TRANSMITEREA GERMENILOR PATOGENI PRIN INTERMEDIUL MAINILOR

Transmiterea germenilor patogeni asociati ingrijirilor medicale,de la un pacient la altul,via

mainile personalului medico-sanitar presupune cinci pasi secventiali:
1. organismele sunt prezente pe tegumentul pacientului,ori s-au impregnate in obiectele din
imediata apropiere a pacientului.
2. microorganismele trebuie transferate pe mainile PMS
3. microorganismele trebuie sa fie capabile de supravietuire pentru cel putin cateva minute
pe mainile PMS
4. spalarea mainilor sau antisepsia mainilor de catre PMS trebuie sa fie inadecvata sau
complet omisa,sau agentul folosit pentru igiena mainii sa fie inadecvat;si
5. mana/mainile contaminate ale PMS trebuie sa vina in contact direct cu alt pacient sau cu
un obiect in contact direct cu pacientul.

1. Microorganisme prezente pe tegumentul pacientului sau in mediul acestuia

Agentii patogeni asociati ingrijirilor de sanatate pot fi recoltati nu numai din plagi infectatesau
colectate,dar si din zone frecvent colonizate ale tegumentului normal,intact al unui pacient.
Ariile perineala sau inghinala tind sa fie cel mai intens colonizate,dar si axial,trunchiul si extremitatile
superioare(inclusive mainile) sunt frecvent colonizate.
Numarul microorganismelor precum S.aureus,Proteus mirabilis,Klebsiellaspp si ACinetobacter spp pe arii
tegumentare intact la anumiti pacineti,poate varia de la 100 la 106 UFC/cm2
Diabeticii,pacientii dializati pentru insuficienta renala cronica,si cei cu dermatita cronica sunt,in mod
particular,susceptibili de a prezenta arii tegumentare colonizate cu S.aureus.
Deoarece aproape 106 scuame tegumentare,ce contin microorganisme viabile ,cad zilnic din tegumetul
normal,nu este surprinzator ca lenjeria personala,lenjeria de pat,mobilierul si alte obiecte din mediul
apropiat pacientului,devin contaminate cu flora acestuia.
Asemenea contaminare este cel mai posibil cauzata de stafilococi,enterococi sau Clostridium
difficilae,care sunt mai rezistente la deshidratare.
contaminarea mediului a fost detectata sip e statiile de spalare a mainilor,de la locul de munca,iar multe
dintre microorganismele isolate au fost stafilococi.
Manerele robinetelor au fost mai contaminate,depasindu-se valorile masurate in alte parti ale statiei de
spalare.Acest studio subliniaza importanta potential a contaminarii mediului prin contaminare
incrucisata si raspandirea germenilor.
Anumite tipuri de germeni gram-negativi,pot juca un rol important in contaminarea mediului,prin
capacitatile de supravietuire de durata prelungita.

2. ​Transferul microorganismului pe mainile personalului medico-sanitar

sunt disponibile date relativ putine,referitoare la tipurile de activitati de ingrijire a pacientului care duc
la transmiterea florei pacientului pe mainile PMS.
In trecut,s-a incercat identificarea activitatilor de ingrijire a pacientului ,care prezinta probabilitatea cea
mai mare de contaminare a mainilor,dar asemenea scheme de identificare nu au fost niciodata validate
prin cuantificarea nivelului aparut de contaminare bacteriana.
S-a demonstrate ca asistentele isi pot contamina mainile cu 100-1000 UFC de Klebsiella spp.,in cursul
activitatilor “curate” cum ar fi ridicarea pacientilor;masurarea pulsului,a tensiunii arteriale sau a
temperaturii orale;sau la atingerea mainii,umarului,regiunii pelvine a pacientului.Similar,s-au efectuat
culturi de pe manusile folosite de infirmierele care au atins zona pelvina a pacientului,putenic colonizate
cu Proteus mirabilis si au gasit 10-6—UFC/ml in probe.
In cadrul altor studii s-a analizat contaminarea mainilor inainte si dupa contactul cu pacientii,ingrijirea
plagii,ingrijirea de cateter intravascular,ingrijirea tractului respirator si manuirea secretiilor
pacientilor.Utilizand amprenta degetelor pe placi agar,au descoperit ca numarul bacteriilor decelate pe
varful degetelor variaza de la 0 la 300 UFC.
Contactul direct cu pacientul si ingrijirea tractului respirator,au fost cel mai probabil implicate in
contaminarea degetelor PMS.
Bacilii gram-negativi reprezinta 15% din isolate iar S aureus reprezinta 11 %Important in acest studio
,durata activitatii de ingrijire a fost puternic asociata cu intensitatea contaminarii bacteriene a mainilor
PMS.
Cateva alte studii au documentat ca personalul medico-sanitar isi pot contamina mainile sau manusile cu
bacilli gram-negativi,S aureus,enterococi sau C dificilae prin efectuarea ”procedurilor curate” sau la
atingerea zonelor tegumentare intact ale pacientilor spitalizati.
Un studiu recent ,care a implicat culturi de pe mainile PMS dupa diverse activitati,a aratat ca mainile au
fost contaminate ca urmare a contactului cu pacientul si dupa contactul cu secretiile si excretiile
organismului.
Cercetatorii au estimat frecventa contaminarii manusilor PMS cu Stafilococ aureus meticilinoresistent
(MRSA),dupa contactul cu un pacient colonizat.PMS a fost interceptat dupa un episode de ingrijire a
pacientului si au fost effectuate culture d epe mainile inmanusate,inainte de spalarea mainilor:in 17 %
din contacte,cu imbracamintea sau cu patul de spital,s-a constatat transmiterea de MRSA de la pacient
pe manusile PMS.
Intr-un alt studio ce implica PMS de ingrijire a pacientilor cu enterococi vancomicin-rezistenti(EVR),70 %
din PMS si-au contaminat mainile sau manusile prin atingerea pacientului sau a mediului acestuia.
Personalul medico-sanitar de ingrijire a copiilor mici cu virus respirator sincitial(VRS),au dobandit infectie
prin efectuarea activitatilor de alimentare,joaca,schimbare de scutec si mai mult decat atat si-au
inoculate apoi mucoasele orala si conjunctivala ,cu VRS .
S-a aratat ca 52% din personalul care a intrat in salon rar,fara sa atinga obiecte,si-au contaminat mainile
sau manusile, cu enterococi vancomicin rezistenti ,dupa atingerea mediului fara sa atinga obiecte.
S-a aratat ca Stafilococul aureus poate fi evidentiat pe 21 % dintre lucratorii unitatilor de terapie
intensive si ca 21 % dintre doctori si 5 % dintre asistente aveau mai mult de 103 UFC pe maini.Culturile in
serie au aratat ca 100 % din PMS erau purtatori de bacilli gram-negativi cel putin o data si 64 % din PMS
erau purtatori de S aureus, cel putin o data.

3. ​Supravietuirea microorganismelor pe maini

Cateva studii au demonstrate abilitatea microorganismelor de a supravietui pe maini,pentru perioade

diferite de timp.
Studiile au aratat supravietuire 50 % la 6 minute pentru E coli,respective 2 minute pentru Klebsiella .
Este demonstrate clar ca mainile contaminate pot reprezenta vehicule pentru raspandirea anumitor
virusuri si bacteria.
Mainile PMS se colonizeaza progresiv cu flora comensala ,precum si cu potentiali patogeni,in timpul
ingrijirii pacientului.Contaminarea bacteriana creste linear in timp.In absenta actiunii de igienizare a
mainilor ,cu cat durata ingrijirilor este mai mare,cu atat gradul de contaminare a mainilor este mai
mare..Daca ingrijirea este acordata varstiniclor sau nou nascutilor, atat tipul cat si durata ingrijirilor
afecteaza contaminarea mainilor.Dinamica de contaminare a mainilor este similara pentru mainile cu
manusi sau fara manusi;manusile scad gradul de contaminare a mainilor ,dar nu protejeaza complet de
contractarea bacteriilor ,in timpul ingijirii pacientilor.
Drept urmare,suprafata manusii este contaminata,fiind posibila transmiterea incrucisata a microbilor
prin intermediul manusii contaminate.

4 .D​ezinfectia imperfecta a mainilor avand ca rezultat maini ramase contaminate

Exista putine studii,cu dovezi mivrobiologice ,care sa arate adecvarea sau inadecvarea dezinfectiei
mainilor.Din aceste studii se poate presupune ca maile rama contaminate,cu riscul transmiterii
germenilor.
S-a aratat ca doar 1 ml sapun lichid sau buretede maini pe baza de alcool,se ajunge la reduceri mai
mici(numar mai mare de germeni ramasi pe maini) decat folosind 3 ml de produs de curatare a
mainilor.Descoperirile au relevanta clinica,din moment ce unii din PMS folosesc 0,4 ml de sapun pentru
a-si spala mainile.
Intr-un alt studiu efectuat,s-a folosit pentru comparatie trei agenti de spalare a mainilor(burete de maini
cu alcool etilic 65% servetel de maini medical)la un grup de PMS din serviciul de terapie intensiva.Au
studiat si impactul purtarii inelelor asupra contaminarii mainilor.
Rezulattul lor a aratat ca mai putin posibila contaminarea cu microorganisme tranzitorii dupa folosirea
unui burete de mana pe baza de alcool,comparativ cu servetul medical sau sapunul si apa.
Purtarea de inele pe degete creste frecventa contaminarii mainilor cu germeni potentiali patogeni
asociati ingrijirilor medicale..Purtarea unghiilor atificiale acrilice poate duce la maini ramase
contaminate cu patogeni,fie dupa folosirea sapunului a gelului de mana pe baza de alcool si au fost
asociate cu izbucniri de infectii.
Studiile au aratat ca o spalare a mainilor timp de 5 secunde,doar cu apa ,nu produce modificari in
contaminarea cu enterococi vancomicin rezistenti,si ca 20 % din inoculul initial s-a regasit pe mainile
nespalate.In acelasi studiu,o spalare de 5 secunde cu doua sapunuri,nu a indepartat microorganismul;a
fost necesara o spalare de 30 secunde cu orice sapun pentru a indeparta complet microorganismele de
pe maini.
Evident cand personalul medico sanitar da gres in a-si curata mainile intre contactele cu pacientii sau in
timpul secventelor de ingrijire-in particular cand mainile se misca de pe un loc contaminat microbiologie
pe un loc mai curat la acelasi pacient-transferul microbian e posibil sa apara.Pentru a evita contaminarea
prelungita a mainilor,nu e importanta doar efectuarea igienei mainilor,unde este indicata,dar si
utilizarea tehnicii adecvate dar si utilizarea tehnicii adecvate si o cantitate adecvata de produs,pentru
acoperirea tutror suprafetelor tegumenntare,pentru perioada de timp recomandata.

5. Trasmiterea incrucisata a microorganismelor prin mainile contaminate

Transmiterea incrucisata a microorganismelor apare prin maini contaminate.Factorii care influenteaza

transferul microorganismelor de pe o suprafata sau alta si care afecteaza ratele de contaminare
incrucisata sunt:tipul de microorganism,sursa si destinatia suprafetelor,nivelul de hidratare si
dimensiunea inocularii.
Studiile au aratat ca mainile contaminate pot contamina ,la randul lor,un servet curat,de unica
folosinta,si vice versa.
Mainile contaminate ale PMS au fost asociate cu endemia infectiilor nozocomiale.
In timpul investigatii unei epidemii cu Serratia liquefaciens,septicemii si reactii febrile intr-un centru de
hemodializa,patogenii au fost izolati din fiole de medicatie cu doze multiple,contaminate extrinsec,din
sapun antibacterian si din lotiune de maini.
Cateva izbucniri epidemice de infectii iatrogene,au fost asociate cu mainile contaminate ale
personalului.
Mainile contaminate ale personalului au fost clar legate de izbucnirile epidemice in randul pacientilor
din sectiile de chirurgie si neonatologie.
In fine,cateva studii au aratat ca patogenii se pot transmite din surse exterioare spitalului la pacienti,prin
intermediul mainilor personalului medico sanitar.
De exemplu o izbucnire epidemica de infectii postoperatorii de plaga cu Serratia marcescens a fost pusa
pe seama unui borcanel de crema exfolianta,contaminat,din locuinta unei asistente.Investigatia a
sugerat ca microorganismul s-a transmis la pacienti prin mainile asistentei medicale,care purta unghii
artificiale.In alta izbucnire epidemica s-a transmis probabil,de la cainele de companie al unei asistente la
copii mici dintr-o sectie de terapie intensiva pediatrica,via mainile asistentei respective.

NOTA: Fragmente extrase din “Ghidul OMS privind igiena mâinilor în unităţile medicale”