Elemente de analiză dimensional şi teoria similitudinii

Sisteme de unităţi de măsură

– SI: m, kg, s, K, A, cd, mol
– MKS: m, kg, s, K
– MKfS: m, kgf, s, K
– CGS: cm, g, s, K, A, cd, mol
– FPS: ft, lb, s, °F, cd, mol

F kg·m/s2 MLT-2forţa de rezistenţăcare se opune deplasării corpului

v m/s LT-1aria secţiunii transversale imersată în lichid a corpului
S m2 L2viteza de deplasare a corpului
 kg/m3 ML-3densitatea lichidului
g m/s2 LT-2acceleraţia gravitaţională
μ kg/m·s ML-1T-1viscozitatea dinamică a lichidului

Bilanţul de materiale
Bilanţul de materiale pentru un utilaj sau o instalaţie reprezintă particularizarea
principiului conservării masei, pentru materialele din utilajul sau instalaţia respectivă.

Amestecarea continuă

Bilanţul general de materiale:

Gm,2 BG : G m, I   Gm, E  Gm,1  Gm, 2  Gm,3
wA,2
Gm,1 Gm,3 Bilanţul parţial de materiale pentru substanţa dizolvată
A: wA,1 wA,3
BP A : G m, I  wA, I   Gm , E  wA, E
 Gm ,1  wA,1  Gm , 2  wA, 2  Gm ,3  wA,3
2
Bilanţ parţial de materiale pentru solvent (amestecuri binare):
BP solvent : Gm,1  (1  wA,1 )  Gm, 2  (1  wA, 2 )
 Gm,3  (1  wA,3 )
Bilanţuri de materiale pentru operaţii de separare 1

BG : Gm,1  Gm, 2  Gm,3

BP A j : Gm,1  w j ,1  Gm, 2  w j , 2  Gm,3  w j ,3 ; 3

j  1,, N C  1

Decantarea Gm,1 Gm,2

Decantarea este operaţia de separare a unei suspensii wA,1 wA,2
(amestec eterogen solid-lichid) în fazele componente, sub
acţiunea diferenţiată a unui câmp de forţe Gm,3
gravitaţional sau centrifugal, asupra fazelor de densităţi diferite. wA,3
Evaporarea simplă
Evaporarea este operaţia de concentrare a unei soluţii diluate, prin Gm,2

eliminarea parţială a solventului cu ajutorul fenomenelor de fierbere G m,1

w
(vaporizare). A,1

Absorbţia
Absorbţia este operaţia de separare a unui component solubil dintr-un Gm,0

amestec gazos, prin dizolvarea acestuia într-un lichid, în care restul

componenţilor amestecului gazos sunt insolubili. Gm,3
wA,3
În mod uzual, operaţia se realizează trecând amestecul gazos în contracurent cu
lichidul în care are loc absorbţia, printr-un aparat tip coloană. G G L G

X , Y   molA
M M
Y
2 2
X
2
molinert
A – componentul solubil din amestecul gazos
BG : GML , 2  GMG ,1  GML ,1  GMG , 2 
GML ,inert  (1  X 2 )  GMG ,inert  (1  Y1 ) 
GML ,inert  (1  X 1 )  GMG ,inert  (1  Y2 )
X2 Y X1 Y
 GMG ,1 1  GML ,1  GMG , 2 2
1
BP A : GML , 2 G L
1 X 2 1  Y1 1  X1 1  Y2 M
G M
G
1
Y 1
X

Prin rearanjarea ecuaţiei de bilanţ general, se obţine:

GMG ,inert Y1  Y2   GML ,inert  X1  X 2   GM , A GSm,1 X'1

Uscarea
Uscarea reprezintă operaţia de eliminare GGm,1 GGm,2
parţială a unui lichid dintr-un material solid, Y' GLm Y'2
1
cu ajutorul unui agent gazos cald, care este
contactat în interiorul uscătorului cu materialul X'2 GSm,2 solid
umed.
În mod uzual, lichidul care trebuie eliminat este apa, iar ca agent gazos se foloseşte aerul
cald.
BG : GmG,1  GmS ,1  GmG, 2  GmS , 2
Y '1 X '1 Y '2 X '2
BP apa : GmG,1  GmS ,1  GmG, 2  GmS , 2
1  Y '1 1  X '1 1  Y '2 1  X '2
Debitul masic de apă eliminat din materialul umed:
GmS ,inert ( X '1  X '2 )  GmG,inert (Y '2 Y '1 )  GmL
Consumul specific de aer uscat (cantitatea de aer necesară eliminării unui kilogram de apă
din materialul solid):
GmG,inert 1 kg T
 , aer C
G L
m Y  Y1 kgapa
2
' '

P GMD
GML
F xD
M
G
Rectificarea
xF
Rectificarea este operaţia de separare a unui amestec omogen de GMV
lichide cu volatilităţi diferite dar apropiate şi constă dintr-o L
succesiune de evaporări şi condensări care au loc intr-o coloană de G'M
GMW
rectificare. R
xW
Succesiunea de evaporări şi condensări se realizează trecând o parte din lichidul obţinut
din condensarea vaporilor rezultaţi la vârful colanei în contracurent cu vaporii.

BG : GMF  GMD  GMW

BP A j : GMF  x Fj  GMD  x Dj  GMW  xWj
binar :
 BG : GMV  GML  GMD
 Bilanţuri de materiale pentru operaţii continue
M  BP usor : GMV  y D  GML  x D  GMD  x D  în regim tranzitoriu

 y x
D D
Regimul tranzitoriu este un caz particular al
regimului dinamic.
 BG : GMF  GMV  GML  G 'ML GMV 
 - este caracterizat prin faptul că un parametru
N G 'ML  GMF  GML sau mai mulţi au evoluţii (eventual

 BP usor : GM  x  GM  x  G 'M  x
F F L F L F
particulare) în raport cu timpul.
 BG : G 'ML  GMV  GMW
- este considerat o stare de tranziţie între două
 regimuri staţionare.
P  BP usor : G 'ML  xW  GMV  yW  GMW  xW  -

 y x
W W
- echivalent cu “stingerea” sau “amortizarea” unei
perturbaţii.
Bilanţuri de materiale pentru instalaţii complexe
La stabilirea bilanţurilor de materiale pentru instalaţii complexe, trebuie să se ţină
seama de recirculări, purjări şi trasee de ocolire (by-pass).
- Recircularea (reciclu) reprezintă recuperarea unor materii prime sau auxiliare şi
reintroducerea lor în proces, prin dirijarea în amonte.
- Purja este reprezentată prin eliminarea unei impurităţi sau a unui inert acumulat cel
mai frecvent din buclele de recirculare, cu preţul pierderii simultane a unei cantităţi
de substanţe utile.
- Ocolirea (by-pass) presupune divizarea unui curent şi dirijarea uneia din părţi pe
lângă un utilaj sau grup de utilaje în aval.
- Traseele de ocolire sunt necesare în organizarea instalaţiei (opriri la reviziişi
reparaţii), sunt impuse de tehnologie sau sunt necesare pentru automatizare
(bucle de reglare).
GMD , xDj
BG 0  1  2 : GM0  GMR  GMW
GME , xEj BP A j 0  1  2 : GM0  x 0j  GMR  x Rj  GMW  xWj
BG 0 : GM0  GMD  GMF
BP A j 0 : GM0  x 0j  GMD  x Dj  GMF  x Fj
GM0, x0j GMF, xFj
0 1 2 BG 1 : GMF  GMR  GME
BP A j 1 : GMF  x Fj  GMR  x Rj  GME  x Ej
BG 2 : GME  GMD  GMW
GMR , xRj
GMW , xW j BP A j 2 : GME  x Ej  GMD  x Dj  GMW  xWj