Sunteți pe pagina 1din 7

http://www.formula-as.

ro/2003/559/societate-37/societate-3983

GRADINA CU FLORI –

S-a vorbit, nu o data, despre sentimentele plantelor, despre faptul ca sunt la fel de sensibile ca
si omul, la fel de dornice de afectiune. S-a demonstrat ca plantele pot sa comunice si ca stiu
sa se solidarizeze in fata primejdiei. Descoperiri recente din domeni...

S-a vorbit, nu o data, despre sentimentele plantelor, despre faptul ca sunt la fel de sensibile ca si
omul, la fel de dornice de afectiune. S-a demonstrat ca plantele pot sa comunice si ca stiu sa se
solidarizeze in fata primejdiei. Descoperiri recente din domeniul biologiei dovedesc insa un lucru si
mai uluitor: plantele stiu ce inseamna simpatia si antipatia, au preferinte si idiosincrazii. Va poftim intr-
o fascinanta calatorie in universul naturii, cu cateva clipe inainte de marea explozie vegetala a
primaverii –

Oricat ar parea de ciudat, si in lumea plantelor se intampla divorturi. Fara sa fie judecata in tribunale,
nepotrivirea de caracter naste drame si printre zarzavaturi si flori. Suferinta lor e chiar mai mare decat
a noastra. Daca nu se potriveste cu el, un om poate sa se desparta de partenerul sau, dar sarmana
planta este legata - prin radacini - de locul in care creste. Aflata in vecinatatea unei plante antipatice,
care prin volum si inaltime ii "fura" lumina soarelui, ea poate incerca cel mult sa creasca mai inalta,
ceea ce nu-i reuseste intotdeauna. Iar daca mirosul si iradierea plantei vecine o sufoca, se rasuceste
putin, se imbolnaveste si moare.
Avem si noi, uneori, cate-o planta - in casa sau in gradina - careia pur si simplu nu-i merge bine. Ii
dam apa, lumina, temperatura potrivita, ingrasaminte, ba-i adresam uneori si cuvinte de alint, dar ea
este nefericita, se ofileste si se usuca. Ce nu i-a priit? De ce nu s-a lasat ajutata? Poate n-o sa aflam
niciodata, dar adevaratii iubitori ai naturii trebuie sa se aplece cu mai multa atentie asupra tainelor ei,
pentru a reusi sa le-nteleaga. Plantele au viata sentimentala, au, ca si noi, simpatii si antipatii.
Exista, fireste, oameni care au "mana buna" la plante, astfel ca in gradina sau in casa lor ele sunt
sanatoase si prospera. Dar in majoritatea cazurilor, lucrurile sunt impartite: unora dintre plante le
merge bine, altora nu.
Este vorba despre compatibilitate si respingere.
Exista flori care nu pot sta niciodata impreuna in aceeasi vaza - de exemplu, lalelele cu narcisele.
Arata superb la un loc, dar narcisele se ofilesc foarte repede, pentru ca nu suporta trufia lalelelor.
Nici liliacul nu se potriveste cu lalelele - se usuca imediat in preajma lor, iar trandafirii detesta pur si
simplu garoafele si rezeda.
Lacramioarele sunt incantatoare si umplu casa cu parfumul lor, dar alte flori nu rezista langa ele.
Cand vreti sa faceti un buchet frumos colorat, nu prindeti in el maci sau omag galben, pentru ca ele
omoara celelalte flori, iar macul moare el insusi.
Cultivatorii au invatat din experienta care sunt plantele compatibile si care se resping. Trandafirii, de
pilda, sunt flori princiare care au nevoie de spatiu si nu suporta in apropierea lor plante de calitate
inferioara. Cu toate acestea, parfumul trandafirilor devine mai patrunzator cand sunt plantati alaturi de
ceapa, usturoi sau patrunjel. Vita de vie "stramba din nas" cand e vorba de varza sau de dafin, in
schimb agreeaza prezenta ulmului si a macului.
Maslinul si stejarul au o personalitate mult prea puternica si sunt prea diferiti pentru a se putea
simpatiza. Plantati unul langa altul, isi rasucesc si isi indoaie crengile in directie opusa.
Favoritii maslinului sunt mirtul si smochinul.
Mesteacanul si pinul se cauta parca pe pajiste, ei formand impreuna cu iarba-neagra si cu
ciupercile o adevarata comunitate, in care tuturor le merge bine. Daca oamenii taie pinii, pajistea nu
se mai poate apara si este napadita de buruieni, iar ciupercile dispar fara urma.
Sub FAGII ROSII nu vrea sa creasca nici o planta. Se spune despre FAGII ROSII ca "sug" tot raul
din preajma, chiar si pe cel omenesc, astfel ca sub frunzisul lor oamenii se simt ocrotiti.
1
http://www.formula-as.ro/2003/559/societate-37/societate-3983

Nucul si stejarul se detesta, la fel porumbarul si paducelul. In cazul lor, este vorba de o legatura
de rudenie in cadrul careia una dintre plante o considera pe cealalta "dubioasa". Si natura cunoaste
lupte aprige pentru mostenirea blazonului nobiliar.
Exista, de asemenea, si plante seci sau apoase care se resping.
Tufele lemnoase, precum levantica, usuca, pare-se, castravetii, in timp ce plantele "reci" se simt
bine in preajma celor "iuti sau fierbinti", cum sunt hreanul sau ridichea cu levantica.
Dar cate nu se intampla in aceasta lume a plantelor, o adevarata comunitate cu legi nescrise, dar
respectate, pe care daca nu le cunoastem, riscam sa intram in conflict cu armonia universala! Nimic
din ce e viu pe pamant nu e pus la intamplare.

Prieteni si dusmani in gradina de zarzavat Gradina de zarzavat este obiectul unei griji permanente
din partea celor care se ocupa de cultivarea legumelor, pentru ca ea nu poate fi lasata
nesupravegheata nici un moment. Doar buruienile cresc singure, si aceasta fiindca Mama Natura stie
cum sa combine plantele, in vreme ce oamenii, nestiutori, comit greseli dupa greseli. Ei cred, de
pilda, ca plivitul si greblatul straturilor in care au semanat invariabil aceleasi plante inseamna munca
mai putina, dar se inseala amarnic: la fel ca si oamenii, plantele vor sa aiba in jurul lor prieteni care sa
le ofere ceea ce le lipseste si nu dusmani, care sa le faca necazuri.
Iata cateva sfaturi pentru cultivarea legumelor:

Cartofii
Pentru a scapa de insecte, semanati bobi printre cuiburile de cartofi si, pentru ca ei sa fie sanatosi,
plantati in fiecare colt al parcelei cate o radacina de hrean.
Cei mai buni prieteni ai cartofului - si "prietenia" le este benefica si acestora - sunt: floarea-soarelui
(frumoasa si cu seminte comestibile), urzica moarta, sparceta (o planta furajera), caltunasii,
varza, porumbul si mazarea. Plantand alternativ cartofi si fasole verde, evitati aparitia gandacilor
de Colorado, care se dau in vant dupa vinete, astfel ca pot fi usor starpiti plantand vinete in jurul
cartofilor.
Si loboda creste bine in preajma cartofilor, dar prezenta ei nu le prea prieste acestora. Daca pe
parcela cu cartofi rasar prea multa loboda si talpa-gastei, acest fapt trebuie privit ca o masura luata
de natura pentru ameliorarea solului, vlaguit oarecum de cultura de cartofi.

Capsunile
Capsunile cresc bine daca sunt gunoite si plantate alternativ cu boranta. Un asternut din ace de pin
le intareste si le face mai gustoase - au gustul fragilor de padure. Salata verde, spanacul si fasolea
oloaga se numara printre "simpatiile" capsunilor.

Sfecla rosie
Se potriveste cu fasolea oloaga, ceapa si gulia.

Ceapa verde
Semanata sub meri, ii apara de rugina.

Fasolea
Fasolea se dezvolta frumos daca printre siruri se planteaza varza alba, conopida, morcovi, sfecla,
telina, praz si castraveti. Si porumbului ii merge bine in apropierea fasolei, pentru ca absoarbe
azotul cu care fasolea (ca toate leguminoasele) imbogateste solul. Fasolea cataratoare nu se cultiva
langa ceapa, sfecla rosie si gulii.

Urzicile
2
http://www.formula-as.ro/2003/559/societate-37/societate-3983

Nu le distrugeti, ci mancati-le zilnic, pana vara tarziu! Imbogatesc pamantul din gradina cu calcar,
sporesc recolta pomilor fructiferi si intaresc aroma mirodeniilor. Langa urzici, menta produce mai
mult ulei eteric! Pe gramada de gunoi sau de mranita, urzicile grabesc procesul de putrefactie si
indeparteaza mirosul neplacut. In plus, veti vedea in jur fluturi frumosi de zi, de culoare maro-roscata,
care se hranesc cu frunzele de urzici.

Mararul
Mararul umple gradina cu mirosul lui placut. Combinati-l eventual cu porumb, dar niciodata cu
morcovi. Si salata verde, ceapa si castravetii cresc bine in compania mararului.

Urzica moarta
Este o planta care stimuleaza toate legumele.

Coada-soricelului
Stimuleaza, de asemenea, dezvoltarea ierburilor si a legumelor.

Galbenelele
Un strat de galbenele de jur imprejurul gradinii de zarzavat tine la distanta furnicile. Si
trandafirii sunt mai sanatosi in preajma lor, iar rosiile trebuie sa le fie recunoscatoare pentru ca le
apara de daunatori.

Trifoiul
Este foarte bun pentru iarba si pentru toate zarzavaturile, deoarece leaga azotul. Nu-i priesc
papadiile!

Usturoiul
Usturoiul, ceapa si arpagicul asigura sanatatea pomilor fructiferi. In preajma usturoiului,
parfumul trandafirilor devine mai patrunzator. Cu ceaiul de ceapa sau de usturoi se stropesc cartofii
si rosiile, pentru a le apara de boli: sunt cele mai bune antibiotice naturale.

Castravetii
Ingrasati cu baliga de cal, castravetii se dezvolta, in mod evident, foarte bine. Apreciaza prezenta in
jurul lor a porumbului, a cartofilor si a florii-soarelui, dar nu le displac nici fasolea sau sirurile de
gulii, alternand cu salata verde sau cu varza creata. Pentru ca sunt mai buni zemosi, nu trebuie
combinati cu plante care usuca: levantica sau rozmarinul.

Varza
Cultivata alternativ cu salvie sau isop, varza este ferita de omizile fluturilor albi. Fasolea se dezvolta
foarte bine intre sirurile de varza. (Se stie ca frunzele de varza, aplicate pe orice zona dureroasa a
corpului, absorb tot raul.) Varza si maghiranul se distrug reciproc.

Salata verde
Se simte foarte bine in compania capsunilor si a morcovilor, dar "inmoaie" iuteala ridichilor plantate
in imediata ei apropiere. Plantele lemnoase, uscate - de pilda levantica - ii reduc suculenta. (Salata
contine brom si favorizeaza instalarea somnului. Consumati o capatana mica inainte de culcare.)

Maghiranul

3
http://www.formula-as.ro/2003/559/societate-37/societate-3983

Alunga paianjenii, soparlele si furnicile.

Loboda
Cea salbatica, de culoare verde rosiatica, este mult mai gustoasa decat cea galbuie. Contine mercur.
Loboda nu trebuie semanata langa cartofi, fiindca ii impiedica sa creasca.

Hreanul
Datorita iutelii sale, hreanul cultivat in colturile parcelei apara cartofii de tot felul de boli. Hreanul face
frunze mari si are nevoie de spatiu. Pentru bucatarie, sunt suficiente cateva plante. Radacina rasa
partial (pentru sosuri sau amestecata cu otet) poate fi infipta din nou in pamant, chiar de trei ori.
Toamna, radacinile de hrean trebuie scoase din pamant, altfel se intind in toata gradina. Frunzele
merilor stropiti cu ceai diluat cu hrean (1:10) nu mai ruginesc.

Menta
Menta si izma creata, pentru ceai si sosuri, tin la distanta - datorita aromei puternice - furnicile,
musculitele si alti musafiri nepoftiti. Prezenta urzicilor ii intareste mirosul. Musetelul se dezvolta
bine in preajma ei, in schimb menta isi pierde din aroma. Menta semanata printre legume le apara
pe acestea de paduchi, de purici rosii si de omizi de fluturi. Atarnat in dulapul cu haine, un buchetel
de menta tine la respect moliile.

Micsunelele
Sunt un prieten de nadejde pentru meri.

Patrunjelul
Le face bine trandafirilor si patlagelelor rosii.

Ridichile
Stimuleaza dezvoltarea legumelor si cresc bine in vecinatatea mazarii, a coltunasilor si a
asmatuiului, dar nu langa isop.

Rozmarinul
Tine la distanta insectele daunatoare si se simte bine in compania salviei.

Tataneasa
Ajuta morcovii impotriva insectelor daunatoare.

Brusturul negru
Este o planta foarte apreciata de englezi. Se mananca radacina fiarta sau inabusita. Vindeca oasele.

Rosiile
Rosiile si sparanghelul se ajuta reciproc. Compatibile cu rosiile sunt patrunjelul si urzica, dar nu
si guliile, anasonul (sau feniculul), cartofii si caisii. Mirosul neplacut al vrejurilor alunga multi
daunatori (de exemplu, omida fluturelui de varza).

Valeriana

4
http://www.formula-as.ro/2003/559/societate-37/societate-3983

Atrage ramele si pisicile, fiind ideala pentru imprejmuirea straturilor de zarzavat, pentru ca ramele
afaneaza solul, fertilizandu-l. Din radacini se prepara o infuzie cu care se stropesc o data pe luna
toate plantele. Le face mai rezistente.
Pentru oameni, ceaiul de valeriana este un remediu calmant, antispastic.

Anasonul (feniculul)
Dauneaza tuturor plantelor, de aceea trebuie semanat intr-un colt mai izolat al gradinii de zarzavat.
Dezvoltarea lui este deranjata de prezenta coriandrului. Daca in apropiere cresc cumva pelinul sau
lemnul-domnului, anasonul nu mai face seminte.

Panseluta (Trei-frati-patati)
Pe camp, panseluta stimuleaza cresterea secarei, a macrisului si a albastrelelor. Petalele ei sunt
comestibile si se poate folosi si sub forma de sirop, pentru afectiunile mucoasei bucale. Sub forma
de ceai (impreuna cu fumarica si soparlita), vindeca eczemele.

Floarea-soarelui
In Rusia, floarea-soarelui se planteaza intotdeauna imprejurul lanurilor de cereale, in primul rand
pentru semintele ei foarte apreciate acolo si in al doilea rand pentru ca sperie rozatoarele.
Castravetilor le merge foarte bine in apropierea florii-soarelui.

Plantele care atrag albinele


Atragerea albinelor este foarte importanta pentru fecundarea pomilor fructiferi si a arbustilor. Pentru
apicultori, prezenta in gradina a plantelor cu nectar este indispensabila. Astfel de plante sunt:
cimbrul, isopul, maghiranul, busuiocul, menta, iarba-matei, patrunjelul, mararul, floarea-
soarelui, splinuta, socul, lemnul-cainesc si trandafirul salbatic.

Rugaciuni pentru flori


Biochimistii americani au descoperit, in urma unor experiente uluitoare, ca sensibilitatea plantelor
raspunde nu doar la stimuli verbali, afectivi (simt dragostea omului fara cuvinte), ci si la atingerea
fizica. Testata cu aparate sofisticate, rosia scoate, de pilda, tipete de durere atunci cand e taiata sau
cand ne infigem dintii in ea. Grea incercare pentru adeptii alimentatiei vegetariene, care de mila
uciderii animalelor renunta la carne! Vor renunta si la fructe si la legume? Pentru ca nu se poate trai
doar cu aer si apa, asa cum se spune in povesti, ei recurg tot mai des la vechile ritualuri pagane, in
care "uciderea" plantelor e insotita de rugaciuni.
Culese cu mana, spalate si consumate crude, dupa o rugaciune rostita din inima, intre om si planta
se creeaza o relatie buna, chiar daca planta nu poate fi crutata de chinul final.
Cu timpul, spun adeptii filosofiei New Age, oamenii vor invata sa renunte la radacini, tulpini, frunze si
inflorescente si sa se multumeasca cu fructele si semintele: boabe de cereale, nuci, fasole, mazare,
fructe zemoase sau seminte marunte - cea mai hranitoare parte a plantei, pentru ca in ele se
concentreaza intreaga ei energie. In samanta cruda este incorporata vitalitatea uriasa care poate
plasmui un nou copac sau o noua planta care, la randul lor, vor produce milioane de seminte noi.
Locuitorii Atlantidei se foloseau de puterea semintelor asa cum folosim noi astazi gazul metan si
electricitatea: ca energie pentru tot felul de scopuri practice.
Soldatii romani, caliti in razboaie, au cucerit aproape toata Europa, marsaluind pe frig sau caldura
aproape insuportabile si mancand, zilnic, doar un pumn de boabe de grau inmuiate peste noapte in
apa. Oare noi n-am putea-o scoate la capat cu un amestec de cereale, combinate iarna cu nuci
(bogate in albumina), iar vara cu fructe proaspete, zemoase? Multi vegetarieni raspund la aceasta
intrebare cu "da". Daca ne-am putea reprofila pe o astfel de alimentatie, la care este adaptata, de
fapt, si dantura noastra, n-ar mai exista problema foametei la nivel mondial. Ea este doar o
5
http://www.formula-as.ro/2003/559/societate-37/societate-3983

consecinta a limitarii, a miopiei si a lacomiei noastre de bani. Plantele salbatice ne ofera vitamine din
belsug si chiar si majoritatea substantelor minerale de care avem nevoie. Albuminele, hidratii de
carbon si grasimile se gasesc in seminte. Fructele si semintele cele mai bogate in asemenea
substante sunt cultivate de mii de ani, ca plante nutritive. Boabele de soia pot asigura proteinele
necesare intregii populatii de pe glob, iar America cultiva soia intr-o cantitate din care s-ar putea hrani
toti locuitorii sai, daca ar vrea sa traiasca vegetarian.
Din soia, in Orient se prepara de sute de ani o branza, numita Tofu, care se gaseste acum si in
magazinele noastre alimentare. Este cea mai ieftina proteina vegetala, cu o valoare nutritiva
exceptionala si usor de combinat cu verdeturi sau plante aromate. Se poate manca si asa, ca branza
de vaci, langa fructe sau legume.
In privinta grasimilor, se stie ca produsul cel mai sanatos este uleiul de plante presat la rece si putem
alege intre cel de floarea-soarelui, de masline, de porumb, de nuca, de seminte de dovleac etc.
Daca pasunile pe care pasc astazi vitele de carne ar fi transformate in ogoare semanate cu cereale,
cartofi, mazare, fasole si, temporar, legume, si daca aceste ogoare ar fi inconjurate cu pomi fructiferi
si nuci in care sa cuibareasca pasarile care se hranesc cu insectele nedorite, atunci ar fi hrana
suficienta pentru toata lumea. Sanatoasa si placuta la gust. Fara toxine, fara ingrasaminte chimice si
fara sa ucidem plantele si animalele. Terenuri ingrasate cu resturi de plante putrezite, asa cum o
facea si Mama Natura, si iata-ne revenind la circuitul ei firesc - spre binele si fericirea noastra, a
tuturor. Unde este vointa, exista solutii. Doar sa fie vointa!

Plantele si Luna
Dupa cum spun vracii si astrologii, luna s-a nascut demult, din pamant, si continua sa fie strans
legata de destinul nostru pe aceasta planeta. In timp ce domnul Soare isi raspandeste samanta
luminoasa, prezenta in atmosfera sub forma unor nuclee celulare nemuritoare, doamna Luna este
cea care prin puterea ei asupra apei de pe pamant contribuie la divizarea nucleelor, producand astfel
propria-i materializare. Luna este stapana peste spatiul dintre pamant - pe care salasluiesc fiinte ce
traiesc si se dezvolta - si propria orbita. Ea dispune incarnarea si excarnarea, existenta sau lipsa
invelisului material, insoteste sufletele care cauta adapost si leagan pe pamant, dar si pe cele ale
mortilor, care s-au lepadat de configuratia pamanteana.
Modelele dupa care construieste luna provin de la astre si de la semnele zodiacale. In felul acesta,
peste creatia pamanteana stapane sunt Luna, Soarele si astrele. De pe partea pamantului orientata
spre ea, Luna absoarbe apele, producand - impreuna cu Soarele - fluxul si refluxul oceanelor. In
acelasi timp, ea absoarbe apa din toate fiintele vii, de aceea oamenii, animalele si plantele sunt mai
bogate sau mai sarace in apa.
Efectul Lunii depinde de lumina solara care se reflecta pe pamant, de aceea pe Luna plina totul este
bogat in apa, iar pe Luna noua totul este foarte uscat. In timpul unei rotatii (cat traverseaza o data
zodiacul) se pot deosebi doua faze contradictorii.
Luna in crestere - cresterea apelor, diviziunea celulelor, germinarea, incarnarea, concretizarea
modelelor eterice in forma materiala.
Luna in scadere - scaderea apelor, uscare, procese de atrofiere, excarnarea, abstragerea formelor
materiale.
Daca vrem sa realizam un plan (ne invata alchimistii), un model eteric din sufletul nostru, trebuie sa
ne apucam de el imediat dupa Luna noua, pentru ca astfel, pentru indeplinirea lui vom avea un avans
de doua saptamani. Pentru calatorii, ridicarea unei case, crearea unei opere literare sau a unui
tablou, pentru tratative comerciale sau casatorie - Luna noua este momentul cel mai potrivit pentru
reusita.
Lumea plantelor este foarte strans legata de Luna si fazele ei, pentru ca Luna este stapana peste
domeniul vietii vegetative. De aceea este indicat ca gradinarii sa tina seama, pentru absolut toate
lucrarile, de fazele Lunii.
Semanaturile se fac cand Luna e in crestere; semintele care incoltesc repede se seamana la
6
http://www.formula-as.ro/2003/559/societate-37/societate-3983

cateva zile dupa Luna noua, iar cele care incoltesc mai incet, mai devreme.
Pentru ca plantele rasadite sa prinda radacini, operatia se face seara sau noaptea, cand Luna e
in scadere, pentru ca atunci patrunde apa in radacini.
Recoltarea fructelor sau a legumelor se programeaza pentru perioada dinainte de Luna plina,
daca vrem ca ele sa fie zemoase.
Lemnul folosit in constructii sau pentru incalzit se taie cand Luna e in scadere sau cu putin
inainte de Luna plina.
Daca vrem ca tufele (sau parul) sa fie mai dese, ele se tund la inceputul Lunii in crestere. Daca nu
vrem sa creasca prea mult, cand Luna este in scadere.
Varza pentru pus la murat, taiata putin inainte de Luna plina, face zeama sa se reverse din
butoi.
Altoitul se face, fireste, cand Luna e in crestere.
La radacinoase (morcovi, sfecla rosie) se vede varsta la recoltare dupa inele, la fel ca la copaci,
pentru ca odata cu fiecare Luna in crestere se mai adauga cate-un inel. Iar la ceapa, cate-o noua
foaie.
Exista adevarate plante lunare, carora atunci cand Luna este in crestere, li se adauga cate-o frunza,
sau carora le cade cate-o frunza cand Luna este in scadere.
Pentru gradinarit, este foarte importanta cunoasterea zodiilor in care se afla Luna in momentul
respectiv.
Este limpede ca semnele de apa sunt bune pentru udat, cele de pamant pentru semanat, sapat, plivit
etc., semnele de aer pentru insamantarea si sadirea plantelor care se inalta si se catara (de ex.
fasolea sau mazarichea), iar semnele de foc pentru recoltarea plantelor iuti, precum ridichile, hreanul,
mustarul si a semintelor de caltunasi, pentru ca atunci sunt cele mai picante.
Semanaturile sa se faca, in orice caz, doar in zodiile de pamant si de apa (Taur, Rac, Fecioara,
Scorpion, Capricorn si Pesti), pentru ca sunt cele mai productive.
In zodia Pestilor nu se recolteaza nimic, pentru ca roadele se strica foarte repede.
Cartofii si ceapa se pun cand Luna e in scadere, intr-un semn de pamant, ca sa nu incolteasca
prea repede.
Plantele cu flori se seamana in zodia Taurului, a Fecioarei sau a Balantei.
Legumele pentru conserve se seamana si se culeg in Capricorn, care le intareste.
Toate plantele cu frunze plapande si fructe zemoase se seamana, de preferinta, in semnele de
apa: Rac, Scorpion si Pesti (in ultimul, doar fructele destinate consumului imediat).
Exista, fireste, si flori lunare veritabile.
Sunt cele care infloresc seara sau noaptea, ademenind fluturii de noapte pentru polenizare. Un
exemplu il ofera luminita-noptii (Oenotlura) care creste atat ca planta salbatica, cat si ca planta
ornamentala. Pe inserat, cand rasare Luna, bobocul ei incepe sa se rasuceasca, se desprinde si
sare, brusc, in aer. Si pana-zborului (Lunaria rediviva) este o planta lunara (o indica denumirea latina)
si din aceasta categorie mai fac parte solanaceele - zarna (Solanum nigrum), cartoful, tutunul si
patlageaua. In afara de acestea, cactusul care infloreste noaptea, regina-noptii, etc. Adevaratii copii
ai Lunii sunt si toate plantele bogate in apa, cum ar fi castravetele, dovleacul, pepenele si, de
asemenea, plantele care traiesc in apa si pe malurile ei: nufarul si salcia.
Plantele lunare influenteaza, fireste, si viata afectiva, memoria si randamentul intelectual. Mai ales cei
nascuti in zodia Racului, tutelata de semnul magic al Lunii, traiesc cu mare acuitate dependenta lor
de natura. Si daca din perspectiva eternitatii, omul este si el doar o planta agatatoare? Ceva mai
egoista si mai violenta decat celelalte, mai razboinica si mai trufasa, dar in mod egal dependenta de
soare si de lumina, de firul de viata care i-a fost masurat? Semanati in gradina cu buruieni si cu flori a
lumii, bine ar fi sa nu ne uitam niciodata masura si locul care ne-au fost harazite langa celelalte
"minuni" ale firii: plantele si animalele.