul în anamneză
d) [ ] Autoanticorpi către membrana hepatocitelor
e) [ ] Prurit cutanat timp îndelungat
---------------------------------------------------------------------
343. Marcați caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
a) [ ] Micşorat în volum
b) [x] Mărit în volum
c) [ ] De culoare roşietică
d) [x] De culoare galbenă
e) [ ] De culoare brună
---------------------------------------------------------------------
344. Selectați care semne se referă la steatohepatita alcoolică:
a) [ ] Scăderea gama-globulinelor
b) [x] Creşterea importantă a IgA
c) [ ] Creşterea ureei
d) [x] Creşterea raportului AST/ALT
e) [ ] Creşterea importantă a IgM
---------------------------------------------------------------------
345. Marcați manifestările clinice din hemocromatoză:
a) [x] Hepatomegalie
b) [x] Pigmentare brună sau cenuşie
c) [x] Diabet zaharat
d) [ ] Icter colestatic
e) [ ] Sindrom extrapiramidal
---------------------------------------------------------------------
346. Selectați afirmațiile corecte despre hepatita virală D:
a) [x] Coinfecţie VHB+VHD
b) [x] Superinfecţie VHD+VHB
c) [ ] Coinfecţia VHD+VHC
d) [ ] Superinfecţia VHD/VHC
e) [ ] Monoinfecţia VHD
---------------------------------------------------------------------
347. Marcați care sunt indicațiile pentru tratamentul antiviral în hepatita cronica B:
a) [x] Nivelul ADN-HBV > 2000 IU/ml
b) [ ] Nivelul ADN-HBV > 200 IU/ml
c) [x] Pacienţii cu ALT mai sus de limita superioară a valorilor normale
d) [x] Pacienţii cu activitatea necroinflamatorie de grad moderat sau sever şi / sau fibroză, cel
puţin moderată
e) [ ] Indiferent de activitatea transaminazelor
---------------------------------------------------------------------
348. Marcați care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon în bolile hepatice
virale:
a) [x] Maladiile autoimune
b) [x] Ciroza hepatică virală decompensată
c) [ ] Hepatita virală D
d) [x] Depresia
e) [ ] Ciroza hepatică de etiologie virală compensată
---------------------------------------------------------------------
349. Indicați efectele secundare posibile după administrarea corectă a interferonului:
a) [x] Deprimarea măduvei hematoformatoare
b) [x] Alopecie
c) [ ] Endocardită fibrinoasă
d) [ ] Infiltrate pulmonare tranzitorii
e) [x] Labilitate emoţională, depresie
---------------------------------------------------------------------
350. Marcați simptomele caracteristice hepatitei autoimune:
a) [x] Fatigabilitate
b) [ ] Prurit cunatat intens
c) [x] Polimialgii, poliartralgii
d) [x] Icter
e) [ ] Hipertensiune arterială
---------------------------------------------------------------------
351. Marcați care manifestări extrahepatice autoimune sunt întâlnite în hepatita autoimună:
a) [x] Artralgii şi artrite cu caracter tranzitoriu ce reflectă activitatea bolii
b) [ ] Inelul Kayser-Fleischer
c) [x] Capilarită alergică
d) [x] Amenoree
e) [ ] Periarteriită nodoasă
---------------------------------------------------------------------
352. Identificați preparatele ce se utilizează în tratamentul hepatitei autoimune:
a) [ ] Imunostimulatori
b) [x] Glucocorticosteroizi
c) [ ] Interferoni
d) [x] Azatioprina
e) [ ] Analogi nucleozidici
---------------------------------------------------------------------
353. Marcați care elementecaracterizează hepatita autoimună:
a) [x] Hepatită periportală cu infiltrat preponderent limfo-plasmocitar
b) [x] Apare mai frecvent la femeile tinere
c) [x] Prezența hipergamaglobulinemiei
d) [ ] Etiologia este predominant medicamentoasă
e) [ ] Hepatită periportală cu infiltrat preponderent polimorfonuclear
---------------------------------------------------------------------
354. Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune:
a) [x] Ig G crescută
b) [x] Hipertransaminazemie
c) [x] Hipergamaglobulinemie
d) [ ] Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate
e) [ ] Trombocitoza
---------------------------------------------------------------------
355. Identificați care sînt preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei mezenchimale în
hepatitele autoimune:
a) [ ] Silimarina
b) [ ] Vitaminele B6, B12
c) [ ] Fosfolipidele esenţiale
d) [x] Azatioprina
e) [x] Prednizolonul
---------------------------------------------------------------------
356. Marcați manifestările extrahepatice ce pot fi întâlnite în hepatita autoimnă:
a) [ ] Endocardită
b) [x] Pleurită
c) [x] Sindromul articular
d) [x] Manifestări cutanate (purpură vasculară, etc)
e) [ ] Astm bronşic
---------------------------------------------------------------------
357. Identificați modificările caracteristice pentru hepatita autoimună:
a) [ ] Hiperalbuminemia
b) [ ] Hipoglobulinemia
c) [x] Hipergamaglobulinemia
d) [ ] Ig A - crescută
e) [x] Ig G - crescută evident
---------------------------------------------------------------------
358. Selectați condițiile prezența concomitentă a căror este necesară pentru inițierea
tratamentului antiviral în caz de HCV B:
a) [x] ADN-ul VHB > 2 000 UI/ml și valori persistent elevate ale transaminazelor
b) [ ] ADN-ul VHB > 200 000 UI/ml și valori persistent normale ale transaminazelor
c) [ ] Nivel persistent normal al ALT și ADN-ul VHB <2000 UI / ml
d) [x] Severitatea bolii hepatice: scorul Metavir > A2 şi/sau F2
e) [ ] Severitatea bolii hepatice: scorul Metavir < A2 şi F0
---------------------------------------------------------------------
359. Numiți indicațiile pentru tratament antiviral în caz de infecție cronică cu VHB:
a) [ ] Persoanele cugradul de fibroză ≤2 la adulți, cu nivelul persistent normal al ALT și cu ADN-ul
VHB <2000 UI / ml
b) [x] Ciroză hepatică compensată, cu ADN-VHB detectabil în ser (chiar < 2 000 UI/ml),
independent de ALAT
c) [x] Ciroză hepatică decompensată
d) [x] ADN-VHB > 2 000 UI/ml și creşterea persistentă a ALAT, și F2
e) [x] ADN-VHB > 2 000 UI/ml și creşterea persistentă a ALAT, și A3
---------------------------------------------------------------------
360. Indicați analogii nucleozidici/nucleotidici recomandați ca prima linie de monotherapie în
tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale B:
a) [ ] Lamivudina
b) [ ] Adefovir
c) [x] Entecavir
d) [ ] Telbivudina
e) [x] Tenofovir
---------------------------------------------------------------------
361. Indicați medicamentele, care pot fi folosite pentru prevenirea transmisiei perinatale şi
intrauterine a VHB, în ultimul trimestru de sarcină la pacientele HBsAg-pozitive cu AND-ul seric
al VHB>106-7 IU/ml:
a) [x] Imunoglobulina anti VHB
b) [ ] Entecavir
c) [x] Tenofovir
d) [ ] Adefovir
e) [ ] Peg-INF
---------------------------------------------------------------------
362. Marcați afirmațiile corecte despre hepatita cronică virală D:
a) [x] Poate fi urmarea suprainfectiei cu VHD la o persoană cu AgHBs pozitiv
b) [x] Suprainfecţia se poate manifesta ca o agravare a infecţiei cu VHB
c) [ ] Este determinată de un virus cu ADN
d) [x] Este determinată de un virus cu ARN
e) [x] Ciroza hepatică se dezvoltă mai devreme
---------------------------------------------------------------------
363. Indicați condițiile, când fragmentul bioptic hepatic poate fi considerat adecvat:
a) [x] Lungime de 20-25 mm
b) [x] Diametru de 1,2-1,3 mm
c) [x] Conţine cel puţin 11 spaţii porte complete
d) [ ] Conţine cel puţin 7 spaţii porte complete
e) [ ] Diametru de 0,6 - 0,7 mm
---------------------------------------------------------------------
364. Identificați pattern-uri histologice specifice HCV C:
a) [x] Prezenţa agregatelor limfoide dense și chiar foliculilor limfoizi în spaţiile porte
b) [x] Leziuni ale ducturilor biliare, de tip colangită nesupurativă
c) [x] Modificări degenerative hepatocitare - steatoză micro- și macroveziculară
d) [ ] Corpi Mallory
e) [ ] Aspectul de sticlă mată al hepatocitelor (ground glass)
---------------------------------------------------------------------
365. Identificați pattern-uri histologice specifice HCV B:
a) [x] Aspectul de sticlă mată al hepatocitelor (ground glass)
b) [x] Nuclee "nisipoase"
c) [x] Corpi acidofili Councilman
d) [ ] Prezenţa agregatelor limfoide dense și chiar foliculilor limfoizi în spaţiile porte
e) [ ] Corpi Mallory
---------------------------------------------------------------------
366. Identificați condițiile care pot induce absența răspunsului la terapia antivirală în hepatita
cronică virală B:
a) [x] Rezistența virală
b) [ ] Încărcătură virală înaltă
c) [ ] Prezența patologiilor asociate
d) [x] Lipsa complianței la tratament
e) [ ] Administrarea concomitentă a tratamentului antihipertensiv
---------------------------------------------------------------------
367. Marcați afirmațiile corecte despre hepatita cronică virală D:
a) [x] Mai frecvent este consecința suprainfectiei cu VHD la o persoană cu infecție cronică cu
VHB
b) [x] VHB susține replicarea VHD prin partajarea proteinelor sale de suprafață
c) [ ] Hepatita cronică virală D se confirmă prin cercetarea ADN-VHD
d) [x] Coinfectia cu alte virusuri hepatice se asociaza cu diverse modele de inhibare reciprocă a
replicarii virale
e) [x] Este necesară cercetarea infecţiei cu VHD în toate cazurile de agravare a cursului infecţiei
cu VHB
---------------------------------------------------------------------
368. Marcați afirmaţiile adevărate despre sindromul Gilbert:
a) [x] Este o afecțiune ereditară, cu transmitere autosomal-recesivă
b) [x] Cauza este activitatea redusă a unei enzime, uridin-difosfat-1 A1-glucuroniltransferaza,
implicată în procesul de conjugare a bilirubinei, dar și a altor molecule lipofile
c) [x] Probele funcţionale hepatice vor fi, de obicei, in limite normale, cu excepția nivelului
bilirubinei
d) [ ] Se caracterizează prin icter persistent, cu evoluţie progresivă
e) [ ] Se asociază cu sindrom colestatic persistent
---------------------------------------------------------------------
369. Selectați afecțiunile în care ASAT/ALAT >1:
a) [ ] Hepatita cronică virală B
b) [ ] Hemocromatoza
c) [ ] Amiloidoza
d) [x] Steatohepatita alcoolică
e) [x] Ciroza hepatică
---------------------------------------------------------------------
370. Identificați afecțiunile care pot determina creşterea izolată a fosfatazei alcaline, cu GGTP
normală:
a) [ ] Steatohepatita alcoolică
b) [ ] Hepatitele virale
c) [ ] Steatoza hepatică
d) [x] Ciroza biliară primitivă, în debut
e) [x] Metastaze osoase
---------------------------------------------------------------------
371. Selectați indicațiile de tratament al encefalopatiei hepatice:
a) [x] Antibiotice non-absorbabile
b) [x] Limitarea aportului de proteine în alimentație
c) [ ] Analogii nucleozidici
d) [x] Medicamente care sporesc tranzitul intestinal
e) [ ] Creșterea aportului de proteine în alimentație
---------------------------------------------------------------------
372. Indicați situațiile când este necesar aprecierea nivelului ADN VHB:
a) [x] Stabilirea diagnosticului de hepatită
b) [x] Inițierea tratamentului antiviral
c) [x] Monitorizarea eficacității și aderenței la tratament
d) [ ] Evidențierea factorilor de risc
e) [ ] Identificarea tulpinilor virale rezistente
---------------------------------------------------------------------
373. Marcați datele de laborator determinate în hepatita autoimună tip 2:
a) [x] Anticorpi anti-microsomali ficat-rinichi în titru înalt
b) [ ] Anticorpi anti-nucleari în titru înalt
c) [ ] Elevarea nivelului IgM
d) [x] Elevarea nivelului IgG
e) [ ] Elevarea nivelului IgA
---------------------------------------------------------------------

CIROZA MULTIPLU

374. Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică virală:


a) [ ] Eritem facial
b) [x] Eritem palmar
c) [ ] Acrocianoză
d) [x] Steluţe vasculare
e) [ ] Eritem nodular
---------------------------------------------------------------------
375. Marcați indicii ce caracterizează sindromul hepatopriv în ciroza hepatică:
a) [x] Hipoalbuminemie
b) [ ] Hipergamaglobulinemie
c) [x] Scăderea indicelui protrombinic
d) [ ] Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
376. Marcați care sunt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice neactive:
a) [ ] Distrofia hepatocitară
b) [ ] Dilatarea ducturilor portale
c) [x] Noduli de regenerare hepatocitară
d) [x] Septuri conjunctive aparente, care înconjoară nodulii de regenerare
e) [ ] Necroze în puncte
---------------------------------------------------------------------
377. Marcați care sunt factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice:
a) [x] Hemoragii digestive
b) [x] Tratamentul agresiv cu diuretice
c) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabile
d) [x] Administrarea benzodiazepinelor
e) [ ] Creşterea catabolismului proteic
---------------------------------------------------------------------
378. Selectați contraindicațiile pentru transplantulhepatic în tratamentul cirozei hepatice cu
ascită refractară:
a) [x] Abuzulde alcool
b) [x] Asocierea hepatocarcinomului
c) [ ] Herniile ombilicale mari
d) [x] Infecțiile
e) [ ] Pacienții cu șunt transjugular intrahepatic portosistemic
---------------------------------------------------------------------
379. Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism:
a) [ ] Leucocitoză
b) [x] Leucopenie
c) [x] Anemie normocitară, normoblastică
d) [x] Trombocitopenie
e) [ ] Trombocitoză
---------------------------------------------------------------------
380. Identificați manifestările hipertensiunii portale:
a) [x] Splenomegalie
b) [x] Dilatarea varicelor esofagiene
c) [x] "Сapul de meduză"
d) [ ] Hipertensiunea arterială
e) [ ] Trombocitoză
---------------------------------------------------------------------
381. Identificați atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică:
a) [x] Administrarea de lactuloză
b) [ ] Administrarea sedativelor
c) [ ] Perfuzii cu Dextran
d) [ ] Dieta bogată în proteine
e) [x] Administrarea Ornitinei
---------------------------------------------------------------------
382. Identificați simptomele caracteristice pentru colangiocarcinom:
a) [x] Pierdere în pondere
b) [x] Icter
c) [x] Hepatomegalie
d) [ ] Hemoragie gastrică
e) [x] Anorexie
---------------------------------------------------------------------
383. Enumerați cauzele ce pot induce ascita:
a) [x] Sindromul Budd-Chiari
b) [ ] Steatoza hepatică
c) [ ] Hepatita cronică virală B
d) [x] Tromboza venei porte
e) [x] Canceromatoza abdominală
---------------------------------------------------------------------
384. Care din următoarele afirmaţii referitoare la complicaţiile pleuropulmonare ale cirozei
hepatice sunt adevarate?
a) [ ] Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu conţinut crescut de proteine
b) [x] Hipoxemia este legata de prezenţa dilataţiilor vasculare pulmonare şi de şunturi
intrapulmonare
c) [x] Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă în oxigenoterapie şi transplant hepatic
d) [ ] Hidrotoracele se localizează mai mult pe stânga
e) [x] Platipneea reprezintă un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar
---------------------------------------------------------------------
385. Care din nozologiile enumerate pot fi complicații ale cirozei hepatice?
a) [ ] Dumping sindrom
b) [x] Sindromul hepato-renal
c) [ ] Sindrom Malory Weis
d) [x] Sindromul hepato-pulmonar
e) [x] Peritonită bacteriană spontană
---------------------------------------------------------------------
386. Selectați indicii de hipertensiune portală vizualizați la ecografia Doppler:
a) [ ] Îngustarea venei splenice
b) [x] Încetinirea fluxului portal
c) [x] Splenomegalia
d) [x] Prezența colateralelor porto-sistemice
e) [] Dilatarea trunchiului venei Porte
---------------------------------------------------------------------
387. Marcați care dintre următoarele afirmații, referitor la hemoragia digestivă din cadrul
cirozei hepatice, sunt corecte:
a) [ ] Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice
b) [x] Poate duce la decompensarea cirozei si apariţia encefalopatiei
c) [ ] Este o complicaţie rară
d) [ ] Necesită tratament diuretic
e) [x] Endoscopia digestivă se efectuează de urgenţă, în primele 6 ore
---------------------------------------------------------------------
388. Care sunt factorii ce pot declanșa ascita în ciroza hepatică?
a) [ ] Hidrotoracele
b) [x] Infecția
c) [x] Hemoragia digestivă
d) [x] Tromboza portală
e) [x] Întreruperea tratamentului
---------------------------------------------------------------------
389. Selectați semnele de hipertensiune portală în ciroza hepatică?
a) [x] Splenomegalie
b) [ ] Icter si asterixis posibile in caz de ciroză decompensată
c) [ ] Hepatomegalia
d) [ ] Angioame stelare
e) [x] Ascita
---------------------------------------------------------------------
390. Selectați recomandațiile necesare în tratamentul ascitei din cadrul cirozei hepatice:
a) [x] Regimul hiposodat <5 g/24h
b) [x] Utilizarea diureticelor distale în doză progresivă
c) [ ] Antibioticoterapie combinată
d) [ ] Ligaturatrea endoscopică
e) [x] Efectuarea paracentezei evacuatorii în caz de eșec la tratamentul medicamentos
---------------------------------------------------------------------
391. Care afecțiuni sunt considerate cauze rare ale cirozei hepatice?
a) [x] Deficit ereditar de alfa-1-antitripsină
b) [x] Colangită sclerozantă primitivă
c) [x] Colangita biliară primitivă
d) [ ] Steatohepatită non-alcoolică
e) [ ] Boala alcoolică a ficatului
---------------------------------------------------------------------
392. Notați afecţiunile ce pot evolua cu ascită:
a) [ ] Colecistita cronică în faza de acutizare
b) [x] Sindromul nefrotic pronunţat
c) [x] Canceromatoza abdominală
d) [ ] Pancreatita cronică recidivantă
e) [x] Tuberculoza abdomenală
---------------------------------------------------------------------
393. Marcați factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice:
a) [x] Hemoragiile digestive
b) [x] Tratamentul intens cu diuretice
c) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabile
d) [x] Administrarea benzodiazepinelor
e) [ ] Dieta hipoproteică
---------------------------------------------------------------------
394. Care este atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică?
a) [x] Administrarea de lactuloză
b) [ ] Administrarea sedativelor
c) [x] Reducerea consumului de proteine
d) [x] Administrarea Ornitinei
e) [ ] Utilizarea plazmei proaspăt congelate
---------------------------------------------------------------------
395. Identificaţi cauzele metabolice ale cirozei hepatice:
a) [x] Ficatul gras non-alcoolic
b) [ ] Colangita biliară primitivă
c) [x] Deficitul de Alfa 1 antitripsină
d) [ ] Sindromul Budd Chiari
e) [x] Hemocromatoza
---------------------------------------------------------------------
396. Care sunt consecințele hipertensiunei portale la pacienții cu ciroză hepatică:
a) [x] Hemoragii digestive superioare din varicele gastroesofagiene
b) [x] Hemoragii din venele hemoroidale
c) [ ] Icter
d) [x] Ascită
e) [ ] Apraxie
---------------------------------------------------------------------
397. Selectați care sunt indicaţiile pentru paracenteza diagnostică:
a) [x] Suspecție la tuberculoză peritoneală
b) [ ] Abdomen acut
c) [x] Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
d) [x] Ascita refractară
e) [x] Suspecţie de malignizare
---------------------------------------------------------------------
398. Selectați complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice
a) [x] Hemoragii
b) [ ] Icter
c) [x] Hemoperitoneum acut
d) [x] Perforaţia intestinală
e) [ ] Hemotorax acut
---------------------------------------------------------------------
399. Enumeraţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu ciroză hepatică:
a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
b) [x] Consumul de alcool
c) [ ] Tratamentul diuretic adecvat
d) [x] Peritonita bacteriană spontană
e) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice
---------------------------------------------------------------------
400. Selectaţi semnele clinice prezente în ciroza hepatică:
a) [x] Ascită
b) [x] Splenomegalie
c) [x] Dilatarea varicoasă a venelor stomacului
d) [x] Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului tip „cap de meduză"
e) [ ] Hiperalbuminemia
---------------------------------------------------------------------
401. Notați factorii triggeri ai comei hepatice?
a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
b) [x] Administrarea de diuretice tiazidice
c) [ ] Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
d) [x] Exces de proteine
e) [x] Administrarea de durată a barbituricelor
---------------------------------------------------------------------
402. Selectați recomandațiile utile în tratamentul hemoragiilor variceale:
a) [x] Vasopresina
b) [x] Tamponamentul cu sonda Sengstaken- Blakemore
c) [x] Somatostatina
d) [ ] Papilosfincterotomia
e) [x] Sclerozarea endoscopică a venelor dilatate
---------------------------------------------------------------------
403. Selectați medicamentele recomandate în tratamentul hepatitei alcoolice severe?
a) [ ] Colchicina
b) [ ] Steroizi anabolizanți
c) [x] Glucocorticoizi
d) [x] Pentoxifilina
e) [ ] Propylthiouracil
---------------------------------------------------------------------
404. Selectați afirmațiile corecte despre corpusculii Mallory:
a) [ ] Sunt specifici pentru steatohepatita non-alcoolică
b) [x] Reprezintă incluziuni eozinofile perinucleare
c) [ ] Sunt sugestivi pentru boala Wilson
d) [x] Pot fi identificați la pacienții cu obezitate morbidă și diabet necontrolat
e) [x] Sunt sugestivi pentru steatohepatita alcoolică
---------------------------------------------------------------------
405. Marcați leziunile histologice caracteristice bolii hepatice alcoolice:
a) [ ] Hepatocite în sticlă mată
b) [x] Fibroza în spațiul perivenular și perisinusoidal Disse
c) [x] Infiltrat periportal inflamator cu neutrofile polimorfonucleare
d) [ ] Infiltrat periportal cu celulele plasmatice
e) [x] Corpi Mallory
---------------------------------------------------------------------
406. Notați cauzele sindromului hemoragic cutanat în ciroza alcoolică:
a) [x] Hipersplenism cu trombocitopenie
b) [x] Sinteză hepatică scăzută a factorilor de coagulare
c) [x] Malabsorbție a vitaminei K
d) [ ] Sângerare din varicele esofagiene
e) [ ] Anemie hemolitică
---------------------------------------------------------------------
407. Care sunt cauzele anemiei în ciroza alcoolică?
a) [x] Hemoliză
b) [x] Deficiente nutritionale coexistente (în special acid folic și vitamina B12)
c) [x] Hipersplenism
d) [ ] Sinteza scăzută a factorilor de coagulare
e) [ ] Deficit de eritropoietină
---------------------------------------------------------------------
408. Selectați cauzele anemiei la pacienții cu ciroză alcoolică:
a) [ ] Deficitul de vitamina K
b) [x] Deficitul de acid folic
c) [x] Hemoliză
d) [x] Hipersplenism
e) [x] Efectul direct de supresie al alcoolului asupra măduvei osoase
---------------------------------------------------------------------
409. Selectați enzimele implicate în metabolismul alcoolului în ficat:
a) [x] Alcooldehidrogenaza citosolică
b) [ ] Ciclooxigenaza
c) [x] Sistemul de oxidare microsomală (MEOS)
d) [x] Catalaza peroxismală
e) [ ] UDP-glucuroniltransferaza
---------------------------------------------------------------------
410. Selectați consecințele metabolice hepatice сauzate de consumul nociv de alcool:
a) [x] Crește acumularea intrahepatică de trigliceride
b) [x] Crește absorbția de acizi grași
c) [ ] Crește oxidarea acizilor grași în ficat
d) [x] Scade oxidarea acizilor grași în ficat
e) [ ] Crește secreția de lipoproteine
---------------------------------------------------------------------
411. Care sunt cei mai importanți factori de risc, implicați în dezvoltarea bolii hepatice
alcoolice:
a) [x] Cantitatea consumului de alcool
b) [ ] Consumul de cafea
c) [x] Durata consumului de alcool
d) [x] Factorii genetici
e) [ ] Factorii sociali
---------------------------------------------------------------------
412. Selectați factorii de risc pentru boala hepatică alcoolică:
a) [x] Sexul feminin
b) [ ] Tipul de bautură consumată
c) [ ] Consumul de cafea
d) [x] Malnutriția
e) [x] Obezitatea
---------------------------------------------------------------------
413. Selectați modificările biologice observate în hepatita alcoolica acută:
a) [x] Raportul AST/ALT > 1,5
b) [x] Leucocitoză
c) [x] Creșterea Gama-glutamiltranspeptidasei (GGTP)
d) [] Creșterea Ig G
e) [ ] Hiperalbuminemia
---------------------------------------------------------------------
414. Marcațiîn care dintre afecţiuni se poate întâlni hematemeza:
a) [ ] Esofagită catarală
b) [x] Varice gastrice
c) [ ] Colita ulcerativă
d) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
e) [x] Boala Mallory-Weis
---------------------------------------------------------------------
415. Marcați care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru colangita biliară primară:
a) [ ] Elevarea nivelului IgA
b) [ ] Elevarea nivelului IgG
c) [x] Elevarea nivelului IgM
d) [ ] Prezenţa anticorpilor anti-LKM1
e) [x] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali
---------------------------------------------------------------------
416. Selectați medicamentele utilizate în tratamentul colangitei biliare primitive:
a) [x] Acidul ursodeoxicolic
b) [x] Colestiramina
c) [ ] Peg-Interferon
d) [x] Calciu și vitamina D
e) [ ] Disferal sau D-penicilamină
---------------------------------------------------------------------
417. Selectați recomandările terapeutice pentru ficatul gras non-alcoolic:
a) [ ] Colestiramina
b) [x] Reducerea greutății prin dietă si exercitiu fizic
c) [ ] Citostatice
d) [x] Managementul diabetului zaharat
e) [x] Pioglitazonă
---------------------------------------------------------------------
418. Selectați metodele de tratament al hipertensiunii portale în ciroza hepatică:
a) [x] Beta-blocanții neselectivi
b) [ ] Acidul ursodeoxicolic
c) [x] Endoligaturarea varicelor esofagiene
d) [ ] Prednison
e) [x] Șuntul transjugular portosystemic intrahepatic
---------------------------------------------------------------------
419. Marcați manifestările insuficienței hepatocelulare la pacienții cu ciroză hepatică:
a) [x] Icter
b) [x] Tulburări de coagulare
c) [ ] Dilatarea venei porte
d) [x] Hipoalbuminemie
e) [ ] Peritonita bacteriană spontană
---------------------------------------------------------------------

PANCREAS MULTIPLU

420. Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitei cronice:


a) [x] Alcoolismul
b) [x] Hipercalciemia
c) [ ] Reumatismul
d) [x] Disfuncţii ale sfincterului Oddi
e) [ ] Tireoidita autoimună
---------------------------------------------------------------------
421. Menționați factorii implicaţi în patogenia pancreatitei cronice:
a) [ ] Activarea enzimelor proteolitice în duoden
b) [x] Activarea intracelulara a proteazelor pancreatice cu activarea celulelor pancreatice stelate
c) [x] Refluxul colangio-pancreatic
d) [x] Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice
e) [ ] Refluxul duodeno-gastral
---------------------------------------------------------------------
422. Indicați semnele clinice caracteristice pentru pancreatita cronică:
a) [x] Dureri abdominale epigastrice (declansate de mese abundente)
b) [x] Steatoree
c) [ ] Simptomul Kernig pozitiv
d) [ ] Splenomegalia
e) [ ] Limfadenopatia
---------------------------------------------------------------------
423. Marcați manifestările pancreatitei cronice în faza de acutizare:
a) [x] Hiperamilazurie
b) [x] Durere epigastrică cu iradiere în centură
c) [ ] Simptomul Curvuazie pozitiv
d) [x] Hiperlipazemie
e) [ ] Proteinuria
---------------------------------------------------------------------
424. Identificați medicamentele utilizate în tratamentul pancreatitei cronice în acutizare:
a) [ ] Diuretice
b) [x] Antisecretoare
c) [x] Antispastice
d) [ ] Fosfolipide esenţiale
e) [x] Analgetice
---------------------------------------------------------------------
425. Identificați recomandările necesare pentru tratamentul pancreatitei cronice cu sindrom
algic persistent:
a) [x] Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi proteine
b) [x] Înlăturarea aportului de alcool
c) [x] Terapia analgezică și antisecretoare
d) [ ] Terapia cu imunostimulatoare
e) [x] Evitarea fumatului
---------------------------------------------------------------------
426. Indicați metodele utilizate în diagnosticarea pancreatitei cronice:
a) [x] Dozarea elastazei-1 pancreatice umane in materiile fecale
b) [x] Ecografia abdominală
c) [ ] Scintigrafia
d) [x] Ultrasonografia endoscopică
e) [ ] Colecistocolangiografia perorală
---------------------------------------------------------------------
427. Selectaţi complicaţiile pancreatitei cronice:
a) [x] Icterul mecanic
b) [x] Diabetul zaharat
c) [x] Deficitul de vitamine liposolubile
d) [ ] Sindromul Mallori-Weiss
e) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison
---------------------------------------------------------------------
428. Marcați afirmaţiile corecte pentru pancreatita cronică:
a) [x] Insuficienta exocrina a pancreasului poate conduce spre malnutritie
b) [ ] Scăderea secreţiei de enzime proteolitice determina steatoree
c) [ ] Durerea apare pe foame si se ameliorează postalimentar
d) [x] Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivant
e) [x] Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei cronice
---------------------------------------------------------------------
429. Identificați caracteristicile scaunului pancreatic tipic:
a) [x] Polifecalic, consistenţă păstoasă
b) [x] Semiformat, sub formă de terci grăsos
c) [x] Culoare galbenă-surie, strălucitor, miros rânced, reacţie alcalină
d) [ ] Lichid, neabundent, cu sânge şi puroi
e) [ ] Abundent, apos
---------------------------------------------------------------------
430. Indicați mecanismele apariţiei durerii în pancreatita cronică:
a) [ ] Creşterea concentraţiei de glucagonă
b) [x] Inflamaţia perineurală
c) [ ] Hiperinsulinemie
d) [x] Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductale
e) [x] Interactiunea neuropeptidelor cu celule inflamate
---------------------------------------------------------------------
431. Marcați testele pentru diagnosticarea puseului acut al pancreatitei cronice:
a) [x] Amilaza serică
b) [ ] Testul Şhilling
c) [x] Lipaza serică
d) [ ] Testul cu D-xiloză
e) [x] Amilaza în urină
---------------------------------------------------------------------
432. Marcați care caracteristici ale sindromului dolor abdomunal se referă la pancreatita
cronică:
a) [x] Durerea frecvent iradiaza in spate
b) [x] Sediul durerii epigastric ori în bara
c) [x] Durerea este partial remisa la aplecarea anterogradă a trunchiului si in pozitie genu-
cubitala
d) [ ] Durerea care se ameliorează după mese
e) [x] Durerea persistentă, profundă, sâcâitoare, cu durata de zile, saptamani
---------------------------------------------------------------------
433. Marcați complicaţiile timpurii ale pancreatitei cronice:
a) [x] Formarea pseudochisturilor pancreatice
b) [x] Icter mecanic (obstructiv)
c) [x] Hipertensiune portală, forma prehepatică –ca consecinta a trombozelor in sistemul portal
d) [ ] Sindromul de malabsorbție
e) [ ] Peritonită bacteriană spontană
---------------------------------------------------------------------
434. Marcați manifestarile sindromului de maldigestie-malabsorbtie în pancreatita cronică:
a) [x] Scaune anormale: polifecalie, consistenţă păstoasă, grăsos
b) [x] Pierdere ponderală
c) [x] Semne clinice de hipovitaminoze: în particular, pentru vitaminele liposolubile
d) [ ] Disfagie
e) [x] Steatoree
---------------------------------------------------------------------
435. Selectați testele sanguine necesare pentruevaluarea nutrițională în pancreatita cronică:
a) [ ] Amilaza
b) [ ] Creatinina
c) [x] Pre-albumina
d) [x] Proteina ce leagă retinolul
e) [x] Colecalciferol (vit. D)
---------------------------------------------------------------------
436. Identificați prezentarea clinică inițială în pancreatita autoimună:
a) [x] Icter obstructiv
b) [x] Dureri abdominalede intensitate mica sau chiar absente
c) [x] Pierdere în greutate
d) [ ] Ascită
e) [ ] Febră
---------------------------------------------------------------------
437. Indicați principalele afecțiuni extrapancreatice asociate pancreatitei autoimune, tip I:
a) [x] Colangita sclerozană-IgG4 pozitivă
b) [x] Fibroză retroperitoneală
c) [x] Sialadenită
d) [ ] Colita ulceroasă
e) [ ] Boala Crohn
---------------------------------------------------------------------
438. Indicați principalele boli extrapancreatice asociate pancreatitei autoimune, tip II :
a) [ ] Colangita sclerozană-IgG4 pozitivă
b) [ ] Fibroză retroperitoneală
c) [ ] Nefrita interstitiala
d) [x] Colita ulceroasă
e) [x] Boala Crohn
---------------------------------------------------------------------
439. Indicați cu ce se poate asocia statutul nutrițional deficient din pancreatita cronică:
a) [x] Creșterea mortalității
b) [x] Evenimente cardiovasculare
c) [x] Risc de fracturi
d) [ ] Scade riscul de infecții
e) [ ] Scăderea incidenței episoadelor dolore
---------------------------------------------------------------------
440. Selectați testele sangvine necesare pentruevaluarea nutrițională în pancreatita cronică:
a) [x] Magneziu seric
b) [ ] Ureea
c) [x] Albumina, pre-albumina
d) [x] Proteina ce leagă retinolul
e) [ ] Transferina carbohidrat deficientă
---------------------------------------------------------------------
441. Indicați testele neinvazive utile pentru explorarea funcţiei exocrine a pancreasului:
a) [x] Dozarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale prin ELISA
b) [x] Teste cantitative de dozare a steatoreei - metoda van de Kamer(coeficientul de absorbtie
a lipidelor)
c) [x] Testul respirator cu trigliceride marcate cu izotopul stabil 13C
d) [ ] Testul cu secretin - pancreozimină
e) [ ] Dozarea insulinei și a peptide C serice
---------------------------------------------------------------------
442. Indicați metodele cu sensibilitate înaltă în diagnosticul pancreatitei cronicecu modificări
moderate:
a) [ ] Ultrasonografia transabdominală
b) [ ] Scanare prin tomografie computerizată abdominală
c) [x] Imagistică prin rezonanța magnetică in regim colangiopancreatografic
d) [x] Ultrasonografia endoscopică
e) [x] Testul secretin-pancreoziminic
---------------------------------------------------------------------
443. Selectați remediile recomandate în tratamentul durerii din pancreatita cronică:
a) [x] Paracetamol
b) [x] Tramadol
c) [x] Analgezice opioide
d) [ ] Spasmolitice miotrope
e) [ ] M-Colinolitice
---------------------------------------------------------------------
444. Stabiliți conduita eficientă a durerii din pancreatită cronică:
a) [x] Excluderea consumului de alcool
b) [x] Renunţ total la fumat
c) [x] Complianța la tratament
d) [ ] Micșorarea cotei de proteine din alimentație sub 20 grame/zi
e) [ ] Renunț treptat la fumat
---------------------------------------------------------------------
445. Marcați caracteristicile sindromului dolor abdominal din pancreatita cronică:
a) [x] Durerea este declanşată în mod tipic de mese şi/sau de ingestia de alcool
b) [x] Sediul durerii: epigastric, cu iradiere în spate sau "în centură"
c) [x] Durerea se ameliorează șezând cu trunchiul aplecat înainte
d) [ ] Durerea se ameliorează în decubit dorsal
e) [ ] Durerea se ameliorează după prânzuri, dar revine după câteva ore
---------------------------------------------------------------------
446. Numiți cauzele benigne ale icterului de origine extrahepatică:
a) [x] Litiază biliară
b) [x] Pancreatită cronică
c) [x] Colangită sclerozantă primitivă
d) [ ] Ampulom vaterian
e) [ ] Colangiocarcinom
---------------------------------------------------------------------
447. Identificați cauzele benigne ale colestazei extrahepatice:
a) [x] Litiaza căii biliare principale
b) [x] Pancreatită cronică
c) [x] Colangită sclerozantă primitivă
d) [x] Parazitoze ale căilor biliare (ascaris)
e) [ ] Ampulom vaterian
---------------------------------------------------------------------
448. Indicați cauzele posibile ale colestazei extrahepatice:
a) [ ] Hepatopatie alcoolică
b) [ ] Colangita biliară primitivă
c) [x] Coledocolitiaza
d) [x] Pancreatită cronică
e) [x] Cancer pancreatic cefalic
---------------------------------------------------------------------
449. Numiți maladiile în care se pot observa dureri abdominale postrprandiale recidivante:
a) [x] Pancreatita cronică
b) [x] Angor mezenteric
c) [x] Neoplasm mucinos papilar intraductal al pancreasului
d) [ ] Ulcer duodenal
e) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
---------------------------------------------------------------------
450. Marcați formele de pancreatită cronică conform clasificării etiologice Tigar-O:
a) [ ] Pancreatită interstițială
b) [x] Pancreatita toxico-metabolică
c) [x] Pancreatita autoimună
d) [x] Pancreatită acută recurentă și severă
e) [x] Pancreatita obstructivă
---------------------------------------------------------------------

CAILE BILIARE MULTIPLU

451. Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:


a) [x] Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
b) [x] Ciroza biliară secundară
c) [x] Colangiocarcinom
d) [x] Insuficienţă hepatică
e) [ ] Adenocarcinom
---------------------------------------------------------------------
452. Indicați complicaţiile acute ale litiazei biliare veziculare:
a) [x] Colecistita acută
b) [x] Pancreatita acută
c) [ ] Hepatita acută
d) [x] Litiaza coledocului, angiocolita (colangita) acută
e) [ ] Colangita sclerozantă IgG4 pozitivă
---------------------------------------------------------------------
453. Enumeraţi factorii etiopatogenetici ai colangitei:
a) [ ] Diabetul zaharat
b) [ ] Ulcerul cronic
c) [ ] Ischemia acută a peretelui veziculei biliare
d) [x] Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliare
e) [x] Obstrucţia completă sau parţială a căilor biliare
---------------------------------------------------------------------
454. Marcați medicația indicată în tratamentul colicei biliare:
a) [ ] Colekinetice
b) [x] Antispastice
c) [ ] Antiacide
d) [x] Analgezice
e) [ ] Coleretice
---------------------------------------------------------------------
455. Marcați factorii ce participă la formarea calculelor biliari:
a) [x] Staza biliară
b) [x] Infecţia cronică a căilor biliare
c) [ ] Prezenţa ulcerului duodenal
d) [x] Schimbările litogenice ale bilei
e) [ ] Prezenţa ulcerului stomacal
---------------------------------------------------------------------
456. Identificați care din investigaţiile enumerate sunt informative pentru diagnosticarea
colecistitei cronice:
a) [x] RMN standard
b) [x] Ecografia transabdominală
c) [x] Tubajul duodenal şi bilicultura
d) [ ] Duodenoscopia
e) [ ] Gastroscopia
---------------------------------------------------------------------
457. Indicați comlicațiile posibile în colecistita cronică:
a) [ ] Peritonita bacteriană spontană
b) [x] Pericolecistita
c) [x] Hepatita reactivă
d) [ ] Pancreatita autoimună
e) [x] Hidropsul vezicular
---------------------------------------------------------------------
458. Marcați manifestările clinice ale colangitei cronice:
a) [x] Dureri în hipocondrul drept
b) [x] Icter
c) [x] Febră şi frisoane
d) [x] Hepatomegalie
e) [ ] Dureri în regiunea paraombilicală
---------------------------------------------------------------------
459. Indicați mecanismele ce participă în dezvoltarea litiazei colesterolice:
a) [x] Creşterea concentraţiei de colesterol în bilă
b) [x] Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în acizi biliari primari
c) [x] Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipide
d) [ ] Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilă
e) [ ] Hiperfermentemie pancreatică
---------------------------------------------------------------------
460. Marcați ce include medicaţia colecistitei cronice alitiazice:
a) [x] Drenante biliare (preparate coleretice)
b) [ ] H2 - blocatori
c) [x] Tratament antimicrobian
d) [x] Preparate antispastice
e) [ ] Antiinflamatorii nonsteroidiene
---------------------------------------------------------------------
461. Marcați manifestările clinice ale sindromul postcolecistectomic:
a) [x] Dureri de tip biliar
b) [x] Intoleranţa faţă de alimentele colecistochinetice
c) [ ] Ascită
d) [ ] Hemoragie digestivă
e) [ ] Diabetul zaharat
---------------------------------------------------------------------
462. Marcați semnele sonografice relevante pentru diagnosticul de colecistită cronică în
acutizare:
a) [ ] Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
b) [x] Îngroşarea peretelui veziculei biliare peste 4 mm
c) [x] Colecţie fluidă pericolecistică
d) [ ] Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
e) [x] Aspect de dedublare a peretelui veziculei biliare
---------------------------------------------------------------------
463. Indicați factorii predispozanţi ai litiazei biliare:
a) [x] Obezitatea
b) [x] Hipercolesterolemia
c) [ ] Administrarea de hormoni androgeni
d) [ ] Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
e) [x] Sindromul Gilbert
---------------------------------------------------------------------
464. Indicați manifestările colicei biliare tipice:
a) [ ] Iradierea durerii în spate și sub rebordul costal stâng
b) [x] Iradierea durerii spre vârful scapulei
c) [x] Debut brusc al durerilor
d) [ ] Localizare paraombilicală
e) [x] Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru
---------------------------------------------------------------------
465. Marcați complicaţiile litiazei biliare veziculare:
a) [x] Neoplasmul vezicular
b) [x] Pancreatita acută
c) [x] Hidrops vezicular
d) [ ] Colesteroloza veziculară
e) [ ] Tulburări funcționale ale colecistului
---------------------------------------------------------------------
466. Identificați medicaţia pentru durerile colicative biliare:
a) [ ] Acidul ursodeoxicolic
b) [ ] Cefalosporine din generaţia a III-a
c) [x] Antispastice
d) [x] Analgetice
e) [x] Anticolinergice
---------------------------------------------------------------------
467. Care sunt particularităţile evoluţiei colangitei cronice septico-lente:
a) [x] Dureri surde permanente în hipocondru drept
b) [x] Leucocitoză
c) [ ] Hiperglicemie
d) [x] Frisoane și subfebrilitate
e) [x] Creşterea bilirubinei, fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
468. Marcați manifestările clinice ale sindromului postcolecistectomic:
a) [x] Dureri de tip biliar
b) [x] Intoleranţă faţă de alimentele colecistochinetice
c) [ ] Ascită
d) [ ] Hemoragie digestivă
e) [ ] Diabet zaharat
---------------------------------------------------------------------
469. Care este importanța fiziologică a bilei?
a) [x] Activarea enzimelor pancreatice pe vilozitățile intestinului
b) [x] Neutralizarea HCl și pepsinei
c) [x] Emulgarea grăsimilor în duoden
d) [x] Excreția toxinelor, medicamentelor
e) [ ] Micșorarea peristalticii și tonusului intestinal
---------------------------------------------------------------------
470. Indicați caracteristicele hipertonusului veziculei biliare:
a) [ ] Pirozisul
b) [x] Colicele biliare frecvente
c) [x] Gustul amar
d) [x] Greţurile, vomele bilioase
e) [ ] Constipaţia
---------------------------------------------------------------------
471. Indicaţi simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei cronice:
a) [x] Dureri în hipocondrul drept
b) [x] Febră
c) [x] Icter
d) [ ] Pirozis
e) [ ] Dureri retrosternale
---------------------------------------------------------------------
472. Selectați preparatele ce majorează tonusul vezicii biliare:
a) [ ] No-spa
b) [x] Colecistochinina
c) [x] Pituitrina
d) [ ] Metacina
e) [x] Sorbit
---------------------------------------------------------------------
473. Numiți preparatele ce micșorează tonusul vezicii biliare:
a) [x] Atropina sulfat
b) [x] Platifilina hidrotartat
c) [ ] Sulfat de magneziu
d) [ ] Sorbit
e) [x] Eufilina
---------------------------------------------------------------------
474. Selectați posibilitățile evolutive ale unei colecistite cronice netratate:
a) [x] Colecistita gangrenoasă
b) [ ] Sindrom Mirizzi
c) [x] Abcesul subhepatic
d) [x] Peritonita biliară
e) [ ] Comprimarea caii biliare prin inflamatie
---------------------------------------------------------------------
475. Selectați simptomele caracteristice pentru colangita parazitară:
a) [x] Anemie progresivă
b) [x] Dureri în hipocondrul drept
c) [ ] Artralgii
d) [ ] Trombocitoză
e) [x] Grețuri ,vomă, scădere ponderală
---------------------------------------------------------------------
476. Marcați care caracteristici se referă la colangita infecțioasă:
a) [x] Febră cu frison
b) [x] Dureri în hipocondrul drept
c) [ ] Spenomegalie
d) [ ] Pirozis
e) [x] Icter tegumentar
---------------------------------------------------------------------
477. Identificați criteriile caracteristice pentru colecisticta cronică acalculoasă:
a) [x] Episoade recurente de durere tipică biliară în hipocondrul drept
b) [x] Cholescintografia cu colecistochinină demonstrează o fracțiune de ejecție a vezicii biliare
mai mică de 40%
c) [ ] Sindromul Mirizzi
d) [x] Introducerea colecistochininei reproduce durerile pacientului
e) [ ] Semnul Courvoiser-Terrier
---------------------------------------------------------------------
478. Selectați caracteristicile colangitei sclerozante primitive:
a) [x] Inflamație difuză și fibroză ce implică întreg arborele biliar
b) [x] Colestază cronică
c) [x] Obliterarea căilor biliare intra- și extrahepatice
d) [ ] Obliterarea doar a căilor biliare extrahepatice
e) [ ] Obliterarea doar a căilor biliare intrahepatice

Teste Pneumologie Alergologie

1. Intrebarea nr. 1: I1 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de punctare: A1 Grad de


dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Standardul de aur pentru stadializarea cancerului pulmonar este
a) [ ] Biopsia pulmonară transbronșică
b) [ ] CT
c) [x] PET CT
d) [ ] Biopsia pulmonară videoasistată
e) [ ] RMN
---------------------------------------------------------------------
2. Intrebarea nr. 2: I2 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Cel mai frecvent metastazele extrapulmonare din cancerul pulmonar sunt la nivel
a) [ ] Adrenal
b) [ ] Splenic
c) [x] Cerebral
d) [ ] Hepatic
e) [ ] Osos
---------------------------------------------------------------------
3. Intrebarea nr. 3: I3 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Cel mai important factor de risc asociat cancerului pulmonar este
a) [ ] Vârsta
b) [x] Fumatul
c) [ ] Asbestul
d) [ ] Ereditatea
e) [ ] Radonul
---------------------------------------------------------------------
4. Intrebarea nr. 4: I4 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Metoda de elecție pentru bioptarea cancerului pulmonar periferic
a) [ ] Transcutanată
b) [x] Toracoscopie videoasistată
c) [ ] Transbronșic
d) [ ] Toracotomie deschisă
e) [ ] Transtraheal
---------------------------------------------------------------------
5. Intrebarea nr. 5: I5 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Tratamentul cancerului pulmonar fără celule mici stadiul II TNM include
a) [x] Chimioterapie adjuvantă
b) [x] Rezecție chirurgicală
c) [ ] Radioterapie
d) [ ] Tratament paliativ
e) [ ] Chimioterapie neoadjuvantă
---------------------------------------------------------------------
6. Intrebarea nr. 6: I6 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici include
a) [x] Chimioterapie
b) [ ] Rezecție chirurgicală
c) [x] Radioterapie
d) [ ] Tratament paliativ
e) [ ] Rezecție toracoscopică
---------------------------------------------------------------------
7. Intrebarea nr. 7: I7 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici stadiul IV TNM include
a) [x] Chimioterapie
b) [ ] Rezecție chirurgicală
c) [x] Imunoterapie
d) [x] Tratament paliativ
e) [ ] Rezecție toracoscopică
---------------------------------------------------------------------
8. Intrebarea nr. 8: I8 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Formele histologice incluse grupul cancerului pulmonar fără celule mici sunt
a) [x] Scuamos
b) [ ] Cu celule medii
c) [x] Cu celule mari
d) [x] Adenocarcinom
e) [ ] Nediferențiat
---------------------------------------------------------------------
9. Intrebarea nr. 9: I9 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați factorii de risc pentru cancerul pulmonar
a) [ ] Consumul excesiv de alcool
b) [x] Fumatul
c) [x] Asbestul
d) [x] Vârsta
e) [ ] Hipercolesterolemia
---------------------------------------------------------------------
10. Intrebarea nr. 10: I10 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Prezentări radiologice sugestive pentru cancerul pulmonar sunt
a) [x] Nodulul pulmonar solitar
b) [ ] Modificări de tip "fagure de miere"
c) [ ] Modificări de tip „ram înmugurit"
d) [x] Masa centrală cu atelectazie
e) [x] Semnul S a lui Golden
---------------------------------------------------------------------
11. Intrebarea nr. 11: I11 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Hipercapnia este caracteristica definitorie a insuficienței respiratorii
a) [ ] Acută
b) [ ] Cronică
c) [x] Tip II
d) [ ] Tip I
e) [ ] Trenantă
---------------------------------------------------------------------
12. Intrebarea nr. 12: I12 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Saturația oxigenului țintă (SaO2) recomandată pentru oxigenoterapia la pacienții IR acută cu
risc de hipercapnie este
a) [ ] 94-96%
b) [ ] 70-75%
c) [x] 88-92%
d) [ ] 80%
e) [ ] 65%
---------------------------------------------------------------------
13. Intrebarea nr. 13: I13 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR la pacienții cu pneumopatii interstițiale difuze este:
a) [ ] Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie
b) [ ] Hipoventilația
c) [ ] Reducerea FiO2
d) [x] Reducerea difuziunii
e) [ ] Reducerea perfuziei
---------------------------------------------------------------------
14. Intrebarea nr. 14: I14 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR în emfizemul pulmonar este:
a) [ ] Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie
b) [ ] Hipoventilația
c) [ ] Reducerea FiO2
d) [ ] Micșorarea difuziunii
e) [x] Reducerea perfuziei
---------------------------------------------------------------------
15. Intrebarea nr. 15: I15 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Mecanismul patogenetic de bază al insuficienței respiratorii în pneumonia lobară este:
a) [x] Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie
b) [ ] Hipoventilația
c) [ ] Reducerea FiO2
d) [ ] Micșorarea difuziunii
e) [ ] Reducerea perfuziei
---------------------------------------------------------------------
16. Intrebarea nr. 16: I16 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Managementul hipercapniei se face prin
a) [x] Ventilație asistată
b) [ ] Oxigenoterapie
c) [ ] Oxigenoterapie de lungă durată
d) [ ] Baroterapie
e) [ ] Reabilitare respiratorie
---------------------------------------------------------------------
17. Intrebarea nr. 17: I17 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Cărui tip de insuficiență respiratorie corespund rezultatele gazimetriei PaO2 = 40 mm Hg, Pa
= CO2 41 mm Hg
a) [ ] Acută
b) [x] Tip I
c) [ ] Tip II
d) [ ] Cronică
e) [ ] Subacută
---------------------------------------------------------------------
18. Intrebarea nr. 18: I18 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 48 mm Hg, PaCO2 = 60 mm Hg corespund
insuficienței respiratorii:
a) [ ] Acută
b) [ ] Tip I
c) [x] Tip II
d) [ ] Cronică
e) [ ] Subacută
---------------------------------------------------------------------
19. Intrebarea nr. 19: I19 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 82 mm Hg, PaCO2 = 55 mm Hg corespund
insuficienței respiratorii:
a) [ ] Acută
b) [ ] Tip I
c) [x] Tip II
d) [ ] Cronică
e) [ ] Subacută
---------------------------------------------------------------------
20. Intrebarea nr. 20: I20 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lunga durată
a) [x] PaO2 <55 mmHg
b) [ ] pH< 7,25
c) [ ] VEMS< 1,5 l/s
d) [x] SaO2 < 88%
e) [ ] PaCO2 ≥ 45 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
21. Intrebarea nr. 21: I21 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lungă durată
a) [x] PaO2 56-59 mm Hg asociat cu insuficienţă cardiacă dreaptă
b) [ ] DLCO 20% din valoarea prezisă
c) [ ] PaCO2 ≥ 45 mm Hg
d) [x] PaO2 56-59 mmHg asociat cu policitemie (Ht > 56%)
e) [ ] SaO2 < 90%
---------------------------------------------------------------------
22. Intrebarea nr. 22: I22 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați interfețele cu flux fix al O2
a) [ ] Mască facială simplă
b) [ ] Mască facială cu reinhalare
c) [x] Cortul facial
d) [ ] Canula nazală
e) [x] Mască facială cu valvă Venturi
---------------------------------------------------------------------
23. Intrebarea nr. 23: I23 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați interfețele cu flux variabil al O2
a) [x] Mască facială simplă
b) [x] Mască facială cu reinhalare
c) [ ] Cortul facial
d) [x] Canula nazală
e) [ ] Mască facială cu valvă Venturi
---------------------------------------------------------------------
24. Intrebarea nr. 24: I24 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați contraindicațiile pentru ventilația noninvazivă
a) [x] Arsuri sau traume faciale
b) [x] Chirurgie recenta a feţei sau cailor respiratorii
c) [x] Obstrucţie fixă a căilor respiratorii superioare
d) [ ] Edemul Pulmonar
e) [ ] Gradient alveolo-capilar mic
---------------------------------------------------------------------
25. Intrebarea nr. 25: I25 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate acidozei respiratorii
a) [x] pH ↓
b) [x] CO2↑
c) [ ] CO2↓
d) [ ] pH ↑
e) [x] HCO3 ↑
---------------------------------------------------------------------
26. Intrebarea nr. 26: I26 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate acidozei metabolice
a) [x] pH ↓
b) [ ] CO2↑
c) [x] CO2↓
d) [ ] pH ↑
e) [x] HCO3 ↓
---------------------------------------------------------------------
27. Intrebarea nr. 27: I27 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate alcalozei respiratorii
a) [ ] pH ↓
b) [ ] CO2↑
c) [x] CO2↓
d) [x] pH ↑
e) [x] HCO3 ↓
---------------------------------------------------------------------
28. Intrebarea nr. 28: I28 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate alcalozei metabolice
a) [ ] pH ↓
b) [x] CO2↑
c) [ ] CO2↓
d) [x] pH ↑
e) [x] HCO3 ↑
---------------------------------------------------------------------
29. Intrebarea nr. 29: I29 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip I
a) [x] PaO2 <60 mmHg
b) [x] PaCO2 normal sau micşorat
c) [x] pH normal sau crescut
d) [ ] PaCO2 crescut
e) [ ] pH micșorat
---------------------------------------------------------------------
30. Intrebarea nr. 30: I30 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip II
a) [x] PaO2 micșorat sau normal
b) [ ] PaCO2 normal sau micşorat
c) [x] pH micșorat
d) [x] PaCO2 crescut
e) [ ] pH crescut
---------------------------------------------------------------------
31. Intrebarea nr. 31: I31 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Selectați bolile cu risc sporit de hipercapnie în caz de instalare a IR acute
a) [x] BPOC
b) [ ] Pneumonia
c) [x] Boli neuromusculare cronice
d) [x] Obezitatea morbidă
e) [ ] Astmul bronșic
---------------------------------------------------------------------
32. Intrebarea nr. 32: I32 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Selectați complicațiile induse de insuficiența respiratorie
a) [x] Hipertensiunea pulmonară
b) [ ] Pneumonia
c) [x] Poliglobulia
d) [x] Denutriţia
e) [ ] BPOC
---------------------------------------------------------------------
33. Intrebarea nr. 33: I33 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectați indicațiile pentru ventilația mecanică invazivă
a) [x] pH < 7.25
b) [x] Periclitarea permiabilităţii căilor respiratorii
c) [x] Dereglări de conştiinţă
d) [ ] SaO2 < 90%
e) [ ] VEMS 1,2 l
---------------------------------------------------------------------
34. Intrebarea nr. 34: I34 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care dintre următoarele reprezintă cauză de tuse cronică cu radiografie toracică anormală
a) [ ] Embolia pulmonară
b) [ ] Infecţia căilor aeriene superioare
c) [ ] Corpi străini
d) [ ] IECA
e) [x] Sarcoidoza
---------------------------------------------------------------------
35. Intrebarea nr. 35: I35 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Tulburare ventilatorie de tip restrictiv apare în următoarele afecțiuni caracterizate prin
afectare pulmonară parenchimatoasă, cu excepţia:
a) [ ] Fibroză pulmonară idiopatică
b) [ ] Pneumonie
c) [x] Astm bronșic
d) [ ] Silicoză
e) [ ] Pneumopatii postradiaționale
---------------------------------------------------------------------
36. Intrebarea nr. 36: I36 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la bază următoarele, cu excepţia
a) [x] Creşterea CPT
b) [ ] Diminuarea CPT
c) [ ] Uneori diminuarea volumului rezidual
d) [ ] Diminuarea DLCO
e) [ ] Creșterea raportului VEMS/CVF
---------------------------------------------------------------------
37. Intrebarea nr. 37: I37 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Fibroza pulmonară idiopatică se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
a) [ ] Debut insidios cu tuse seacă
b) [x] Accese de dispnee cu wheezing
c) [ ] Dispnee de efort cu agravare progresivă
d) [ ] Medie de doi ani între primele simptome şi diagnostic
e) [ ] Vârsta medie de apariţie ~ 50 ani
---------------------------------------------------------------------
38. Intrebarea nr. 38: I38 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Într-o fibroză pulmonară idiopatică, în mod tipic:
a) [ ] Debutul este brusc, cu tuse şi expectorație mucopurulentă
b) [ ] Apar frecvent semne extrarespiratorii
c) [ ] Vârsta medie de apariție este de 20 de ani
d) [ ] Evoluția este favorabilă, spre vindecare
e) [x] La HRCT este prezentă imaginea în fagure de miere

---------------------------------------------------------------------
39. Intrebarea nr. 39: I39 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Pentru sindromul Löfgren sunt corecte toate, cu excepția
a) [ ] Este o formă acută a sarcoidozei
b) [ ] Adenopatie hilară
c) [x] Angioedem
d) [ ] Eritem nodos
e) [ ] Artralgii/artrite
---------------------------------------------------------------------
40. Intrebarea nr. 40: I40 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Pentru sindromul Heerfordt-Waldenström sunt corecte toate cu excepția
a) [ ] Este o formă acută a sarcoidozei
b) [x] Adenopatie hilară
c) [ ] Uveită
d) [ ] Parotidită
e) [ ] Pareză de nerv facial
---------------------------------------------------------------------
41. Intrebarea nr. 41: I41 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Sarcoidoza poate afecta următoarele organe:
a) [ ] Plămâni
b) [ ] Ganglioni limfatici
c) [ ] Piele
d) [ ] Ficat
e) [x] Sarcoidoza poate afecta orice organ și sistem
---------------------------------------------------------------------
42. Intrebarea nr. 42: I42 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care medicament este utilizat în tratamentul sarcoidozei
a) [ ] Lisinopril
b) [x] Prednizolon
c) [ ] Furosemid
d) [ ] Fluconazol
e) [ ] Cefotaxim
---------------------------------------------------------------------
43. Intrebarea nr. 43: I43 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care test este utilizat pentru monitorizarea pacienților cu sarcoidoză pulmonară?
a) [ ] Biopsia pulmonară
b) [x] Teste funcționale pulmonare
c) [ ] Testul HIV
d) [ ] BAAR
e) [ ] Hemograma
---------------------------------------------------------------------
44. Intrebarea nr. 44: I44 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care din următoarele organe este cel mai puțin probabil să fie afectat afectat de sarcoidoză?
a) [ ] Plămâni
b) [ ] Ganglioni limfatici
c) [x] Stomac
d) [ ] Piele
e) [ ] Ficat
---------------------------------------------------------------------
45. Intrebarea nr. 45: I45 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de
punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care tip de afectare din sarcoidoză are cel mai bun prognostic pentru remisiune?
a) [x] Sindromul Löfgren
b) [ ] Neurosarcoidoza
c) [ ] Sarcoidoza cu implicarea cordului
d) [ ] Lupus pernio
e) [ ] Uveita
---------------------------------------------------------------------
46. Intrebarea nr. 46: I46 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la bază următoarele modificări ale
testelor funcționale respiratorii
a) [x] Diminuarea CPT
b) [ ] VEMS/CVF micșorat
c) [x] Diminuarea CVF
d) [ ] Creșterea CVF
e) [ ] Creşterea CPT
---------------------------------------------------------------------
47. Intrebarea nr. 47: I47 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Fibroza pulmonara idiopatică se caracterizează prin:

a) [x] Debut insidios cu tuse seacă


b) [ ] Debut acut cu tuse mucopurulentă
c) [x] Dispnee de efort cu agravare progresivă
d) [ ] Pleurezie bilaterală
e) [x] Vârsta medie apariţie ~ 50 ani
---------------------------------------------------------------------
48. Intrebarea nr. 48: I48 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Sindromul Löfgren este caracterizat de
a) [ ] Debut insidios
b) [x] Adenopatie hilară
c) [ ] Dispnee de efort cu agravare progresivă
d) [x] Eritem nodos
e) [x] Artralgii/artrite
---------------------------------------------------------------------
49. Intrebarea nr. 49: I49 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Pentru sindromul Heerfordt-Waldenström sunt corecte următoarele afirmații
a) [x] Este o formă acută a sarcoidozei
b) [ ] Adenopatie hilară
c) [x] Uveită
d) [x] Parotidită
e) [x] Pareză de nerv facial
---------------------------------------------------------------------
50. Intrebarea nr. 50: I50 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care medicamente sunt utilizate în tratamentul sarcoidozei
a) [x] Meloxicam
b) [x] Prednizolon
c) [x] Metotrexat
d) [ ] Fluconazol
e) [x] Pentoxifilină
---------------------------------------------------------------------
51. Intrebarea nr. 51: I51 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru sarcoidoză?

a) [x] letalitatea 5%
b) [x] Atingerea cardiacă are un prognostic nefavorabil
c) [x] Stadiul I radiologic de sarcoidoză are cel mai bun prognostic
d) [ ] Letalitatea 25%
e) [ ] Adenopatia hilară are cel mai nefavorabil prognostic
---------------------------------------------------------------------
52. Intrebarea nr. 52: I52 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care din următoarele modificări sunt în favoarea diagnosticului de sarcoidoză?

a) [x] Hipercalcemie
b) [ ] Hipocacalcemie
c) [x] Creșterea nivelului seric al angiotenzinconvertazei serice
d) [x] Hipercalciurie
e) [ ] Micșorarea nivelului seric al angiotenzinconvertazei serice
---------------------------------------------------------------------
53. Intrebarea nr. 53: I53 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care din următoarele indică afectarea mutisistemică la un pacient cu sarcoidoză?

a) [x] Lupus pernio


b) [ ] LES
c) [x] Uveita
d) [x] Aritmii
e) [x] Eritem nodos
---------------------------------------------------------------------
54. Intrebarea nr. 54: I54 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care din următoarele afirmații sunt incorecte pentru sarcoidoză?
a) [ ] letalitatea 5%
b) [ ] Atingerea cardiacă are un prognostic nefavorabil
c) [ ] Stadiul I radiologic are cel mai bun prognostic
d) [x] Letalitatea 25%
e) [ x] Adenopatia hilară are cel mai nefavorabil prognostic

---------------------------------------------------------------------
55. Intrebarea nr. 55: I55 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care investigații sunt utilizate pentru stabilirea diagnosticului de sarcoidoză?

a) [ ] Radiografia oaselor tubulare


b) [x] Radiografia toracelui
c) [x] HRCT pulmonară
d) [x] Biopsia organelor afectate
e) [ ] Scintigrafia osoasă
---------------------------------------------------------------------
56. Intrebarea nr. 56: I56 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Medicamente utilizate în tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice sunt:

a) [ ] Diclofenac
b) [ ] Meloxicam
c) [x] Pirfenidonă
d) [x] Nintedanib
e) [ ] Omalizumab
---------------------------------------------------------------------
57. Intrebarea nr. 57: I57 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Pentru tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice sunt acceptate:

a) [x] Oxigenoterapia de lungă durată


b) [ ] Omalizumab
c) [x] Pirfenidonă
d) [x] Nintedanib
e) [x] Transplant pulmonar
---------------------------------------------------------------------
58. Intrebarea nr. 58: I58 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie cronică
progresivă?

a) [ ] Pneumonita organizantă criptogenică


b) [ ] Pneumonita interstiţială acută
c) [x] Pneumonita interstiţială nespecifică
d) [x] Fibroza pulmonară idiopatică
e) [ ] Pneumonita interstiţială descuamativă
---------------------------------------------------------------------
59. Intrebarea nr. 59: I59 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de
punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice sunt asociate fumatului?

a) [x] Bronșiolita respiratorie asociată pneumopatiei interstițiale difuze


b) [ ] Pneumonita interstiţială acută
c) [ ] Pneumonita interstiţială nespecifică
d) [ ] Fibroza pulmonară idiopatică
e) [x] Pneumonita interstiţială descuamativă
---------------------------------------------------------------------
60. Intrebarea nr. 60: I60 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Etiologia hipertensiunii pulmonare arteriale:
a) [ ] Idiopatică
b) [ ] Familială
c) [ ] Asociată cu diferite colagenoze, hipertensiune portală, infecţie HIV, medicamente etc
d) [ ] Asociată cu modificări semnificative capilare sau venoase
e) [x] Toate cele menţionate
---------------------------------------------------------------------
61. Intrebarea nr. 61: I61 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Mecanismul prin care hipotiroidia induce HTP este:
a) [ ] Hipotiroidia induce creşterea stresului de forfecare exercitat de eritrocite în
microvascularizarea pulmonară
b) [x] Mecanisme imune
c) [ ] Hipotiroidia contribuie la creşterea duratei de viaţă a hematiilor şi activarea plachetară
d) [ ] Distrucţia patului pulmonar
e) [ ] Hipotiroidia induce anomalii ale activităţii fibrinolitice
---------------------------------------------------------------------
62. Intrebarea nr. 62: I62 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care este metoda cea mai exactă de apreciere a presiunii în artera pulmonară:
a) [ ] Scintigrafia de ventilaţie-perfuzie
b) [ ] Echocardiografia cu doppler
c) [ ] Angiografia pulmonară
d) [x] Cateterismul cardiac
e) [ ] Bodypletismografia
---------------------------------------------------------------------
63. Intrebarea nr. 63: I63 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care afirmaţii referitor la tratamentul convenţional sunt adevărate:
a) [ ] Oxigenoterapia se aplică la pacienţii cu saturaţia sub 90%
b) [ ] Diureticele sunt utile în cazurile cu insuficienţă cardiacă dreaptă manifestă
c) [ ] Diureticele pot fi periculoase prin scăderea excesivă a debitului cardiac
d) [ ] Hipokaliemia indusă de diuretice poate genera aritmii
e) [x] Toate cele enumerate sunt corecte
---------------------------------------------------------------------
64. Intrebarea nr. 64: I64 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care dintre cele enumerate contribuie la apariţia cordului pulmonar cronic:
a) [ ] Boli pulmonare obstructive şi restrictive
b) [ ] Tulburări ale centrului de control respirator
c) [ ] Hipoxia cronică de altitudine
d) [ ] Bolile pulmonare vasculare
e) [x] Toate cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
65. Intrebarea nr. 65: I65 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Prin ce mecanism bolile pulmonare obstructive determină apariţia cordului pulmonar cronic:
a) [x] instalarea mecanismului adaptativ de vasoconstricţie pulmonară hipoxică secundară
hipoxiei alveolare
b) [ ] Îngustarea şi obliterarea vaselor pulmonare
c) [ ] Îngroşarea vaselor datorită hipertrofiei stratului muscular
d) [ ] Microtromboze multiple
e) [ ] Trombembolii repetate
---------------------------------------------------------------------
66. Intrebarea nr. 66: I66 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care sunt complicaţiile cordului pulmonar cronic:
a) [ ] Trombembolismul pulmonar
b) [ ] Aritmiile
c) [ ] Insuficienţa tricuspidiană
d) [ ] Disfuncţia organelor parenchimatoase
e) [x] Toate cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
67. Intrebarea nr. 67: I67 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Hipertensiunea pulmonară asociată cu bolile pulmonare şi /sau hipoxia este cauzată de
următoarele:
a) [x] BPOC
b) [x] Bolile pulmonare interstiţiale
c) [x] Apneea în somn
d) [x] Expunere cronică la altitudini crescute
e) [ ] Expunere la raze UV
---------------------------------------------------------------------
68. Intrebarea nr. 68: I68 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care sunt mecanismele care contribuie la apariţia hipertensiunii pulmonare idiopatice:
a) [x] Vasoconstricţie excesivă şi obstrucţia de la nivelul arterelor pulmonare de calibru mic
b) [x] Remodelarea vasculară
c) [x] Fenomenele inflamatorii şi trombotice din patul vascular pulmonar
d) [ ] Activarea limfocitelor şi macrofagelor cu eliberarea de TNF-α declanşate de infecţia HIV
e) [ ] Nici unul din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
69. Intrebarea nr. 69: I69 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Mecanismele prin care infecţia HIV ar induce hipertensiunea pulmonară
a) [x] Acţiunea directă a virusului la creşterea rezistenţei şi remodelării vasculare
b) [x] Acţiune indirectă determinată de activarea limfocitelor şi macrofagelor cu eliberarea de
TNF-α cu efect proliferativ asupra celulelor endoteliale şi muscular netede pulmonare
c) [ ] Acţiunea indirectă a virusului HIV se realizează prin afectarea disfuziunii gazelor
d) [ ] Defect de producere a substanţelor vasoconstrictoare
e) [ ] Fenomene de tromboză in situ
---------------------------------------------------------------------
70. Intrebarea nr. 70: I70 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Mecanismele prin care bolile pulmonare produc hipertensiune pulmonară sunt
a) [x] Hipoxie
b) [x] Inflamaţie
c) [x] Pierdere de vase pulmonare
d) [ ] Tromboză in situ
e) [ ] Proliferare intimală şi modificări ale matricei extracelulare prin depozite de colagen şi
elastină
---------------------------------------------------------------------
71. Intrebarea nr. 71: I71 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Simptomele clasice ale hipertensiunii pulmonare sunt
a) [x] Dispneea
b) [x] Durerea toracică de tip anginos
c) [x] Sincopa la efort
d) [ ] Moartea subită
e) [ ] Edemele suborbitale
---------------------------------------------------------------------
72. Intrebarea nr. 72: I72 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
СM Cum se clasifică cordul pulmonar cronic după criteriul etiologic
a) [x] Vascular
b) [x] Bronhopulmonar
c) [x] Toracodiafragmal
d) [ ] Interstiţial
e) [ ] Anatomic
---------------------------------------------------------------------
73. Intrebarea nr. 73: I73 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Cum se clasifică cordul pulmonar în funcţie de stadiul bolii
a) [ ] Cord pulmonar compensat
b) [x] Hipertensiune pulmonară tranzitorie, doar cu semne paraclinice de suprasolicitare a
ventriculului drept
c) [x] Hipertensiune pulmonară stabilă cu semne clinice de suprasolicitare a ventriculului drept
d) [x] Decompensarea ventriculului drept, asociată cu insuficienţa respiratorie
e) [ ] Toate cele enumerate sunt false
---------------------------------------------------------------------
74. Intrebarea nr. 74: I74 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care afirmaţii referitoare la prognosticul pacienţilor cu cord pulmonar cronic sunt
adevărate
a) [x] Media supravieţuirii la pacienţii cu edeme marcate constituie aproximativ 4 ani
b) [x] Rata supravieţuirii la 2 ani a pacienţilor care anterior nu au avut edeme depăşeşte 70%
c) [x] Rata supravieţuirii la 2 ani a pacienţilor cu semne clinice manifeste de insuficienţă
ventriculară dreaptă constituie 40-45%
d) [ ] Media supravieţuirii la pacienţii cu edeme marcate constituie aproximativ 7 ani
e) [ ] Toate cele enumerate sunt adevărate
---------------------------------------------------------------------
75. Intrebarea nr. 75: I75 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Bărbat de 37 ani acuză durere toracică violentă pe dreapta cu debut brusc asociată cu
dispnee. Alte simptome nu prezintă, iar anterior era sănătos. Nu menţionează traumatism
toracic. Durerea toracică este acută, se înrăutăţeşte în inspir, fără hemoptizie, tuse sau spută,
fără simptome de impregnare infecţioasă. Respiraţia este superficială, rapidă, frecvenţa
24/min, afebril. FCC - 108/min., SaO2 - 92%, TA 120/80. Traheea este situată median.
Auscultativ: murmur vezicular diminuat pe dreapta, fără crepitaţii sau raluri. Percutor - sunet
timpanic. Care este diagnosticul mai probabil?
a) [ ] Pericardită
b) [ ] Pneumonie
c) [x] Pneumotorax
d) [ ] Embolie pulmonară
e) [ ] Fracturi de coaste
---------------------------------------------------------------------
76. Intrebarea nr. 76: I76 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Factorii de risc care predispun la pneumotorax sunt cu excepţia
a) [ ] Vîrstă tînără, talie înaltă, constituţie longilină
b) [ ] Bărbat
c) [x] Femeie
d) [ ] Fumător
e) [ ] Bule subpleurale
---------------------------------------------------------------------
77. Intrebarea nr. 77: I77 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Afirmaţiile referitoare la conduita pacientului cu pneumotorax sunt corecte cu excepţia
a) [x] Prezenţa aerului în cavitatea pleural este o indicaţie direct pentru intervenţie chirurgicală
b) [ ] Colecţia pleurală aeriană importantă necesită aspirație simplă cu acul sau drenaj pleural
c) [ ] Pneumotoraxul sub tensiune este o urgenţă medicală
d) [ ] În epanşamentul mixt hidroaeric se aplică drenajul dublu
e) [ ] În pneumotoraxul deschis prima manevră va fi închiderea imediată a plăgii
---------------------------------------------------------------------
78. Intrebarea nr. 78: I78 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Afirmaţiile corecte referitoare la mezotelioame cu excepţia
a) [ ] Mai frecvent apare la bărbaţi, după vîrsta de 60 ani
b) [x] Mai frecvent apare la femei, după vîrsta de 60 ani
c) [ ] Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbest
d) [ ] La examenul lichidului pleural se constată lichid serohemoragic cu o cantitate sporită de
acid hialuronic
e) [ ] Confirmarea histopatologică a mezoteliomului pleural se obţine prin biopsia pleurei
---------------------------------------------------------------------
79. Intrebarea nr. 79: I79 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Selectaţi afirmaţiile adevărate
a) [x] Sindromul pleural se prezintă cu matitate deplasabilă la percuţie
b) [x] Sindromul pleural se poate prezenta fără modificări percutorii
c) [x] Sindromul pleural poate fi asociat cu sunet timpanic la percuţie
d) [ ] Sindromul pleural este reprezentat de matitate fixă la percuţie
e) [ ] Toate cele enumerate sunt adevărate
---------------------------------------------------------------------
80. Intrebarea nr. 80: I80 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Toate cele enumerate sunt criterii Light pentru diagnosticarea pleureziilor exudative cu
excepţia
a) [ ] Raportul proteine pleurale/ proteine serice > 0,5
b) [ ] Raportul LDH pleural/ LDH seric > 0,6
c) [ ] Nivelul LDH pleural mai mare de 2/3 din valorile normale ale LDH seric
d) [x] Nivelul proteinelor totale mai mare de 2/3 din valorile normale ale proteinelor serice
e) [x] Raportul glucozei pleurale / glucozei serice > 0,5
---------------------------------------------------------------------
81. Intrebarea nr. 81: I81 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care dintre cele enumerate cauzează transudat pleural
a) [ ] Artrita reumatoidă
b) [x] Embolia pulmonară
c) [ ] Pancreatita
d) [x] Insuficienţă cardiacă congestivă
e) [x] Obstrucţia de venă cavă superioară
---------------------------------------------------------------------
82. Intrebarea nr. 82: I82 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Următoarele afirmaţii sunt adevărate
a) [x] Hemotoraxul este revărsatul pleural sanguinolent al cărui hematocrit este cel puţin 50%
din hematocritul sîngelui periferic
b) [x] Chilotoraxul este revărsatul pleural format prin acumulare de limfă în urma afectării
ductului limfatic toracic
c) [ ] Mai des chilotoraxul se observă pe stînga
d) [ ] Pleurezia din tuberculoza primară este provocată de colonizarea primară a Mycobacteriei
pe pleură
e) [ ] Empiemul tuberculos este o complicaţie frecventă a tuberculozei netratate
---------------------------------------------------------------------
83. Intrebarea nr. 83: I83 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care afirmaţii sunt corecte
a) [x] Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din ser
b) [x] pH lichidului pleural poate fi scăzut în exudatele purulente, tuberculoase, neoplazice şi
reumatoide
c) [x] amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau pseudochist pancreatic
d) [ ] colesterolul creşte marcat în chilotorax
e) [x] trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în chilotorax
---------------------------------------------------------------------
84. Intrebarea nr. 84: I84 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care afirmaţii referitoare la examenul citologic al lichidului pleural sunt corecte
a) [x] Creşterea hematiilor peste 10 000/mm3 este caracteristică pleureziilor hemoragice din
traumatism, neoplazice sau trombembolice
b) [x] Creşterea neutrofilelor peste 10 000/mm3 este caracteristică pentru exudatele
parapneumonice, tuberculoase, neoplazice
c) [x] Predominarea limfocitelor orientează spre etiologia tuberculoasă, neoplazică sau virală
d) [x] Eozinofilele în proporţie mai mare de 10% este caracteristică afecţiunilor asociate cu
eozinofilie sanguină
e) [ ] Celulele atipice în lichidul pleural sunt sugestive de infecţie cu germeni atipici
---------------------------------------------------------------------
85. Intrebarea nr. 85: I85 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care afirmaţii referitoare la pleureziile neoplazice sunt adevărate
a) [x] Este una dintre cauzele frecvente de pleurezie masivă la vîrstnici
b) [x] Geneza cea mai frecventă este din răspîndirea la pleură a carcinomului bronşic
c) [x] Investigaţiile complexe pentru găsirea tumorii primare este o prerogativă în conduita
pacientului
d) [ ] Pleurodeza nu este o opțiune de tratament
e) [ ] Puncţia evacuatorie este unica soluţie în acest caz
---------------------------------------------------------------------
86. Intrebarea nr. 86: I86 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care afirmaţii referitpare la chilotorax sunt adevărate:
a) [ ] Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din ser
b) [ ] pH lichidului pleural poate fi scăzut în exudatele purulente, tuberculoase, neoplazice şi
reumatoide
c) [ ] amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau pseudochist pancreatic
d) [x] colesterolul creşte marcat în chilotorax
e) [x] trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în pseudochilotorax
---------------------------------------------------------------------
87. Intrebarea nr. 87: I87 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Următoarele afirmaţii sunt false despre colecțiile pleurale lichidiene:
a) [ ] Hemotoraxul este revărsatul pleural sanguinolent al cărui hematocrit este cel puţin 50%
din hematocritul sîngelui periferic
b) [ ] Chilotoraxul este revărsatul pleural format prin acumulare de limfă în urma afectării
ductului limfatic toracic
c) [x] Mai des chilotoraxul se observă pe stînga
d) [x] exudatul pleural din tuberculoză este preponderent neutrofilic
e) [x] Empiemul tuberculos nu necesită drenare
---------------------------------------------------------------------
88. Intrebarea nr. 88: I88 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care dintre cele enumerate cauzează exudatul pleural
a) [x] Artrita reumatoidă
b) [ ] Embolia pulmonară
c) [x] Pancreatita
d) [ ] Insuficienţă cardiacă congestivă
e) [ ] Obstrucţia de venă cavă superioară
---------------------------------------------------------------------
89. Intrebarea nr. 89: I89 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Afirmaţiile corecte referitoare la mezotelioame
a) [x] Mai frecvent apare la bărbaţi, după vîrsta de 60 ani
b) [ ] Mai frecvent apare la femei, după vîrsta de 60 ani
c) [x] Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbest
d) [x] La examenul lichidului pleural se constată lichid serohemoragic cu o cantitate sporită de
acid hialuronic
e) [x] Confirmarea histopatologică a mezoteliomului pleural se obţine prin biopsia pleurei
---------------------------------------------------------------------
90. Intrebarea nr. 90: I90 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Criteriile de diagnostic ale stării de rău astmatic sunt
a) [ ] Criza de astm bronșic e însoțită de hipotonie
b) [ ] La pacient se dezvoltă bradicardia
c) [ ] Accesul se dezvoltă pe fundal de febră
d) [ ] Există dependența de corticosteroizi
e) [x] Criza de astm bronșic durează peste 24 ore
---------------------------------------------------------------------
91. Intrebarea nr. 91: I91 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Selectați medicamentul cu efect bronholitic folosit în tratamentul astmului bronsic:
a) [ ] Antihistaminicele
b) [ ] Antibioticele
c) [ ] Sulfanilamidele
d) [x] Eufilina
e) [ ] Vitaminele
---------------------------------------------------------------------
92. Intrebarea nr. 92: I92 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Factorii principali în etiopatogeneza astmului bronsic sunt
a) [ ] Factorii alergici
b) [ ] Factorii nonalergici
c) [ ] Hiperreactivitatea bronșică
d) [ ] Factorii genetici
e) [x] Toate cele enumarate
---------------------------------------------------------------------
93. Intrebarea nr. 93: I93 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Factorii care provoaca accesele astmatice sunt
a) [ ] Factorii alergici
b) [ ] Infecțiile virale
c) [ ] Efortul fizic
d) [ ] Refluxul gastroesofagian
e) [x] Toate cele enumarate
---------------------------------------------------------------------
94. Intrebarea nr. 94: I94 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Un loc primordial în investigația bolnavului astmatic ocupă
a) [x] Explorarea funcțională respiratorie
b) [ ] Examenul radiologic toracic
c) [ ] Examenele de laborator al sputei
d) [ ] Examenul de laborator al sângelui
e) [ ] Analiza gazelor sanguine
---------------------------------------------------------------------
95. Intrebarea nr. 95: I95 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Clasificarea astmului bronșic după severitate include următoarele cu excepția:
a) [x] Astmul cu accese nocturne
b) [ ] Astmul cu accese intermitente
c) [ ] Astmul persistent usor
d) [ ] Astmul persistent moderat
e) [ ] Astmul persistent sever
---------------------------------------------------------------------
96. Intrebarea nr. 96: I96 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Astmul bronșic trebuie diferențiat de următoarele maladii, cu excepția
a) [ ] Sindromul de hiperventilatie
b) [x] Bolile cardiace cu insuficiență ventriculară dreaptă
c) [ ] Bolile cardiace cu insuficiență ventriculară stângă
d) [ ] Bronșita cronică obstructivă
e) [ ] Sindromul carcinoid
---------------------------------------------------------------------
97. Intrebarea nr. 97: I97 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Medicatia de elecție a accesului de astm sunt
a) [ ] Medicamente anticolinergice
b) [ ] Corticosteroizii sistemici
c) [ ] Metilxantinele (teofilina)
d) [ ] Cromoglicatul disodic
e) [x] Agoniști beta 2- adrenergici
---------------------------------------------------------------------
98. Intrebarea nr. 98: I98 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Mecanismele de acțiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului bronșic sunt
a) [x] Reducerea producerii de citokine
b) [ ] Creșterea transudării microvasculare
c) [ ] Asigurarea migrării și activării celulelor inflamatorii
d) [ ] Creșterea nivelului de citokine
e) [ ] Inhibiția eliberării de mediatori din mastocite
---------------------------------------------------------------------
99. Intrebarea nr. 99: I99 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Mecanismul de acțiune a aminofilinei în tratamentul astmului bronșic este condiționat de
a) [ ] Creșterea producerii de fosfodiesteraza
b) [x] Inhibarea producerii de fosfodiesteraza
c) [ ] Creșterea eliberarii de Ca++ intracelular
d) [ ] Micșorarea eliberării de catecolamine
e) [ ] Micșorarea AMPc intracelular
---------------------------------------------------------------------
100. Intrebarea nr. 100: I100 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Cauza majoră a hiperreactivității bronșice la persoanele atopice cu astm bronșic
a) [ ] Efortul fizic
b) [ ] Stresul psihoemotional
c) [ ] Infecțiile respiratorii
d) [x] Alergenii din mediu
e) [ ] Aerul rece
---------------------------------------------------------------------
101. Intrebarea nr. 101: I101 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Pentru astmul bronșic este caracteristică variabilitatea zilnică a debitului expirator de vârf
a) [ ] Sub 1%
b) [ ] Peste 5%
c) [x] Peste 15%
d) [ ] Sub 10%
e) [ ] Nu este variabilitate
---------------------------------------------------------------------
102. Intrebarea nr. 102: I102 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Pentru astmul bronșic sunt valabile următoarele devieri ale parametrilor ventilației
pulmonare
a) [ ] Creșterea volumelor expiratorii forțate
b) [ ] Creșterea volumului expirator forțat în prima secundă
c) [x] Scăderea volumului expirator forțat în prima secundă
d) [ ] Scăderea volumului expirator forțat în primul minut
e) [ ] Nici una din aceste afirmații nu este corectă
---------------------------------------------------------------------
103. Intrebarea nr. 103: I103 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Alergenele ce pot provoca astmul bronșic atopic sunt
a) [x] Praful de casă-acarieni
b) [x] Polenurile
c) [x] Sporii fungici
d) [ ] Alergenele bacteriene
e) [x] Alergene epidermale
---------------------------------------------------------------------
104. Intrebarea nr. 104: I104 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Evaluarea severității astmului bronșic se efectuează conform următoarelor criterii:
a) [ ] Citologia sputei
b) [x] Valoarea VEMS-ului
c) [x] variabilitatea circadiană a PEF-ului
d) [x] Frecvența acceselor nocturne și diurne de astm bronsic
e) [x] PEF-ul
---------------------------------------------------------------------
105. Intrebarea nr. 105: I105 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Astmul bronșic este o afecțiune cronică la baza căreia se află un proces
a) [x] Inflamator cronic al căilor respiratorii
b) [x] Însoțit de remodelare a peretelui bronșic
c) [x] La care participă multiple celule, în deosebi, mastocitele si eozinofilele
d) [ ] La care participă multiple celule, în deosebi, limfocitele
e) [ ] Caracterizat de dilatare a lumenului bronșic
---------------------------------------------------------------------
106. Intrebarea nr. 106: I106 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Astmul bronșic ușor, intermitent se caracterizează prin
a) [x] Crize de astm rare < 1 data pe saptamâna
b) [ ] Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul
c) [x] Exacerbări scurte
d) [x] VEMS > 80% din prezis
e) [x] Variabilitatea PEF-ului constituie <20%
---------------------------------------------------------------------
107. Intrebarea nr. 107: I107 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Astmul bronșic persistent ușor se caracterizează prin
a) [ ] Accese nocturne mai frecvente de 1 data pe saptamâna
b) [x] Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul
c) [x] VEMS > 80% din prezis
d) [ ] PEF < 60% din prezis
e) [x] Variabilitatea PEF-ului constituie 20-30%
---------------------------------------------------------------------
108. Intrebarea nr. 108: I108 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Astmul bronșic persistent sever se caracterizează prin
a) [x] Crize permanente, rău astmatic
b) [x] Exacerbări frecvente
c) [ ] VEMS 60-80% din prezis
d) [x] PEF < 60% din prezis
e) [x] Variabilitatea PEF-ului constituie >30%
---------------------------------------------------------------------
109. Intrebarea nr. 109: I109 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Pentru tratamentul de fond al astmului persistent ușor sunt folosite
a) [ ] Agonisti beta2 - adrenergici cu acțiune rapidă
b) [x] Corticosteroizii în doze mici
c) [ ] Metilxantinele (teofilina)
d) [x] Antileucotriene
e) [ ] Anticolinergice
---------------------------------------------------------------------
110. Intrebarea nr. 110: I110 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Pentru tratamentul de urgență al astmului bronșic sunt folosite
a) [x] Agonisti beta2 - adrenergici cu acțiune rapidă
b) [ ] Corticosteroizii inhalatori
c) [ ] Metilxantinele (teofilina)
d) [ ] Cromoglicatul disodic
e) [x] Anticolinergice
---------------------------------------------------------------------
111. Intrebarea nr. 111: I111 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Tratamentul astmului acut grav (stare de rău astmatic) include:
a) [x] Medicația bronhodilatatorie
b) [x] Administrarea de oxigen
c) [x] Corticosteroizi sistemici
d) [ ] Medicamente sedative sau tranchilizante
e) [ ] Antihistaminice H2
---------------------------------------------------------------------
112. Intrebarea nr. 112: I112 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Examenul sputei în astmul bronșic relevă următoarele elemente caracteristice
a) [x] Eozinofile
b) [ ] Fibre elastice
c) [x] Spirale Curschmann
d) [ ] Celule atipice
e) [ ] Leucocite
---------------------------------------------------------------------
113. Intrebarea nr. 113: I113 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Ce reprezintă starea de rău astmatic (status asmaticus)?
a) [ ] Acces de astm cu o durată de cîteva ore
b) [x] Acces de astm cu o durată lungă (peste 24 ore)
c) [x] Nu răspunde la tratamentul uzual cu bronhodilatatoare
d) [ ] Se jugulează spontan sau la tratamentul cu bronhodilatatoare
e) [x] Este însoțit de tulburări gazometrice
---------------------------------------------------------------------
114. Intrebarea nr. 114: I114 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Starea de rău astmatic este condiționată de:
a) [x] Întreruperea tratamentului cu corticosteroizi
b) [x] Folosirea abuzivă a beta2 - agoniștilor
c) [x] Infecțiile virale acute respiratorii
d) [x] Contact cu alergenul
e) [ ] Insuficiența acută a ventriculului drept
---------------------------------------------------------------------
115. Intrebarea nr. 115: I115 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Explorarea spirografică a astmului bronșic relevă următoarele perturbări caracteristice
a) [x] Creșterea ușoară a capacității pulmonare totale
b) [x] Creșterea volumului rezidual
c) [ ] Scăderea capacității reziduale funcționale
d) [x] Scăderea VEMS proporțional cu severitatea astmului
e) [x] Scăderea indicelui Tiffeneau
---------------------------------------------------------------------
116. Intrebarea nr. 116: I116 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Astmul bronșic este o boala a căilor respiratorii manifestată prin
a) [x] Creșterea reactivității traheobronșice la diferiți stimuli
b) [ ] Tulburări ale sistemului de reglare a respirației
c) [x] Obstrucție respiratorie reversibilă
d) [ ] Obstrucție difuză ireversibilă și progresivă a căilor respiratorii
e) [ ] Dischinezie traheobronșică
---------------------------------------------------------------------
117. Intrebarea nr. 117: I117 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Astmul bronșic nonalergic este caracterizat prin
a) [ ] Este generat de un mecanism imunologic tip I
b) [x] Debutul bolii se înregistrează după 30-35 ani
c) [ ] Istoricul personal și/sau familial identifică anamneza alergologică agravată
d) [x] Teste cutanate negative la alergeni
e) [ ] Teste cutanate pozitive la alergeni
---------------------------------------------------------------------
118. Intrebarea nr. 118: I118 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Efectele mediatorilor inflamației în căile aeriene în cazul astmului bronșic sunt
a) [ ] Micșorarea permeabilității vasculare
b) [x] Contracția mușchilor netezi
c) [ ] Hiposecreție mucoidă
d) [x] Hipertrofia masei musculare
e) [ ] Atrofia epitelilului ciliar
---------------------------------------------------------------------
119. Intrebarea nr. 119: I119 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM În astmul bronșic se produc următoarele modificări morfologice
a) [x] Infiltrate cu celule inflamatorii
b) [ ] Hipertrofia glandelor submucoase
c) [x] Hipertrofia musculaturii netede a căilor aeriene
d) [x] Hiperplazia glandelor submucoase
e) [ ] Atrofia glandelor mucoasei
---------------------------------------------------------------------
120. Intrebarea nr. 120: I120 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Valorile VEMS si PEF sunt folosite pentru
a) [x] Aprecierea severității astmului bronșic
b) [x] Aprecierea reversibilității obstrucției bronșice
c) [x] Evaluarea hiperreactivității bronșice
d) [ ] Determinarea forței de contracție a mușchilor ventilatori
e) [ ] Aprecierea severității pleuropneumoniei
---------------------------------------------------------------------
121. Intrebarea nr. 121: I121 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Factorii declanșatori (triggeri) pentru astmul bronșic sunt
a) [x] Efortul fizic
b) [x] Factorul psihologic
c) [x] Refluxul gastroesofagian
d) [x] Boli nazale sau sinusale
e) [ ] Vitaminele
---------------------------------------------------------------------
122. Intrebarea nr. 122: I122 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Complicațiile astmului bronșic în timpul accesului sunt
a) [ ] Cord pulmonar acut
b) [ ] Emfizem pulmonar
c) [x] Fracturarea coastelor
d) [x] Pneumotorax spontan
e) [x] Atelectazie pulmonară
---------------------------------------------------------------------
123. Intrebarea nr. 123: I123 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Complicațiile astmului bronșic între accese sunt
a) [x] Pneumonii
b) [ ] Pneumotorax spontan
c) [x] Aspergiloza bronhopulmonară alergică
d) [x] Emfizem pulmonar
e) [x] Bronșiectazii
---------------------------------------------------------------------
124. Intrebarea nr. 124: I124 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Diagnosticul diferențial în astmul bronșic se va face cu
a) [ ] Insuficiența ventriculară dreaptă
b) [x] Bronșita cronică obstructivă
c) [x] Sindromul de hiperventilație
d) [x] Bronșiolita acută
e) [x] Astmul cardiac
---------------------------------------------------------------------
125. Intrebarea nr. 125: I125 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Obiectivele tratamentului antiasmatic sunt
a) [ ] Controlul manifestărilor acute cu doze mari de beta2 -agoniști
b) [x] Controlul manifestărilor acute cu doze mici de beta2 -agoniști
c) [x] Prevenirea exacerbărilor
d) [ ] Menținerea funcției pulmonare joase
e) [x] Reacții adverse medicamentoase minime
---------------------------------------------------------------------
126. Intrebarea nr. 126: I126 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care este tratamentul răului astmatic
a) [x] Spitalizarea în secția de terapie intensivă
b) [ ] Tratament ambulator
c) [x] Administrarea de O2
d) [ ] Corticosteroizi inhalator în doze medii
e) [x] Corticosteroizi sistemici
---------------------------------------------------------------------
127. Intrebarea nr. 127: I127 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Ventilația mecanică în răul astmatic este indicată în caz de:
a) [ ] Amelioarea simptomelor
b) [x] Travaliu expirator excesiv cu epuizare musculară
c) [x] Tensiune arterială sistolică < 90 mmHg
d) [ ] pH 7,40
e) [x] PaCO2 >55 mmHg
---------------------------------------------------------------------
128. Intrebarea nr. 128: I128 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM În starea de rău astmatic:
a) [ ] Tahicardia se va trata cu β-blocante
b) [ ] Acidoza respiratorie se va corecta cu bicarbonat de Na
c) [x] Acidoza respiratorie nu se va corecta cu bicarbonat de Na
d) [x] Tahicardia nu se va trata cu β-blocante
e) [x] Expectorantele, mucoliticele nu au beneficiu în răul astmatic
---------------------------------------------------------------------
129. Intrebarea nr. 129: I129 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Explorarea funcțională respiratorie apreciază:
a) [x] Gradul obstrucției
b) [x] Variabilitatea obstrucției
c) [x] Reversibilitatea obstrucției bronșice
d) [ ] Se va efectua doar în timpul accesului de astm
e) [ ] Gradul de control al astmului
---------------------------------------------------------------------
130. Intrebarea nr. 130: I130 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Notați afirmația caracteristică abceselor pulmonare primare
a) [ ] constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi,
stenoză bronșică etc.)
b) [x] se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând infecțiilor cu
bacterii anaerobe
c) [ ] constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela,
Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
d) [ ] reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare sugerate de
consecințele clinice ale infecției cronice sau recurente în căile respiratorii dilatate
e) [ ] sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii, cicatriceale
sau din corpi străini), a bronșiectaziilor sau chisturilor
---------------------------------------------------------------------
131. Intrebarea nr. 131: I131 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Debutul bronșiectaziei de obicei este
a) [ ] acut la contactul cu anumiți alergeni
b) [ ] acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobi
c) [x] lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent
mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge, simptome de impregnare
infecțioasă
d) [ ] lent, prin embolizarea trunchiului arterei pulmonare sau a uneea din cele două ramuri ale
sale, sau a multiplelor ramificații mici
e) [ ] lent, cu febră foarte înaltă și frison solemn
---------------------------------------------------------------------
132. Intrebarea nr. 132: I132 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic în gangrena pulmonară
a) [ ] o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisă
b) [ ] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de tramvai",
formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni mici
c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concavă, deplasabilă cu poziția bolnavului
d) [x] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid
e) [ ] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine
hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției corpului
---------------------------------------------------------------------
133. Intrebarea nr. 133: I133 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic al unui abces drenat complet
a) [x] o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisă
b) [ ] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de tramvai",
formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni mici
c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concavă, deplasabilă cu poziția bolnavului
d) [ ] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid
e) [ ] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine
hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției corpului
---------------------------------------------------------------------
134. Intrebarea nr. 134: I134 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic al unui abces cu evacuare incompletă a
secrețiilor
a) [ ] zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisă
b) [ ] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de tramvai",
formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni mici
c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concăvă, deplasabilă cu poziția bolnavului
d) [ ] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid
e) [x] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine
hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției corpului
---------------------------------------------------------------------
135. Intrebarea nr. 135: I135 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic în cazurile avansate de bronșiectazii
a) [ ] o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisă
b) [x] opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de tramvai",
formațiuni chistice dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni mici
c) [ ] opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concavă, deplasabilă cu poziția bolnavului
d) [ ] opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid s
e) [ ] opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine
hidroaerică), care rămâne orizontal la schimbarea poziției corpului
---------------------------------------------------------------------
136. Intrebarea nr. 136: I136 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Notați afirmația ce caracterizează evoluția unui abces pulmonar în condițiile unui tratament
medical corect instituit precoce
a) [ ] tratamentul cu antibiotice este mai puțin eficient, iar evoluția de mai lungă durată
b) [x] evoluția este, de regulă, favorabilă, procesul supurativ regresează, iar cavitatea devine din
ce în ce mai mică până dispare (în 5-6 săptămâni)
c) [ ] poate avea loc extinderea locală a infecției (empiem, piopneumotorace, pericardită,
mediastenită)
d) [ ] poate avea loc generalizarea procesului infecțios (septicemie, abcese metastatice, șoc
toxicoseptic)
e) [ ] se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară,
bronșiectazii, amiloidoză
---------------------------------------------------------------------
137. Intrebarea nr. 137: I137 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Notați afirmația incorectă în tratamentul antimicrobian pentru abcesele pulmonare produse
de agenți anaerobi
a) [ ] tratamentul antimicrobian este îndelungat, cu doze mari de antibacteriene
b) [ ] sunt acceptate trei scheme de tratament antibacterial: cu penicilină; cu clindamicină; cu
penicilină plus metronidazol
c) [ ] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se ameliorează starea
generală, dispare febra și nivelul hidroaeric pe radiogramă
d) [x] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă 3-5 zile după normalizarea
temperaturii
e) [ ] tratamentul intravenos este urmat de aplicarea perorală a antimicrobienelor, care va
continua până la dispariția totală a semnelor radiologice, sau până rămân doar niște leziuni
reziduale mici și stabile
---------------------------------------------------------------------
138. Intrebarea nr. 138: I138 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Care din examenele paraclinice nu îl veți indica pentru diagnosticul supurațiilor pulmonare
a) [x] testele cutanate alergice
b) [ ] examene radiologice ale cutiei toracice
c) [ ] examenul sputei (analiza generală, sputocultura etc.)
d) [ ] examenul hematologic (inclusiv hemoculturile)
e) [ ] fibrobronhoscopia
---------------------------------------------------------------------
139. Intrebarea nr. 139: I139 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Notați afirmația incorectă în debutul clinic al bolii bronșiectatice
a) [ ] în lipsa infecției bolnavul mult timp nu-și cunoaște suferința
b) [ ] debutul maladiei este lent, în perioada rece și umedă a anului
c) [x] boala debutează acut, cu un frison "solemn" și "junghi " toracic
d) [ ] boala debutează cu tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu
striuri de sânge sau miros fetid
e) [ ] deseori se asociază simptome de impregnare infecțioasă
---------------------------------------------------------------------
140. Intrebarea nr. 140: I140 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Notați afirmația incorectă din tabloul clinic al bolii bronșiectatice avansate
a) [ ] simptomul de bază este tusea chinuitoare (continuă), preponderent dimineața ("toaleta
bronșică matinală")
b) [ ] sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de la 20-30 ml
până la sute mililitri - vomica)
c) [ ] sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent, mucos, purulent
d) [x] tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare ("spastică"), uneori însoțindu-se de
expectorație în cantitate mică, dificilă, sub formă de mulaj bronșic
e) [ ] periodic poate apărea hemoptizia - spută uniform colorată (din vasele bronșice) sau sub
aspect de striuri sanguinolente
---------------------------------------------------------------------
141. Intrebarea nr. 141: I141 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Care afirmație nu este corectă pentru tabloul clinic obiectiv în bronșiectaziile avansate
a) [ ] acrocianoza
b) [x] hiperemia obrazului pe partea afectată
c) [ ] scăderea ponderală
d) [ ] hipocratismul digital
e) [ ] retard fizic (în cazurile cu debut din copilărie)
---------------------------------------------------------------------
142. Intrebarea nr. 142: I142 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare secundare
a) [x] constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi,
stenoză bronșică etc.)
b) [ ] se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând infecțiilor cu
bacterii anaerobe
c) [x] constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela,
Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
d) [ ] reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare sugerate de
consecințele clinice ale infecției cronice sau recurente în căile respiratorii dilatate
e) [x] sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii, cicatriceale
sau din corpi străini), a bronșiectaziilor sau chisturilor
---------------------------------------------------------------------
143. Intrebarea nr. 143: I143 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Incidența supurațiilor pulmonare este sporită
a) [x] în timpul epidemiilor de gripă (pneumonii stafilococice postvirale)
b) [ ] la pacienții cu statusul atopic (alergic) mărit
c) [ ] la pacienții cu deficiență de α1-antitripsină
d) [x] în condițiile de imunitate compromisă (diabet zaharat, ciroză hepatică, alcoolism,
malignități, tratament imunosupresiv etc.)
e) [x] la pacienții cu risc de aspirație (tulburări de conştienţă, tulburări de deglutiţie, reflux
gastro-esofagian, micşorarea activităţii motorii esofagiene)
---------------------------------------------------------------------
144. Intrebarea nr. 144: I144 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Notați cei doi factori patogenetici de bază, coexistența cărora este necesară pentru
formarea abcesului pulmonar primar
a) [ ] vasculita cu patogenia neclară, care afectează vasele pulmonare și bronhiale
b) [x] infecția gingivală (gingivita sau pioreea), care asigură germenii
c) [x] aspirația, care asigură accesul spre parenchimul pulmonar
d) [ ] tromboza extensivă în vasele pulmonare și bronhiale, care duce la sfacelarea țesutului
e) [ ] slăbiciunea congenitală a peretelui bronșic, care duce la dilatarea ireversibilă a lor
---------------------------------------------------------------------
145. Intrebarea nr. 145: I145 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Debutul unui abces pulmonar acut de obicei este
a) [ ] insidios în infecțiile cu bacterii aerobe
b) [ ] acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobi
c) [ ] lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent mucopurulentă,
preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge, simptome de impregnare infecțioasă
d) [x] insidios în infecțiile cu germeni anaerobi
e) [x] acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu bacterii aerobe
---------------------------------------------------------------------
146. Intrebarea nr. 146: I146 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza
de constituire (faza pneumonică a abcesului pulmonar), obiectiv se atestă
a) [x] freamăt vocal accentuat
b) [ ] freamăt vocal diminuat/abolit
c) [x] matitate/submatitate fixă
d) [x] suflu tubar patologic
e) [x] bronhofonie, pectorilocvie afonă
---------------------------------------------------------------------
147. Intrebarea nr. 147: I147 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza
de drenare bronșică, obiectiv se atestă
a) [x] freamăt vocal accentuat
b) [x] hipersonoritate timpanică
c) [ ] frotație pleurală
d) [x] suflu cavernos
e) [ ] crepitație
---------------------------------------------------------------------
148. Intrebarea nr. 148: I148 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Tusea la un pacient cu abces pulmonar drenat incomplet are următoarele caracteristici
a) [x] se accentuează când bolnavul stă culcat în poziția ce favorizează mobilizarea secrețiilor
din cavitatea abcesului și eliminarea lor
b) [x] este supărătoare, cu spută în cantitate variată: de la abundentă la nesemnificativă (ori de
câte ori drenarea focarului se întrerupe)
c) [x] poate fi cu spută mucopurulentă, purulentă sau piosanguinolentă, adesea fetidă
d) [ ] este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante
e) [ ] este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante

---------------------------------------------------------------------
149. Intrebarea nr. 149: I149 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați formele clinice particulare de abces pulmonar
a) [x] abcesul pulmonar primitiv (de aspirație)
b) [x] abcesul pulmonar "decapitat"
c) [ ] abcesul pulmonar "descălțat"
d) [x] abcesul pulmonar secundar
e) [x] abcese pulmonare mari (gigante)
---------------------------------------------------------------------
150. Intrebarea nr. 150: I150 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare primitive (de aspirație)
a) [ ] constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi,
stenoză bronșică etc.)
b) [x] se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase
c) [ ] constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela,
Pseudomonas) - așa zisele pneumonii necrozate
d) [x] la acești pacienți se atestă surse endogene de anaerobi (periodontite, gingivite etc.)
e) [x] la acești pacienți se atestă afecțiuni, care favorizează aspirația (tulburări de conştienţă,
tulburări de deglutiţie, reflux gastro-esofagian, micşorarea activităţii motorii esofagiene)
---------------------------------------------------------------------
151. Intrebarea nr. 151: I151 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile caracteristice abcesului pulmonar cronic
a) [x] decurge mai mult de 3 luni, cu perioade de remisie și acutizări
b) [ ] decurge mai puțin de 2 luni, rezolvându-se prin autolimitare
c) [x] în perioada de acutizări bolnavii acuză dispnee, tuse cu eliminări de spută purulentă cu
miros fetid, periodic hemoptizie, subfebrilitate
d) [x] se pot constata pierderea ponderală, anemia, hipocratismul digital, splenomegalia
e) [ ] se tratează cu doze mici de antibiotice de spectru larg, timp de 7-10 zile
---------------------------------------------------------------------
152. Intrebarea nr. 152: I152 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare hematogene (embolice)
a) [x] apar drept complicații ale emboliilor septice (de exemplu, în tromboflebitele purulente ale
venelor bazinului)
b) [x] se pot dezvolta în cadrul unor septicemii (cu stafilococ auriu, Klebsiella, streptococi, bacili
Gram negativi etc.)
c) [x] pot apare din endocardita inimii drepte la consumatorii de droguri intravenos
d) [x] debutul bolii este de obicei brusc, cu frison, iar evoluția mult mai rapidă (fulminantă) cu
lipsa expectorației fetide și a factorilor predispozanți către aspirația cu anaerobi
e) [ ] pleureziile sunt foarte rare, iar empiemul pleural practic nu se asociază
---------------------------------------------------------------------
153. Intrebarea nr. 153: I153 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați abcesele pulmonare, care conduc la leziuni reziduale importante (cavități reziduale,
bronșiectazi i) și necesită mai frecvent intervenții chirurgicale
a) [x] abcesele pulmonare mari (gigante - peste 6 cm în diametru)
b) [ ] abcesele pulmonare mici (sub 2 cm în diametru)
c) [x] abcesele lobului mediu (din drenaj deficitar)
d) [x] abcesele lingulei și ale piramidei bazale(din drenaj deficitar)
e) [ ] abcesele pulmonare de dimensiuni medii și cu drenaj bronhial foarte eficient
---------------------------------------------------------------------
154. Intrebarea nr. 154: I154 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați examenele paraclinice necesare pentru diagnosticul supurațiilor pulmonare
a) [ ] testele cutanate alergice
b) [x] examene radiologice ale cutiei toracice
c) [x] examenul sputei (analiza generală, sputocultura etc.)
d) [x] examenul hematologic (inclusiv hemoculturile)
e) [x] bronhoscopia
---------------------------------------------------------------------
155. Intrebarea nr. 155: I155 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru evoluția unui abces pulmonar de dimensiuni
mari diagnosticat tardiv, cu țesut de scleroză din jur mai dezvoltat
a) [x] tratamentul cu antibiotice este mai puțin eficient, iar evoluția de mai lungă durată
b) [ ] evoluția este, de regulă, favorabilă, procesul supurativ regresează, iar cavitatea devine din
ce în ce mai mică până dispare (în 5-6 săptămâni)
c) [x] poate avea loc extinderea locală a infecției (empiem, piopneumotorace, pericardită,
mediastenită)
d) [x] poate avea loc generalizarea procesului infecțios (septicemie, abcese metastatice, șoc
toxicoseptic)
e) [x] se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară,
bronșiectazii, amiloidoză
---------------------------------------------------------------------
156. Intrebarea nr. 156: I156 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tratamentul antimicrobian în abcesele
pulmonare produse de agenți anaerobi
a) [x] tratamentul antimicrobian este îndelungat, cu doze mari de antibacteriene
b) [x] sunt acceptate trei scheme de tratament antibacterial: cu penicilină; cu clindamicină; cu
penicilină plus metronidazol
c) [x] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se ameliorează starea
generală, dispare febra și nivelul hidroaeric pe radiogramă
d) [ ] regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă 3-5 zile după normalizarea
temperaturii
e) [x] tratamentul intravenos este urmat de administrarea perorală a antimicrobienelor, care va
continua până la dispariția totală a semnelor radiologice, sau până rămân doar niște mici și
stabile leziuni reziduale
---------------------------------------------------------------------
157. Intrebarea nr. 157: I157 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Dilatările în bronșiectazii pot fi
a) [x] cilindrice (tubulare, fusiforme)
b) [ ] centrale (în bronhiile principale, lobare și segmentare), cu celule scuamoase
c) [x] varicoase (moniliforme)
d) [ ] periferice, cu celule mici ("în boabe de ovăz")
e) [x] saculare (chistice, ampulare)
---------------------------------------------------------------------
158. Intrebarea nr. 158: I158 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru debutul bolii bronșiectatice
a) [x] în lipsa infecției bolnavul mult timp nu-și cunoaște suferința
b) [x] debutul maladiei este lent, în perioada rece și umedă a anului
c) [ ] boala debutează acut, cu un frison "solemn" și "junghi " toracic
d) [x] boala debutează cu tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu
striuri de sânge sau miros fetid
e) [x] deseori se asociază simtome de impregnare infecțioasă: astenie nemotivată, indispoziție,
febră, cefalee, vertij, anorexie
---------------------------------------------------------------------
159. Intrebarea nr. 159: I159 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic al bolii bronșiectatice avansate
a) [x] simptomul de bază este tusea chinuitoare (continuă), preponderent dimineața ("toaleta
bronșică matinală")
b) [x] sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de la 20-30 ml
până la sute mililitri - vomica)
c) [x] sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent, mucos, purulent
d) [ ] tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare ("spastică"), uneori însoțindu-se de
expectorație în cantitate mică, dificilă, sub formă de mulaj bronșic
e) [x] periodic poate apărea hemoptizia - spută uniform colorată (din vasele bronșice) sau sub
aspect de striuri sanguinolente
---------------------------------------------------------------------
160. Intrebarea nr. 160: I160 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3 Grad
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic obiectiv în bronșiectaziile
avansate
a) [x] acrocianoza
b) [ ] hiperemia obrazului pe partea afectată
c) [x] scăderea ponderală
d) [x] hipocratismul digital
e) [x] retard fizic (în cazurile cu debut din copilărie)
---------------------------------------------------------------------
161. Intrebarea nr. 161: I161 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Tabloul clinic "tipic" (debut brusc, tuse productivă cu spută purulentă, durere toracică de tip
pleural, semne de condensare pulmonară) este mai des observat în pneumoniile cauzate de
a) [x] Streptoccocus pneumoniae
b) [ ] Mycoplasma pneumoniae
c) [ ] Pneumocystis jiroveci
d) [ ] Coxiella burnetti
e) [ ] Chlamydophila psittaci
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
163. Intrebarea nr. 163: I163 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СS Pot evolua cu formarea de cavităţi pneumoniile cauzate de următorii germeni, cu excepţia
a) [ ] Anaerobii
b) [ ] Enterobacteriile aerobe Gram negativi aerobe
c) [x] Mycoplasma pneumoniae
d) [ ] Streptoccocus pneumoniae tip III
e) [ ] Staphylococcus aureus
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
165. Intrebarea nr. 165: I165 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СS Tabloul clinic "atipic" este mai des observat în pneumoniile comunitare cauzate de
a) [x] Mycoplasma pneumoniae
b) [ ] Streptococcus pneumoniae
c) [ ] Pseudomonas aeruginosa
d) [ ] Pneumocystis jiroveci
e) [ ] Bacili enterici aerobi Gram negativi
---------------------------------------------------------------------
166. Intrebarea nr. 166: I166 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СS Pneumoniile, survenite la pacienții cu infecții pe catetere intravenoase, sunt cel mai frecvent
determinate de
a) [x] Staphylococcus aureus
b) [ ] Mycoplasma pneumoniae
c) [ ] Pseudomonas aeruginosa
d) [ ] Anaerobi orali
e) [ ] Haemophylus influenzae
---------------------------------------------------------------------
167. Intrebarea nr. 167: I167 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Pneumonia nosocomială este definită ca pneumonia care:
a) [ ] s-a dezvoltat după 12 ore de la internare
b) [ ] s-a dezvoltat după 24 ore de la internare
c) [x] s-a dezvoltat după 48 ore de la internare
d) [ ] s-a dezvoltat după 72 ore de la internare
e) [] s-a dezvoltat după 36 ore de la internare
---------------------------------------------------------------------
168. Intrebarea nr. 168: I168 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СS Care din agentii patogeni enumerați nu pot fi cultivaţi pe medii de cultură obişnuite
a) [ ] Mycoplasma pneumoniae
b) [ ] Chlamydophila pneumoniae
c) [ ] Pneumocystis jiroveci
d) [ ] micobacteriile
e) [x] toate microorganismele de mai
---------------------------------------------------------------------
169. Intrebarea nr. 169: I169 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СS Tabloul clinic "atipic" al pneumoniei la un pacient HIV seropozitiv mai des sugerează infecţia
cu
a) [ ] Legionella pneumophila
b) [ ] Chlamydophila pneumoniae
c) [ ] Mycoplasma pneumoniae
d) [x] Pneumocystis jiroveci
e) [ ] Haemophylus influenzae
---------------------------------------------------------------------
170. Intrebarea nr. 170: I170 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Durata tratamentului în pneumonia prin Legionella este de
a) [ ] 1 săptămînă
b) [ ] 4 săptămîni
c) [x] minim 3 săptămîni
d) [ ] minim 3 săptămîni
e) [ ] 4-5 săptămîni
---------------------------------------------------------------------
171. Intrebarea nr. 171: I171 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Medicamentul de elecţie în tratamentul pneumoniei prin Pneumocystis jiroveci este
a) [ ] AMO/AC
b) [ ] ceftriaxon
c) [x] trimetoprim-sulfametoxazol
d) [ ] ceftazidim
e) [ ] amikacină
---------------------------------------------------------------------
172. Intrebarea nr. 172: I172 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СS Antibioticele de elecţie în tratamentul pneumoniei prin micoplasmă sau chlamidie sunt
a) [ ] penicilinele
b) [x] macrolidele
c) [ ] aminoglicozidele
d) [ ] cefalosporinele
e) [ ] carbapenemii
---------------------------------------------------------------------
173. Intrebarea nr. 173: I173 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM În tratamentul pneumoniei prin Mycoplasma pneumoniae se folosesc următoarele
antibacteriene, cu excepţia
a) [x] Cefazolină
b) [x] Meropenem
c) [ ] Moxifloxacină
d) [ ] Doxiciclină
e) [ ] Claritromicină
---------------------------------------------------------------------
174. Intrebarea nr. 174: I174 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Pacienta C., 18 ani, prezintă dispnee, tuse cu spută ruginie, durere în hemitoracele stîng,
febră 38-39˚C. La examenul obiectiv, pe stânga subscapular se determină matitate și suflu
tubar. În hemoleucogramă se evidențiază leucocitoza 17,0x109/l și VSH - 36 mm/h. Care este
diagnosticul prezumtiv?
a) [x] Pneumonie pneumococică
b) [ ] Pneumonie nosocomială
c) [ ] Abces pulmonar
d) [ ] Pleurezie exsudativă
e) [ ] Bronşită acută
---------------------------------------------------------------------
175. Intrebarea nr. 175: I175 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Criteriile de spitalizare la pacienții cu pneumonii sunt:
a) [ x] vârsta peste 60 ani
b) [x] comorbidități importante
c) [x] imposibilitatea de îngrijire la domiciliu
d) [ ] etiologie necunoscută
e) [ ] dorința pacientului
---------------------------------------------------------------------
176. Intrebarea nr. 176: I176 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM La pacienţii spitalizaţi în secția terapie intensivă pentru pneumonie comunitară cei mai
frecvenţi patogeni sunt
a) [ ] Pseudomonas aeruginosa
b) [x] Streptoccocus pneumoniae
c) [ ] Klebsiella pneumoniae
d) [ ] Haemophilus influenzae
e) [x] Legionella pneumophila
---------------------------------------------------------------------
177. Intrebarea nr. 177: I177 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Pneumonia nosocomială cu debut tardiv mai des este cauzată de
a) [x] Bacilii enterici Gram negativi
b) [ ] Mycoplasma pneumoniae
c) [x] Pseudomonas aeruginosa
d) [ ] Streptoccocus pneumoniae
e) [x] Staphylococcus aureus (MRSA)
---------------------------------------------------------------------
178. Intrebarea nr. 178: I178 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM În tratamentul pneumoniilor nosocomiale asociate ventilației mecanice sunt raționale
următoarele combinaţii de antibiotice, cu exceptia
a) [ ] ceftazidim + fluorochinolonă
b) [ ] ticarcilina/clavulanat + aminoglicozid
c) [x] meticilina + vancomicină
d) [ ] imipenem + aminoglicozid
e) [x] amoxicilină/clavulanat + macrolid
---------------------------------------------------------------------
179. Intrebarea nr. 179: I179 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Particularităţile evoluţiei pneumoniei prin Staphylococcus aureus sunt
a) [x] pneumatocelele
b) [x] empiemul
c) [ ] evoluţia uşoară
d) [x] opacităţile rotunde
e) [ ] hemoleucograma neschimbată
---------------------------------------------------------------------
180. Intrebarea nr. 180: I180 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Terapia antimicrobiană orală empirică folosită în tratamentul ambulator al pacienţilor cu
pneumonie comunitară vizează următorii agenți patogeni
a) [ ] Pseudomonas aeruginosa
b) [x] Mycoplasma pneumoniae
c) [x] Streptococcus pneumonia
d) [x] Chlamydophila pneumoniae
e) [ ] Staphylococcus aureus
---------------------------------------------------------------------
181. Intrebarea nr. 181: I181 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Agenţii patogeni incriminați infecției pulmonare la un pacient cu neutropenie severă (< 500
neutrofile/mm3) și febră persistentă pe fondalul antibioterapiei sunt
a) [ ] Streptococcus pneumoniae
b) [x] Candida spp.
c) [ ] Mycoplasma pneumoniae
d) [x] Criptoccocus neoformans
e) [ ] Haemophylus influenzae
---------------------------------------------------------------------
182. Intrebarea nr. 182: I182 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Factorii incriminaţi în ineficiența antibioterapiei empirice a pneumoniei comunitare sunt
a) [x] bronşiectaziile
b) [x] agentul etiologic rezistent
c) [x] obstrucţia endobronsică
d) [ ] vârsta peste 65 ani
e) [x] empiemul
---------------------------------------------------------------------
183. Intrebarea nr. 183: I183 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM La persoanele infectate cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) infecțiile
pulmonare sunt determinate mai frecvent de
a) [ ] Chlamydophila psittaci
b) [x] Pneumocystis jiroveci
c) [x] Mycobacterium tuberculosis
d) [x] Streptococcus pneumoniae
e) [ ] Mycoplasma pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
184. Intrebarea nr. 184: I184 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Diagnosticul etiologic al pneumoniei prin Legionella pneumophila în practica medicală se
poate realiza prin
a) [ ] microscopia frotiului colorat după Gram
b) [ ] hemoculturi
c) [ ] sputoculturi pe agar-ciocolată
d) [x] determinarea antigenului urinar
e) [x] determinarea anticorpilor serici prin testul ELISA
---------------------------------------------------------------------
185. Intrebarea nr. 185: I185 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Care sunt cauzele neinfecţioase ale cavităților pulmonare
a) [ ] diabetul zaharat
b) [ ] ] insuficiența renală
c) [ ] aspergiloza pulmonară
d) [x] neoplasmul pulmonar
e) [x] granulomatoza Wegener
---------------------------------------------------------------------
186. Intrebarea nr. 186: I186 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Antibacterienele cu activitate antipiocianică sunt
a) [x] piperacilină/tazobactam
b) [x] ticarcilină/clavulanat
c) [ ] metronidazol
d) [ ] amoxicilină/clavulanat
e) [x] ceftazidim
---------------------------------------------------------------------
187. Intrebarea nr. 187: I187 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Factorii de risc sporit ai pneumoniei cu Pseudomonas aeruginosa sunt
a) [x] fibroza chistică
b) [x] bronşiectaziile
c) [x] finisarea recentă a cursului de antibioterapie cu spectru larg
d) [x] cașexie
e) [ ] contractarea la domiciliu a pneumoniei

---------------------------------------------------------------------
188. Intrebarea nr. 188: I188 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Criteriile CURB-65 includ
a) [x] alterarea statutului mental
b) [x] tensiunea arteriala diastolică ≤ 60 mmHg
c) [ ] tahicardie 125 b/min
d) [x] nivelul ureei serice sporit
e) [x] tensiunea arteriala sistolică ≤ 90 mmHg
---------------------------------------------------------------------
189. Intrebarea nr. 189: I189 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Criteriile CURB-65 includ
a) [ ] leucopenia (sub 4000/ml)
b) [ ] comorbidităţile importante
c) [ ] tensiunea arteriala diastolică ≤ 65 mmHg
d) [x] nivelul ureei serice sporit
e) [x] tensiunea arteriala sistolică ≤ 90 mmHg
---------------------------------------------------------------------
190. Intrebarea nr. 190: I190 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Măsurile eficiente de profilaxie a pneumoniei comunitare includ
a) [x] sistarea fumatului
b) [ ] antibioticele betalactamice
c) [ ] evitarea suprarăcelii
d) [x] vaccinarea antipneumococică
e) [x] vaccinarea contra virusului gripei
---------------------------------------------------------------------
191. Intrebarea nr. 191: I191 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Care dintre următoarele explorări nu fac parte din diagnosticul BPOC
a) [ ] Radiografia toracică
b) [ ] Probe funcționale respiratorii
c) [ ] Electrocardiogramă
d) [ ] Gazometria
e) [x] Ecografia Doppler vascular
---------------------------------------------------------------------
192. Intrebarea nr. 192: I192 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Bronşita cronică obstructivă se caracterizează prin
a) [ ] este asociată unei hipoxemii de repaus
b) [x] este asociată unei reversibilităţi parţiale
c) [ ] apare dispnee de repaus
d) [ ] VEMS < 35%
e) [ ] expectoraţie zilnică timp de de cel puţin 3 luni în cursul a cel puţin 2 ani consecutive
---------------------------------------------------------------------
193. Intrebarea nr. 193: I193 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Hipoxia+hipercapnia se întâlnesc în
a) [x] Decompensarea BPOC
b) [ ] Embolia pulmonară
c) [ ] Criza de astm
d) [ ] EPA
e) [ ] Insuficienţa renală
---------------------------------------------------------------------
194. Intrebarea nr. 194: I194 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Care dintre următoarele afirmaţii este falsă în legătură cu BPOC
a) [ ] Pentru diagnostic pozitiv se efectuează explorări funcţionale respiratorii cu test de
reversibilitate bronşică
b) [ ] Se agravează lent progresiv
c) [ ] Cuprinde bronşite cronice cu obstrucţie bronşică
d) [x] Cuprinde emfizeme paracicatriciale
e) [ ] Se caracterizează prin limitare cronică a fluxului aerian
---------------------------------------------------------------------
195. Intrebarea nr. 195: I195 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS În BPOC cu PaO2 < de 60 mmHg, oxigenoterapia nu este necesară în caz de
a) [ ] Desaturări la efort
b) [ ] Desaturări nocturne
c) [ ] Semne de IVD
d) [ ] Poliglobulie importantă
e) [x] HTA
---------------------------------------------------------------------
196. Intrebarea nr. 196: I196 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS BPOC necesită ventilaţie asistată dacă
a) [ ] FC peste 110/min
b) [ ] FR peste 25/min
c) [ ] SaO2 sub 90%
d) [ ] PaO2 sub 60 mmHg
e) [x] PaCO2 peste 70 mmHg
---------------------------------------------------------------------
197. Intrebarea nr. 197: I197 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СS Un pacient diagnosticat cu BPOC, care prezintă VEMS/CV < 0,70, VEMS < 50% din valorile
prezise si dispnee in repaus se încadreaza în
a) [ ] stadiul A
b) [ ] stadiul B
c) [ ] stadiul C
d) [x] stadiul D
e) [ ] nici una din variantele de mai sus
---------------------------------------------------------------------
198. Intrebarea nr. 198: I198 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Următorul NU este semn de alarmă care să impună ventilaţie mecanică la un pacient cu
BPOC
a) [ ] tulburări de conştienţă
b) [ ] epuizare respiratorie
c) [x] PaO2 < 60 mmHg
d) [ ] PaCO2 > 70 mmHg
e) [ ] Absenţa ameliorării rapide în ciuda oxigenoterapiei
---------------------------------------------------------------------
199. Intrebarea nr. 199: I199 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Monitorizarea BPOC pe termen lung include următorul element
a) [ ] Diminuarea mortalităţii
b) [ ] Tratarea factorilor de risc
c) [ ] Ameliorarea toleranţei la efort
d) [ ] Tratarea simptomelor
e) [x] toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
200. Intrebarea nr. 200: I200 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СS Defect ventilator obstructiv din BPOC este marcat de VEMS/CV sub
a) [ ] 0,89
b) [ ] 0,79
c) [ ] 0,8
d) [x] 0,70
e) [ ] 0,79
---------------------------------------------------------------------
201. Intrebarea nr. 201: I201 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СS În emfizemul centrolobular, testele funcționale respiratorii sunt caracterizate de, cu excepţia
a) [ ] PaCO2 crescută
b) [ ] PaO2 scăzută
c) [ ] DLCO normal sau puţin scăzut
d) [x] CPT diminuată
e) [ ] VEMS/CV scăzut
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
203. Intrebarea nr. 203: I203 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Diagnosticul de BPOC se realizeaza prin
a) [x] explorari funcționale respiratorii (PFR) cu test de reversibilitate bronșică
b) [ ] măsurarea volumelor și debitelor pulmonare: prin bodypletismografie și diluție
(obligatoriu)
c) [x] documentarea disfuncției ventilatorii obstructive
d) [ ] evaluarea severitatii bolii in functie de raportul VEMS/CV
e) [ ] doar examen clinic
---------------------------------------------------------------------
204. Intrebarea nr. 204: I204 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Care dintre următorii sunt factori de risc pentru BPOC
a) [x] Fumatul
b) [x] Deficit de alfa 1 antitripsină
c) [x] SO2
d) [ ] Polen
e) [x] Fumul de ardere din biomasă
---------------------------------------------------------------------
205. Intrebarea nr. 205: I205 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Reprezintă indicaţie de efectuare a gazometriei, cu excepția
a) [ ] SaO2<92%
b) [x] VEMS<45%
c) [x] VEMS<50%
d) [x] Comorbiditate cardiovasculară
e) [x] Discordanţa clinico-funcţională
---------------------------------------------------------------------
206. Intrebarea nr. 206: I206 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Reprezintă criterii de exacerbare în BPOC
a) [x] creșterea volumului de expectorație
b) [x ] agravarea dispneii
c) [ x] febra
d) [] pH<7.2
e) [ ] PaO2>60%
---------------------------------------------------------------------
207. Intrebarea nr. 207: I207 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul în BPOC sunt adevărate
a) [x] Se va stopa fumatul
b) [x] Vaccinare antigripală scade riscul de exacerbări infecțioase
c) [x] Reabilitarea pulmonară crește toleranța la efort
d) [ ] Sunt recomandate beta-blocantele
e) [ ] Obligatoriu corticoterapie orală
---------------------------------------------------------------------
208. Intrebarea nr. 208: I208 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Urmatoarele sunt anomalii ale ventilatiei spontane in BPOC, cu excepția
a) [ ] ventilație cu buzele tuguiate
b) [ ] punerea în mișcare a mușchilor respiratori accesori
c) [ ] semnul Hoover
d) [x] hipocratism digital
e) [x] bradipnee
---------------------------------------------------------------------
209. Intrebarea nr. 209: I209 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM La examenul clinic al unui pacient cu BPOC NU sunt semne clinice de distensie toracică:
a) [ ] semnul Hoover
b) [ ] deplasarea peretelui toracic spre interior în timpul contracţiei diafragmului
c) [x] semne de HTP şi de insuficiență ventriculară dreaptă
d) [ ] creşterea diametrului antero-posterior al toracelui
e) [x] utilizarea muşchilor respiratori accesori
---------------------------------------------------------------------
210. Intrebarea nr. 210: I210 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Care dintre următoarele variante sunt semne de alarmă la un pacient cu BPOC care impun
ventilaţie mecanică asistată?
a) [x] somnolenţa
b) [ ] scăderea vigilenţei
c) [ ] tuse ineficientă
d) [x] stop respirator
e) [x] absenţa ameliorării rapide în ciuda oxigenoterapiei
---------------------------------------------------------------------
211. Intrebarea nr. 211: I211 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Disfuncţia ventilatorie obstructivă din cadrul BPOC este caracterizată de
a) [ ] Test pozitiv cu metacolină
b) [x] VEMS redus
c) [x] Test cu bronhodilatator negativ
d) [x] VEMS/CV < 70%
e) [ ] VEMS/CV < 80%
---------------------------------------------------------------------
212. Intrebarea nr. 212: I212 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Dacă un pacient prezintă dispnee expiratorie cu wheezing şi/sau raluri ronflante,
diagnosticul mai probabil ar putea fi
a) [x] Edem pulmonar acut
b) [x] Decompensare acută a BPOC
c) [ ] Pneumonie franc lobară
d) [ ] Embolie pulmonară
e) [ ] Pneumopatie de hipersensibilitate
---------------------------------------------------------------------
213. Intrebarea nr. 213: I213 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Din punct de vedere morfologic BPOC include
a) [x] Emfizemul centrolobular
b) [x] Emfizemul panlobular
c) [ ] Emfizemul paracicatricial
d) [x] Bronsita cronică obstructivă
e) [ ] Bronşită cronică simplă
---------------------------------------------------------------------
214. Intrebarea nr. 214: I214 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Nu se face oxigenoterapia de lunga durata in BPOC în caz de
a) [ ] PaO2 diurnă măsurată în repaus, în aer <60 mmHg
b) [ ] PaO2 < 60mmHg si HTP
c) [x] PaO2 < 70mmHg și insuficiență ventriculară stângă
d) [x] Pacientul prezintă SaO2 peste 90%
e) [x] Hipoventilatie alveolara nocturna (SaO2 < 95%)
---------------------------------------------------------------------
215. Intrebarea nr. 215: I215 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Chirurgia în BPOC este contraindicata in caz de
a) [x] PaCO2 >60 mmHg
b) [x] HTP
c) [x] tabagism persistent
d) [ ] corticoterapie continuă cu doze mai mari de 10 mg/zi
e) [ ] CPT >125%, PaO2 în jur de 60 mmHg, VEMS aproximativ 25%
---------------------------------------------------------------------
216. Intrebarea nr. 216: I216 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM Complicații ale sindromului de apnee în somn sunt
a) [x] Moarte subită in somn
b) [x] HTP
c) [x] Atacuri ischemice cerebrale sau coronariene
d) [ ] Bronșita cronică
e) [x] Hipertensiune arteriala sistemica
---------------------------------------------------------------------
217. Intrebarea nr. 217: I217 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM In emfizemul pulmonar la radiografia toracica se observa
a) [x] hipertransparența cîmpurilor pulmonare
b) [ ] elevarea diafragmului
c) [x] mărirea spațiilor intercostale
d) [x] inimă în picătură
e) [ ] desen pulmonar accentuat
---------------------------------------------------------------------
218. Intrebarea nr. 218: I218 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
СM În tratamentul BPOC se utilizează următorii bronhodilatatori cu acţiune scurtă
a) [ ] Formoterol
b) [x] Bromură de ipratropium
c) [ ] Bromură de tiotropium
d) [ ] Salmeterol
e) [x] Fenoterol
---------------------------------------------------------------------
219. Intrebarea nr. 219: I219 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Ventilaţia mecanică asistată în BPOC se impune dacă
a) [ ] FR mai mare de 25/min
b) [x] Există confuzie
c) [x] pH sub 7,30
d) [x] PaCO2=70 mmHg
e) [ ] PaO2=60 mmHg
---------------------------------------------------------------------
220. Intrebarea nr. 220: I220 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care dintre următoarele nu cauzează anafilaxie severă
a) [ ] Medicamentele
b) [ ] Latexul
c) [x] Polenul
d) [ ] Înţepăturile de insecte
e) [ ] Efortul fizic
---------------------------------------------------------------------
221. Intrebarea nr. 221: I221 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS La pacienţii cu risc de reacţii anafilactice severe nu se recomandă
a) [ ] Purtarea brăţării de alertă
b) [ ] Evitarea alergenilor care pot cauza simptomele
c) [ ] Să poarte autoinjector de adrenalină
d) [ ] Să ştie sa utilize un autoinjector de adrenalină
e) [x] Expunerea cît mai frecventă la alergen cu scop de hiposensiblizare
---------------------------------------------------------------------
222. Intrebarea nr. 222: I222 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Mecanismele de acțiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului bronsic sunt
a) [x] Reducerea producerii de citokine
b) [ ] Creșterea transudării microvasculare
c) [ ] Asigurarea migrării și activării celulelor inflamatorii
d) [ ] Creșterea nivelului de citokine
e) [ ] Inhibiția eliberarii de mediatori din mastocite
---------------------------------------------------------------------
223. Intrebarea nr. 223: I223 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Manifestările clinice sistemice ale alergiei medicamentoase pot fi
a) [x] Şoc anafilactic
b) [ ] Vertije
c) [ ] Erupții cutanate
d) [ ] Halucinatii
e) [ ] Nefrită
---------------------------------------------------------------------
224. Intrebarea nr. 224: I224 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Tratamentul alergiei medicamentoase include
a) [ ] Beta-adrenoblocatori
b) [ ] Penicilina
c) [ ] Vitamine
d) [ ] Preparate sedative
e) [x] Corticosteroizi
---------------------------------------------------------------------
225. Intrebarea nr. 225: I225 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Rinita alergică este o afectiune alergica conditionata de hipersensibilitatea la alergenii
a) [x] Inhalatori
b) [ ] Alimentari
c) [ ] De menaj si epidermali
d) [ ] Medicamentosi
e) [ ] Infectiosi
---------------------------------------------------------------------
226. Intrebarea nr. 226: I226 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Criteriile de diagnostic a rinitei alergice sunt, cu exceptia
a) [ ] Anamneza alergologică agravată
b) [ ] Manifestările clinice
c) [ ] Testele cutanate pozitive
d) [ ] Depistarea anticorpilor IgE-specifici
e) [x] Depistarea polenului în frotiul nazal
---------------------------------------------------------------------
227. Intrebarea nr. 227: I227 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Următoarele caracteristici determină angioedemul, cu excepția
a) [ ] Este un echivalent clinic și histopatologic al elementului urticarian extins în suprafață și
profunzime
b) [ ] Este o urticarie gigantă asimetrică cu o senzație tipică de arsură
c) [ ] Se dezvoltă preponderent în țesuturile profunde ce conțin țesut lax afectând mai des
buzele, zona periorbitală, limba, organele genitale, membrele
d) [ ] Afecteaza mucoasele faringelui, glotei, tractului gastrointestinal
e) [x] Regresează prompt la diuretice
---------------------------------------------------------------------
228. Intrebarea nr. 228: I228 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Standardul de aur pentru diagnosticarea hipersensibilității la medicamente este
a) [ ] Hemoleucograma
b) [ ] Testele epicutane
c) [ ] Testele cutanate prin scarificare
d) [x] Testul de provocare
e) [ ] IgE specifice
---------------------------------------------------------------------
229. Intrebarea nr. 229: I229 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Teste utilizate pentru diagnosticul pozitiv al alergiei alimentare sunt, cu excepţia
a) [ ] IgE specifică la alimentul incriminat
b) [ ] Teste de provocare
c) [x] Hemoleucograma
d) [ ] Teste cutanate prin scarificare
e) [ ] Teste cutanate prin înțepare
---------------------------------------------------------------------
230. Intrebarea nr. 230: I230 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS NU este o caracteristică a sindromului de alergie orală
a) [ ] este un tip de reactivitate încrucişată
b) [ ] este un tip de alergie alimentară
c) [ ] reprezintă o varietate de manifestări localizate la nivelul cavităţii bucale
d) [ ] Este provocat de contactul cavităţii bucale cu fructe sau legume proaspete
e) [x] Angioedemul localizat strict la nivelul cavitatii bucale
---------------------------------------------------------------------
231. Intrebarea nr. 231: I231 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Animalele de casă pot provoca reacţii alergice prin alergenii prezenţi în
a) [x] Salivă
b) [ ] Sânge
c) [ ] Materii fecale
d) [x] Blană
e) [x] Urină
---------------------------------------------------------------------
232. Intrebarea nr. 232: I232 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Simptomele cauzate de expunerea la pneumoalergeni sunt
a) [x] Obstrucţie nazală
b) [ ] Tuse
c) [ ] Prurit cutanat
d) [x] Strănut
e) [x] Rinoree apoasă
---------------------------------------------------------------------
233. Intrebarea nr. 233: I233 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Următorii alergeni pot produce reacţii anafilactice
a) [x] Exerciţiile fizice
b) [x] Latexul
c) [x] Înţepăturile de himenoptere
d) [x] Alunele
e) [ ] Blana de pisică
---------------------------------------------------------------------
234. Intrebarea nr. 234: I234 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Șocul anafilactic necesită diagnostic diferențial cu
a) [x] Lipotimia
b) [ ] Hipertensiunea arterială
c) [x] Epilepsia
d) [x] Şocul cardiogen
e) [x] Şocul traumatic
---------------------------------------------------------------------
235. Intrebarea nr. 235: I235 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Tipurile reacțiilor alergice sunt următoarele
a) [ ] Reacția nespecifică
b) [x] Reacția citotoxică
c) [x] Reacția prin complexe imune
d) [x] Reacția de hipersensibilizare de tip întârziat
e) [x] Reacția anafilactică
---------------------------------------------------------------------
236. Intrebarea nr. 236: I236 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Alergenii ce pot provoca astmul bronșic atopic sunt
a) [x] Praful de casa-acarieni
b) [x] Polenurile
c) [x] Sporii fungici
d) [ ] Alergenii bacterieni
e) [x] Alergeni epidermali
---------------------------------------------------------------------
237. Intrebarea nr. 237: I237 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM În reacția urticariană participă următoarele elemente celulare
a) [x] Mastocitul
b) [x] Eozinofilul
c) [x] Bazofilul
d) [ ] Neutrofilul
e) [ ] Fagocitul
---------------------------------------------------------------------
238. Intrebarea nr. 238: I238 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Urticaria alergică poate avea la baza următoarele mecanisme patofiziologice
a) [x] Tipul I de reacții imunologice
b) [x] Este mediată de IgE
c) [ ] Este mediată de bradikinină
d) [ ] Insuficienta inhibitorului C1
e) [ ] Tipul IV de reactii imunologice
---------------------------------------------------------------------
239. Intrebarea nr. 239: I239 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM În cazul urticariei, mecanismele activării mastocitelor sunt
a) [x] Reacția de tip imediat
b) [ ] Insuficiența inhibitorului C1 al complementului
c) [x] Activarea sistemului kininic al plasmei
d) [x] Activarea directă a mastocitelor
e) [x] Activarea complementului pe calea alternă
---------------------------------------------------------------------
240. Intrebarea nr. 240: I240 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Din formele imune ale urticariei fac parte
a) [ ] Urticaria colinergica
b) [ ] Urticaria de contact la caldura
c) [ ] Dermografismul
d) [x] Urticaria atopica
e) [x] Urticaria în boala serului
---------------------------------------------------------------------
241. Intrebarea nr. 241: I241 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Urticaria colinergica este indusa de
a) [x] Efort fizic
b) [ ] Aport masiv de alimente bogate în tiramina
c) [x] Stres
d) [ ] Iradierea ultravioleta
e) [x] Mediu ambiant cald
---------------------------------------------------------------------
242. Intrebarea nr. 242: I242 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM În diagnosticul urticariei de geneză alimentară o importanță primordială are
a) [x] Anamneza (efectul de eliminare)
b) [x] Respectarea dietei hipoalergice de bază
c) [x] Efectuarea zilnicului alimentar
d) [x] Efectuarea testelor cutanate cu alergeni alimentari
e) [ ] Ultrasonografia organelor abdominale
---------------------------------------------------------------------
243. Intrebarea nr. 243: I243 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Preparatele de elecție în controlul simptomatic al urticariei sunt
a) [ ] Colinomimeticele
b) [x] Adrenomimeticele
c) [ ] Ganglioblocatorii
d) [x] Antihistaminicele
e) [ ] Adrenoblocatorii
---------------------------------------------------------------------
244. Intrebarea nr. 244: I244 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Simptomele clinice în rinită alergică sezonieră se manifestă
a) [ ] Numai în anotimpul rece
b) [ ] Numai în anotimpul de toamnă
c) [ ] Nu este caracteristică manifestarea sezonieră
d) [x] Au caracter sezonier
e) [x] Diminuează după ploaie
---------------------------------------------------------------------
245. Intrebarea nr. 245: I245 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care manifestări clinice cel mai frecvent se întâlnesc în rinită alergică
a) [x] Rinoree, congestie nazală și strănut indusă de polen
b) [x] Conjunctivita alergica sezoniera indusă de polen
c) [x] Astm bronșic atopic indus de polen
d) [ ] Dermatita atopică
e) [ ] Alveolită alergică
---------------------------------------------------------------------
246. Intrebarea nr. 246: I246 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Ce grup de preparate include tratamentul medicamentos al rinitei alergice?
a) [ ] Antibiotice
b) [x] Antihistaminice
c) [ ] Sedative
d) [x] Antileucotrienele
e) [x] Corticosteroizi topici
---------------------------------------------------------------------
247. Intrebarea nr. 247: I247 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Principiile de bază în tratamentul rinitei alergice sunt
a) [x] Eliminarea alergenului
b) [x] Efectuarea imunoterapiei alergenspecifice
c) [x] Medicația antihistaminică
d) [ ] Antibioticoterapia
e) [ ] Colinomimeticele
---------------------------------------------------------------------
248. Intrebarea nr. 248: I248 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Severitatea exacerbărilor sezoniere în rinita alergică depinde de
a) [x] Concentrația polenului în aer
b) [ ] Genul plantelor
c) [x] Gradul sensibilității individuale
d) [ ] Durata sezonului de polenizare
e) [ ] Presiunea barometrică

Teste Nefropatii Glomerulare


CS
1. Semnul morfologic de bază al glomerulonefritei rapid progresive este:
a. Proliferarea mezangiului
b. Depozite de complexe antigen exogen – anticorp
c. Proliferare endocapilară
d. Proliferare extracapilară cu formarea “semilunelor” în capsula glomerulară
e. Edem interstițial, fibroză
D

2. Care grup de preparate contribuie la micșorarea hipertensiunii intraglomerulare în


glomerulonefrită cronică?
a. α-adrenoblocanți
b. β-adrenoblocanți
c. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
d. Antagoniștii canalelor de calciu
e. Antiagregantele
C

3. Ce grup de medicamente reprezintă tratamentul de bază, destinat pentru cuparea


edemelor în glomerulonefrita acută?
a. Antagoniștii aldosteronului
b. Antiagregantele
c. Diureticele
d. Inhibitorii de carboanhidrază
e. Anticoagulantele
C

4. Nefroza lipoidă (glomerulonefrita cu modificări minimale) se manifestă prin:


a. Sindrom hipertensiv
b. Hematurie recidivantă
c. Sindrom nefrotic
d. Sindrom nefritic
e. Leucociturie
C

5. În hematuria provocată de boala Berger (nefropatia IgA), în imunogramă, cea mai


frecventă modificare este:
a. Hipocomplementemie
b. Creșterea titrului IgG
c. Creșterea titrului IgM
d. Creșterea titrului IgA
e. Creșterea titrului IgD
D

6. Care dintre modificările urinare este caracteristică pentru glomerulonefrita acută?


a. Izostenurie
b. Hematurie
c. Cilindri leucocitari
d. Leucociturie neutrofila
e. Limfociturie
B

7. În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice NU se observă modificarea


structurii glomerulilor la microscopia optică?
a. Mezangioproliferativă
b. Mezangiocapilară
c. Membranoasă
d. Cu modificări minimale
e. Glomeruloscleroza focal-segmentară
D

8. Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)?


a. Blocanții receptorilor de angiotensină
b. Diureticele de ansă
c. Antiagregantele
d. Antibioticele
e. Ketoanalogi
A

9. Care dintre următoarele nefropatii glomerulare este proliferativă?


a. Cu leziuni glomerulare minime (LGM)
b. Hialinoza segmentară și focala (HSF)
c. Nefropatia cu Ig A
d. Glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
e. Glomeruloscleroza focal-segmentară
C
10. La tratamentul etiologic al glomerulonefritei acute poststreptococice se referă:
a. Prednisolon
b. Antibiotice
c. Citostatice
d. Diuretice
e. Antihipertensive
B

11. Terapia patogenetică în glomerulonefrită acută poststreptococică:


a. Este indicată în toate cazurile
b. Nu este indicată
c. Este indicată, în dependență de debutul bolii
d. Este indicată, în dependență de gradul proteinuriei
e. Este indicată, dacă este crescut nivelul creatininei
B

12. Care din următoarele grupe de medicamente au efect nefroprotector (antiproteinuric)?


a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b. Diureticele de ansă
c. Antiagregantele
d. Antibioticele
e. Ketoanalogi
A

13. Din punct de vedere etiologic, glomerulonefrita cronică este o maladie:


a. Poststreptococică
b. Exclusiv alergică
c. Exclusiv inflamatorie
d. Polietiologică
e. Neoplastică
D

14. Care măsuri dietetice sunt indicate în glomerulonefrită, însoțită de hipertensiunea


arterială și edeme?
a. Limitarea consumului de sare pînă la 1,5 g/zi
b. Majorarea consumului de sare
c. Creșterea cantității de lichid consumat
d. Creșterea consumului de produse bogate în calorii
e. Limitarea consumului produselor bogate în glucide
A

15. Durata tratamentului în glomerulonefrită cronică constituie:


a. Cîteva săptămîni
b. 2-3 luni
c. 6 luni
d. De la 6 luni pînă la 2 ani
e. Toată durata vieții
E

16. Numiți forma morfologică a glomerulonefritei, în care tratamentul cu prednisolon are o


perspectivă minimală?
a. Cu modificări minimale
b. Mezangioproliferativă
c. Fibroplastică
d. Mezangiomembranoasă
e. Membranoasă
C

17. Care este doza inițială adecvată de prednisolon la 1 kg greutate corporală, utilizată în
tratamentul bolnavilor cu glomerulonefrită cronică?
a. 0,3 – 0,4 mg
b. 0,5 – 0,6 mg
c. 0,7 – 0,8 mg
d. 1 mg
e. 2 mg
D

18. La femeile tinere, glomerulonefrita, de cele mai dese ori, poate fi întâlnită în cadrul:
a. Dermatomiozitei
b. Lupus eritmatos sistemic
c. Sclerodermiei sistemice
d. Poliarteriitei nodoase
e. Polimialgiei reumatismale
B

19. Indicații pentru prescrierea glucocorticoizilor în glomerulonefrită cronică sunt:


a. Sindromul nefrotic
b. Sindromul urinar
c. Hipertensiunea arterială
d. Insuficiență renală
e. În calitate de tratament profilactic
A

20. La indicarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotenzinei pentru tratamentul


glomerulonefritei cronice, se așteaptă un efect pozitiv în evoluția:
a. Hematuriei
b. Proteinuriei
c. Hiperkaliemiei
d. Hiperlipidemiei
e. Edemelor periferice
B

21. Care este valoarea”țintă” a TA în tratamentul glomerulonefritei cronice?


a. ≤160/80 mmHg;
b. ˂130/80 mmHg;
c. ˂110/70 mmHg;
d. ≤90/60 mmHg;
e. ˂120/60 mmHg;
B

22. La o persoană de 18 de ani, după 2 saptămâni de la suportartea unei far, au apărut


edeme, macrohematurie, a crescut TA. Diagnosticul cel mai probabil este:
a. Glomerulonefrită acută
b. Pielonefrită acută
c. Glomerulonefrită cronică, acutizare
d. Nefrită apostematoasă
e. Amiloidoză renală
C

23. Proteinuria ușoară, hipertensiunea arterială, în combinație cu eritrociturie și edeme,


este caracteristică pentru:
a. Glomerulonefrită acută
b. Pielonefrită
c. Nefrolitiază
d. Cistită
e. Fibrodisplazia musculară
A

24. Insuficiența renală în glomerlonefrita subacută se dezvoltă:


a. Peste 3-5 săptămâni de la debutul bolii
b. Peste 1 an de la debutul bolii
c. Peste 3 ani de la debutul bolii
d. Din primele zile ale bolii
e. Perioada apariției depinde de gradul hipertensiunii arterială
A

25. Persistența îndelungată a sindromului urinar în cadrul glomerulonefritei acute ne


vorbește, în primul rând, despre:
a. Tendința de trecere a glomerulonefritei acute în cea cronică
b. Păstrarea funcției renale
c. Dezvoltarea sindromului nefrotic
d. Dezvoltarea insuficienței renale cronice
e. Este o situație normală
A

26. Care grupă de vârstă este mai predispusă spre a dezvolta glomerulonefrita acută?
a. Pînă la 2 ani
b. De la 2 pînă la 40 de ani
c. Perioada climacterică
d. Perioada de menopauză
e. Perioada pubertară
B

27. Antibioticul de elecție în tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice este:


a. Eritromicina
b. Cefazolina
c. Imipenem
d. Penicilina
e. Gentamicina
D

28. Tabloul cel mai caracteristic, depistat la biopsie renală în glomerulonefrită acută, este:
a. Glomerulonefrită mezangioproliferativă
b. Edem interstițial
c. Modificări fibro-celulare
d. Proliferarea focală a celulelor endoteliale
e. Glomerulonefrită proliferativă endocapilară
E

29. Pentru faza acută a glomerulonefritei acute este caracteristic:


a. Tahicardie
b. Bradicardie
c. Extrasistolie
d. Bloc atrio-ventricular
e. Fibrilație atrială
B

30. Titrul ASLO în glomerulonefrită acută este crescut maximal:


a. În primele 3 săptămâni ale bolii
b. În primele 6 luni ale bolii
c. În primul an de boală
d. În primii doi ani de boală
e. În primii trei ani de boală
A

31. Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulopatie”?


a. Toate patologiile care afectează cumva glomerulul renal
b. Patologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
c. Patologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
d. Afectarea glomerulară de cauză infecțioasă
e. Afectarea glomerulară de cauză autoimună
B
32. Care patologii glomerulare se includ în noțiunea de “glomerulonefrită”?
a. Toate patologiile care afectează cumva glomerulul renal
b. Patologiile care nu prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
c. Patologiile care prezintă leziuni proliferative celulare la biopsie
d. Afectarea glomerulară de cauză infecțioasă
e. Afectarea glomerulară de cauză autoimună
C

33. Proliferarea epitelială sub formă de “semilune”, depistată la puncția-biopsie renală, este
un semn patognomonic pentru:
a. Glomerulonefrita acută poststreptococică
b. Glomerulonefrita rapid progresivă
c. Glomerulonefrita mezangioproliferativă
d. Glomeruloscleroza focal-segmentară
e. Glomerulopatia cu leziuni minime
B

34. Care din următoarele grupe de medicamente are efect nefroprotector (antiproteinuric)?
a. Blocanții canalelor de calciu (nedihidropiridine)
b. Diureticele de ansa
c. Antiagregantele
d. Antibioticele
e. Ketoanalogi
A

CM
35. Despre tendința de trecere a glomerulonefritei acute în nefrită cronică ne vorbește:
a. Persistența sindromului urinar
b. Reducerea funcției renale
c. Apariția sindromului nefrotic
d. Macrohematuria
e. Hipertensiune din primele zile ale bolii
ABC

36. Modificările urinare clasice, caracteristice glomerulonefritei acute, sunt:


a. Hiperstenurie
b. Hematurie
c. Proteinurie subnefrotică
d. Cilindrurie
e. Bacteriurie
ABCD

37. Principiile de tratament al glomerulonefritei acute poststreptococice includ:


a. Regim la pat, limitarea consumului de sodiu și lichide
b. Tratamentul factorului etiologic (infecția streptococică)
c. Terapia simptomatică a edemelor și hipertensiunii arteriale
d. În toate cazurile – tratament patogenetic cu prednisolon
e. Tratament antirecidivant cu medicamente nefroprotectoare
ABC

38. Verigile patogenetice de bază, ce duc la proteinurie glomerulară sunt:


a. Micșorarea sarcinii negative a membranei bazale glomerulare
b. Alterarea membranei bazale glomerulare de către fermenții lizozomali
c. Hipertensiune glomerulară
d. Reducerea presiunii oncotice a plasmei
e. Hipoperfuzia glomerulilor renali
ABC

39. În hematuria provocată de boala Berger (nefropatia IgA), în imunogramă se pot întâlni
următoarele modificări:
a. Hipocomplementemie
b. Creșterea titrului IgG
c. Creșterea titrului IgA1
d. Creșterea titrului IgA
e. Creșterea titrului IgE
CD

40. Forme neproliferative de glomerulopatii sunt:


a. Nefropatia membranoasă
b. Glomerulopatia cu modificări minimale
c. Glomeruloscleroza focal-segmentară
d. Nefropatia cu IgA
e. Glomerulonefrita membranoproliferativă
ABC

41. Care modificări imunologice pot fi observate în glomerulonefrita poststreptococică?


a. Titru înalt de anticorpi contra antigenului streptococului
b. Creșterea titrului autoanticorpilor renali
c. Prezența anticorpilor antinucleari
d. Hipocomplementemie
e. Hipercomplementemie
AD

42. Care este scopul administrării anticoagulantelor și dezagregantelor în glomerulonefrită


cronică?
a. Profilaxia trombozei coronariene
b. Profilaxia sindromului tromboembolic
c. Acțiunea asupra proceselor locale ale coagulării intravasculare intraglomerulare
d. Profilaxia trombozei arterei renale
e. Majorarea perfuziei glomerulilor ischemiați
ABCE

43. Indicații pentru prescrierea corticosteroizilor în glomerulonefrită cronică sunt:


a. Activitatea înaltă a procesului inflamator
b. Sindrom nefrotic fără hipertensiune și hematurie
c. Proteinurie izolată
d. Hematurie izolată
e. Sindrom hipertensiv
AB

44. Manifestările glomerulonefritei rapid progresive se caracterizează prin:


a. Insuficiență renală rapid progresivă
b. Insuficiență renală lent progresivă
c. Leucociturie
d. Hematurie microscopică
e. Uneori hematurie macroscopică
ADE

45. Manifestările glomerulonefritei rapid progresive mai frecvent este caracterizat prin:
a. Proteinurie glomerulară, de obicei, moderată
b. Proteinurie, de obicei, masivă
c. Hematurie microscopică masivă
d. Insuficiență renală rapid progresivă
e. Insuficiență renală lent progresivă
ACD

46. La bolnavii care primesc tratament cu citostatice în glomerulonefrită cronică, este


necesar de a supraveghea:
a. Creatinina serică
b. Leucocitele sângelui periferic
c. Colesterolul
d. ECG
e. Starea mediilor transparente oculare
AB

47. Corticosteroizii, în tratamentul glomerulonefritei cronice, influențează asupra


următoarelor verigi patogenetice:
a. Inhibă sinteza anticorpilor
b. Inhibă procesele inflamatorii
c. Blochează activarea complementului
d. Reduc permeabilitatea membranei bazale glomerulare
e. Reduc hipercoagularea
ABCD

48. Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la glomerulonefrită acută


poststreptococică, sunt corecte?
a. Hipertensiunea nu este caracteristică în debutul bolii
b. Encefalopatia este mai frecventă la copii
c. Evoluția atipică a bolii se întâlnește mai des la bătrâni
d. La bătrâni, în tabloul clinic pot predomina simptomele insuficienței cardiace congestive
e. Sindromul nefrotic se întâlnește frecvent
BCD

49. Modalitățile evolutive ale glomerulonefritei acute poststreptococice sunt:


a. Vindecare
b. Cronicizare
c. Evoluție rapid progresivă
d. Dezvoltarea septicemiei
e. Dezvoltarea endocarditei poststreptococice
ABC
50. Care din medicamentele antihipertensive au și un efect antiproteinuric, util în
tratamentul glomerulonefritelor cronice?
a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b. Diureticele de ansă
c. Antihipertensivele centrale
d. Blocanții receptorilor de angiotensină
e. β-blocantele
AD

Boala Cronică Renală


CS
1. Prezența cărui semn este cel mai informativ în diferențierea bolii cronice renale cu
injuria renală acută?
a. Proteinuria
b. Ambii rinichi de dimensiuni mici
c. Hipocalciemia
d. Hipernatriurie
e. Hematuria
Răspuns B

2. Două cele mai frecvente cauze care duc la dezvoltarea bolii cronice renale terminale
sunt:
a. Alergiile și diabetul
b. Infecțiile și diabetul
c. Diabetul și hipertensiunea arterială
d. Infecțiile și hipertensiunea arterială
e. Nefrolitiaza și hipertensiunea arterială
Răspuns C
3. Cauza exclusiv genetică care duce la dezvoltarea bolii cronice renale terminale este:
a. Diabetul zaharat
b. Pielonefrita cronică
c. Boala polichistică renală autozomal dominantă
d. Chisturile renale simple
e. Hipertensiunea arterială
Răspuns C

4. Cauza principală de deces la pacienții cu boala cronică renală terminală sunt:


a. Complicațiile cardiovasculare
b. Anemia
c. Insuficiența hepatică
d. Uremia
e. Sepsis
Răspuns A

5. Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDOQI va avea un bărbat cu rata
filtrării glomerulare de 23 ml/min/1.73m2:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
Răspuns D

6. Pacientul cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 poate necesita administrarea de


eritropoietină pentru managementul:
a. Anemiei
b. Neutropeniei
c. Pancitopeniei
d. Trombocitopeniei
e. Hipoproteinemiei
Răspuns A

7. Care categorie de medicamente reduc frecvența complicațiilor cardiace, rezistența


vasculară periferică și secreția de renină:
a. Diuretice
b. β-blocante
c. α1-blocante
d. Blocanții canalelor de calciu
e. Inhibitorii enzimei de conversie angiontenzinici
Răspuns E

8. Termenul de uremie desemnează în general:


a. Concentrația ureei în plasmă
b. Concentrația ureei în sânge
c. Creșterea creatininei în sînge
d. Sindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a funcției renale
e. Creșterea acidului uric în sânge
Răspuns D

9. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:


a. Diminuarea sintezei de eritropoietină
b. Prezența inhibitorilor eritropoietinei
c. Hemoliza
d. Pierderile sangvine gastro-intestinale
e. Deficitul de acid folic și de vitamina B12
Răspuns A

10. Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică:


a. La persoanele în etate
b. În timpul sarcinii
c. După efort fizic intens
d. După consumarea excesivă de lichide
e. În perioada caniculară
Răspuns A

CM

________________________________________
11. Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una din următoarele
circumstanțe:
a. Scăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m2
b. Prezența unei leziuni renale demonstrată prin modificări morfopatologice, imagistice
sau de laborator (proteinurie)
c. Pacientul trebuie să aibă peste 70 de ani
d. Să se determine ureea serică crescută
e. Pacientul este supus unei metode cronice de suplinire a funcției renale
Răspuns ABE

12. Boala cronică renală terminală este stabilită atunci când:


a. Rata filtrării glomerulare este < 15 ml/min/1.73 m2
b. Rata filtrării glomerulare este 20-25 ml/min/1.73 m2
c. Rata filtrării glomerulare este 30-35 ml/min/1.73 m2
d. Pacientul este supus dializei peritoneale cronice
e. Pacientul este supus hemodializei cronice
Răspuns ADE

13. Care sunt contraindicațiile pentru a efectua transplant renal:


a. Hipertensiunea
b. Infecția HIV
c. Cancer cu metastaze
d. Vîrsta >50 ani
e. Maladii severe care nu se vor îmbunătăți după transplantul renal
Răspuns CE

14. Într-o sarcină fiziologică, care din următoarele schimbări renale se pot întâlni?
a. Creșterea rata filtrării glomerulare
b. Creșterea dimensiunilor renale
c. Scăderea fluxului sanguin renal
d. Infecții ale tractului urinar mai rare
e. Proteinuria până la 500 mg/zi și glicozuria
Răspuns ABE

15. Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:
a. Sexul și greutatea mică la naștere
b. Factorii genetici
c. Proteinuria
d. Hipertensiunea arterială
e. Glicemia și greutatea corporală
Răspuns CDE

16. Factori de risc nemodificabili în pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:
a. Sexul
b. Factorii genetici
c. Proteinuria
d. Glicemia
e. Vârsta
Răspuns ABE

17. Pentru estimarea rata filtrării glomerulare în practica clinică se utilizează:


a. Formula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease)
b. Formula Cockcroft-Gault
c. Formula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration)
d. Estimarea indexului masei corporale
e. Măsurarea eliminării prin urină a inulinei
Răspuns ABC

18. Managementul bolii cronice renale terminale se face prin:


a. Dializă peritoneală
b. Hemodializă
c. Transplant renal
d. Administrarea de hormoni glucorticoizi
e. Administrarea de insulină
Răspuns ABC

19. Care sunt caracteristicele bolii cronice renale:


a. Creșterea creatinei serice
b. Scăderea ureei serice
c. Diminuarea potasiului seric
d. Anemia
e. Creșterea potasiului seric
Răspuns ADE

20. Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se efectuează:


a. Administrarea Eritropoietinei
b. Administrarea fierului intravenos
c. Administrarea inhibitorilor enzimelor de conversie
d. Administrarea potasiului per os
e. Administrarea inhibitorilor direcți ai reninei
Răspuns AB

21. Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a:


a. Controla hipertensiunea arterială
b. Micșora proteinuria
c. Reducere aportului alimentar de proteine
d. Administra soluție fiziologică parenteral
e. Administra antiinflamatorii nesteroidiene
Răspuns ABC

22. Care din următoarele grupe de medicamente sunt considerate nefroprotectoare:


a. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b. Blocanții receptorilor angiontensinei II
c. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina, Nifedipina)
d. Alfa-blocanți
e. Blocanții canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca verapamil, diltiazem)
Răspuns ABE

23. Până la ce nivel se recomandă de a reduce aportul de proteine la un pacient cu boala


cronică renală?
a. La 0,8 g/kgc/zi + pierderile urinare
b. Nu se recomandă de a reduce aportul de proteine la pacienții cu boala cronică renală și
malnutriție severă
c. La 1,5 g/kgc/zi + pierderile urinare
d. La 2,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
e. La 3,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
Răspuns AB

24. Pentru tratamentul anemiei în boala cronică renală se utilizează:


a. Darbapoietina-α
b. C.E.R.A. – Continuous Erythropoietin Receptor Activator
c. Eritropoietina recombinată umană (rHuEpo)
d. Chelatorii de fosfor
e. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Răspuns ABC

25. Care din următoarele măsuri se recomandă pentru încetinirea progresiei bolii cronice
renale:
a. Controlul tensiunii arteriale
b. Restricția aportului de NaCl
c. Abandonarea fumatului
d. Terapie antiinflamatorie
e. Terapie cu corticosteroizi
Răspuns ABC

26. Care sunt recomandările principale pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:
a. Controlul tensiunii arteriale
b. Tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
c. Reducerea proteinuriei
d. Terapie cu alopurinol
e. Terapie cu antiinflamatoare nesteroidiene
Răspuns ABC

27. Care sunt consecințele metabolice ale uremiei:


a. Insulinemie bazala crescută cu tendință la hipoglicemie;
b. Scăderea toleranței la glucoză şi hiperglicemii spontane prin rezistență crescută a
țesuturilor la acțiunea insulinei;
c. Necesitatea dozelor mai mari de insulină
d. Hiperlipoproteinemie
e. Creșterea acidului uric în urină
Răspuns ABD

28. Care sunt manifestările respiratorii cele mai frecvente în boala cronică renală sunt:
a. Dispnee acidotică Kussmaul
b. Respirație Cheyne-Stokes;
c. Pleurezie uremică
d. Bronhospasm
e. Bronhopneumopatia cronica obstructiva
Răspuns ABC

29. Care sunt manifestările hematologice cele mai frecvente în boala cronică renală:
a. Anemie normocromă
b. Sindrom hemoragipar cauzat de disfuncția trombocitelor
c. Trombocitopenia în boala cronică renală terminală
d. Leucopenia
e. Eozinofilie
Răspuns ABC

30. Care sunt manifestările metabolismului mineral și osos cele mai frecvente în boala
cronică renală:
a. Osteita fibroasă, manifestare a hiperparatiroidismului
b. Osteomalacia, manifestare a mineralizării defecte
c. Osteogeneza imperfectă
d. Osteopenia sau osteoporoza
e. Cifoza sau lordoza, ca urmare a depozitării ureei în discul intervertebral
Răspuns ABD

31. Care sunt manifestările neurologice cele mai frecvente în boala cronică renală:
a. Encefalopatia uremică
b. Neuropatie periferică
c. Sindromul Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite
d. Miastenia gravis
e. Sindromul Guillain-Barré
Răspuns ABC

32. Care sunt manifestările gastrointestinale cele mai frecvente în boala cronică renală:
a. Halena uremică (amoniacală)
b. Gastrita uremică cu anorexie, dureri epigastrice, vărsături cu miros amoniacal
c. Ulcer peptic datorită creșterii gastrinemiei
d. Sindromul Mallory-Weiss
e. Acalazie
Răspuns ABC

33. Care din următoarele puncte sunt caracteristice pentru un pacient cu boala cronică
renală la examenul paraclinic:
a. Creatinina crescută
b. Ureea crescută
c. Anemia normocromă
d. Rata filtrării glomerulare crescută
e. Hipokaliemie
Răspuns ABC

34. Care tulburări electrolitice pot fi depistate la un pacient cu boala cronică renală?
a. Hipo- sau hipernatremie
b. Hiperkaliemie
c. Hipokaliemie
d. Hipofosfatemie
e. Hiperfosfatemie
Răspuns ABE

35. Care din următoarele preparate sunt chelatori intestinali de fosfați


a. Sărurile de calciu
b. Sărurile de aluminiu
c. Sevelamer
d. Statinele
e. Sartanele
Răspuns ABC

36. Care din următoarele puncte se includ în pregătirea pacientului pentru hemodializă
cronică:
a. Crearea abordului vascular
b. Consiliere psihologică
c. Modificarea dietei pentru o balanță corectă a proteinelor, caloriilor, vitaminelor și
mineralelor
d. Corecția hiperkaliemiei
e. Reducerea fosfatemiei
Răspuns ABC

37. Abordul vascular pentru hemodializă se poate face prin:


a. Fistula arteriovenoasă
b. Grefă arteriovenoasă
c. Cateter venos central
d. Cateter Nelaton
e. Cateter Foley
Răspuns ABC

38. Se poate stabili diagnosticul de boală cronică renală atunci când se depistează:
a. Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 60 ml/min/1.73m2
suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală
b. Prezența unei leziuni renale mai mult de 3 luni demonstrată prin modificări
morfopatologice
c. Prezența markerilor de leziune (albuminurie/proteinurie, sediment urinar patologic sau
modificări renale decelabile imagistic).
d. Scăderea ratei de filtrare glomerulară (rata filtrării glomerulare) sub 90 ml/min/1.73m2
suprafață corporală, persistentă (mai mult de 3 luni), cu sau fără leziune renală
e. Malformația congenitală fără dereglarea funcției renale
Răspuns ABC

39. Care grupe de pacienți au risc crescut de apariție a bolii cronice renale?
a. Pacienții cu diabet zaharat
b. Pacienții hipertensiune arterială
c. Pacienții cu unele boli sistemice ca LES
d. Pacienții cu istoric familial de injurie renală acută
e. Pacienții cu spondilită seronegativă
Răspuns ABC

40. Care sunt metodele de screening la pacienții cu boala cronică renală?


a. Determinarea ureea şi creatinina serică
b. Estimarea ratei de filtrare glomerulară
c. Ultrasonografia renală
d. Estimarea eritropoietinei serice
e. Măsurarea hemoglobinei A1C
Răspuns ABC

41. Pentru un diagnostic corect al bolii cronice renale este necesar de a:


a. Identifica nefropatia de bază
b. Determina stadiul bolii cronice renale după clasificarea KDOQI
c. Determina hormonilor tiroidieni
d. Efectua radiografia craniului
e. Efectua ultrasonografia rinichilor
Răspuns ABE

42. Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică
renală stadiul 3 KDOQI:
a. Hipertensiune renală (de regulă, 50-60%)
b. Scăderea absorbţiei calciului
c. Reducerea excreţiei fosfatului
d. Scăderea parathormonului în ser
e. Creșterea fierului seric
Răspuns ABC

43. Care din următoarele manifestări se pot întâlni mai frecvent la pacienții cu boala cronică
renală stadiul 5 KDOQI nedializați:
a. Alungirea complexului QRS pe ECG
b. Undele T înalte pe ECG
c. Retenţie hidro-salină
d. Eritrocitoza
e. Paraproteinemia
Răspuns ABC

44. Care sunt obiectivele tratamentului în boala cronică renală:


a. Încetinirea ratei de progresie a bolii cronice renale;
b. Profilaxia / terapia complicațiilor;
c. Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu
boala cronică renală stadiul 3 KDOQI
d. Pregătirea pacientului pentru terapia de substituție a funcțiilor renale la pacienții cu
boala cronică renală stadiul 2 KDOQI
e. Plasarea pacientului cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 KDOQI în lista de așteptare
pentru transplant renal
Răspuns ABE

45. Tulburările hematologice tipice din boala cronică renală sunt:


a. Diateza hemoragica
b. Anemia microcitara indusă de aluminiu
c. Leucocitoza
d. Leucopenia
e. Anemia normocitară
Răspuns AE

46. Tratamentul hipervolemiei la pacienții edematoşi cu boala cronică renală se face prin:
a. Administrarea de diuretice la cei nedializaţi
b. Restricția aportului de sare şi apă
c. Creșterea aportului de apă între dialize
d. Administrarea de diuretice concomitent cu creșterea aportului de apă
e. La pacienții dializaţi hiperhidrataţi se face ultrafiltrare
Răspuns ABE

47. Complicațiile acute ale hemodializei sunt:


a. Tromboza fistulei arterio-venoase
b. Convulsiile
c. Malnutriția
d. Crampe musculare
e. Hipotensiunea arterială
Răspuns ADE

48. Următoarele afirmații în legătură cu dializa peritoneală sunt adevărate:


a. Poate fi efectuată la domiciliu
b. Este cea mai răspândită formă de dializă
c. Se efectuează de 4-6 ori pe zi, în fiecare zi
d. Este superioară transplantului renal
e. Metoda nu se utilizează la pacienții cu aderențe abdominale post chirurgicale
Răspuns ACE

49. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:


a. În boala cronică renală rinichii sunt de obicei de dimensiuni normale
b. În insuficiența renală acută rinichii se pot depista întotdeauna modificări de dimensiuni
și structura la examen ultrasonografic
c. Anemia este frecventă în boala cronică renală
d. În insuficiența renală acută apar modificări severe de osteodistrofie renală
e. În boala cronică renală hipertensiunea arterială este frecventă
Răspuns CE

50. Proteinuria poate fi considerată fiziologică în următoarele cauze:


a. Proteinuria ortostatică
b. Proteinuria în febră
c. Proteinuria după alergarea unui maraton
d. Proteinuria din nefropatiile glomerulare
e. Proteinuria din mielom multiplu
Răspuns ABC

Nefropatiile Tubulointerstiţiale și Infecţiile Tractului Urinar


CS
1. În nefropatiile tubulo-interstiţiale sunt afectate preponderent:
a. Ţesutul interstiţial
b. Tubii renali
c. Glomerulii renali
d. Ţesutul interstiţial şi capilarele peritubulare
e. Ţesutul interstiţial şi tubii subiacenţi
E

2. Care este cea mai frecventă cale de infectare a parenchimului renal?


a. Calea hematogenă
b. Calea ascendentă
c. Calea limfogenă
d. Prin contiguitate
e. Calea descendentă
B

3. Care dintre următoarele NU favorizează recurenţa infecţiilor tractului urinar?


a. Activitatea sexuală
b. Sexul feminin
c. Dereglările de pasaj urinar
d. Litiaza renală
e. Igiena intimă riguroasă
E

4. Alegeți factorul predispozant extraurinar al pielonefritei cronice:


a. Refluxul vezico-ureteral
b. Litiaza renală şi urinară
c. Anomaliile intrarenale congenitale
d. Diabetul zaharat
e. Golirea incompletă a vezicii urinare
D

5. Selectați agentul cauzal cel mai frecvent al pielonefritei cronice:


a. Escherichia coli
b. Streptococul beta-hemolitic
c. Mycoplasma
d. Proteus mirabilis
e. Pseudomonas aeruginosa
A

6. Indicați agentul cel mai frecvent implicat în etiologia pielonefritei acute şi cronice în
acutizare:
a. Proteus
b. Enterobacter
c. Serratia
d. Staphylococcus aureus
e. Escherichia coli
E

7. Următorii factori contribuie la eliminarea rapidă a bacteriilor din tractul urinar inferior,
CU EXCEPŢIA:
a. Fluxul urinar normal
b. Proprietăţile antibacteriene ale urinei
c. Proprietăţile antibacteriene ale secreţiilor prostatice
d. Staza urinară
e. Polimorfonuclearele din peretele vezical
d

8. Marcați răspunsul corect cu referire la tabloul clinic caracteristic pielonefritei acute:


a. Debut insidios
b. Febră, frisoane, lombalgii
c. Edeme palpebrale
d. Nicturie
e. Manevra Giordano negativă
B

9. Următorul semn sau simptom NU este caracteristic acutizării pielonefritei cronice:


a. Febră
b. Greaţă
c. Bradicardie
d. Sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebrale
e. Diaree
C

10. Care test ne permite aprecierea funcţiei renale:


a. Testul Neciporenco
b. Testul Zimniţki
c. Formula CKD-EPI
d. Proba cu trei pahare
e. Pierderea nictimerală de proteine
C

11. Proteinuria în pielonefrita acută poate fi:


a. ≤1g/l
b. masivă
c. ≥2 g/l
d. ≥3 g/l
e. 2-3 g/l
A

12. Selectaţi afirmaţia corectă referitor la urografia intravenoasă:


a. Oferă date generale despre amplasarea rinichilor, bazinetului, ureterelor, vezicii urinare
b. Nu oferă date despre funcţia renală
c. Este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de pielonefrită cronică
d. Nu este contraindicată în boala cronică renală stadiul 4-5 KDOQI
e. Nu este contraindicată în caz de alergie la iod
A

13. Cantitatea microorganismelor depistate într-un ml de urină NU depinde de:


a. Frecvenţa micţiunilor
b. Diureză
c. pH-ul urinei
d. Viteza multiplicării microorganismelor
e. Leucociturie
E
14. Aprecierea sensibilităţii florei la preparatele antibacteriene:
a. Are o semnificaţie clinică majoră
b. Nu are o semnificaţie clinică importantă
c. Are o semnificaţie clinică importantă numai în pielonefrită
d. Are o semnificaţie clinică importantă numai în nefrita interstiţială
e. Are o semnificaţie clinică importantă numai în glomerulonefrită
A

15. În cazul pielonefritei cronice, la examen histopatologic, permanent se depistează:


a. Atrofia epiteliului canalicular
b. Infiltrat limfohistiocitar al interstiţiului
c. Afectarea vaselor renale
d. Glomerulonefrită proliferativă
e. Scleroză periglomerulară
B

16. La gravide bacteriuria ≥105 U/ml este indicaţie pentru:


a. Tratament antibacterian, indiferent de tabloul clinic
b. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei disuriei
c. Tratament antibacterian numai în cazul prezenţei leucocituriei
d. Tratament balneo-sanatorial
e. În absenţa tabloului clinic nu este indicat careva tratament
A

17. Selectaţi afirmaţia corectă referitor la creşterea stabilă a tensiunii arteriale la un bolnav
cu pielonefrită cronică:
a. Poate avea loc
b. Nu se întâlneşte
c. Se întâlneşte numai în cazul dereglării funcţiei renale
d. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 3 ani
e. Are loc numai în cazul duratei bolii mai mari de 5 ani
A

18. Afirmaţia ”existenţa mai multor abcese renale cu tendinţă de confluare şi de formare a
cavităţii comune” descrie :
a. Abcesul renal cortico-medular
b. Necroza papilară acută
c. Carbunculul renal
d. Pionefroza
e. Perinefrita
C

19. În pielonefrita cronică în acutizare cu evoluție de gravitate medie antibioticul empiric de


elecție va fi
a. Ampicilina
b. Eritromicina
c. Doxiciclina
d. Co-trimoxazolul
e. Ciprofloxacina
E

20. Măsura de tratament obligatorie în nefrita interstiţială acută postmedicamentoasă:


a. Sistarea medicamentului care posibil a provocat nefrita
b. Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene
c. Transfuzia de sânge
d. Administrarea preparatelor citostatice
e. Tratamentul antibacterian
A

21. Marcați durata tratamentului cu antibiotice în pielonefrita acută necomplicată cu


evoluție gravă:
a. 3 zile
b. 7 zile
c. 14 zile
d. 21 zile
e. 6 săptămâni
C
________________________________________
CM
22. Selectaţi care dintre următoarele afecţiuni renale sunt incluse în grupul nefropatiilor
tubulointerstiţiale:
a. Nefropatia tubulointerstiţială prin agresiune medicamentoasă cronică
b. Nefropatia tubulointerstiţială prin hipersensibilitate la medicamente
c. Pielonefrita cronică
d. Nefrite tubulointerstiţiale asociate cu boli imunologice
e. Sindromul Goodpasture
ABCD
23. Care sunt indicaţiile pentru tratament chirurgical în pielonefrita cronică în acutizare:
a. Pionefroză
b. Paranefrită
c. Abces renal
d. Carbuncul renal
e. Chist renal neinfectat
ABCD
24. Şocul bacterian din pielonefrita acută se caracterizează prin:
a. Prăbuşirea tensiunii arteriale
b. Scăderea diurezei
c. Acidoză metabolică
d. Alcaloză metabolică
e. Hipertensiune arterială
ABC

25. Care dintre următoarele afecţiuni fac parte din grupul nefropatiilor tubulointerstiţiale:
a. Nefropatia tubulointerstiţială acută medicamentoasă
b. Nefropatia de reflux
c. Necroza tubulară acută toxică
d. Nefropatia cu leziuni minime
e. Nefropatia obstructivă
ABCE

26. Factorii de risc pentru infecțiile tracului urinar sunt:


a. Hepatită cronică virală
b. Diabetul zaharat
c. Sarcina
d. Refluxul vezico-ureteral
e. Vasculitele sistemice
b, c, d

27. Caracteristicile afectării interstiţiale, care permit diagnosticul diferenţial cu


glomerulonefritele sunt:
a. Proteinuria ≤ 1 g în 24 de ore
b. Absenţa hipoproteinemiei
c. Hipertensiunea arterială severă
d. Absenţa edemelor
e. Prezenţa piuriei sterile şi a cilindrilor leucocitari
ABDE

28. Elemente sugestive pentru prezenţa nefropatiei interstiţiale sunt:


a. Piuria
b. Chiluria
c. Proteinuria ≤ 1 g/zi
d. Proteinuria ≥ 3 g/zi
e. Hematuria marcată
AC

29. Elemente sugestive pentru diagnosticul de nefropatie interstiţială cronică sunt:


a. Debut insidios
b. Evoluţie fulminantă
c. Proteinuria ≤ 1 g/zi
d. Absenţa hipertensiunii arteriale severe
e. Edeme marcate
AC

30. Forme etiologice ale nefropatiilor interstiţiale sunt:


a. Infecţioase
b. Parazitare
c. Medicamentoase
d. Asociate cu boli imunologice
e. Vasculare
ABCD

31. Din grupul infecţiilor urinare joase fac parte:


a. Pielonefrita acută
b. Pielonefrita cronică
c. Prostatita
d. Cistita
e. Uretrita
CDE
32. Din grupul infecţiilor urinare înalte fac parte:
a. Uretrita
b. Pielonefrita acută
c. Pielonefrita cronică
d. Carbuncul renal
e. Pionefroza
BCDE
33. Din grupul infecţiilor urinare înalte NU fac parte:
a. Uretrita
b. Pielonefrita acută
c. Pielonefrita cronică
d. Urolitiaza
e. Glomerulonefrita
ADE

34. Factorii favorizanţi locali (reno-urinari) ai infecţiei de tract urinar sunt:


a. Litiaza renală
b. Diabetul zaharat
c. Refluxul vezico-ureteral
d. Sexul feminin
e. Sarcina
AC
35. Care din categoriile de persoane de mai jos prezintă riscuri crescute de infecţii de tract
urinar:
a. Gravidele
b. Transplantaţii renal
c. Pacienţii cu litiază renală
d. Bărbaţii sub 20 de ani
e. Pacienţii cu diabet zaharat
ABCE

36. Dintre circumstanţele care favorizează infecţiile tractului urinar fac parte:
a. Sarcina
b. Sexul masculin
c. Refluxul vezico-ureteral
d. Disfuncţia neurogenă a vezicii urinare
e. Cateterele uretrale permanente
ACDE

37. „Vârstele de risc” pentru pielonefrita cronică sunt:


a. Copii în primii 2-3 ani de viaţă (malformaţii congenitale)
b. Persoanele de sex feminin în perioada vieţii sexuale active
c. Bărbaţi în perioada vieţii sexuale active
d. Femei după menopauză,
e. Bărbaţi cu adenom de prostată
ABDE

38. Etiologia pielonefritei acute poate fi:


a. bacteriană Gram-negativă (Escherichia coli, Proteus spp., Klebsiella pneumoniae,
Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter, Citrobacter etc.)
b. medicamentoasă
c. fungică
d. parazitară
e. autoimună
ACD

39. Germenii incriminaţi cel mai des în infecţiile urinare sunt:


a. Pseudomonas aeruginosa
b. E. coli
c. Chlamydia trachomatis
d. Proteus
e. Streptococcus saprophyticus
BDE
40. Care sunt componentele de virulenţă şi uropatogenitate ale tulpinilor de E. coli:
a. Hemolizinele
b. Aerobactina
c. Ureaza
d. Proteaza
e. Adezinele
ABE

41. Care sunt factorii de virulenţă bacteriană care influenţează infecţia tractului urinar:
a. Fimbriile
b. Pilii P
c. Producerea de hemolizine
d. Producerea de kinaze
e. Rezistenţa la acţiunea bactericidă a serului uman
ABCE

42. Care sunt factorii de apărare ai tractului urinar:


a. Flora periureterală saprofită
b. Fluxul urinar
c. pH-ul bazic vaginal
d. Valvele vezico-ureterale
e. Activitatea sexuală
ABD

43. Tabloul clinic în pielonefrita acută poate include:


a. Febră
b. Macrohematurie
c. Disurie
d. Dureri lombare
e. Sindrom nefrotic
ACD

44. Pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită cronică sunt utile următoarele


investigații:
a. Examenul sumar de urină
b. Examen ultrasonografic al rinichilor
c. Urografia intravenoasă
d. Cistografia
e. Biopsia renală
ABC

45. Urocultura este considerată pozitivă, dacă germenul detectat este în cantitate:
a. ≤ 102 (indiferent de agentul patogen şi de existenţa simptomatologiei clinice)
b. ≥ 105 (indiferent de agentul patogen şi de existenţa simptomatologiei clinice)
c. ≤ 104 (indiferent de agentul patogen şi de existenţa simptomatologiei clinice)
d. ≥ 104 şi triada clinică prezentă
e. ≥ 103 şi manifestările clinice complete la pacienţii cu infecţie urinară complicată (diabet
zaharat, sarcină, obstrucţie infrarenală etc.)
BDE

46. Piuria sterilă poate indica: (definiţie de piurie în carte)


a. Infecţii cu agenţi bacterieni neobişnuiţi
b. Nefropatie diabetică
c. Infecţia cu Mycobacterium tuberculosis
d. Infecţii cu fungi
e. Amiloidoză renală
ACD

47. Care afirmaţii despre scintigrafia renală dinamică sunt adevărate:


a. Se poate efectua în azotemie
b. Este pe larg utilizată în diagnosticul refluxului vezicoureteral
c. Determină dereglările funcţionale precoce
d. Nu este necesară pregătire specială pentru investigaţie
e. Este contraindicată în caz de alergie la iod şi sarcină
ACDE

48. Care sunt măsuri generale în tratamentul pielonefritei cronice:


a. Repaos la pat în perioada febrilă
b. Hidratare adecvată
c. Reglarea tranzitului intestinal
d. Antibioticoterapie
e. Glucocorticosteroizi
ABC

49. În caz de pielonefrită acută, la examenul clinic durerea poate lipsi mai frecvent la
următoarele categorii de pacienţi:
a. Copii
b. Gravide
c. Diabetici
d. Etilici denutriţi
e. Transplantaţi
CDE

Injuria Renală Acută


CS
1. Nefropatia interstiţială acută care generează injuria renală acută, este indusă cel mai
frecvent de:
a) Analgezice şi antiinflamatoare nesteroidiene
b) Intoxicaţia cu insecticide organoclorurate
c) Ceaiuri cu plante chineze
d) Litiaza renală bilaterală
e) Antigene tumorale
Răspuns corect: A

2. Injuria renală acută de cauza glomerulară se manifestă clinic prin:


a) Oliguria cu purpură şi febra asociată sindromului de injuria renală acută
b) Anurie, hiperhidratare, febră, sindrom edematos
c) Injuria renală acută asociată cu sindrom nefritic
d) Tromboză bilaterală de venă renală
e) Proteinurie, hematurie, anemie şi insuficienţă renală
Răspuns corect: C

3. Injuria renală acută de cauza renală este produsă de:


a) Afectarea unuia din segmentele nefronului sau a vaselor
b) Anomalii reversibile ale perfuziei renale
c) Polichistoza renală autozomal dominantă a adultului
d) Consumul de analgezice
e) Tratamentul cu hipotensoare (inhibitorii enzimei de conversei a angiotensinei, sartane,
blocanţi de Ca)

Răspuns corect: A

4. Manifestările clinice ale insuficienţei renale acute din nefropatia interstiţială acută sunt:
a) Edem, proteinurie, hipertensiunea arterială şi injuria renală acută
b) Durere lombară unilaterală, febra, polakiurie, leucociturie, hematurie, purpură
c) Tuse, febra, sindrom hemoragipar
d) Febra, rash cutanat, artralgii, eozinofilie, creşterea creatininei serice şi diureza deseori
conservată
e) Epigastralgii, leucocitoza, oprirea tranzitului intestinal, stare generală alterată, creşterea
creatininei serice
Răspuns corect: D

5. În care dintre următoarele boli, injuria renală acută poate să se prezinte cu depozite
intratubulare obstructive?
a) Diabetul zaharat tip 1
b) Sindromul Alport
c) Mielomul multiplu
d) Hipovolemie
e) Lipodistrofia
răspuns corect: C

6. Sindromul hepatorenal este o:


a) Formă de insuficienţă renală cronică consecutivă cirozei hepatice
b) Formă de insuficienţă renală cronică prin necroză tubulară acută
c) Formă de insuficienţă renală acută prerenală
d) Intoxicaţie cu o substanţă nefro- si hepatotoxică
e) Glomerulonefrita la pacienţii cu hepatită acută
răspuns corect: C

7. Din punct de vedere anatomopatologic, leziunea principală din injuria renală acută
ischemică/toxică este:
a) Proliferarea extracapilară glomerulară
b) Proliferarea tubulară
c) Vasculita
d) Necroza tubulară acută
e) Infiltratul leucocitar în ansele glomerulare
răspuns corect: D

8. Hiperkaliemia din injuria renală acută se tratează cu:


a) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
b) Carbonat de calciu
c) Hemodializă
d) Stoparea administrării de antiacide
e) Nutriţie parenterală
Răspuns corect : C

9. Hipocalcemia, complicaţie a insuficienţei renale acute, se poate manifesta prin


următoarele, cu EXCEPŢIA:
a) Parestezii periorale
b) Scurtarea intervalului QT
c) Modificări nespecifice ale undei T
d) Convulsii
e) Confuzie
Răspuns corect : B

10. Care manifestare din următoarele sugerează injuria renală acută:


a) Osteodistrofia renală
b) Neuropatia
c) Creşterea rapidă a ureei şi creatininei serice
d) Rinichii mici sau cicatrici renale evidenţiabile radiologic
e) Proteinuria nefrotică
Răspuns corect : C

11. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la funcţia renală în injuria renală acută :
a) Se alterează rapid
b) Se alterează lent
c) Nu are loc alterarea funcţiei renale
d) Nu este însoţită de alterarea structurilor morfologice ale rinichilor
e) Creşte marcat
Răspuns corect : A
12. Care este cea mai frecvent întâlnită forma a insuficienţei renale acute după clasificarea
etiopatogenetică :
a) Intrinsecă
b) Prerenală
c) Obstructivă
d) Toxică
e) Infecţioasă
Răspuns corect : B

13. Tabloul clinic a insuficienţei renale acute include următoarele stadiile, CU EXCEPŢIA:
a) De debut
b) De acutizare
c) De restabilire a diurezei
d) De recuperare(vindecare)
e) De oligurie
Răspuns corect : B

14. Stadiul de debut a insuficienţei renale acute durează:


a) De la câteva ore pînă la 2-3 zile
b) 3-4 săptămâni
c) 10-15 zile
d) 2-3 luni
e) 20-30 de minute
Răspuns corect : A

15. În care stadiu al tabloului clinic al insuficienţei renale acute apare sindromul de
azotemie?
a) Stadiul oligoanuric
b) Stadiul de poliurie
c) Stadiul de debut
d) Stadiul de recuperare
e) Stadiul de acutizare
Răspuns corect: A

16. Care indice de laborator este caracteristic pentru începutul stadiului de recuperare al
insuficienţei renale acute:
a) Normalizarea azotemiei
b) Normalizarea hemoglobinei
c) Normalizarea diurezei
d) Normalizarea tensiunii arteriale
e) Ureea crescută
Răspuns corect: A

17. Indicaţi frecvenţa monitorizării diurezei la pacienţi cu insuficienţă renală acută în stadiul
incipient:
a) Fiecare 2-3 ore
b) Fiecare oră
c) Odată în 24 de ore
d) Fiecare 4 ore
e) Fiecare 12 ore
Răspuns corect: B

18. Care nivel de potasemie prezintă risc vital pentru pacientul cu insuficienţă renală acută:
a) K+ <3,5 mEq/l fără modificări ECG
b) K+ >7 mEq/l asociat cu modificări ECG
c) K+ 6,5-7 mEq/l fără modificări ECG
d) K+ 4 mEq/l fără modificări ECG
e) K+ 5 mEq/l fără modificări ECG
Răspuns corect: B
19. Indicaţi măsura cea mai rapidă de a micşora K seric la pacientul cu insuficienţă renală
acută:
a) Insulină + glucoză, gluconatul de calciu
b) Bicarbonat de sodiu
c) Hemodializă
d) Diuretice de ansă
e) Manitol
Răspuns corect: A

20. Tratamentul cel mai eficace al edemului pulmonar acut din cadrul insuficienţe renale
acute este:
a) Ultrafiltrarea prin hemodializă de urgenţă
b) Oxigenoterapia
c) Nitroglicerina
d) Diuretice de ansă
e) Antibioticoterapia
Răspuns corect: A

CM
21. Etiopatogenetic, injuria renală acută se împarte în :
a) Prerenală
b) Intrinsecă
c) Postrenală (obstructivă)
d) Normovolemică
e) Postinfecţioasă
Răspuns : ABC

22. Necroza tubulară acută, drept cauză a insuficienţei renale acute, patogenetic se împarte
în :
a) Ischemică
b) Toxică
c) Alergică
d) Infecţioasă
e) Infiltrativă
Răspuns corect : AB

23. Nefrita interstiţială acută drept cauză a insuficienţei renale acute, etiopatogenetic se
împarte în :
a) Alergică
b) Infecţioasă
c) Infiltrativă
d) Ischemică
e) Toxică
Răspuns corect : ABCE

24. Printre semnele de deshidratare se numără:


a) Turgorul cutanat redus
b) Hipotensiunea arterială
c) Bradicardia
d) Scăderea debitului urinar
e) Creşterea presiunii venoase centrale
Răspuns corect : ABD

25. Care dintre următoarele manifestări se pot întâlni în injuria renală acută obstructivă?
a) Durerea lombară sau suprapubiană
b) Oliguria
c) Proteinuria masivă
d) Hipertensiunea arterială severă
e) Hipofosfatemia marcată
Răspuns corect : AB
26. Injuria renală acută intrinsecă poate să apară în:
a) Glomerulonefritele acute
b) Sindromul Fanconi
c) Nefropatia toxică sau ischemică acută (necroza tubulară acută)
d) Nefritele interstiţiale acute
e) Glomeruloscleroza segmentală focală
Răspuns corect : ACD

27. Azotemia postrenală poate fi determinată de:


a) Obstrucţia acută a arteriolelor aferente
b) Obstrucţia unui ureter, dacă rinichiul contralateral este funcţional
c) Obstrucţia ambelor uretere
d) Obstrucţia unui ureter, dacă rinichiul contralateral este nefuncţional
e) Obstrucţia colului vezical
Răspuns corect : CDE

28. Obstrucţia subvezicală a tractului urinar poate fi produsă de:


a) Adenomul de prostată
b) Carcinomul de prostată
c) Vezica neurogenă
d) Ligatura accidentală a unui ureter
e) Hipovolemie
Răspuns corect : AB

29. Injuria renală acută mioglobinurică se poate întâlni după:


a) Traumatisme extinse
b) Ischemie musculară (de ex. după obstrucţii arteriale la nivelul membrelor)
c) Hipertensiunea arterială
d) Mielomul multiplu
e) Hiperuricozurie
Răspuns corect : AB

30. Alterarea funcţiei renale în injuria renală acută duce la :


a) Retenţie azotată
b) Dereglări hidroelectrolitice
c) Dereglări acido-bazice
d) Hipovolemie
e) Hidronefroza
Răspuns corect : ABC

31. Stadiile evolutive ale insuficienţei renale acute sunt:


a) De debut
b) De oligurie
c) De restabilire a diurezei
d) De recuperare(vindecare)
e) Remisie
Răspuns corect : ABCD

32. Indicaţi fazele stadiului trei al insuficienţei renale acute:


a) Faza diurezei precoce
b) Faza poliurică
c) Faza de debut
d) Faza oligurică
e) Faza anurică
Răspuns corect: AB

33. Enumeraţi principiile de terapie în corijarea dereglărilor hemodinamice la pacienţi cu


insuficienţă renală acută prerenală:
a) Hemodiluţie artificială
b) Ameliorarea reologică sangvină
c) Diureză forţată
d) Antibioticoterapie
e) Tratament de substituţie funcţiei renale
Răspuns corect: AB

34. Tratamentul nespecific al edemului pulmonar acut în injuria renală acută include:
a) Bronhodilatatoare
b) Menţinerea pacientului în poziţia şezândă
c) Oxigenoterapia
d) Diuretice de ansă
e) Nitroglicerina
Răspuns corect: BCDE

35. Alegeţi indicaţiile absolute pentru iniţierea dializei la pacienţi cu injuria renală acută:
a) Hiperpotasemie > 6,5 mmol/l
b) Acidoză metabolică severă (pH < 7,2)
c) Anuria > 24 ore
d) Hemoglobina serică < 100 g/l
e) Diureza ≤ 500 ml/24 ore
Răspuns corect: AB

36. Factorii de risc implicaţi în apariţia insuficienţei renale acute secundară administrării
substanţelor de contrast iodate sunt:
a) Boala cronică renală preexistentă
b) Nefropatia diabetică
c) Cantităţi excesive de substanţă de contrast
d) Hipovolemie
e) Obezitate
Răspuns corect: ABCD
37. Selectaţi cauzele renale (intrinseci) de injurie renală acută (insuficienţă renală acută):
a) Pancreatită acută
b) Septicemie cu bacterii gram-negative
c) Nefrită interstiţială alergică
d) Litiază ureterală
e) Glomerulonefrită rapid progresivă
Răspuns corect: CE

38. În care din următoarele situaţii inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ar trebui
folosiţi cu precauţie specială?
a) Stenoza ureterală unilaterală
b) Stenoza unilaterală a arterei renale
c) Stenoza unilaterală a arterei renale a unicului rinichi funcţional
d) Stenoza bilaterală arterei renale
e) Stenoza pielocaliceală unilaterală
răspuns corect: CD

39. Care dintre următoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precauţie la
pacienţii hipovolemici?
a) Diureticele
b) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
c) Antiinflamatoarele nesteroidiene
d) Vitaminele din grupul B
e) Antibioticele
răspuns corect: ABC

40. Alegeţi indicaţiile iniţierii hemodializei în injuria renală acută:


a) Angina pectorală la oligurici
b) Hiperhidratarea la oligurici
c) Deshidratarea extremă
d) Hiperkaliemia severă la oligurici
e) Poliuria care nu poate fi controlată medicamentos
răspuns corect: BD

41. Elemente clinice care sunt în favoarea diagnosticului de injuria renală acută prerenală
pot fi:
a) Setea
b) Hipertensiunea ortostatică
c) Presiunea venoasă jugulară crescută
d) Vertijul ortostatic
e) Turgorul cutanat scăzut
răspuns corect: ADE

42. Următoarele afirmaţii referitor la complicaţiile insuficienţe renale acute sunt corecte:
a) Alcaloza metabolică poate exacerba hiperkalemia
b) Acidoza metabolică este severă în intoxicaţia cu etilenglicol
c) Anemie severă în absenţa hemoragiei poate sugera microangiopatie trombotică
d) Infecţia poate complica 50-90% dintre cazurile de insuficienţă renală acută
e) Potasiul seric scade cu 2 mmol/l/zi în injuria renală acută oligoanurică
răspuns corect: BCD

43. Indicaţiile absolute pentru iniţierea dializei în injuria renală acută sunt:
a) Hipocalcemia
b) Hiponatremia
c) Semnele sindromului uremic
d) Hipervolemia severă
e) Hiperkaliemia rezistentă la măsurile conservative
răspuns corect: CDE
44. Rabdomioliza în cursul insuficienţe renale acute este sugerată de:
a) Creşterea creatin-kinazei serice (izoenzima MM)
b) Hipercalcemie
c) Hiperuricemie
d) Hiperkaliemie
e) Hiperfosfatemie
răspuns corect: ACDE

45. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la necroza tubulară acută :


a) Poate fi determinată de infecţii
b) Este, de obicei, cauza bolii cronice renale
c) Poate fi determinată de substanţe nefrotoxice
d) Este, de obicei, cauza insuficienţei renale rapid progresive
e) Este cauza frecventă a insuficienţei renale acute
răspuns corect: ACE

46. Cauzele insuficienţei renale acute prerenale sunt:


a) Hemoragii
b) Tratamentcu aminoglicozide
c) Exces de antihipertensive
d) Vome
e) Tratament diuretic excesiv
Răspuns corect: ACDE

47. Care sunt situaţiile în care apar edemele generalizate în contextul oliguriei din injuria
renală acută:
a) Exces de aport lichidian perfuzabil
b) Injuria renală acută dezvoltată pe fundal de glomerulonefrită cronică
c) Injuria renală acută dezvoltată pe fundal de pielonefrită cronică
d) Injuria renală acută toxică
e) Hiperproducţie de apă endogenă > 400ml/zi
Răspuns corect: ABE

48. Injuria renală acută cu diureză păstrată se dezvoltă în următoarele cazuri:


a) Injuria renală acută pe fundal de glomerulonefrită acută
b) Injuria renală acută din pielonefrita acută
c) Injuria renală acută pe fundal obstructiv
d) Injuria renală acută prin nefrotoxice
e) Injuria renală acută postoperatorie
Răspuns corect: DE

49. Alegeţi manife respiratorii datorate sindromului uremic din cadrul insuficienţei renale
acute:
a) Respiraţie Kussmaul
b) Edem pulmonar acut
c) Dispnee
d) Hemoptizii
e) Bronhopneumopatia cronică obstructivă
Răspuns corect: ABC

Simptoame și Sindroame Renale


CS
1. Indicaţi care este răspunsul INCORECT referitor la examenul sumar de urina:
a. Reprezintă un examen microscopic
b. Reprezintă un examen macroscopic
c. Reprezintă un examen fizico-chimic
d. Se recoltează prima urina de dimineaţă
e. Reprezintă o investigaţie bacteriologica
E
2. Care din următoarele afirmaţii referitor la examenul bacteriologic al urinei este
INCORECTĂ?
a. Sub 10.000 germeni/l reprezintă o bacteriurie nesemnificativa
b. Între 10.000-100.000 germeni/l - suspiciune de infecţie
c. Peste 100.000 germeni/l – infecţie urinară
d. Sub 1.000 germeni/l, nu se consideră infecţie urinară
e. Sub 10.000 de germeni/l reprezintă o bacteriurie semnificativa
E

3. La examenul microscopic al urinei NU putem determina:


a. Celule epiteliale
b. Leucocite
c. Eritrocite
d. Cilindri (hialini, granuloşi)
e. Densitatea
E

4. Alegeţi afirmaţia INCORECTĂ referitor la examenul sumar de urina:


a. Reprezintă o investigaţie simplă, rapidă, ieftină
b. Este un test screening obligator la toţi pacienţii internaţi indiferent de maladie
c. Cel mai corect e colectarea primei urine de dimineaţa, colectată într-un recipient curat
d. În urgenţe se poate colecta şi pe parcursul zilei
e. Se efectuează doar la pacienţii cu patologie renală
E

5. Radiografie panoramică a abdomenului este utilă pentru:


a. Pentru a determina starea vaselor rinichilor
b. Pentru caracterizarea maselor intrarenale, cum ar fi tumori, abcese, chisturi
c. Pentru a preciza localizarea rinichilor
d. Screening pentru boala polichistică
e. Pentru a preciza localizarea calculilor
E

6. Care din următoarele manifestări clinice reprezintă o tulburare de micţie de volum?


a. Disuria
b. Micţiunea rară
c. Micţiunea dureroasă
d. Polakiuria
e. Poliuria
E

7. Polakiuria reprezintă:
a. Creşterea anormală a numărului de micţii timp de 24 ore
b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Emisia involuntară sau inconştientă de urină
d. Incontenenţă de urină
e. Dificultate a actului micţional
A

8. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte poliuria:


a. Creşterea anormală a numărului de micţii timp de 24 ore
b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Emisia involuntara sau inconştienta de urina
d. Incontenenţă de urină
e. Dificultate a actului micţional
Răspuns B

9. Depistarea izolata a cilindrilor hialinici în urină demonstrează:


a. Glomerulonefrita cronică
b. Pielonefrita cronică
c. Amiloidoza renală
d. Patologie renala fără specificarea bolii
e. Nu are valoare diagnostică
Răspuns E

10. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte incontinenţa urinară?


a. Creşterea anormală a numărului de micţii timp de 24 ore
b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Emisia involuntară sau inconştientă de urină
d. Necesitatea imperativă de urinare
e. Dificultate a actului micţional
Răspuns C

11. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte disuria?


a. Creşterea anormala a numărului de micţii timp de 24 ore
b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Emisia involuntara sau inconştientă de urina
d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia pentru micţie
e. Dificultate a actului micţional
E

12. Indicaţi afirmaţia INCORECTĂ referitor la retenţia urinară:


a. Este definită ca diminuarea incompletă a conţinutului vezical cu apariţia reziduului
vezical
b. Poate fi completă sau incompletă
c. Poate fi acută sau cronică
d. Poate fi cu şi fără distensia vezicală
e. Poate fi iniţială sau terminală
E

13. Indicaţi care este afirmaţia INCORECTĂ referitor la micţiunii rare?


a. Numărul de micţii redus la 1-2/24 ore
b. Poate fi însoţita de oligurie
c. Poate apărea în megavezica congenitală sau dobândita
d. Apare frecvent în injuria renală acută
e. Frecvent apare la un aport crescut de lichide
E

14. Incontinenţa urinară la adulţi NU poate fi:


a. Adevărata
b. Falsă
c. Inconştientă
d. Involuntară
e. Fiziologică
Răspuns E

15. Cea mai valoroasa metodă de depistare şi apreciere a bacteriuriei este:


a. Examenul microscopic al urinei
b. Cultura urinei
c. Examenul macroscopic al urinei
d. Examenul urinei cu bandelete
e. Calorimetria
B
16. Aprecierea sensibilităţii florei la preparatele antibacteriene:
a. Are semnificaţie clinică importantă în maladiile renale
b. Nu are semnificaţie clinică
c. Are semnificaţie clinică doar în insuficienţa renală
d. Are semnificaţie clinică doar în nefrita interstiţială
e. Are semnificaţie clinică doar în glomerulonefrită
A
17. Definiţi noţiunea de anurie:
a. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h
b. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
c. Emisia involuntara sau inconştientă de urina
d. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia de urinare
e. Dificultate a actului micţional
Răspuns A

18. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte nicturia:


a. Volumul diurezei nocturne este egal sau îl depăşeşte pe cel diurn
b. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h
c. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
d. Emisia involuntara sau inconştientă de urina
e. Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia de urinare
Răspuns A

19. Opsiuria reprezintă:


a. Eliminarea întârziată de urină de la momentul folosirii lichidelor
b. Situaţia când volumul diurezei nocturne este egal sau îl depăşeşte pe cel diurn
c. Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h
d. Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
e. Emisia involuntara sau inconştientă de urina
A

20. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte hematuria:


a. Prezenţa unui număr mai mare decât limitele normei a eritrocitelor în urina
b. Prezenţa de puroi în urină
c. Prezenţa de limfă în urină
d. Prezenţa de lipide în urină
e. Prezenţa proteinelor în urină
A
________________________________________
CM
21. Care din manifestările de mai jos fac parte din sindromul nefritic acut tipic?
a. Hematuria
b. Proteinuria
c. Azotemia
d. Retenţia de sare şi apa
e. Piuria
ABD

22. La examenul macroscopic al urinei putem determina:


a. Turbiditatea
b. Culoarea
c. Mirosul
d. Cilindrii
e. pH-ul urinar
ABC

23. La examenul fizico-chimic al urinei putem determina:


a. Densitatea
b. Proteinuria
c. pH-ul urinar
d. Culoarea
e. Mirosul
ABC

24. La examenul microscopic al urinei se determina:


a. Celule epiteliale
b. Leucocite
c. Proteinele
d. Cilindri (hialini, granuloşi)
e. Turbiditatea
ABCD

25. Indicaţi care sunt tulburările de micţiune:


a. Dizuria
b. Micţiunea rară
c. Micţiunea dureroasă
d. Anuria
e. Oliguria
ABC

26. Tulburările de micţiune sunt:


a. Polakiuria
b. Retenţia de urină
c. Incontinenţa de urină
d. Poliuria
e. Oliguria
ABC

27. Indicaţi care sunt tulburările de diureză (în 24 ore):


a. Polakiuria
b. Retenţia de urina
c. Incontinenta de urina
d. Poliuria
e. Oliguria
DE

28. Indicaţi care sunt tulburările de diureză:


a. Opsiuria
b. Leucocituria
c. Micţiunea dureroasa
d. Anuria
e. Nicturia
ADE

29. Care sunt indicaţiile pentru ecografia renală?


a. Pentru a determina dimensiunile rinichilor
b. Pentru caracterizarea maselor intrarenale de regulă tumori, abcese, chisturi
c. Pentru a preciza localizarea rinichilor
d. Screening pentru boala polichistică
e. Pentru stadializarea BCR
ABCD

30. Specificaţi particularităţile durerii în colica renală:


a. Diminuă în clinostatism
b. Diminua în ortostatism
c. Iradiază spre organele genitale
d. Iradiază spre flancurile abdomenului
e. Se accentuează la vibraţie
CE

31. Durerea colicativă se dezvoltă mai frecvent în caz de:


a. Calculi renali
b. Cheaguri de sânge în tractul urinar
c. Rinichi polichistic
d. Glomerulonefrită
e. Pielonefrita cronică
AB
32. Indicaţi care sunt preparatele ce pot ameliora colica reno-ureterală:
a. Spasmoliticele
b. Antiinflamatoarele
c. Diureticele
d. Antibioticele
e. Analgezicele
ABE

33. Indicaţi care sunt preparatele INEFICIENTE în ameliorarea colicii reno-ureterale:


a. Spasmoliticele
b. Antiinflamatoarele
c. Antihipertensive
d. Analgezicele
e. Antibioticele
CE

34. Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează durerea vezicală:


a. Are localizare supra pubiana
b. Iradiază spre uretra si perineu
c. Nu iradiază spre uretra şi perineu
d. Are caracter de jenă dureroasă, arsuri
e. Nu cedează niciodată după sondaj vezical
ABD

35. Care afecţiuni cel mai frecvent provoacă durerea vezicala:


a. Cistite acute si cronice
b. Afecţiuni prostatice
c. Tumori ale vezicii urinare
d. Retenţia acută de urină
e. Litiaza uretrala
ACD

36. Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează durerea pelviperineală:


a. Are caracter de tensiune
b. Are caracter de jena dureroasă
c. Iradiază spre organele genitale externe
d. Nu iradiază spre organele genitale externe
e. Este însoţită de tulburări micţionale
ACE

37. Indicaţi care sunt afecţiunile ce pot provoaca polakiuria:


a. Procese inflamatorii a vezicii urinare
b. Procese tumorale vezicii urinare
c. Anomalia colului vezical
d. Adenom de prostată
e. Insuficienţa renală cronică terminală
ABCD

38. Care sunt afecţiunile ce provoaca cel mai des disuria?


a. Patologia prostatei
b. Afecţiuni a vezicii urinare
c. Patologia sistemului cardio-vascular
d. Afecţiuni ale uretrei
e. Ptoza renală
ABD

39. Indicaţi afecţiunile ce pot provoaca micţiunea dureroasă:


a. Cistite
b. Uretrite
c. Patologia sistemului cardio-vascular
d. Afecţiuni de col vezical
e. Afecţiuni neurologice centrale
ABD

40. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor retenţiei urinare?


a. Este definită ca diminuarea incompleta a conţinutului vezical cu apariţia reziduului
vezical
b. Poate fi completă sau incompletă
c. Poate fi acută sau cronică
d. Cu distensie vezicală
e. Poate fi iniţială sau terminală
ABCD

41. Clasificaţi anuria:


a. Parazitară
b. Virală
c. Cauza prerenală
d. Cauza renală
e. Cauza postrenală
CDE

42. Conform clasificării din punct de vedere imunochimic proteinuria poate fi:
a. Selectivă
b. Neselectivă
c. Tubulară
d. Iniţială
e. Terminală
ABC
43. Conform mecanismelor de producere, proteinuria poate fi:
a. Prerenală
b. Renală
c. Postrenală
d. Iniţială
e. Terminală
ABC

44. Selectaţi afirmaţiile corecte ce corespund clasificării proteinuriei glomerulare:


a. Selectivă
b. Neselectivă
c. Nefrotică
d. Subnefrotică
e. Iniţială
ABCD

45. Conform clasificării hematuria poate fi:


a. Microscopică
b. Macroscopică
c. Iniţială /terminală
d. Doar microscopică
e. Fiziologică
ABCD

46. Afecţiunile ce provoacă mai frecvent piuria sunt:


a. Maladii purulente renale
b. Maladii a vezicii urinare
c. Boli uretro-prostatice
d. Hipertensiunea arterială
e. Hipotensiunea arterială
ABC

ARTRITA PSORIAZICĂ
COMPLIMENT SIMPLU

1. Care patologie reumatică se poate manifesta cu artrită mutilantă?


a. Lupusul eritematos sistemic
b. Artrita reumatoidă
c. Artrita reactivă
d. Artrita psoriazică
e. Guta
Răspuns corect: d

2. Criteriile de diagnostic CASPAR sunt utilizate în diagnosticul:


a. Artritei reumatoide
b. Artritei psoriazice
c. Lupusului eritematos sistemic
d. Artritei reactive
e. Gutei
Răspuns corect: b

3. Pentru afectarea axială a artritei psoriazice este caracteristică:


a. Sacroiliita unilaterală/asimetrică
b. Sacroiliita simetrică
c. Afectarea atlanto-occipitală
d. Absenţa afectării sacroiliace
e. Afectarea uniformă a coloanei vertebrale
Răspuns corect: a

4. Distrofia unghială psoriazică poate fi manifestată prin:


a. Pitting (eroziune punctiformă)
b. Fuziune solidă
c. Infecţii fungice
d. Fisurare progresivă
e. Hemoragii intraunghiale
Răspuns corect: a

5. Osteoliza articulaţiilor interfalangiene distale, leziunile cutanate extinse şi distrofia


unghială ne sugerează diagnosticul de:
a. Lupus eritematos sistemic
b. Gută
c. Artrită psoriazică
d. Osteoartroză
e. Artrită reumatoidă
Răspuns corect: c

6. Diagnosticul de artrită psoriazică este stabilit cu ajutorul criteriilor:


a. CASPAR
b. BASDAI
c. EULAR
d. ACR
e. Ducket Jones
Răspuns corect: a

7. Criteriile CASPAR sunt folosite pentru diagnosticul:


a. Artritei reumatoide
b. LES
c. Osteoartozei
d. Atritei psoriazice
e. Sclerodermiei
Răspuns corect: d

8. Afectarea falangelor cu aspect de “creion cu capac” este caracteristică pentru:


a. Lupus eritematos sistemic
b. Gută
c. Osteoartroză deformantă
d. Artrită reumatoidă
e. Artrită psoriazică
Răspuns corect: e

9. Conform criteriilor CASPAR pentru artrita psoriazică, scorul maximal aparţine


următorului criteriu:
a. Istoric personal sau familial de psoriazis
b. Psoriazis curent
c. Test negativ pentru factorul reumatoid
d. Distrofie unghială psoriazică la examenul curent
e. Dovadă radiografică de formare a osului nou juxtaarticular
Răspuns corect: b

COMPLIMENT MULTIPLU

10. Care din următoarele clase de medicamente AINS sunt recomandate pacienţilor cu
artrită psoriazică?
a. Coxibii
b. Salicilaţii
c. Pirazolii
d. Indolicele
e. Oxicamii
Răspuns corect: a, e
11. În care din următoarele boli reumatismale tratamentul imunosupresiv este considerat
obligator?
a. Artrita psoriazică
b. Guta
c. Artrita reumatoidă
d. Osteoartroza
e. Bursita
Răspuns corect : a, c

12. Care din următoarele manifestări extraarticulare sunt caracteristice artritei psoriazice?
a. Amiloidoza AA
b. Uveita anterioară
c. Meningita
d. Esofagita de reflux
e. Nefropatia Ig A
Răspuns corect: a, b, e

13. În criteriile de diagnostic al artritei psoriazice se includ:


a. Psoriazisul pielii
b. Factorul reumatoid negativ
c. Factorul reumatoid pozitiv
d. Istoricul de dactilită stabilită de reumatolog
e. Manifestările radiologice caracteristice
Răspuns corect: a, b, d, e

14. În artrita psoriazică tratamentul include:


a. Kinetoterapie
b. Terapie imunosupresivă
c. Tratament antibacterian
d. Terapie manuală
e. Tratament simptomatic
Răspuns corect: a, b, e

15. Care sunt testele de laborator ce permit aprecierea activităţii artritei psoriazice?
a. Hemoleucograma
b. VSH
c. Factorul reumatoid
d. Fibrinogenul
e. Proteina C-reactivă
Răspuns corect: a,b,d,e

16. Complicaţiile specifice ale infiltraţiilor cu corticosteroizi în artrita psoriazică sunt


următoarele:
a. Artrita septică
b. Hiperkeratoză locală
c. Ruptură tendinoasă
d. Hiperpigmentare locală
e. Artrită acuta microcristalină
Răspuns corect: a, c, e

17. Sunt recunoscute următoarele forme de artrită psoriazică:


a. Oligoartrita simetrică
b. Artrita axială
c. Artrita mutilantă
d. Osteoartroza
e. Entezopatia
Răspuns corect: a, b, c

18. Dintre trăsăturile distinctive ale artritei psoriazice, deosebim:


a. Entezopatiile
b. Ulceraţiile mucoaselor
c. Dactilita
d. Irita
e. Trombocitopenia
Răspuns corect: a, c, d

19. În criteriile de diagnostic al artritei psoriazice se includ:


a. Ulceraţiile orale
b. Febra
c. Psoriazisul în antecedente
d. Factorul reumatoid negativ
e. Manifestările radiologice specifice
Răspuns corect: c, d, e

20. Pentru forma mutilantă a artritei psoriazice sunt caracteristice următoarele semne
radiologice:
a. Osteoliza
b. Osteosinteza
c. Anchiloza osoasă
d. Osteomalacia
e. Pseudofracturile
Răspuns corect: a, c

21. Marcaţi afirmaţiile corecte pentru artrita psoriazică:


a. Entezita este o trăsătură caracteristică importantă
b. Afectarea oculară se manifestă frecvent prin uveită anterioară
c. Entezita nu este caracteristică
d. Afectarea cardiacă se manifestă frecvent prin afectarea valvei aortice
e. Afectarea oculară nu este caracteristică
Răspuns corect: a, b, d

22. Printre criteriile de diagnostic al artritei psoriazice (CASPAR) se numără:


a. Afectarea psoriazică a unghiilor
b. Dactilita cu tumefierea falangelor
c. Cracmentul articular
d. Uveita
e. Psoriazisul pielii
Răspuns corect: a, b, e

23. Tratamentul remisiv (de fond) utilizat în artrita psoriazică include:


a. Acidul alendronic
b. Metotrexatul
c. Diclofenacul
d. Indometacina
e. Sulfasalazina
Răspuns corect: b, e

24. Activitatea artritei psoriazice poate fi monitorizată prin:


a. VSH
b. Proteina C-reactivă
c. Fibrinogen
d. Prezenţa HLA-B27
e. Fosfataza alcalină
Răspuns corect: a, b

ARTRITA REUMATOIDĂ
COMPLIMENT SIMPLU

1. Care dintre următoarele afirmaţii privind manifestările extraarticulare din artrita


reumatoidă este FALSĂ?
A. Apar înaintea manifestărilor articulare
B. Sunt determinate de infiltrate limfoplasmocitare şi/sau procese vasculitice
C. Apar în cazurile severe de boală
D. Se acompaniază constant de titre mari de factori reumatoizi
E. Concentraţia complexelor imune circulante, în general, este crescută
R: a

2. Care regiune articulară este, de regulă, afectată în artrita reumatoidă:


A. Articulaţiile interfalangiene distale
B. Articulaţia sacroiliacă
C. Articulaţiile interapofizare ale coloanei lombare
D. Articulaţia atlantoaxială
E. Articulaţia acromio-claviculară
R: d

3. Afectarea articulară din artrita reumatoidă are următoarele caracteristici:


A. Simetrică
B. Oligoarticulară
C. Migratorie
D. Monoartriculară
E. Reversibilă
R: a

4. Alegeţi afirmaţia corectă despre afectarea pulmonară în artrita reumatoidă.


A. Pleurezia este o manifestare clinică frecventă
B. Pneumotoraxul poate fi complicaţia nodulilor reumatoizi localizaţi subpleural
C. Fibroza interstiţială poate fi complicaţia terapiei cu corticosteroizi
D. Sindromul Caplan este complicaţia terapiei cu Metotrexat
E. Bronşiolita are, de obicei, o evoluţie uşoară
R: b

5. Care este cel mai frecvent efect advers al tratamentului cu AINS?


A. Afectarea tractului gastro-intestinal
B. Dereglările hematopoietice
C. Acţiunea nefrotoxică
D. Acţiunea neurotoxică
E. Reacţiile alergice
R: a

8. Care DMARD este considerat „standardul de aur” în tratamentul artritei reumatoide?


A. Sulfasalazina
B. Metotrexat
C. Azatioprina
D. Hidroxiclorochina
E. Ciclofosfamida
R: b

9. Care complicaţie reno-urinară poate apărea în evoluţia severă şi îndelungată a artritei


reumatoide:
A. Pielonefrita
B. Amiloidoza renală
C. Micronefrolitiaza
D. Pielonefrita
E. Uretrita
R: b

10. Agentul infecţios implicat în etiologia artritei reumatoide poate fi:


A. Virusul Epstein-Barr
B. Virusul hepatitei B
C. Mycoplasma hominis
D. Staph. aureus
E. Chlamydia trachomatis
R: a
11. Populaţia majoritară celulară în sinovita reumatoidă este reprezentată de:
A. Limfocite NK
B. Limfocite B
C. Limfocite T CD8
D. Limfocite T CD4 cu memorie
E. Macrofage
R: D

15. Modificarea radiologică caracteristică artritei reumatoide este:


A. Sindesmofitele
B. Osteoscleroza subcondrală
C. Osteofitele
D. Eroziunile osoase
E. Sechestrele osoase
R: D

COMPLIMENT MULTIPLU

18. Care din următoarele modificări radiologice apar în artrita reumatoidă?


A. Sindesmofite
B. Osteoporoză juxtaarticulară
C. Îngroşare periostală
D. Eroziuni marginale
E. Anchiloze osoase
R: B,D,E

19. Vasculita reumatoidă poate avea următoarele expresii:


A. Purpură
B. Polineuropatie
C. Infarct miocardic
D. Ulceraţii cutanate
E. Keratodermie blenoragica
R: A,B,C,D

24. Care articulaţii se afectează în artrita reumatoidă?


A. Articulaţiile interfalangiene distale
B. Articulaţiile interfalangiene proximale
C. Prima articulaţie tarso-metatarsiană
D. Articulaţiile vertebrale cervicale
E. Articulaţiile vertebrale lombare
R: B, D

25. Enumeraţi factorii de risc ai artritei reumatoide.


A. Sexul feminin
B. Sexul masculin
C. Fumatul
D. Factorii de mediu, cum ar fi clima şi urbanizarea
E. Sedentarismul
R: A, C

26. Cele mai precoce leziuni în artrita reumatoidă sunt următoarele:


A. Leziunile microvasculare
B. Osteoporoza juxtarticulară
C. Creşterea numărului de celule sinoviale
D. Hipervascularizarea locală
E. Inflamaţia perivasculară cu granulocite
R: ,B,D,E
27. Simptome specifice pentru artrita reumatoidă sunt:
A. Afectarea poliarticulară
B. Afectarea simetrică
C. Debutul brutal în 90% de cazuri
D. Anorexia
E. În debutul acut – febra, splenomegalia
R: A, B

28. Următoarele corelaţii dintre sexe sunt veritabile pentru artrita reumatoidă:
A. Raportul femei : bărbaţi este de 2,2-2,5:1
B. Raportul femei : bărbaţi este de 5:1
C. Raportul femei : bărbaţi este de 1: 2,2-2,5
D. Către vârsta de 70 ani raportul femei : bărbaţi se egalează
E. Raportul femei : bărbaţi este egal la toate vârstele
R: A, D

29. Dovezi ale autoimunităţii în artrita reumatoidă sunt:


A. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR8
B. Factorul reumatoid
C. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR5
D. Anticorpii anti peptidă ciclică citrulinată
E. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR1 şi DR7
R: B, D

30. Care antigene ale complexului major de histocompatibilitate sunt exprimate în artrita
reumatoidă?
A. HLA-B27
B. HLA-DR1
C. HLA-A
D. HLA-C
E. HLA-DR4
R: B, E

31. Următoarele afirmaţii privind modificările imunologice în artrita reumatoidă sunt


veritabile:
A. Factorul reumatoid este pozitiv la 100% din pacienţi
B. Factorul reumatoid pozitiv este absolut necesar pentru stabilirea diagnosticului de
artrită reumatoidă
C. Factorul reumatoid, deşi posedă o sensibilitate înaltă nu este la fel de specific ca anti-
CCP
D. Anti-CCP posedă o specificitate de 95%
E. Depistarea anti-CCP este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de artrită
reumatoidă
R: C, D

32. Care preparate încetinesc progresia radiologică a afectării articulare în artrita


reumatoidă:
A. Aspirina
B. Leflunomida
C. Metotrexatul
D. Diclofenacul
E. Glucocorticosteroizii
R: B, C

34. Care simptome pot fi prezente în artrita reumatoidă?


A. Redoarea matinală
B. Dureri la palparea tendonului Achile
C. Diminuarea forţei de strângere a mâinii
D. Tumefierea articulaţiilor interfalangiene distale
E. Tumefierea articulaţiilor interfalangiene proximale
R: A, C, E

40. Care articulaţii sunt interesate în procesul patologic în artrita reumatoidă?


A. Articulaţiile sinoviale
B. Manubrio-sternală
C. Simfiza pubiană
D. Articulaţiile discovertbebrale
E. Articulaţiile interfalangiene proximale
R: A, E

48. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul artritei reumatoide sunt:


A. Radiografia articulaţiilor palmo-plantare
B. Osteodensitometria DXA
C. Ultrasonografia articulară
D. Examenul articular prin Rezonanţă Magnetică Nucleară
E. Angiografia
R: A, C, D

50. Administrarea de metotrexat în artrita reumatoidă se face:


A. Oral
B. Intramuscular
C. Intravenos
D. În spray nazal
E. Subcutanat
R: A, B, E

ARTRITA REACTIVĂ
COMPLIMENT SIMPLU

1. Care este cea mai frecventă manifestare extraarticulară în artrita reactivă?


A. Insuficienţa aortică
B. Insuficienţa cardiacă congestivă
C. Balanita circinată
D. Tulburările de conducere atrioventriculară
E. Uveita acută anterioară
R: E

2. Care marker imunogenetic joacă rol important în patogenia artritei reactive?


A. HLA B27
B. HLA DR3
C. HLA DR4
D. HLA B17
E. HLA B23
R: A

3. Care articulaţie cel mai frecvent este afectată în artrita reactivă?


A. Sacroiliacă
B. Radiocarpiană
C. Interfalangiană distală
D. Interfalangiană proximală
E. Metacarpofalangiană
R: A

4. Testul Schöber reprezintă:


A. O metodă de apreciere a extensiei coloanei lombare.
B. Apreciază mişcările de rotaţie ale coloanei lombare.
C. Apreciază extensia coloanei dorsale.
D. O metodă de apreciere a gradului de mobilitate a coloanei lombare.
E. Stabileşte gradul de mobilitate al şoldurilor.
R: D

5. Selectaţi tratamentul etiologic în artrita reactivă:


A. Corticosteroizii
B. Citostaticele
C. Antibioticele
D. Antimalaricele de sinteză.
E. Sărurile de aur.
R: C

6. Artritele reactive se întâlnesc mai frecvent:


A. La indivizi cu vârsta peste 60 ani.
B. La copii sub 5 ani.
C. La indivizi cu vârsta între 18-40 ani.
D. În perioada de pubertate.
E. În decada de vârstă între 50-60 ani.
R: C

9. Menţionaţi manifestarea oculară care poate fi observată în cadrul artritei reactive:


A. Conjunctivita
B. Ulcerul cornean
C. Cataracta
D. Retinita
E. Distrofia maculară
R: A

10. Alegeţi afirmaţia corectă în tratamentul artritelor reactive:


A. Sulfasalazină până la 3 g/zi poate fi benefică la pacienţii cu artrită reactivă persistentă.
B. Agenţii imunosupresivi se administrează în stadiul precoce
C. În cazurile severe se foloseşte methotrexat 150 mg/săptămână.
D. Sărurile de aur sunt utile ca primă indicaţie de tratament.
E. Administrarea sistemică de glucocorticoizi este indicată în tendinite
R: A

11. Care este forma cea mai frecventă de afectare articulară în artrita reactivă?
A. Poliarticulară simetrică
B. Axială cu anchiloză lombară
C. Axială cu anchiloză cervicală
D. Oligoarticulară asimetrică
E. Mutilantă
R: D

COMPLIMENT MULTIPLU

2. Menţionaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru afectarea coloanei
vertebrale în artrita reactivă:
A. Durere spinală inflamatorie
B. Durere cu caracter mecanic
C. Pacienţii cu debut recent dezvoltă rapid limitarea mobilităţii coloanei
D. Se pot forma sindesmofite
E. Nu se ajunge la aspectul de coloană de bambus
R: A, D, E

3. Pacienţilor cu artrita reactivă refractară la terapia cu AINS şi sulfasalazină li se recomandă


tratament remisiv cu:
A. Infliximab
B. Fenilbutazonă
C. D-Penicilamină
D. Ciclosporină
E. Metotrexat
R: A, E

5. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu referire la artrita reactivă:


A: Este o afecţiune articulară supurativă
B: Să dezvoltă la persoane cu predispoziţie genetică
C: Se dezvoltă în rezultatul unor infecţii artritogene
D: Se dezvoltă pe fundalul traumatismulul articular
E: Se caracterizează prin proces autoimun
R: B, C, E

6. Menţionaţi metodele care pot evidenţia modificările din artrita reactivă:


A: Radiografia simplă articulară
B: Tomografia computerizată
C: Rezonanţa magnetică nucleară
D: Densitometria
E: Ecografia organelor interne
R: A, B, C

7. Artrita reactivă este:


A: Consecutivă unei infecţii enterale, care apare predominant la sexul masculin
B: Consecinţa infecţiilor uro-genitale, care apare predominant la sexul masculin
C: Consecutivă unei infecţii enterale, care apare în mod egal la ambele sexe
D: Postveneriană şi apare în mod egal la ambele sexe
E: Postveneriană şi apare predominant la sexul feminin
R : B, C

8. Artrita reactivă uro-genitală se caracterizează prin:


A: Răspuns pozitiv la antibioticoterapie
B: Durere de spate frecventă
C: Asociere cu uretrită
D: Interesare frecventă a membrelor superioare
E: Interesare frecventă a membrelor inferioare
R : A, B,C, E
9. ”Degetul în cârnaţi/crenvuşti” este întîlnit în următoarele situaţii:
A: Artrita reactivă
B: Guta
C: Artrita psoriazică
D: Artrita reumatoidă
E: Osteoartroza deformantă
R : A,C

10. Care metode sunt folosite pentru determinarea agentului cauzal în artrita reactivă?
A: Frotiu ureteral sau cervical prin reacţia de polimerizare în lanţ
B: Hemoculturi
C: Însămânţări ale lichidului sinovial
D: Serologice: aprecierea anticorpilor specifici în sânge
E: Cultura maselor fecale pentru agenţi enterali
R : A,D,E

12. Care dintre următoarele aspecte radiologice se întîlnesc în formele iniţiale ale artritei
reactive?
A: Eroziunile marginale;
B: Absenţa modificărilor radiologice;
C: Pensarea spaţiului articular;
D: Pinteni la inserţia fasciei plantare;
E: Osteoporoza juxtaarticulara
R : B, E

13. Articulaţiile cel mai frecvent afectate în artrita reactivă sunt:


A: Şold şi umeri (articulaţiile centurilor)
B: Talocrurale
C: Coloana cervicala
D: Genunchiul
E: Degetele mâinii
R : B, D

14. Leziunile cutaneo-mucoase din artrita reactivă sunt următoarele:


A: Ulceraţii orale profunde, dureroase
B: Keratodermia blenoragică palmo-plantară
C: Keratodermia blenoragică cu leziuni extinse la pacienţii imunocompetenţi
D: Balanita circinata
E: Ulcere trofice ale membrelor inferioare
R : B, D

15. Care dintre următoarele elemente în artrita reactivă permit evaluarea progresiei bolii:
A. Examenul radiologic al articulaţiilor periferice
B. Testarea marcherilor inflamatorii
C. Determinarea antigenului HLA-B27
D. Dinamica testului Schober.
E. Apariţia de sindesmofite asimetrice la nivelul coloanei vertebrale
R: A, D, E

18. Afectarea renală în cadrul artritei reactive se poate prezenta prin:


A. Pielonefrită cronică
B. Insuficienţă renală acută
C. Nefropatie IgA
D. Sindrom Fanconi
E. Amiloidoză renală
R: C, E

29. Enumeraţi manifestările extraarticulare ale artritelor reactive:


A. Insuficienţa aortică
B. Fibroza pulmonară
C. Tulburările de conducere atrioventriculare
D. Sindromul nefrotic
E. Leziunile mucoaselor
R: A, C, E

30. Durerea la nivelul scheletului axial în artrita reactivă poate fi cauzată de:
A. Entezite
B. Spasm muscular
C. Sacroiliită
D. Suprasolicitare mecanică în absenţa inflamaţiei
E. Modificarea proprietăţilor biomecanice ale osului subcondral
R: A, B, C

FEBRA REUMATISMALĂ ACUTĂ


COMPLIMENT SIMPLU

1. Indicaţi modificarea morfologică specifică în febra reumatismală acută:


A. Nodulii reumatoizi
B. Nodulii Aschoff
C. Nodulii Osler
D. Nodulii Heberden
E. Nodulii tofacei
Răspuns corect: B

2. Alegeţi durata perioadei de latenţă în febra reumatismală acută:


A. 1-2 luni
B. 1-2 săptămâni
C. 2-4 săptămâni
D. 2-4 luni
E. 2-4 zile
Răspuns corect: C

3. Indicaţi grupul de vârstă, mai frecvent afectat de febra reumatismală acută?


A. 3-5 ani
B. 5-6 ani
C. 6-7 ani
D. 7-15 ani
E. 15-20 ani
Răspuns corect: D

4. Selectaţi teoria patogenică de bază recunoscută actualmente în dezvoltarea febrei


reumatismale acute:
A. Infecţioasă
B. Toxică
C. Autoimună
D. Infecţios-alergică
E. Prin complexe imune circulante
Răspuns corect: C

5. Indicaţi cauza cea mai frecventă a insuficienţei cardiace din cadrul febrei reumatismale
acute:
A. Pericardita fibrinoasă
B. Pericardita exsudativă
C. Miocardita parcelară
D. Miocardita difuză
E. Endocardita
Răspuns corect: D

6. Cel mai sensibil indice al activităţii procesului reumatic este:


A. Anemia
B. Viteza de sedimentare a hematiilor
C. Leucocitoza
D. Creşterea fibrinogenului
E. Disproteinemia inflamatorie
Răspuns corect: B

7. Selectaţi grupul de elecţie utilizat în tratamentul antibacterian al febrei reumatismale


acute:
A. Macrolidele
B. Tetraciclinele
C. Penicilinele
D. Cefazolinele
E. Aminoglicozidele
Răspuns corect: C

8. Marcaţi durata medie recomandată a terapiei antiinflamatorii în cadrul febrei


reumatismale acute:
A. 1-2 săptămâni
B. 6-8 săptămâni
C. 2-3 luni
D. 3-4 săptămâni
E. 3-4 luni
Răspuns corect: B

9. Indicaţi cu ce se face profilaxia secundară în febra reumatismală acută:


A. Benzatin benzilpenicilină G
B. Lincomicină
C. Trimetoprim
D. Nitrofurantoină
E. Norfloxacin
Răspuns corect: A
10. Durata profilaxiei secundare în febra reumatismală acută cu cardită şi fără valvulopatie este:
A. 3 ani de la ultimul atac reumatismal
B. 5 ani de la ultimul atac reumatismal
C. Cel puţin10 ani de la ultimul atac reumatismal
D. Până la atingerea vârstei de 18 ani
E. Toată viaţa
Răspuns corect: C

COMPLIMENT MULTIPLU
29. În tratamentul febrei reumatismale acute pot fi indicate următoarele preparate
antibacteriene:
A. Azitromicina
B. Benzilpenicilina
C. Doxiciclina
D. Ciprofloxacina
E. Claritromicina
Răspuns corect: A,B,E
31. Marcaţi factorii care contribuie la apariţia febrei reumatismale acute:
A. Suprarăceala
B. Faringita cu streptococ -hemolitic grupul A
C. Predispoziţia genetică
D. Vârsta
E. Sexul
Răspuns corect: B, C

32. Alegeţi, din cele propuse, criteriile MAJORE de diagnostic al febrei reumatismale:
A. Cardita
B. Febra
C. Coreea Sydenham
D. Eritemul marginat
E. Artralgia
Răspuns corect: A, C, D

33. Selectaţi criteriile doveditoare ale infecţiei cu streptococ din grupul A în diagnosticul
FRA:
A. Scarlatina recentă
B. Febra
C. Prezenţa sindromul inflamator
D. Cultura faringiană pozitivă pentru streptococ -hemolitic
E. Creşterea titrelor anticorpilor antistreptococici
Răspuns corect: A, D, E

34. Indicaţi trăsăturile specifice artritei din cadrul febrei reumatismale acute:
A. Afectarea simetrică
B. Caracterul migrator
C. Caracterul deformant
D. Fără sechele în evoluţie
E. Caracterul eroziv (radiologic)
Răspuns corect: B, D

35. Selectaţi valvele cel mai frecvent afectate în endocardita reumatică?


A. Mitrală
B. Tricuspidă
C. Aortică
D. Mitrală şi tricuspidă
E. Aortică şi pulmonara
Răspuns corect: A, C

36. Indicaţi fenomenele auscultative remarcate în endocardita reumatismală:


A. Modificarea suflurilor preexistente
B. Suflu sistolic apical
C. Frecătura pericardică
D. Apariţia suflurilor de dilataţie
E. Alterarea zgomotelor cardiace
Răspuns corect: A, B, E

37. Selectaţi tipurile de sufluri prezente în endocardita reumatismală:


A. Sistolic funcţional
B. Sistolic apical organic
C. Protodiastolic
D. Mezodiastolic apical
E. Diastolic în punctul Erb
Răspuns corect: B, D, E

38. Alegeţi fenomenele auscultative observate în miocardita reumatică:


A. Suflul sistolic
B. Suflul diastolic
C. Atenuarea zgomotului I
D. Atenuarea zgomotului II
E. Frecătura pericardică
Răspuns corect: A, C

39. La stabilirea diagnosticului de pericardită exsudativă contribuie:


A. Examenul auscultativ
B. Electrocardiografia
C. Echocardiografia
D. Radiografia cutiei toracice
E. Puncţia pericardului
Răspuns corect: C, D

40. Selectaţi enunţurile corecte privind mişcările coreice:


A. Sunt coordonate
B. Se afectează mişcările fine
C. Pot apărea în timpul somnului
D. Se poate afecta vorbirea
E. Se afectează mişcările membrelor
Răspuns corect: B, D, E

41. Alegeţi enunţurile corecte despre nodulii reumatici:


A. Sunt localizaţi în hipoderm
B. Sunt nedureroşi la palpare
C. Pielea este mobilă
D. Au diametru de 0,1-2 cm
E. Prezenţa lor semnifică afectarea cardiacă concomitentă şi este un indicator de severitate a
bolii
Răspuns corect: B, D, E

42. Indicaţi semnele echocardiografice ale endocarditei reumatice:


A. Îngroşarea bazală a valvelor
B. Îngroşarea marginală a valvelor
C. Regurgitarea
D. Hipochinezia valvelor
E. Vegetaţiile flotante valvulare
Răspuns corect: B, C, D

43. Indicaţiile pentru AINS în febra reumatismală acută sunt:


A. Cardita cu activitate minimă
B. Pancardita severă
C. Artrita fără cardită
D. Coreea Sydenham
E. Insuficienţa cardiacă
Răspuns corect: A, C
50. Durata profilaxiei secundare în febra reumatismală acută cu cardită şi valvulopatie
reumatismală reziduală este:
A. 3 ani de la ultimul atac reumatismal
B. 5 ani de la ultimul atac reumatismal
C. Cel puţin10 ani de la ultimul atac reumatismal
D. Până la atingerea vârstei de 21 ani
E. Până la atingerea vârstei de 40 ani
Răspuns corect: C, E

GUTA
COMPLIMENT SIMPLU
1. Selectaţi afirmaţia care caracterizează afectarea oculara în gută:
a. Sclerita
b. Episclerita
c. Glaucom
d. Nu este caracteristică
e. Cataracta
Răspuns corect: d

2. Care afectare renală poate fi observată în gută?


a. Glomerulonefrita mesangială
b. Glomerulonefrita proliferativă focală
c. Displazia chistică renală
d. Nefrolitiaza
e. Sindromul nefrotic
Răspuns corect: d

3. Care regiune articulară este cea mai frecvent afectată în gută?


a. Articulaţiile interfalangiene distale
b. Articulaţiile interfalangiene proximale
c. Articulaţiile metacarpofalangiene
d. Articulaţia genunchiului
e. Prima articulaţie metatarsofalangiană
Răspuns corect: e

4. Manifestarea musculară întâlnită în gută este:


a. Durerea musculară spontană
b. Nu este caracteristică
c. Atrofia musculară
d. Calcinoza intramusculară
e. Flegmonul intramuscular
Răspuns corect: b

5. În mecanismul de instalare a gutei rol primordial îl are:


a. Afectarea iniţială a celulei endoteliale
b. Penetrarea uraţilor în lichidul sinovial
c. Secreţia excesivă de către fibroblaşti a fibronectinei
d. Inhibarea fibroblaştilor de către mastocite
e. Împiedicarea dezvoltării fibrozei de către monocite
Răspuns corect: b

6. Printre criteriile diagnostice pentru gută se numără:


a) Limitarea mişcărilor în articulaţiile afectate
b) Poliartrita simetrică
c) Prezenţa tofilor, ce conţin microcristale de acid uric (confirmată microscopic)
d) Durerile lombare joase
e) Durerile calcanee
Răspuns corect: c
7. În tratamentul gutei sunt utilizate următoarele preparate, cu excepţia:
a) Antiinflamatoarelor steroidiene
b) Antiinflamatoarelor nesteroidiene
c) Imunosurpesoarelor
d) Colchicinei
e) Allopurinolului
Răspuns corect: c

8. Artralgiile în gută pot fi explicate prin:


a) Colagenarea sinovialei
b) Degenerarea proteoglicanilor cartilajului articular
c) Depunerea cristalelor de acid uric în articulaţii
d) Depunerea cristalelor de apatită în articulaţii
e) Osteoporoză subcondrală
Răspuns corect: c

9. Guta este o maladie determinată de anomalia înnăscută sau dobândită a


metabolismului:
f) Glucidic
g) Purinic
h) Hidric
i) Electrolitic
j) Energetic
Răspuns corect: b

10. Eroziunea osoasă „punched-out”, confirmată radiologic, este observată în:


k) Spondilită anchilozanta
l) Lupus eritematos sistemic
m) Artrită reumatoidă
n) Artrită reumatismală
o) Gută
Răspuns corect: e
COMPLIMENT MULTIPLU
11. Care preparate se folosesc în tratamentul accesului acut de gută?
a) Antiinflamatoare nesteroidiene
b) Antibacteriene
c) Colchicină
d) Imunosupresoarele
e) Metilprednizolon
Răspuns corect: a, c, e

12. Care dintre următoarele NU sunt efecte adverse ale terapiei cu Allopurinol?
a. Dispepsia
b. Hipotensiunea arterială
c. Hipoacuzia
d. Trombocitopenia
e. Leucopenia
Răspuns corect: b, c

13. Care dintre următoarele reprezintă criterii de diagnostic ale gutei acute elaborate de
către Colegiul American de Reumatologie (2002)?
a) Prezenţa cristalelor caracteristice de acidul uric în lichidul sinovial
b) Artrita simetrică: interesarea simultană bilaterală a aceloraşi articulaţii cu durata de cel
puţin 6 săptămâni
c) Inflamaţie articulară care atinge apogeul într-o singură zi
d) Prezenţa factorului reumatoid
e) Modificări radiografice demonstrând osteoporoza difuză
Răspuns corect: a, c

14. Tumefierea articulară în gută apare datorită:


a) Leziunilor microvasculare
b) Inflamaţiei sinovialei cu proliferarea sinoviocitelor
c) Osteoporozei epifizare
d) Permeabilităţii vasculare crescute cu acumulare de lichid sinovial bogat în uraţi
e) Lezării cartilajului articular
Răspuns corect: b, d

15. Cele mai frecvente localizări ale tofusurilor gutoşi sunt:


a) Bursa olecraniană a cotului
b) Pleura
c) Pericardul
d) Parenchimul pulmonar
e) Pavilionul urechii
Răspuns corect: a, e

16. Ce este caracteristic pentru artrita gutoasă cronică?


a) Afectarea poliartriculară
b) Afectarea simetrică
c) Afectarea articulaţiilor sacroiliace
d) Afectarea articulaţiilor carpo-metacarpiene
e) Deformităţile labei piciorului „picior gutos”, ale mâinilor – „mâna pseudoreumatoidă”
Răspuns corect: a, e

17. Tratamentul uricodepresiv în guta include administrarea de:


a) D-penicilamină
b) Colchicină
c) Allopurinol
d) Propranolol
e) Febuxostat
Răspuns corect: c, e

18. Afectarea neurologică la pacienţii cu gută este cauzată de:


a) Ateroscleroză a vaselor cerebrale
b) Chist popliteu disecant
c) Parapareză prin tofi în spaţiul extradural sau ligamentele galbene
d) Sindrom de canal carpian sau tarsian
e) Insuficienţă vertebro-bazilară
Răspuns corect: b, c, d

19. Pentru diagnosticul gutei explorările esenţiale sunt:


a) Electromiografia
b) Scintigrafia osoasă
c) Microscopia lichidului sinovial
d) Tomografia computerizată
e) Aprecierea acidului uric în ser şi urină
Răspuns corect: c, e

20. Care dintre cele enumerate sunt manifestări extraarticulare ale gutei?
a. Fibroza pulmonară
b. Glomerulonefrita
c. Hipertensiunea arterială
d. Tulburările de conducere (blocuri AV)
e. Nefrolitiaza
Răspuns corect: c, e

41. Tratamentul uricozuric în gută include:


a. D-penicilamină
b. Colchicină
c. Azatioprină
d. Benzbromaronă
e. Probenecid
Răspuns corect: d, e
21. Afectarea tegumentară în gută include următoarele:
a. Tofi subcutanaţi
b. Echimoze
c. Telangiectazii
d. Tofi intradermici
e. Erupţii papuloase
Răspuns corect: a,d

22. Criteriile diagnostice în gută sunt următoarele:


a. Prezenţa cristalelor de uraţi în lichidul sinovial
b. Conjunctivita
c. Glomerulonefrita
d. Mai mult de 1 acces de artrită acută în anamneză
e. Tumefierea asimetrică a unei articulaţii
Răspuns corect: a,d,e

23. Care preparate se folosesc în tratamentul accesului acut de gută?


a) Antiinflamatoare nesteroidiene
b) Antibacteriene
c) Colchicină
d) Imunosupresoare
e) Corticosteroizi
Răspuns corect: a, c, e

24. Contraindicaţii pentru tratamentul cu Allopurinol sunt:


a. Vârsta copilului
b. Perioada de alăptare
c. Hipertensiunea arterială
d. Tromboflebita acută
e. Sarcina
Răspuns corect: a, b, e

LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC


COMPLIMENT SIMPLU

1. Ce NU este caracteristic lupusului eritematos sistemic?


A. Pneumonita
B. Pericardita
C. Endocardita Libmann-Sacks
D. Endocardita eozinofilică
E. Miocardita
R: D

2. Ce modificare hematologică NU este caracteristică lupusului eritematos sistemic?


A. Leucocitoza
B. Leucopenia
C. Anemia hemolitică
D. Trombocitopenia
E. VSH crescut
R: A

3. Care valve cardiace se afectează mai frecvent în lupusul eritematos sistemic?


A. Aortice
B. Mitrale
C. Tricuspide
D. Pulmonare
E. Mitrale şi tricuspide
R: B

4. Semnul urinar al glomerulonefritei lupice, conform criteriilor diagnostice, este:


A. Hematuria
B. Leucocituria
C. Proteinuria
D. Uraturia
E. Bacteriuria
R: C

5. Celulele lupice reprezintă:


A. Macrofage, ce au fagocitat nucleele leucocitelor degradate
B. Aglomerări de limfocite
C. Polinucleare mature ce au fagocitat nucleele leucocitelor degradate
D. Aglomerări de nuclee ale leucocitelor degradate
E. Celule spumoase degradate
R: C

6. Ce afirmaţie este caracteristică lupusului eritematos?


A. IgG serică scade
B. Complexe imune circulante în limite normale
C. Titrul anticorpilor ANA creşte
D. IgM serică scade
E. Prezenta anticorpilor anti-CCP
R: C

7. Diagnosticul pozitiv de lupus eritematos sistemic necesită cel puţin câte criterii ACR
(1997)?
A. 3 criterii
B. 4 criterii
C. 6 criterii
D. 8 criterii
E. 11 criterii
R: B
8. Indicaţi doza de corticosteroizi unui bolnav cu nefropatie lupică severă:
A. 0,1-0,5 mg/kg/zi
B. 0,75 mg/kg/zi
C. 1,0-2,0 mg/kg/zi
D. 3,0-4,0 g/kg/zi
E. >4 g/kg/zi
R: C

9. Care fenomen este caracteristic lupusului eritematos sistemic?


A. Activarea limfocitelor T-helper
B. Activarea limfocitelor T-supresor
C. Inhibarea limficitelor B
D. Inhibarea limfocitelor T-kiler
E. Activarea limfocitelor T-citotoxice
R: A

10. Manifestarea cardiacă cea mai frecventă în lupusul eritematos sistemic este:
A. Miocardita
B. Endocardita lupică
C. Valvulopatiile
D. Pericardita
E. Aritmiile cardiace
R: D

11. Riscul de a dezvolta nefropatie lupică au pacienţii cu:


A. Anomalii urinare periodice
B. Titrul crescut de anticorpi anti ADNdc
C. Hipercomplementemie
D. VSH foarte crescut
E. Trombocitopenie
R: B

COMPLIMENT MULTIPLU
12. Manifestările pleuropulmonare ale lupusului eritematos sistemic se caracterizează prin:
A. Pneumonită
B. Pleurezie
C. Pneumonie lobară
D. Vasculită pulmonară
E. Insuficienţă respiratorie obstructivă
R:A,B,D

13. Tratamentul lupusului eritematos sistemic prevede următoarele obiective:


A. Ameliorarea manifestărilor clinice
B. Ameliorarea manifestărilor hematologice
C. Corecţia perturbărilor imune
D. Intervenţiile chirurgicale urgente
E. Prevenirea perturbărilor hemostatice
R: A,B,C

14. Manifestările neurologice în lupusul eritematos sistemic se caracterizează prin


următoarele:
A. Polineuropatie
B. Hemipareze
C. Convulsii
D. Pseudoepilepsie
E. Electroencefalogramă normală
R: A,B,C,D
15. Sindromul antifosfolipidic din lupusul eritematos sistemic se caracterizează prin
următoarele:
A. Avorturi spontane repetate
B. Test la lues fals pozitiv
C. Tromboze venoase şi arteriale
D. Titru crescut al anticorpilor anticardiolipinici IgG sau IgM
E. Titru scăzut al anticorpilor anti ADNdc
R: A,C,D

16. Următoarele afirmaţii cu referire la prezenţa anticorpilor în lupusul eritematos sistemic


sunt corecte:
A. Titrul anticorpilor antinucleari (ANA) este crescut
B. Titrul anti-ADNdc este crescut, frecvent se asociază cu nefropatia lupică
C. Anticorpii anti Ro (SS-A) apar în sindromul Sjögren şi lupusul neonatal
D. Anticorpii marker pentru lupus eritematos sistemic sunt anti-ADNdc şi anti-Sm
E. Anticorpii anti histone nu se asociază cu lupus medicamentos
R: A,B,C,D

17. Care din următoarele afirmaţii despre manifestările musculoscheletice ale lupusului
eritematos sistemic sunt adevărate:
A. Osteoporoza nu este caracteristică lupusului eritematos sistemic
B. Există o proporţionalitate între manifestările articulare şi gradul de activitate a lupusului
eritematos sistemic
C. Deformările articulare nu sunt caracteristice lupusului eritematos sistemic
D. Necroza aseptică osoasă poate fi rezultatul tratamentului îndelungat cu corticosteroizi
E. Deformarea articulaţiilor falangiene în forma de „gât de lebădă” este frecventă
R: C, D

18. Manifestările pleuropulmonare caracteristice lupusului eritematos sistemic sunt:


A. Alveolita alergică
B. Pneumonita
C. Pleurezia
D. Bronhopneumonia bacteriană
E. Pneumonia fungică
R: B, C

19. Pericardita lupică se manifestă prin:


A. Acumulări de lichid pericardic cu caracter de transsudat
B. Lichidul pericardic conţine mai mult de 20000 leucocite/mm3
C. Lichidul pericardic conţine CIC
D. Lichidul pericardic are culoare galbenă-verzuie
E. Evoluează în pericardita constrictivă
R: B, C

20. Anomaliile hematologice în lupusul eritematos sistemic sunt:


A. Leucocitoza
B. Leucopenia
C. Trombocitoza
D. Trombocitopenia
E. Limfocitoza
R: B, D

21. Complicaţiile puls-terapiei în lupusul eritematos sistemic pot fi:


A. Creşterea tensiunii arteriale
B. Miopatia
C. Crizele convulsive
D. Edemul tisular periferic
E. Agravarea evoluţiei lupusului eritematos sistemic
R: A, B, C, D
49. Preparatele imunosupresive recomandate în tratamentul lupusului eritematos sistemic
sunt:
A. Ciclofosfamida
B. Metotrexatul
C. Azatioprina
D. Mofetil micofenolatul
E. Vincristina
R: A, B, C, D
50. Tratamentul de menţinere a remisiunii lupusului eritematos sistemic include:
A. Prednisolon 20-30 mg/zi
B. Prednisolon 5-10 mg/zi
C. Metotrexat 7,5-20 mg/săptămână
D. AINS timp îndelungat
E. Ciclofosfamidă 1,0 gr i/v o dată în lună
R: B, C

SCLERODERMIA SISTEMICĂ
COMPLIMENT SIMPLU

1. Care dintre următorii factori NU favorizează apariţia sclerodermiei:


A. Policlorura de vinil
B. Hidrocarburile aromate
C. Uleurile toxice
D. Bleomicina
E. Prostaciclina
Raspuns: E

2. Sindromul CREST este o variantă a:


A. Sclerodermiei sistemice
B. Artritei reumatoide
C. Lupusului eritematos sistemic
D. Spondilitei anchilozante
E. Polimiozitei
Raspuns: A

3. Criteriile de diagnostic al sclerodermiei conform ACR/EULAR (2013) sunt următoarele, cu


excepţia:
A. Sindromului Raynaud
B. "Edemului dur", induraţiei tegumentelor
C. Pneumopatiei interstiţiale
D. Ulcerelor digitale
E. Disfagiei
Raspuns: E

4. Clinic, afectarea renală acută în sclerodermie se manifestă prin:


A. Hipertensiune arterială malignă
B. Calculi renali
C. Pielonefrită acută
D. Polichistoză renală
E. Nefroptoza
Răspuns: A
COMPLIMENT MULTIPLU

7. Care dintre cele enumerate constituie sindromul CREST:


A. Calcinoză subcutanată
B. Esofagopatie
C. Sclerodactilie
D. Rash facial
E. Teleangiectazii
Răspuns: A,B,C,E

8. Ce aspecte radiologice ale degetelor pot fi prezente la bolnavii cu sclerodermie:


A. Calcinoza ţesuturilor moi
B. Osteoliza falangelor distale
C. Contracturi
D. Osteofite
E. Periostită
Răspuns: A,B,C

11. Care dintre următoarele semne corespund afectării renale în sclerodermie:


A. Nefroptoza
B. Proteinurie
C. Leucociturie marcată
D. Hipertensiune arterială
E. Edeme palpebrale
Răspuns: B,D,E

13. Probele funcţionale respiratorii la bolnavii cu sclerodermie pot exprima:


A. Sindrom restrictiv
B. Tulburări de difuziune a gazelor
C. Desaturare la efort
D. Sindrom obstructiv
E. Proba Tiffeneau ≤70%
Răspuns: A,B,C

POLIMIOZITĂ/DERMATOMIOZITĂ
COMPLIMENT SIMPLU

2. Pacienţii ce pozitivează autoanticorpi anti-Jo-1 sunt diagnosticaţi cu:


A. Miozită asociată cu fibroză pulmonară interstiţială
B. Boală mixtă a ţesutului conjunctiv
C. Lupus eritematos sistemic
D. Sindromul Sjögren
E. Sindromul CREST
Răspuns: A

4. Pentru diagnosticul polimiozitei explorarea esenţială este:


A. Rezonanţa magnetică nucleară
B. Scintigrafia scheletului
C. Biopsia musculară
D. Tomografia computerizată
E. Aprecierea enzimelor pancreatice
Răspuns: C
COMPLIMENT MULTIPLU

5. Criteriile principale de diagnostic ale dermatomiozitei sunt următoarele:


A. Slăbiciunea musculara simetrică
B. Rash-ul cutanat heliotrop
C. Creşterea Creatinfosfokinazei în ser
D. Nivelul crescut de antistreptolizina-O în ser
E. Anomaliile elecroneuromiografice de tip neuropatic
Răspuns: A, B, C

6. Următoarele caracteristici definesc dermatomiozita:


A. Proces cronic supurativ
B. Proces difuz
C. Afectarea musculaturii extremităţilor
D. Afectarea pielii
E. Afectarea organelor interne
Răspuns: B,C,D,E

7. Care dintre următorii factori se presupune a fi implicaţi în apariţia dermatomiozitei:


A. Picornavirusii
B. Tabagismul
C. Predispunerea genetică
D. Administrarea de corticosteroizi
E. Abuzul de etanol
Răspuns: A,C

8. Manifestările musculare întâlnite în miopatiile inflamatorii sunt:


A. Durere musculară spontană
B. Dizartrie
C. Atrofie musculară
D. Calcinoză
E. Flegmon intramuscular
Răspuns: A,B,C,D

9. Aspectele anatomopatologice ale fibrei musculare striate în miopatiile inflamatorii sunt:


A. Atrofie musculară
B. Infiltraţie musculară cu limfocite
C. Necroză a fibrelor musculare
D. Vasculită cu tromboze plachetare
E. Microabcese musculare
Răspuns: A,B,C,D

13. În polimiozită imunosupresia se utilizează împreună cu corticoterapia în caz de:


A. Apariţie a pneumopatiei interstiţiale
B. Intoleranţă de megadoze de prednizon
C. Forme refractare la corticoterapie
D. Afectarea cordului
E. Insuficienţă renală
Răspuns: A,B,C,D
15. Manifestări cutanate patognomonice în dermatomiozită sunt:
A. Rash malar
B. Rash facial heliotrop
C. Eritem marginat
D. Papule Gottron
E. Eritem nodos
Răspuns: B,D

BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV


COMPLIMENT SIMPLU

1. Criteriile bolii mixte a ţesutului conjunctiv includ următoarele, cu excepţia:


A. Fenomenul Raynaud
B. Ulcere digitale
C. Sinovita
D. Sclerodactilia
E. Prezenţa anticorpilor anti-U1-RNP
Răspuns: B

2. Prezenţa anticorpilor anti-U1-RNP se asociază cu:


A. Afectare renală severă
B. Pneumopatie interstiţială
C. Prognostic relativ favorabil pentru afectări ale organelor
D. Prognostic nefavorabil pentru afectări ale organelor
E. Prognostic rezervat din cauza afectărilor musculoscheletale severe
Răspuns: C

3. Alegeţi manifestarea clinică specifică bolii mixte a ţesutului conjunctiv:


A. Ulcere digitale
B. Fenomen Raynaud
C. Papule Gottron
D. Noduli subcutanaţi
E. Artropatie Jacoud
Răspuns: B
COMPLIMENT MULTIPLU

4. Anomaliile imune înregistrate la pacienţii cu boala mixtă a ţesutului conjunctiv sunt:


A. Anticorpii antinucleari
B. Factorul reumatoid
C. Anticorpii anti-muşchi neted
D. Anticorpii antipeptida ciclică citrulinată
E. Anticorpii antihistone
Răspuns: A, B

5. Tratamentul pacienţilor cu boala mixtă a ţesutului conjunctiv include:


A. Corticoterapie
B. Preparate antibacteriene
C. Terapie biologică
D. Antiinflamatoare nesteroidiene
E. Imunosupresori/citostatici
Răspuns: A, D, E

SINDROMUL SJOGREN
COMPLIMENT SIMPLU

1. Modificarea oculară specifică sindromului Sjögren este:


A. Nevrita nervului optic
B. Retinopatia
C. Anomaliile ductului lacrimal
D. Xeroftalmia
E. Uveita anterioară
Răspuns: D

2. Modificarea bucală specifică sindromului Sjögren este:


A. Limba saburată
B. Paradontopatia
C. Xerostomia
D. Gingivita
E. Ulcerele palatului dur
Răspuns: C

3. Manifestări sistemice ale sindromului Sjögren sunt următoarele, cu excepţia:


A. Artrite neerozive
B. Pneumopatii interstiţiale
C. Acidoză renală tubulară
D. Purpură palpabilă
E. Endocardită neinfecţioasă
Răspuns: E

COMPLIMENT MULTIPLU

4. Următoarele glande pot fi afectate în cadrul sindromului Sjögren:


A. Sudorifice
B. Gastrice
C. Pancreatice
D. Timusul
E. Suprarenale
Răspuns: A, B, C

5. Următoarele modificări imune specifice pot fi observate în cadrul sindromului Sjögren:


A. Anticorpii antinucleari
B. Anticorpii anticentromer
C. Anticorpii anti-SS-A
D. Anticorpii histone
E. Anticorpii anti-SS-B
Răspuns: A, C, E

OSTEOARTROZĂ
COMPLIMENT SIMPLU

1. Zonele de apariţie a nodulilor Bouchard în osteoartroză sunt:


A. Articulaţiile interfalangiene proximale
B. Articulaţiile interfalangiene distale
C. Articulaţia genunchiului
D. Articulaţia cotului
E. Articulaţiile metatarsofalangiene
(A)

2. Care indici de laborator sunt caracteristici pentru osteoartroză?


A. Anemia
B. Leucocitoza
C. Leucopenia
D. Trombocitoza
E. Indicii normali
(E)

3. Afectarea căror articulaţii NU este caracteristică pentru osteoartroza primară


generalizată?
A. Articulaţiilor interfalangiene proximale
B. Articulaţiilor interfalangiene distale
C. Articulaţiilor radiocarpiene
D. Articulaţiilor genunchilor
E. Articulaţiilor coxofemurale
(C)

4. Alegeţi preparatul condroprotector utilizat în tratamentul osteoartrozei:


A. Diclofenac
B. Indometacina
C. Glucozamina
D. Ciclofosfamida
E. Hidroxiclorochina
(C)

5. Care preparat este utilizat cu scop de viscosuplimentare în osteoartroză?


A. Acidul hialuronic
B. Acidul ursodezoxicolic
C. Acidul aminocapronic
D. Acidul acidolactic
E. Acidul malonic
(A)

6. Redoarea matinală din osteoartroză durează:


A. 5-30 min
B. 30 min-1 oră
C. 1-2 ore
D. 2-5 ore
E. Toată ziua
(A)

7. Ce reprezintă metaloproteinazele?
A. Catepsine
B. Inhibitori tisulari fiziologici
C. Sisteme proteolitice produse de condrocit
D. Factori de creştere, implicaţi în homeostaza cartilajului
E. Citokine cu rol esenţial în metabolismul normal al ţesutului cartilaginos
(C)

8. Stadiului III al artrozei după Kellgren-Lawrence (1957) îi corespunde următoarele


caracteristici:
A. Lipsa modificărilor.
B. Îngustarea moderată a spaţiului articular, osteofite multiple.
C. Modificări radiologice incerte.
D. Modificări pronunţate (spaţiul intraarticular practic nu se determină, osteofite masive).
E. Modificări minimale – îngustarea neînsemnată a spaţiului intraarticular, osteofite unice.
(D)

9. Pentru osteoartroza nodulară este caracteristic:


A. Prezenţa osteoporozei difuze
B. Prezenţa nodulilor Heberden şi Bouchard
C. Deviaţia ulnară
D. Prezenţa chistului Baker
E. Deformarea articulaţiilor genunchilor.
(B)
10. Care articulaţie este mai rar afectată de osteoartroză?
A. Articulaţia talocrurală
B. Articulaţia sacrococcigiană
C. Articulaţia genunchiului
D. Articulaţia umărului
E. Articulaţia şoldului
(B)

COMPLIMENT MULTIPLU
11. Osteoartroza se prezintă frecvent prin pusee congestive declanşate de către:
A Fragmente de cartilaj detaşate şi migrate în cavitatea articulară
B Şoarecii articulari
C Precipitarea cristalelor de hidroxiapatită
D Precipitarea cristalelor de pirofosfat de calciu
E Atrofiile musculare
(A, B, C, D)

12. Sinovita în osteoartroză se caracterizează prin:


A Recrudescenţa durerii
B Hipertermie locală
C Hipotermie locală
D Reacţie exsudativă
E Creşterea cantităţii de lichid sinovial
(A, B, D, E)

13. Factorii de risc pentru osteoartroză sunt:


A. Microtraumatizarea continuă a articulaţiei
B. Sindromul de hipermobilitate
C. Infecţia cronică cu Streptococul β-hemolitic
D. Predispoziţia genetică
E. Obezitatea
(A, B, D, E)
14. La baza patogeniei osteoartrozei stau:
A. Defectele structurale ale colagenului.
B. Modificările metabolice ale cartilajului.
C. Mecanismele proceselor inflamatorii.
D. Procesul degenerativ secundar artritei microcristaline.
E. Procesul autoimun inflamator cronic.
(A, B)

15. Caracterul ereditar al osteoartrozei este mai remarcabil pentru:


A. Osteoartroza nodulară la nivelul mâinilor.
B. Artroza coloanei vertebrale.
C. Artroza genunchiului.
D. Coxartroza.
E. Artroza umărului.
(A, D)

16. Care modificări se produc la nivelul osului în osteoartroză?


A. Osteoporoza.
B. Osteocondensarea subcondrală.
C. Formarea osteofitelor.
D. Formarea chisturilor osoase.
E. Formarea sindesmofitelor.
(B, C, D)

17. Osteoartroza secundară include următoarele:


A. Osteoartroza posttraumatică.
B. Osteoartroza secundară afecţiunilor congenitale articulare.
C. Osteoartroza secundară afecţiunilor inflamatorii articulare.
D. Artroza nodulară a mânii.
E. Osteoartroza din cadrul maladiilor metabolice .
(A, B, C, E)

18. Pentru osteoartroza genunchiului sunt caracteristice următoarele:


A. Dureri de tip mecanic.
B. Limitări funcţionale.
C. Redoare articulară > 30 min.
D. Redoare articulară < 30 min.
E. Crepitaţie.
(A, B, D, E)

19. Care structuri articulare participă la mecanismul durerii în osteoartroză?


A. Capsula articulară.
B. Sinoviala.
C. Periostul.
D. Osul.
E. Cartilajul.
(A, B, C, D)

20. Care sunt de regulă primele simptome ce indică prezenţa osteoartrozei?


A. Durerea, care cedează în repaos
B. Tumefierea articulaţiei
C. Crepitaţia
D. Durerea la mişcări
E. Tulburări de statică
(A, D)

21. Factorii ce favorizează limitarea mobilităţii articulaţiei în osteoartroză sunt:


A. Durerea
B. Formarea osteofitelor.
C. Crepitaţia.
D. Îngroşarea capsulei articulare
E. Chistul Backer
(A, B, D)

22. Enumeraţi caracteristicele durerii de tip mecanic.


A. Se intensifică spre dimineaţa
B. Are tendinţă de ameliorare în repaus.
C.Se asociază cu redoare matinală mai mult de 1 oră.
D. Apare, de regulă, în rezultatul unei traume recente
E. Apare la mobilizarea articulaţiei.
(B, E)

23. Medicamentele cu acţiune “rapidă“ utilizate în tratamentul osteoartrozei sunt:


A. Acidul hialuronic
B. Analgezicele neopioide
C. Antiinflamatoarele nesteroidiene
D. Glucozamina
E. Condroitinsulfatul.
(B, C).

24. Care din metodele paraclinice sunt utilizate pentru vizualizarea cartilajului articular:
A. Examenul radiologic
B. Examenul ultrasonografic
C. Scintigrafia scheletului cu tehneţiu
D. Tomografia computerizată
E. Artroscopia
(B, D, E)

OSTEOPOROZA
COMPLIMENT SIMPLU
1. Osteoporoza este definită drept scăderea scorului T la DXA mai jos decât:
a. 1.0 DS
b. 1.1 DS
c. -1.5 DS
d. -2.0 DS
e. -2.5 DS
Răspuns corect: E

2. Aprecierea riscului de fracturi osteoporotice majore se efectuează cu ajutorul:


a. Examenului clinic
b. Instrumentului FRAX
c. Densitometriei DeXA
d. Densitometriei ultrasonografice
e. Radiografiei
Răspuns corect: B

3. Indicaţi expresia clinică a osteoporozei:


a. febra
b. fracturile de fragilitate
c. durere la percuţia osoasă
d. tetania
e. slăbiciunea pronunţată
Răspuns corect: B

4. Un scor T de -1.1 DS la densitometrie DXA a unei paciente de 65 ani corespunde:


a. valorilor normale
b. osteopeniei
c. osteoporozei
d. osteoporozei severe
e. valorilor crescute
Răspuns corect: B

5. Necesitatea zilnică a vitaminei D la persoane cu vârstă >50 ani este de:


a. 600 unităţi internaţionale
b. 700 unităţi internaţionale
c. 800 unităţi internaţionale
d. 900 unităţi internaţionale
e. 1000 unităţi internaţionale
Răspuns corect: C

6. Mecanismul de acţiune al denosumabului este:


a. blocant al TNF-α
b. antagonist IL-a
c. inhibitorul RANKL
d. modulator al acţiunii RANKL
e. antagonist al osteoprotegerinei
Răspuns corect: C

7. Scorul T la densitometria DXA este:


a. masa totală a ţesutului osos
b. riscul de fracturi de fragilitate în următorii 10 ani, exprimat în procente
c. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase (DMO) faţă de valoarea de
vârf la un individ tânăr sănătos
d. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase măsurate faţă de subiecţii
sănătoşi de aceeaşi vârstă şi sex
e. doza de iradiere utilizată
Răspuns corect: C

8. Scorul Z la densitometria DEXA este:


a. masa totală a ţesutului osos
b. riscul de fracturi de fragilitate în următorii 10 ani, exprimat în procente
c. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase (DMO) faţă de valoarea de
vârf la un individ tânăr sănătos
d. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase măsurate faţă de subiecţii
sănătoşi de aceeaşi vârstă şi sex
e. doza de iradiere utilizată
Răspuns corect: D

9. Selectaţi care din următoarele poate fi o localizare a fracturilor osteoporotice majore:


a. claviculă
b. calcaneu
c. mandibulă
d. 1/3 proximală a femurului
e. stern
Răspuns corect: D
COMPLIMENT MULTIPLU
14. Măsuri nefarmacologice de tratament al osteoporozei sunt:
a. activitatea fizică adecvată
b. excluderea fumatului, reducerea consumului de alcool şi cafea
c. reducerea exerciţiilor fizice
d. prevenirea căderilor
e. reducerea masei corporale
Răspuns corect: A, B, D

15. Grupuri de preparate folosite în tratamentul osteoporozei:


a. modulatorii selectivi ai receptorilor pentru estrogeni
b. condroprotectoarele orale şi locale
c. antiinflamatoare nesteroidiene
d. preparate biologice - antagoniştii RANKL
e. bisfosfonaţii
Răspuns corect: A, D, E

16. Selectaţi factorii de risc modificabili în osteoporoză:


a. sexul feminin
b. aportul insuficient de calciu
c. vârsta >65 ani
d. deficitul de vitamina D
e. fumatul
Răspuns corect: B, D, E

17. Selectaţi afirmaţii corecte referitoare la bisfosfonaţi:


a. au şi efect anabolic asupra osului
b. se acumulează puternic în ţesutul osos şi inhibă funcţia osteoclastelor
c. la nivel tisular are loc reducerea numărului şi activităţii unităţilor de remodelare
osoasă
d. biodisponibilitate redusă la administrare orală
e. sunt preparate de primă intenţie în tratamentul osteoporozei
Răspuns corect: B, C, D, E

18. Selectaţi bisfosfonaţii utilizaţi mai frecvent în tratamentul modern a osteoporozei:


a. alendronat
b. etidronat
c. zoledronat
d. clodronat
e. ibandronat
Răspuns corect: A, C, E

19. Instrumentul de calculare a riscului de fracturi FRAX ia în calcul:


a. Anamnesticul pozitiv de fractură de şold la părinţi
b. datele antropometrice
c. durata menopauzei
d. cauze care ar putea duce la osteoporoză secundară
e. densitatea minerală osoasă
Răspuns corect: A, B, D, E

20. Care sunt afirmaţiile corecte pentru vârful masei osoase:


a. reprezintă masa osoasă acumulată în timpul creşterii organismului
b. factorul genetic este principalul determinant al ei
c. este atinsă în a 3-a decada de viaţă
d. depinde în primul rând de factorii de mediu
e. deobicei este mai joasă la bărbaţi
Răspuns corect: A, B, C

21. Selectaţi afirmaţiile corecte despre denosumab:


a. este un agent biologic
b. poate fi folosit drept agent de primă linie în tratamentul osteoporozei
c. are complianţă înaltă datorată regimului de administrare
d. are rată redusă a reacţiilor adverse
e. este contraindicat în perioada postmenopauzală
Răspuns corect: A, B, C, D

24. Activitatea osteoclastelor este stimulată de:


a. RANKL
b. osteoprotegerina
c. parathormon
d. IL-1, IL-6
e. testosteron
Răspuns corect: A, C, D

25. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la osteoporoză:


a. incidenţa creşte odată cu vârsta
b. preponderent sunt afectaţi bărbaţii
c. diagnosticul precoce se stabileşte cu ajutorul datelor radiologice
d. densitatea minerală osoasă creşte
e. expresia clinică a bolii sunt fracturile de fragilitate
Răspuns corect: A, E

26. Osteoporoza se poate manifesta prin:


a. Accentuarea cifozei toracice
b. Dureri pe parcursul coloanei vertebrale
c. Tumefierea articulară
d. Scăderea în înălţime cu 2,5 cm în decurs de un an
e. Dezvoltarea anemiei feriprive
Răspuns corect: A, B, D

27. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la fracturile vertebrale din osteoporoză:


a. în cele mai multe cazuri pacienţii pot identifica momentul fracturii
b. durerea poate fi de intensitate joasă
c. netratată, durerea cedează de obicei după 2-6 săptămâni
d. pot duce la accentuarea cifozei toracice, scăderi în înălţime
e. pot fi tratate cu injecţii de polimetilmetacrilat în corpurile vertebrale
Răspuns corect: B, C, D

28. Faze ale ciclului de remodelare osoasă sunt


a. inducţie
b. activare şi resorbţie
c. inversie şi formare osoasă
d. mineralizare
e. constituire
Răspuns corect: B, C, D
33. Care medicamente osteoformatoare cunoaşteţi?
a) Parathormonul
b) Vitamina D
c) L-tiroxina
d) Steroizii anabolizanţi
e) Glucocorticosteroizii
Răspuns corect: a, b, d

35. Scăderea osteoformării se produce prin:


a) Scăderea sintezei proteice
b) Reducerea factorilor de creştere
c) Scăderea numărului osteoblastelor
d) Scăderea numărului osteoclastelor
e) Creşterea sintezei colagenului
Răspuns corect: a; b; c
TESTE VASCULITE
COMPLIMENT SIMPLU

2. Care din următoarele vasculite face parte din vasculitele cu afectarea vaselor de calibru
mare?
A. Poliarterita nodoasă
B. Arterita Takayasu
C. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener)
D. Vasculita cu IgA (Henoch-Schönlein)
E. Vasculita crioglobulinemică asociată cu infecţia cu virusul hepatitei C.
Răspuns corect: B

5. Care din următoarele mecanisme patogenetice NU este caracteristic pentru vasculitele


sistemice?
A. Formarea complexelor imune circulante şi depozitarea lor în peretele vascular
B. Dezvoltarea unui proces inflamator cronic în peretele vasului
C. Tulburări ischemice în ţesuturile adiacente vasului afectat
D. Formarea de granuloame
E. Degenerescenţa progresivă a ţesutului conjunctiv.
Răspuns corect: E.

6. Care din următoarele manifestări clinice NU este propriu vasculitelor sistemice?


A. Absenţa pulsului sau deficitul de puls
B. Purpura palpabilă
C. Mononevrita multiplă
D. Rash-ul malar
E. Pierderea ponderală
Răspuns corect: D.

8. Care din următoarele afirmaţii este corectă pentru tabloul clinic al vasculitelor vaselor de
calibru mic?
A. Purpura palpabilă este o expresie rar întâlnită în vasculitele vaselor de calibru mic
B. Un semn clinic specific este deficitul sau chiar lipsa pulsului
C. Pe traseul vaselor de calibru mic pot fi depistaţi noduli, ce reprezintă anevrisme ale peretelui
vascular D. Este caracteristică mononeurita multiplă
E. Afectarea vaselor nu este însoţită de manifestări ischemice tisulare
Răspuns corect: D

9. Care manifestare clinică este considerată patognomonică pentru poliarterita nodoasă?


A. Livedo reticularis
B. Artritele
C. Nodulii subcutanaţi
D. Glomerulonefrita
E. Iridociclita
Răspuns corect: C
11. Care din următoarele manifestări clinice NU fac parte din criteriile ACR pentru
granulomatoza cu poliangeită (Wegener)?
A. Modificări inflamatorii ale cavităţii bucale şi nazale (ulcere dureroase, eliminări purulente sau
hemoragice)
B. Mialgii difuze, astenie musculară, dureri ale membrelor inferioare
C. Modificări în sedimentul urinar (hematurie sau cilindri hematici)
D. Modificări radiologice în plămâni (noduli, infiltraţii, cavităţi)
E. Rezultatul biopsiei cu depistarea granuloamelor, a vasculitei leucocitoclastice şi necrozei.
Răspuns corect: B

15. Vasculita prin depozite de IgA (Henoch-Schönlein) face parte din:


A. Vasculitele vaselor de calibru mare
B. Vasculitele de calibru mediu
C. Vasculitele de calibru mic
D. Vasculitele cu afectarea vaselor de calibru variat
E. Vasculitele ANCA - pozitive
Răspuns corect: C

16. Manifestările cutanate şi gastrointestinale la pacienţii cu vasculita IgA (Henoch-Schönlein)


sunt consecinţa:
A. Acţiunii nemijlocite a toxinelor microbiene la nivel tisular
B. Acţiunii complexelor imune circulante ce induc inflamaţie în peretele vascular
C. Leziunilor induse de către expunerea excesivă la razele ultraviolete
D. Acţiunii lezionale a anticorpilor către celula endotelială
E. Acţiunii nemijlocite a unor medicamente, vaccine

Răspuns corect: B

18. Care din medicamentele enumerare mai jos NU sunt utilizate în tratamentul vasculitei prin
IgA (Henoch-Schönlein)?
A. Corticosteroizii
B. Antibioticele
C. Dezagregantele (dipiridamolul, pentoxifilina)
D. Alopurinolul
E. Ciclofosfamida
Răspuns corect: D

19. Care modificare a parametrilor hemoleucogramei este deosebit de caracteristică pentru


granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg – Strauss)?
A. Leucocitoza
B. Trombocitopenia
C. Limfopenia
D. Eozinofilia
E. Monocitoza
Răspuns corect: D

COMPLEMENT MULTIPLU
1. Care din următorii factori sunt implicaţi în dezvoltarea vasculitelor sistemice?
A. Administrarea unor medicamente
B. Prezenţa în antecedenţă a infecţiei virale hepatice cronice (HBV, HCV)
C. Tulburări ale metabolismului lipidic
D. Consumul cronic de alcool
E. Dezechilibrul nivelului vitaminei D.
Răspuns corect: A,B

2. Prezenţa căror markeri imunologici determină divizarea vasculitelor de calibru mic în 2


categorii?
A. Anticorpi antinucleari (ANA)
B. Anticorpi anti ADN dublu catenari
C. Anticorpi către citoplasma neutrofilică (ANCA)
D. Markerii imuni ai prezenţei infecţiei cu virusurile hepatice B şi C
E. Complexele imune circulante (CIC)
Răspuns corect: C, E

4. Care din următoarele vasculite sistemice NU fac parte din categoria celor ANCA pozitive?
A. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener)
B. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-Strauss)
C. Poliangeita microscopică
D. Poliarterita nodoasă
E. Vasculita cu IgA (Henoch-Schönlein)
Răspuns corect: D,E

7. Peretele vascular la pacienţii cu vasculite sistemice este afectat prin următoarele căi:
A. Prin intermediul anticorpilor specifici cum ar fi ANCA, anticorpii către celula endotelială
B. În consecinţa expunerii excesive la razele ultraviolete
C. Prin afectarea directă a peretelui vascular de către anumiţi agenţi infecţioşi
D. Prin intermediul unui proces vasospastic primar
E. Prin intermediul citokinelor proinflamatorii şi a celulelor de adeziune
Răspuns corect: A, C, E

8. Care din următoarele evenimente patogenetice survin în mecanismul dezvoltării vasculitelor


sistemice?
A. Lezarea ţesuturilor moi de către infiltrate limfocitare
B. Afectarea peretelui vascular prin intermediul complexelor imune circulante
C. Fibrozarea excesivă a peretelui vascular
D. Tulburările ischemice ale ţesuturilor adiacente vaselor afectate
E. Formarea granuloamelor
Răspuns corect: B, D, E

11. Care din următoarele investigaţii instrumentale sunt utile în diagnosticul vasculitelor
sistemice?
A. Osteodensitometria DXA
B. Ultrasonografia Doppler a vaselor magistrale
C. RMN – angiografia
D. Bronhoscopia cu lavajul bronhoalveolar
E. Scintigrafia scheletului
Răspuns corect: B, C, D

12. Care din următoarele medicamente NU au aplicaţie în tratamentul vasculitelor sistemice?


A. Rituximabul
B. Corticosteroizii
C. Sulfasalazina
D. Condroitin sulfatul
E. Ciclofosfamida
Răspuns corect: C,D

16. Care din următorii parametri clinici fac parte din criteriile poliarteritei nodoase?
A. Pierderea progresivă a masei corporale
B. Artrita simetrică, erozivă la nivelul articulaţiei mânii
C. Astenia musculară, mialgiile la nivelul membrelor inferioare
D. Hipertensiunea arterială diastolică mai mare de 90 mmHg
E. Ulceraţiile bucale
Răspuns corect: A,C,D

18. Care din următoarele manifestări clinice şi paraclinice fac parte din criteriile ACR de
diagnostic al granulomatozei cu poliangeită (Wegener)
A. Ulceraţiile corneei şi keratita
B. Modificările inflamatorii ale cavităţii nazale şi bucale (ulceraţii, eliminări purulente şi/sau
hemoragice)
C. Sindromul nefrotic
D. Modificările radiologice pulmonare sub formă de noduli, infiltrate, cavităţi
E. Hematuria sau cilindrii hematici
Răspuns corect: B,D,E
20. Care din următoarele manifestări clinice sunt proprii poliangeitei microscopice?
A. Microhematurie, proteinurie
B. Stenoze ureterale
C. Mononevrita multiplex
D. Leziuni ale mucoasei nazale cu perforarea septului nazal
E. Hepato- şi splenomegalie.
Răspuns corect: A,B,C

22. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru vasculita prin IgA (Henoch-Schönlein)
A. Este una din cele mai rare vasculite sistemice
B. Afectează de regulă vasele de calibru mic (capilare, venule, arteriole)
C. Este mai frecventă în rândul persoanelor de vârstă tânără şi la copii decât la vârstnici.
D. Face parte din vasculitele CIC - asociate
E. Are de regulă un prognostic nefavorabil pentru viaţă
Răspuns corect: B, C, D

23. Factorii etiologici suspectaţi în etiologia vasculitei prin IgA (Henoch-Schönlein) sunt:
A. Factorul bacterian (Streptococi, stafilococi, Micoplasme, Legionella al.)
B. Factorul viral (Virusul Epstein-Barr, Parvovirusul B19 et al.)
C. Tulburările endocrine (disfuncţie tiroidiană, dezechilibru estrogenic, androgenic)
D. Corelaţia cu antigenul HLA-B27
E. Administrarea unor medicamente, vaccinări
Răspuns corect: A, B, E

26. Care din organele viscerale pot fi frecvent afectate la pacienţii cu vasculita prin depozite de
IgA (Henoch-Schönlein)?
A. Tractul gastrointestinal
B. Sistemul hepatobiliar
C. Rinichii
D. Cordul
E. Plămânii
Răspuns corect: A, C

27. Care din următoarele afirmaţii despre granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-
Strauss) sunt adevărate?
A. Face parte din vasculitele ANCA – pozitive
B. Este o vasculită indusă de prezenţa complexelor imune circulante
C. Face parte din vasculitele granulomatoase
D. Nu este asociată cu afectări ale tractului respirator
E. Pacienţii frecvent suferă de astm bronşic
Răspuns corect: A,C,E

29. În care din următoarele vasculite sistemice este mai sever afectat sistemul respirator?
A. vasculita prin depozite IgA (Henoch-Schönlein)
B. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-Strauss)
C. poliarterita nodoasă HBV- asociată
D. granulomatoza cu poliangeită (Wegener)
E. poliarterita nodoasă neasociată cu infecţia HBV.
Răspuns corect: B,D