Sunteți pe pagina 1din 2

Schita Titlul operei epice/textuluifragmentar dintr-o operă epică Regulile rezumatului.

Cum se scrie un
Schita este o specie a genului epic, în proză, de întindere mică, în Titlul textului fragmentar al operei literare...de...se constituie ca o sinteză a întregului mesaj epic, titlul
care se relatează o întâmplare, un episod semnificativ din viata unor functionează ca o cheie de lectură intratextuală, oferind indicii cu privire la tema operei:...;este, astfel spus, o rezumat?
personaje. poartă de intrare în lumea textului narativ.
Rezumatul este prezentarea concisă a ceea ce a fost
Textul fragmentar X de Y este o schită, deoarece actiunea este In primul rând, textul fragmentar propus… este o creatie epică ce valorifică o singură dimensiune te-
spus sau scris anterior mai larg, reţinândesenţialulşi
redată într-un stil concis, si se desfăsoară într-un interval de timp re- matică/două dimensiuni tematice:...si... (numesti temele), într-o structură simplă, care are la bază un conflict
eliminând detaliile.
dus si într-un spatiu limitat, iar intriga este simplă. interior/exterior( si se declansează în momentul în care...). Discursul epic se construieste cu ajutorul narati-
În primul rând, fiind o operă epică, principala instantă a comunicării unii, modul principal de expunere, care se îmbină armonios cu descrierea/cu dialogul.
Rezumarea unui text se face după anumite reguli şi
narative este naratorul (subiectiv/obiectiv) care relateză întâmplările Secventa din titlu (ce valoare/valori morfologice are/au cuvântul /cuvintele), oferind indicii cu privire la...
anume;
la persoana I sau a III-a. Modul predominant de expunere este narati- (temă/idee fundamentală/specie literară). Fragmentul propus evidentiază o serie de sentimente...care reies din
-se scrie la persoana a III-a
unea, care se îmbină cu dialogul. Actiunea este redată într-un stil con- ideea principală a textului...
-prezintă numai ideile principale din text (ocupă maxim un
sis, iar intriga acesteia este simplă. Astfel, (facem rezumatul). Acti- Naratorul este subiectiv/obiectiv si relatează la persoana a I-a /a III-a. Legătura dintre titlu si text se ob-
sfert din dimensiunea textului)
unea se desfăsoară într-un interval de timp redus si într-un spatiu limi- servă la nivelul unor constructii ce contin cuvinte din acelasi câmp semantic... (citate).
-se construieşte cu ajutorul timpurilor
tat (precizare). In al doilea rând, la nivel stilistic, semnificatiile evidentiate încă din titlu sunt puse în relatie cu ideea au-
verbale prezent, perfect compus şi/sau imperfect (nu
În al doilea rând, schita prezintă un număr relativ de personaje torului si sentimentele dominante, prin intermediul... (figuri de stil si imagini artistice-interpretare). Întreg dis-
viitor sau perfect simplu)
(precizare), iar personajul principal este caracterizat într-o manieră cursul narativ este construit pe baza ideii... (care este ideea?) Se poate interpreta si atitudinea unui personaj-
-nu contine citate, dialoguri, arhaisme sau regionalisme
stilizată, fiind construită în jurul unei trăsături morale dominante cheie, legătura dintre ceea ce sunt sau ceea ce fac si comentarea unor motive/secvente semnificative.
-nu include termenii: autor, personaj, actiune sau narator
(obrăznicia)/(o scurtă caracterizare). Asadar, sintetizez prin a sublinia că titlul operei/textuluifragmentar selectat din opera...de...reprezintă o
-nu expune caracterizări sau interpretări/perceptii
În concluzie, întrunind toate aceste caracteristici, textul fragmentar chintesentă a întregului mesaj, punând în lumină o creatie epică pe tema...de o surprinzătoare fortă expresivă.
X de Y este o schită. subiective

Romanul Basmul popular


Romanul este specia genului epic, în proză , de mari dimensiuni cu o acțiune complexă, desfășurată pe mai Basmul popular este specia genului epic, în proză, în care se narează întâmplări fantastice puse pe seama unor personaje,
multe planuri narative, în timp și înspațiu, precizate, antrenând un număr mare de personaje, puternic individuali- care reprezintă binele si răul şi se află în luptă, iar binele iese învingător. Tema centrală a oricărui basm reprezintă confrun-
zate. Prin multitudinea aspectelor înfățișate, romanul oferă o imagine amplă asupra vieții. tarea dintre fortele binelui si fortele malefice. În plus, universul fictional al basmului este marcat de prezenta supranaturalului.
Opera literară X de Y se încadrează în special epică roman, deoarece are toate trăsăturile definitorii atât la Basmul se distinge, de asemenea, prin prezenta unor formule narative specifice (initiale, mediane, finale), prin prezenta cifrelor
nivel formal, cât și de conținut. si a obiectelor magice.
În primul rând, fiind o specie a genului epic, autorul își exprimă, în mod indirect, gândurile , ideile și sentimen- Fragmentul din opera literară...este extras dintr-un basm, dacă avem în vedere, în primul rând, prezenta formulelor narative
tele prin intermediul personajelor care sunt implicate într-o acțiune. Relatarea întâmplărilor se face la persoana a specifice. Astfel, formula initială ,,..." are rolul de a media între universul real si cel fictiv, de a introduce cititorul în lumea bas-
III-a/I, iar perspectiva narativă este obiectivă/subiectivă. mului. Cronotopul actiunii, fixat încă din formula initială, accentuează apartenenta textului la această specie literară; timpul
Se remarcă, de asemenea, prezența instanțelor comunicării narative - personajele, instanțele fictive, evenimentelor vizează un plan al trecutului, nedeterminat, relevante fiind verbele la indicativ, imperfect/perfect compus/m.m.c.p
purtătoare de acțiune (Ex) și naratorul de tip obiectiv/subiectiv. (ex.), iar spatiul e vag precizat... (ex.) Formula narativă mediană asigură continuitatea firului epic... (ex.), iar formula finală
Totodată, romanul reprezintă o acțiune complexă care înfățisează ... (Din ce capitol face parte). Astfel, .... scoate cititorul din lumea fictivă... (ex.)
(Numele Protagonistului) este un personaj complex, remarcându-se printr-o varietate de trăsături și o pshilogie Pe de altă parte, prezenta personajelor, înzestrate cu puteri supranaturale justifică încadrarea textului în specia literară a
profundă, care reies atât din caracterizarea directă, cât și indirectă (Mentionează trăsături). basmului. Protagonistul este...având capacitatea de a se metamorfoza/zbura/călători în timp...şi constituie un model demn de ur-
În al doilea rând, modul principal de expunere îl constituie narațiunea, care dinamizează acțiunea, împletită mat şi autorul anonim, prin intermediul acestuia, transmite o serie de valori morale, precum cinstea, omenia, bunătatea, iubirea
cu descrierea , cu monologul interior și cu dialogul, cu funcția de caracterizare a eroilor. etc.
Sunt evidențiate coordonatele spațio-temporale, astfel, întâmplările se petrec ..., iar locul desfășurării evenimen- Totodată, autorul nu este cunoscut, se evidentiază caracterul anonim al operei, aceasta fiind o creatie transmisă prin viu grai
telor este vast. de la o generatie la alta (caracter oral, colectiv).
Fiind o operă epică, acțiunea se relatează în ordinea cronologică, respectând momentele subiectului (se face Nu în ultimul rând, prezenta cifrelor/obiectelor magice (ex.) atestă încadrarea textului în specia literară a basmului popular.
rezumat). Conflictul este puternic.... (Precizare). Asadar, sintetizând cele afirmate, pot sustine că textul fragmentar selectat din opera X apartine unui basm popular.
În concluzie, pe baza argumentelor enunțate textul fragmentar aparține unui roman

Compunere narativa
DOINA POPULARĂ Introducerea se poate realiza:
Doina este o creatie a liricii populare, caracteristică folclorului românesc în care sunt exprimate, cu sinceritate, cu căldură sau cu -printr-un scurt pasaj descriptiv se vor prezenta locul, timpul, personajul/personajele;
vehementă, sentimentele de dragoste, de dor, de jale, de revolt si de nemultumire, prin intermediul sufletului românului, proiectate în +printr-o adresare directa catre cititor, printr-o evocare (ex: Imi amintesc si acum. Totul a inceput. Se
mediul rural si sunt interpretate pe o melodie tărăgănată. parea ca ziua aceea va fi ca toate celelalte); folosind un pretext (gasirea unei scrisori, un eveniment,
Opera literară X întruneste elocvent trăsăturile unei doine populare: se caracterizează prin adânca sa emotivitate, în care autorul ex- un fapt divers dintr-un ziar, iesirea de la film, plecarea intr-o excursie, intalnirea la o lansare de
primă un sentiment de... (de dor, de jale, de revoltă), fiind însotită, de obicei, de o melodie adecvată ( caracter sincretic), din punct de carte…
vedere prozodic, doinele sunt scurte ca întindere, versurile au măsura de sapte-opt silabe, rima este împerecheată sau monorimă, rit- !!! Recomandari pentru cadrul povestirii se va folosi prezentul sau imperfectul, cu verbe statice;
mul este trohaic, toate acestea contribuind la realizarea unei muzicalităti implicite a discursului si a unei tonalităti elegiace. -primele randuri corespund expozitiei: introduceti indici spatiali si temporali, prin intermediul carora se
Pe de o parte, opera X este o doină populară, deoarece autorul anonim îsi exprimă, în mod direct, un puternic sentiment de..., val- vor sugera/ prezenta/ crea spatiul actiunii si timpul, reconstituiti spatiul sau personajele prin cateva
orificând resursele expresive ale limbii, precum: epitete (...); personificarea (...), (Comentezi o figură de stil care sugerează sentimen- detalii, astfel incat sa devina vii pentru cel ce va citi textul;
tul respectiv.) -faceti decorul sensibil cititorului prin cat mai multe tipuri de imagini vizuale, tactile, auditive etc;
Instanta comunicării specifice operelor lirice (si implicit si doinei), eul liric, care este textualizat prin indici morfologici la persoana prezentati-l, astfel incat cititorul sa poata simti, auzi, elementele decorului;
I ,,...", ,,...", evidentiindu-se lirismul subiectiv si discursul de tipul... (monologul liric/adresat). Exteriorizarea eului liric indică tipul -plecati de la intrebari de tipul: Unde? Cand? Cum? Cine? Ce? De ce? Cu ce scop? (nu e obligatoriu sa
doinei de... (de dor, de jale, de înstrăinare). Doina se distinge prin caracterul intim, personal care reiese din confesiunea eului liric pro- raspundeti la toate aceste intrebari, va puteti margini doar la unele), uneori, e de efect sa intri direct
fund afectat de... (dorul fată de.../de dragostea.../de înstrăinarea.../de trecerea timpului...). in miezul actiunii, al intrigii.
Pe de altă parte, caracterul sincretic al acestei specii literare este pus în evidentă printr-o muzicalitate aparte, implicită, realizată
prin intermediul prozodiei. Versurile sunt scurte, având măsura de...rima este..., iar ritmul este... .Specificul folcloric al acestei creatii Cuprinsul:
se justifică, pe lângă caracterul anonim (autorul nu este cunoscut), oral (a fost transmis prin viu grai de la o generatie la alta) si prin -intamplarea relatata trebuie sa fie prezentata progresiv, sa existe un anume suspans, si sa poata identi-
prezenta unui limbaj specific, valorificând valentele expresiv-muzicale ale arhaismelor/regionalismelor... fica momentele subiectului, pentru a tine treaz interesul cititorului.
Aşadar, sintetizând cele afirmate, pot sustine faptul că opera literară X este o doină populară, ce îmbină mijloacele stilistice variate
într-o compozitie de o mare fortă expresivă. Intriga
Explicatii suplimentare!!! -redusa ca pondere, deosebit de importanta, deoarece determina intreaga actiune;
elegie-poezie lirică în care autorul îsi exprimă sentimente de tristete( de melancolie, de regret); elegiac-trist; -este momentul in care, locul starii linistite de la inceput, se creeaza o atmosfera tensionata prin aparitia
Muzicalitatea: unui element perturbator (conflict, dificultate care trebuie depasita, o stare de neliniste, insinuarea unei
1.explicită-este rezultatul valorificării termenilor din câmpul semantic al muzicii (,,vioară", ,,fanfară") stari de teama, disparitia unui lucru, aparitia unui personaj ciudat etc.)
2. implicită-este o consecintă a elementelor de versificatie (rimă, măsură, ritm); rezultat al valorificării figurilor de stil sonore -trecerea de la o atmosfera la alta, ideea de schimbare se realizeaza cu ajutorul unor conectori temporali
(aliteratia-repetarea consoanei; asonanta-repetarea vocalei). (brusc, deodata etc) si logici (dar, insa, etc.) si prin inlocuirea timpurilor verbale de la imperfect, perfect
compus: apar detalii care sa justifice starea de tensiune si verbe sau substantive care sa redea stari su-
fletesti din campul lexical al cuvintelor exprimand surprinderea, nelinistea, teama, tensiunea: a se infiora,
a se uimi, a dezvalui, a incremeni etc.
!Recomandari: creati o situatie care sa provoace dezechilibru ( intalnirea personajului cu un dusman mai
vechi, cu o fata frumoasa, pierderea unui lucru, o dorinta care se cere neaparat indeplinita etc.)
+anuntati discret evolutia evenimentelor viitoare, lasand cititorul sa anticipeze urmarea sau, din contra, in-
troduceti-l pe o pista falsa pentru a-i provoca o surpriza;
+evitati rasturnarile bruste de situatii care nu sunt veridice (in cazul in care nu este vorba despre un basm,
o poveste, o scriere SF);

Desfasurarea actiunii
Caracterizare de personaj (genul epic/genul dramatic) -momentul cel mai amplu, cuprinde prezentarea pe larg a evenimentelor declansate de intriga;
Personajul X este instanta naratorială prin intermediul căreia autorul textului epic sau dramatic îsi exprimă viziunea despre lume, -apar mai multe personaje care trebuie sa fie individualizate si puse sa actioneze;
atitudinea fată de aceasta, sentimentele sau ideile. În textele epice, personajele sunt purtătoarele de semnificatie a mesajului trans-
mis, care pun în miscare mecanismul universului fictional. Punctul culminant
X este personajul principal/protagonistul, deoarece participă la actiunea prezentată si este creionat în textul fragmentar...atât -momentul in care tensiunea atinge maximul de intensitate;
prin mijloace directe, cât si indirecte de caracterizare. -evolutia evenimentelor trebuie sa surprinda, sa creeze o stare de tensiune, sa trezeasca emotia, curi-
Încă din incipitul textului propus, naratorul obiectiv/subiectiv îi prezintă statutul social, acesta fiind... ozitatea cititorului cu privire la cum se va rezolva situatia dificila prin care trec personajele; pentru a real-
Caracterizarea directă reiese din ... (portretul fizic, făcut de narator/de alte personaje/făcut prin autocaracterizare-pentru fiecare mo- iza surpriza si a atrage atentia asupra unor intamplari survenite pe neasteptate, se pot folosi conectori
dalitate de caracterizare prezentă în text se va indica un citat ilustrativ+comentariu) precum: dar, brusc, dintr-odata etc.
Ca modalităti de caracterizare indirectă se remarcă... (se vor enumera toate modalitătile de caracterizare indirect prezente în text:
comportament, limbaj, mediu, relatiile cu celelalte personaje, vestimentatie, nume-ce trăsătură de caracter sugerează fiecare citat). Incheierea
Trăsătura dominantă a personajului este ...si reiese din... (prezinti 1/2 secvente) Deznodamantul
Ca urmare, personajul... (numele) reprezintă... (ce tipologie reprezintă), iar autorul prin intermediul acestuia vrea să sustină ideea că... -finalul unei naratiuni; este strans legat de actiunile prezentate in dezvoltarea subiectului, in care con-
NB: În cazul genului dramatic, trăsăturile/caracteristicile se pot observa şi în didascalii/indicatii scenice. flictele isi gasesc rezolvarea, iar personajele apar in alte ipostaze decat la inceputul povestirii;
-previzibil sau imprevizibil (prin ultimele fraze rastoarna asteptarile cititorului , invitandu-l sa reciteasca
textul ); inchis sau deschis (textul se incheie printr-o intrebare, o actiune neasteptata, relanseaza o ipo-
teza, creand impresia ca nimic nu e definitiv); fericit sau trist.

Compunere narativa
Planul simplu de idei al compunerii:
,,-In vacanta de vara la bunici am plecat cu parintii intr-o excursie.’’
,,-Un obstacol ne-a iesit in cale in padure.’’
Balada populară ,,-M-am hotarat sa traversez singur raul.’’
,,-Eram in pericol sa ma accidentez.’’
Baladă populară este o specie a genului epic, în versuri, cu o actiune simplă, liniară, fiind relatate întâmplări eroice, exceptionale,
din trecutul îndepărtat (istoric sau mitic). Personajele sunt putine si, de obicei, prezentate în antiteză, constituind modele etice. În ,,-Am iesit victorios din aceasta incercare.’’
baladă, realul se împleteste cu fabulosul si cu fantasticul. Balada populară se distinge prin caracterul anonim, colectiv si oral. Da un titlu sugestiv compunerii tale!
O operă care ilustrează această specie literară este si ,,..."(titlul textului fragmentar) Situatia initiala (loc, timp, personaje) Cand?Cum? Cine? Unde?
Opera/Fragmentul din opera ,,..." este extras dintr-o baladă populară, dacă avem în vedere, în primul rând, actiunea liniară, ce restituie ,,In ultima zi din vacanta de vara petrecuta la bunici, intr-o zona de munte (care?) parintii au decis ca
întâmplări exceptionale, cu valente fantastice. Astfel, prin intermediul naratiunii, ca mod de expunere, este relatată o întâmplare ai vom avea parte de inca o excursie.’’
cărei protagonisti... (rezumat). (Precizeaza unde va avea loc excursia, cum era dimineata in care ati pornit la drum, din cine era alcatui-
Naratiunea se îmbină si cu alte moduri de expunere, precum: descrierea si cu dialogul, ce are rolul de a dinamiza discursul ep- ta familia ta?).
ic.Fantasticul din operă e reprezentat de... .Ceea ce distinge balada populară de alte specii epice este si plasarea evenimentelor într- Cauza actiunii (elementul declansator al faptelor) De ce?
un trecut îndepărtat, nedeterminat(,,..."), sugestive fiind verbele la indicativ, imperfect, perfect compus/m.m.c.p/substantive care denu- ,,Tata mergea hotarat in fata grupului, in timp ce fratele meu era preocupat sa importalizeze cu telefonul
mesc realităti demult apuse ,,...". Spatiul este vag precizat ,,..." orice coltisor.’’
In altă ordine de idei,prezenta personajelor aflate în antiteză justifică încadrarea textului în specia literară a baladei. Protagonistii Povesteste cum ati intalnit deodata un obstacol: un trunchi de copac care unea malurile raului de munte
sunt...si..., impunându-se ca modele etice. Dacă X...Este personajul pozitiv, distingându-se prin...(enumeri niste trăsături care reies din de-a lungul caruia mergeati, cum este raul? Aveati doua variante: care?)
text) în schimb, y este tipul... (enumeri alte trăsături, neapărat în antiteză cu primele.) Desfasurarea actiunii si situatia dificila (derularea evenimentelor) Ce se intampla?
Se remarcă utilizarea hiperbolei(,,..."), tocmai pentru a accentua contrastul dintre cele două personaje. În realizarea portretului per- ,,Stiind ca oricum va trebui sa traversam pe malul celalalt, eu, fratele si sora mea i-am intrebat pe ai nos-
sonajelor, realul se îmbină cu fabulosul (alt aspect specific baladei), astfel...X are capacitatea de a... .Totodată, este prezent con- tril daca puteam sa facem echilibristica pe bustean.’’
flictul. (Povesteste de ce tata a refuzat sa va lase, insa tu ai fost singurul care a incalcat interdictia tatalui).
De asemenea, autorul nu este cunoscut, se evidentiază caracterul anonim al operei, aceasta fiind o creatie transmisă prin viu grai de ,,Abia in clipa aceea mi-am dat seama cat de adanca era prapastia de sub mine, cat de alunecoasa era
la o generatie la alta (caracterul oral, colectiv). scoarta si cat de plin de bolovani si de lat era raul.’’
Asadar, sintetizând cele afirmate, fragmentul selectat din opera X se încadrează în tiparul specific baladei populare. (Povesteste cum au reactionat parintii cand au vazut ce faci, ce ai simtit tu cand ti-ai dat seama de
pericol, dar era prea tarziu sa te mai intorci, cum ai reusit, in cele din urma, sa mergi in echilibru pe tot
busteanul, …?).
Situatia finala (deznodamantul ) Cum se incheie intamplarea?
,,Ultimii doi metri i-am parcurs aproape alergand si am ajuns pe malul celalalt fericit.‘’
(Povesteste cum te-ai simtit in final si ce au facut parintii cand au vazut ca ai scapat bine)

Observatie: Punctul de vedere din care se pot relata faptele poate fi implicat, povestirea realizandu-se la
persoana I (perspectiva narativa subiectiva) sau detasat, la persoana a III-a (perspectiva narativa obiecti-
va).