Sunteți pe pagina 1din 12

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA


FACULTATEA ,,RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE ŞI JURNALISM”

REFERAT
LA DISCIPLINA: Atelier de creație (genurile presei)

TEMA: Genurile presei

AUTOR: DOROŞ STANISLAV GRUPA J31

COORDONATOR: Tatiana Spătaru

CHIŞINĂU 2019
GENURILE PRESEI

Genurile presei este un proces cultural de lunga durata care acunoscut


in ultima vreme o dezvoltare fara precedent datorita perfomantei
tehnicilor de comunicare prin intermediul carora informati circula peste
tot.
Se clasifica in doua mari grupe:
-genuri informative
-genuri comentative
A)Genurile informative au ca principal scop difuzarea informatiei
din cele mai diverse domeni:cultural,politic,economic,social,stiintific
religios,e.t.c.
Inca de la primale teori aparute in lume genurile presei informative
au ocupat spati largi si aceasta tendinta sa accentuat odata cu trecerea
timpului.
Cele dintai publicati rom sunt :curierul rom 1829,albina rom
1829,gazeta din transilvania 1837
Centrul informativ principal in mass-madia este stirea care raspunde
la urmatoarele intrebari:cine ,ce,cand,unde,cum,de ce.
B)Genurile
comentative:articolul,documentarul,pamfletul,anchete,cronice,eseul,edit
orialul
Fiecare cu specificul sau avand comuna ponderea concordata
argumentatiei adica raspunsurile la intrebarile:de ce si cum?
Intro modalitate sau alta principalele genuri se regasesc in in treaga
presa
ELEMENTELE UNEI STIRI

Elem unei stiri indiferent de canalul de difuzare sunt contribuite din


rasp pe care jurnalistul trbuie sa la gaseasca la intrebarile ce i le pune
cititorul:cine,ce,unde,cand ,de ce,cum?fara rasp la aceste intrebari sau la
cel pitin 4 dintre ele nu poate exista o stire de presa
Stirea are urmatoarele surse
-sursa directa
-sursa indirecta
-sursa identificata
-sursa neidentificata
Stirea =noutate, relatarea unor evenimente recente pt a avea
caracter de stire ceea ce relateza trebuie sa fie :actual,in curs de
desfasurare, la zi,important ,semnificativ,neobisnuit
Stirea este un fapt sau o idee precisa care intereseaza sau va
interesa un nr mare de cititori.stirea relateaza evenimente semnificative
care prezinta interes pt public..relatarea aspectelor semnificative ale
unor intamplari actuale
Stirea apare la confluenta a 3 elemente semnificative
-un eveniment
-o informatie
-un public cititor caruia i se adreseaza
-comunicarea in masa in sistemul mass-media
SCHEMA COMUNICARI JURNALISTICE DE
GEOGE GERBNER

EVENIMENT

INSTANTA DE DISCUR

EMITATOR

EXPRESIE CODARE
CONTINUTUL

DISCURS

CANAL MEDIA

RECEPTOR

DECODARE

DECODIFICARE

In procesul com vom avea la un capat activitatea de codare de selectare


a acelor forme sa dea expresie continutului iar la capatul celalalt se
afla activitatea de decodare realizata de catre receptori si raportata la un
cod comun de semne ..in cazul in care informatia va cuprinde multi
termeni neologici sau de specialitate exista riscul sa nu se poata realiza
decodarea si decodificarea textului mesajului de aceea se inpune
explicarea acestor termeni fie in paranteza fie prin trimiterea la un subrol
toate acestea au un rol esential intrun discurs jurnalistic
George Gerbner in 1964 in lucrarea despre modelul general al com. In
mass- media considera ca jurnalistul sau comunicatorul in general
percepe un eveniment si reactioneaza cu mijloace specifice pt a pune
la dispozitia receptorilor intro anumita forma si intrun anumit context
un anumit continut a carui transmitere poate aveaconsecinte sau nu
asupra cititorilor

Predocumentarea si documentarea
Prima etapa in procesul com. poarta numele de predoc. Si este
momentul in care un com. sau un jurnalist dupa ce a primit sarcina de a
scrie despre un eveniment face primele demersuri de a descoperi daca
au mai existat relatari anterioare cu privire la subiect sau daca au mai
existat informati cu subiecte asemanatoare date de alti jurnalisti. De
asemenea jurnalistul poate initia si o competitie intre evenimentul
despre care trebuie sa scrie si evenimentele similare din alte tari.
El colecteaza mat diverse care constau in.cifre, nume ,citate ,nr de
tel,informati culese de pe net,imgini,e.t.c.
Documentarea etapa esentiala pt redactarea unui produs
jurnalistic sau de relati publice ea se poate face direct la locul
evenimentuluisau indirect prin persoane care au participat la
desfasurarea evenimentilui,intrun cadru general de informatie ,baza de
date. Inregistrarea datelor si pracesul documentari trebuie facuta cu
exacticitate altfel mes. scris sau transmis criticilor venite din partea
specialistilor..pt a evita astfel de situati se recurge la metode moderne de
unregistrare audio-video,.este necesar ca datele colectate sa fie fixate pt
ca informatiile respective sa mai poata fi pastrate in fisiere personale pe
calculator ,.aceste informati pot fi utile in cazul unor documentarial unor
constructi sau a unor discursuri ulterioare.

FORME SI STRUCTURI ALE TEXTULUI JURNALISTIC


CUPRINDE :
1.Titlu –atraga atentia
2.titrajul-supratitlu,subtitlu
3.lesd-ul sau sapoul-textul plorat intre titlu si articol
4.textul propriu-zis-parte esentiala a articolului
5.finalul articolului sub forma unei concluzi generale scolaresc si o trusa
finala care inchide escul discursiv,articolul poate fiinsotit de imagini
semnificative
Textele ce alcatuiesc continutul unui ziar sunt acceptate ca articole
daca raspund formal uneia din schemele titlu-text sau titlu-sapou-text
sunt semnate iar atunci cand sunt semnate reprezinta punctul de vedere
al redactiei si informeaza despre evenimentele actualitati.
Ierearhizarea informatiilor dupa schemele precizate mai sus ,este
necesara pt organiz lecturi, pe de o parte , si pt captarea atentiei
cititorului, care are anmite asteptari de lectura,pe de alta parte.

10.TITLU MATERIALELOR PUBLICISTICE

Titlu este un inceput de contract intre jurnalist si cititor


Titlu este foarte important unul scris pe prima pag atrage atentia un
titlu bun are urmatoarele conditii:
-sa nu fie lung-7 cuvinte
-sa nu fie prea scurt
-sa nu fie banal ,previzibil ,neinteresant
-sa nu fie metafonic ,abstract ,nesiner imoral
Titlu este de 2 tip:
-informative redau in cateva cuvinte esenta articolului trebuie sa fie usor
de inteles
-incitative menite sa atrga atentia prin jocuri de cuvinte este scurt direct
si uneori socant, este specific presei de senzatie ,umorul si talentul fac
diferenta intre titlurile remarcabile si cele usor senzationale .
In presa pot fi identificate multe procedee de scriere a unui titlu
-titlu rezumat
-titlu citat se fol la interviuri
-jocul de cuvinte
-titlu prin cupura scurt si direct este folosit in presa cotidiana.

ROLUL SAPOULUI SI REALIZAREA UNUI ARTICOL

Sapoul este textul de sine statator care rezuma si atrege atentia


cititorului aspra a ceea ce este considerat de jurnalist a fi cel mai
inportant element fapt al unui articol sapoul este independent de restul
textului ,nu trebuie confundat cu primu paragrsf si se ppate spune ca are
pe langa functia de informare si o functie publicitara –polarizeaza atentia
cititorului si simplifica intelegerea articolului.
Se construieste din unul sau doua paragrafe este specific reportajului
anchetei ,interviului, in general al articolelor mai mari de 2000-3000 de
semne si situati de la care pleaca autorul
ROLUL LEAD-ULUI INTR-UN ANSAMBLU
PUBLICISTIC

Leadul este primul paragraf al textului rezuma si precuzeaza


evenimentul ,actiunea si identifica autorii sau persoanele implicate.

FORME ALE GENURILOR PRESEI

Genuruile presei este un procecs cultural de lunga durata care a


cunoscut in ultima vreme o dezvoltare fara precedent ,datorita
performantei tehnicilor de comuninare prin intermediul carora
informatia circula peste tot mapamontul cu o viteza uluitoare .
In mass-media actuala sunt doua tendinte actuale:
1.Genuri presei de informare sau investigare se materializeaza in
genurile de presa care au drept obiectiv capacitatea de a aduce in
atentia cititorilor informati inedite noutati de ultima ora.
2.Genurile presei de interpretare sau oponie se carecterizeaza in
genurile de presa comentativa care au rolul de a judeca si de interpreta
informatia intro maniera care sa influenteze receptorul si sal determine
la reflectie si la concluzi aspra unei teme avuta in atentie si dezvoltare.

Formele jurnalismului de informatre


sunt:anchete,reportajul,interviul.
Jurnalismul de interpretare isi gaseste expresia in genurile presei.
-editorial
-comentoriu
-cronice
-tableta
-pamflet
-documentor
-caricatura
CALITATIILE SPECIALISTULUI IN PR

-Sociabilitatea,Tactul,Memorie
-Prezenta de spirit,imaginatie,intuitie
-Gandire rapida
-Capacitatea de a lua decizi – viteza de reactie , spontaneitate
-Capacitatea de a alege mijloace adevarate de actiune
-Puterea analiza si simtul sintezei
-Capacitate organizatorica
-Capacitatea de a se exprima clar
-De a formula mesaje atractive
-Putere de munca
-Stapanbirea limbajului specific profilului profesional.

TIPURI DE ACTIVITATI IN DOMENIU COMUNICARI

1.Globarizare si editere de mesaje


-comunitate ,stiri de presa scrisa scrisa
video,corespondenta,anunturi,discursuri, infomati catre mass-
media,rapoarte de activitate
2.Relatiile cu presa :contactarea cu oameni de presa,difuzarea de
materiale catre presa ,medierea legaturi jurnalistilor cu lideri sau
profesionisti din organizatie
3.Cercetarea privind publicul si opinia piblica, climatul social
,economic sau politic
4.Managementul :planificare si promovarea activitatiilor de actiuni
comunicationale
5.Consilierea:
6.Organizarea de evenimente :conferinte de presa ,inaugurari,plasari de
programe,campani de strngere a fondurilor,promovare
7.Discursurile:atitudine,continutul discursului,stilul mesajului
,vestimentatie
8.Realizarea unor produse media utilizand tehnici audio video si de
scriere :produse tipografice ,fotografie ,design multimedia
9.Formarea comunicatorilor .

PROFESIA DE RELATIONIST

Relatiile publice au aparut ca o necesitate in evolutia societati .


omul fiind o fiinta sociala ce descopera numeroase modalitati de
interrelationare.orice comunicator trebuie sa stie sa vorbeasca sa
asculte si sa comunice .modul in care un comunicator foloseste cuvantul
dezvaluie capacitatea si arta sa in a stabili relati de comunicare .
Departamentul specializat in comunicare PR isi mass-media la
nivelul diverselor firme ,organizati sau instituti si-au conturat un rol din
ce in ce mai important in asi promova imaginea firmei a produselor si a
serviciilor pe piata.
Pt asi asigura prezenta pe piata si pt a intra in competitie cu alte
organizati de acelasi tip trebuie sa aiba comunicatori profesionisti care
sa asigure promptidune ,schimb de informatie si sa valorizaze zona de
influenta ..,in acest context socio-economic relatiile publice si
comunicarea devin instrumente importante in a culege si prelua
informati care trebuie transmise catre diversi receptori.

FOMULA R.A.C.E. PREZENTARE


Cele mai importante etape in pr sunt cuprinse in RACE care
reprezinta :
-R cercetare ,investigare
-A actiune
-C comunicare
-E evaluare
1.Cercetarea consta in identificarea problemelor care trebuie
rezolvate in procesul PR in acesta etapa intalnim mai multe aspecte
:starea de organizatie, procedurile cu care se confrunta institutia
,oprtunitatile de care poate beneficia
2.Actiunea urmareste implementarea programului destinat realizari
obiectivitatilor propuse.
3.Comunicarea propriu-zisa consta in transmiterea mesajelor
destinete unui public tinta.
4.Evaluarea este etapa de monitorizare si de verificare a modului in
care serviciul sau departamentul de relati publice a indeplinit
obiectivele propuse sau fixate de organizatie la inceputul procesului.

TIPOLOGIA

1.Ancheta este un demers jurnalistic menit sa dezvaluie adevaruri


incomode de o persoana publica indiferent de domeniu in care lucreaza
despre un grup de interese incalcari ale legi si respectari ei.
2.Reportajul este o specie publicistica in care se relateaza fapte sau
aspecte din realitatea imediata, pe baza documentarii la fata
locului.Autorul unui reportaj poate fi martorul scenei despre care
relateaza sau o poate reconstitui. El trebuie sa fixeze mai intai cadrul de
desfasurare al scenei respective(locul ,timpul, conditiile) apoi sa –i
prezinte pe protagonistii intamplarii si faptele lor,in fine sa surprinda
aspecte imediate, sa elucideze semnele de intrebare pe care le indica
acestea, sa motiveze semnificatia social umana a celor infatisate, pentru
ca impactul asupra publicului sa fie caat mai mare.Interesul pe care
trebuie sa-l trezeasca un reportaj nu este doar informativ si documentar ,
ci si emotional. In functie de subiectul prezentat ,reportajul trebuie sa fie
informativ, monogafic artistic , instantaneu , de evocare ,portret, ancheta
etc.
3.Interviul este consemnarea convorbirii cu o personalitate solicitata
sa-si exprime opiniile in legatura cu o problema de actualitate sau de
interes mai general.Prin urmare, in cazul interviului, informatiile nu mai
sunt prezentate direct ,ci sub forma unui dialog intre reporter si
intervevat.O asemenea conversatie reclama o prealabila documentare a
ziaristului in legatura cu activitatea intervievatului.La randul lui, acesta
trebuie sa fie o persoana capabila sa capteze interesul publicului prin
competenta pe care o are. Intrebarile trebuie formulete succint si sa
vizeze asupra problemei, invitand totodata raspunsuri lamuritoare. E
recomandabil ca redactarea propriu-zisa a interviului sa inceapa cu
prezentarea intervievatului si cu expunerea imprejurarilor in care s-a
petrecut cunvorbirea si sa se incheia cu multumiri adresate de reporter
partenerului de discutie.
Interviul poate fi si colectiv(„masa rotunda” , talk show) atunci cand
sunt solicitate raspunsurle mai multor persoan ecompetente.
Moderatorul trebuie sa stapaneasca arta conversatiei: sa fie
comunicativ, sa se exprime adegvat si coerent, sa fie spontan si
prevenitor, concis, eficient, sa intervina in momentele-cheie, sa conduca
dicutia spre tema adusa atentiei, ca curme frumos divagatiile si
sridentele de limbaj sau aptitudine, sa aiba el insusi personalitate si
punctele de vedere clare , sa poata formula in final concluzii la obiect.
4.Comentariul –este textul jurnalism in care sunt abordate probleme
care depasesc actualitatea imediata prin nivelul de generalitate sau
generalizare si prin interventia jurnalistului sau a autorul in faptele
comentate.
Comentariile sunt realizate sau scrise de analisti„politici” ,eseisti
,specialisti pediverse domenii care aduc in dezbatere si comenteaza
diverse teme.
5.Cronica este un gen publicistic prin care realizatorul sau autorul
consemneaza periodic aspecte ale realitatii din diverse domenii
(economic ,cultural, monden etc.)
6.Panfluetul alt gen jurnalistic care contine un atac violent la adresa
unei persoane sau grup de persoane si exte expresie a manifestarii
indignate,a unui autor pe anumita tama.Panfluentul se caracterizeaza
prin ton sarcastic si ironie violenta.