Sunteți pe pagina 1din 3

Asupra unor puncte de concurenţă ale unui triunghi

Dan POPESCU1

Omagiu adus lui Cezar Coşniţă,


la centenarul naşterii sale
Abstract. Some remarkable points in the geometry of triangle are presented in a unified way,
as being Jacobi points in particular positions.
Keywords: Jacobi point, Fermat-Torricelli point, Napoleon′ s point, Vecten′ s point, Morley′ s
point, Coşniţă′ s point.
MSC 2000: 51M04.

Nota ı̂şi propune o abordare metodologică unitară şi accesibilă a câtorva probleme
de concurenţă din geometria elementară a triunghiului.
Următorul rezultat este atribuit matematicianului german Carl Gustav Jacob
Jacobi (1804-1851). Mai este numit şi teorema Fermat-Torricelli generalizată ([2]).
Teorema 1. Fie triunghiul ABC şi punctele A′ , B ′ , C ′ din planul său ı̂ncât
Ö
A′ BC ≡ CÖ′ BA, B
Ö ′ CA ≡ AÖ ′ CB şi C
Ö ′ AB ≡ B
Ö ′ AC. Atunci dreptele AA′ , BB ′ şi

CC sunt concurente ı̂ntr-un punct J, numit punctul lui JACOBI.
Demonstraţie. Să analizăm doar cazul AA′ ∩ [BC] = {A1 } şi BC ∩ (AA′ ) ̸= θ,
celelalte cazuri presupunând raţionamente similare. A
Dacă α = m(B Ö′ AB), β = m(A Ö ′ BC), γ = m(B Ö′ CA), a B
′ ′ a
A1 B A[ABA ] AB · A B sin(B + β) B1
atunci = ′
= . Se
A1 C A[ACA ] AC · A′ C sin(C + γ) C C 1
obţin relaţii analoage relativ la punctele B1 ∈ AC şi
A1 B B1 C C1 A g
C1 ∈ AB şi se verifică uşor că · · = b
A1 C B1 A C1 B g C
1. Conform reciprocei teoremei lui Ceva, dreptele B b A1
AA1 , BB1 şi CC1 sunt concurente.
De observat că punctul J poate fi şi ı̂n exteriorul A
triunghiului ABC.

Particularizând α, β, γ, vom obţine mai multe puncte remarcabile ale triunghiului.


I. Punctul lui Fermat. În exteriorul triunghiului ABC se construiesc triunghiu-
rile echilaterale A′ BC, B ′ AC şi C ′ AB. Evident, perechile de semidrepte ([AB ′ , [AC ′ ),
([BA′ , [BC ′ ) şi ([CA′ , [CB ′ ) sunt izogonale pentru unghiurile triunghiului A,b BÒ şi,

Ò ′ ′ ′
respectiv, C. Atunci, dreptele AA , BB şi CC se intersectează ı̂ntr-un punct F ,
punctul lui FERMAT.
O chestiune conexă acestui rezultat o constituie problema găsirii unui punct P
din interiorul unui triunghi ABC cu toate unghiurile de măsură mai mică decât 120◦ ,
astfel ca suma P A + P B + P C să fie minimă. Acest punct a fost cercetat şi de
E. TORRICELLI. Dacă P ∈ Int(△ABC) şi triunghiul BP C se roteşte cu 60◦ ı̂n
jurul lui B, atunci P A + P B + P C = P A + P P ′ + P ′ C ′ . Aşa că suma este minimă,
1 Profesor, Colegiul Naţional ”Ştefan cel Mare”, Suceava

107
dacă şi numai dacă P, P ′ sunt pe CC ′ . Astfel, punctul lui TORRICELLI coincide cu
punctul lui FERMAT.
II. Punctul lui Napoleon. Dacă pe laturile triunghiului ABC şi ı̂n exte-
riorul lui se construiesc trei triunghiuri echilaterale cu centrele B, E şi F , atunci
dreptele AD, BE şi CF sunt drepte concurente ı̂ntr-un punct N , numit punctul lui
NAPOLEON, după numele ı̂mpăratului Franţei NAPOLEON BONAPARTE.
Triunghiul echilateral cu centrul D are o latură [BC], cel cu centrul E are o latură
[AC] şi cel cu centrul F are o latură [AB]. Deci şi punctul lui NAPOLEON este tot
un punct JACOBI. Totodată, triunghiul △DEF este şi el echilateral, după cum se
deduce prin calculul unei singure lungimi DE.
III. Punctul lui Vecten. Dacă pe laturile triunghiului ABC şi ı̂n exteriorul
lui se construiesc pătrate cu centrele D, E şi F atunci dreptele AD, BE şi CF sunt
drepte concurente ı̂n punctul V , numit punctul lui VECTEN, fiind pus ı̂n evidenţă de
profesorul francez de liceu M. VECTEN (1812).
IV. Punctul lui Morley. Acesta este un alt punct de tip JACOBI. În 1899,
profesorul FRANK MORLEY (1860-1937) a arătat că trisectoarele unghiurilor unui
triunghi ABC determină un triunghi echilateral A′ B ′ C ′ , iar AA′ , BB ′ şi CC ′ sunt
drepte concurente ı̂ntr-un punct, numit punctul lui MORLEY.
V. Punctul lui Coşniţă şi dualul său. Spre deosebire de dualul său, acesta
nu-i punct de tip Jacobi; ı̂nsă, ı̂n [2] se dă rezultatului lui Coşniţă o demonstraţie pe
baza Teoremei 1. Vom prezenta o alta, directă şi simplă.
Teorema 2 (Coşniţă). Fie triunghiul ABC, O centrul cercului circumscris tri-
unghiului, OA , OB şi OC centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor OBC, OAC
şi OAB, respectiv. Atunci dreptele AOA , BOB şi COC sunt concurente ı̂n punctul
K1 , numit punctul lui COŞNIŢĂ.

Demonstraţie. Se consideră A′ = AOA ∩ BC A

şi punctele B ′ , C ′ definite analog. Avem m(BOC)


× =
OC OB
Ø ◦
2A etc. Se deduce că m(BOA C) = 360 − 4A. C O
B

Ø) = 2A − 90◦ . Apoi,
Ø) = m(BCO
Astfel, m(CBOA A
Ø) = sin(B + 2A − 90◦ ) = cos(A − C). Analog,
sin (ABO A B A C

Ø
A B A[ABO A ]
sin (ACOA ) = cos(A − B). Deci, ′ = = O A
AC A[ACOA ]
AB · BOA sin(ABO
Õ )
A c cos(A − C) B′C a cos(B − A) C ′A
= . Analog, ′ = şi ′ =
AC · COA sin(ACO
Õ )
A
b cos(A − B) BA c cos(B − C) CB
b cos(C − B)
şi concurenţa este evidentă, conform reciprocei teoremei lui Ceva.
a cos(C − A)
Teorema 3. Dacă I este centrul cercului ı̂nscris ı̂n triunghiul ABC, IA , IB
şi IC sunt centrele cercurilor ı̂nscrise triunghiului IBC, IAC şi, respectiv, IAB.
Atunci dreptele AIA , BIB şi CIC sunt concurente ı̂ntr-un punct K2 , numit punctul
lui COŞNIŢĂ dual.

108
A B
Demonstraţie. Se observă că K2 este un punct Jacobi cu α = , β = ,
4 4
C
γ= .
4

În [1], articol recent apărut, sunt date un număr mare de rezultate ı̂nrudite cu
teorema lui Coşniţă (printre care şi Teorema 3, cu o demonstraţie diferită).

Bibliografie
1. C. Barbu - Variaţiuni pe tema punctului lui Coşniţă, GM(B)-4/2010, 180-185.
2. M. de Villiers - A Dual to Kosnita′ s Theorem,, Math. and Inf. Quart., 6(1996),
169-171.

IMPORTANT
• În scopul unei legături rapide cu redacţia revistei, pot fi utilizate următoarele
adrese e-mail: t birsan@yahoo.com şi profgpopa@yahoo.co.uk . Pe
această cale colaboratorii pot purta cu redacţia un dialog privitor la ma-
terialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc. Sugerăm cola-
boratorilor care trimit probleme originale pentru publicare să le numeroteze
şi să-şi reţină o copie xerox a lor pentru a putea purta cu uşurinţă o discuţie
prin e-mail asupra acceptării/neacceptării acestora de către redacţia revistei.

• La problemele de tip L se primesc soluţii de la orice iubitor de matematici


elementare (indiferent de preocupare profesională sau vârstă). Fiecare dintre
soluţiile acestor probleme - ce sunt publicate ı̂n revistă după un an - va fi
urmată de numele tuturor celor care au rezolvat-o.

• Adresăm cu insistenţă rugămintea ca materialele trimise revistei


să nu fie (să nu fi fost) trimise şi altor publicaţii.

• Rugăm ca materialele tehnoredactate să fie trimise pe adresa redacţiei


ı̂nsoţite de fişierele lor (de preferinţă ı̂n LATEX).

• Pentru a facilita comunicarea redacţiei cu colaboratorii ei, autorii materi-


alelor sunt rugaţi să indice adresa e-mail.

109