Sunteți pe pagina 1din 18

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Direcţia Generală Educaţie Ştiinţă Tineret şi Sport

Liceul Academiei de Stiinţe a Republicii Moldova

Secţia: Matematica

Tema:
Aplicarea monotoniei stricte a functiilor
la rezolvarea ecuaţiilor si inecuaţiilor

A efectuat:
Cazacu Veronica,
elevă în clasa X-a C

Profesor: Raisa Miron,


profesoară de matematică şi informatică,

grad didactic superior la ambele obiecte

CHIŞINĂU 2010

Pagina 1 din 18
Aplicarea monotoniei stricte a functiei la rezolvarea
ecuaţiilor si inecuaţiilor

Cuprins:

I. Definirea monotoniei:

II. Exemple de funcţii monoton (strict monoton) crescătoare (descrescătoare)


pe I, sau pe D(f)
III. Rezolvarea ecuaţiilor şi inecuaţiilor, folosînd variaţia strictă a funcţiei.
IV. Concluzii
V. Literatura
Recenzie

Aplicarea monotoniei stricte a functiei la rezolvarea


Pagina 2 din 18
ecuaţiilor si inecuaţiilor
I. Definirea monotoniei:
Una din proprietetile fundamentale ale functiilor, care are o mare aplicatie la
rezolvarea ecuaţiilor şi inecuaţiilor este monotonia.
Fie funcţia f: I → R, iar I  D(f)
Sunt functii:
- monoton crescatoare pe intervalul I,
- monoton descrescatoare pe I,
- strict monoton crescatoare pe I,
- strict monoton descrescatoare pe I.
- constante pe I
Definiţia 1 Functia f este monoton crescatoare pe intervalul I, daca pentru 
x1, x2  I, din inegalitatea x1<x2 rezulta ca f(x1) ≤ f(x2), (adica unei valori mai mici
a argumentului îi corespunde o valoare mai mica a functiei şi invers unei valori
mai mari a argumentului îi corespunde o valoare mai mare a funcţiei).

x1<x2 => f(x1) ≤ f(x2)

Definiţia 2 Functia f este monoton descrescatoare pe intervalul I, daca pentru 


x1, x2  I, din inegalitatea x1<x2 rezulta ca f(x1) ≥ f(x2), (adica unei valori mai
mici a argumentului îi corespunde o valoare mai mare a functiei şi invers unei
valori mai mari a argumentului îi corespunde
o valoare mai mică a funcţiei).

x1<x2 => f(x1) ≥ f(x2)


Definiţia 3 Functia f este strict monoton
crescatoare pe intervalul I, daca pentru  x1,
x2  I,
din
inegalitatea x1<x2 rezulta ca f(x1) < f(x2).
Pagina 3 din 18
x1<x2 => f(x1)<f(x2)

Definiţia 4 Functia f este strict monoton descrescatoare pe intervalul I, daca


pentru  x1, x2  I, din inegalitatea x1<x2 rezulta ca f(x1) > f(x2).

x1<x2 => f(x1)>f(x2)

Definiţia 5 Funcţia f este constantă pe I, dacă pentru  x1, x2  I, x1≠ x2 rezultă



f(x1)=f(x2)=c

x1≠x2 => f(x1)=f(x2) = c

Definiţia 6 Funcţia f: I → R este injectivă pe I, dacă  x1, x2  I, x1≠ x2 rezultă


că f(x1) ≠f(x2)
Proprietatea1 Dacă funcţia f: I → R este injectivă pe I , atunci
f(x1)=f(x2)  x1 = x2
Această proprietate o vom folosi la rezolvarea ecuaţiilor

Proprietatea2 Dacă funcţia f: I → R este strict monotonă pe I, atunci ea este


funcţie injectivă pe I.
II. Exemple de funcţii monoton (strict monoton) crescătoare(descrescătoare)
Pagina 4 din 18
pe I, sau pe D(f)
Exemplu1 Fie funcţia f: R→ R f(x)= k x+ b – funcţie liniară
Sa demonstram ca: daca k>0 atunci f- strict monoton crescatoare pe R;
daca k< 0 atunci f- strict monoton descrescatoare pe R;
daca k=0 atunci f(x)=b f- constantă pe R;
Demonstrare:
Fie  x1, x2  R si x1<x2 =>
f(x1)- f(x2)= (kx1-b) – (kx2+b)= kx1+ b- kx2- b= k(x1-x2)
Deoarece x1<x2 => x1-x2<0
a) daca k>0 atunci f(x1)-f(x2) < 0 =>
f(x1)<f(x2) => f- strict monoton crescatoare pe R;

b) daca k< 0 atunci f(x1)-f(x2) > 0 =>


f(x1)>f(x2) => f- strict monoton descrescatoare pe R;

c) daca k=0 atunci f(x1)-f(x2) = 0 => f(x1)=f(x2) ,


f(x)=b=> f- constantă pe R;
Exemplu 2 Fie funcţia f: R→ R+ , f(x)= x2
Să demonstrăm, că:
a) daca x  (- ∞;0] atunci f- strict monoton descrescatoare;
b) daca x  [0;+∞) atunci f- strict monoton crescatoare;
Fie  x1, x2  R şi x1< x2
Luam diferenta:
f(x1)-f(x2)= x12 –x22 =(x1-x2)(x1+x2).
Deoarece x1<x2 => x1-x2<0
a) Daca x1, x2  (- ∞;0)  x1<0, x2<0 => x1+x2<0
 f(x1) - f(x2) > 0  f(x1) > f(x2) =>

f- strict monoton descrescatoare daca x  (- ∞;0)


Pagina 5 din 18
b)Daca x1, x2  (0;+∞)  x1 >0 şi x2>0 => x1+x2>0
x  x  0
Deci x  x  0  f(x1) - f(x2) < 0  f(x1)< f(x2) =>
1 2

1 2 

f- strict monoton crescatoare daca x  (0;+∞)


Analog se demonstrează şi monotonia strictă a urmatoarelor funcţii:
Exemplu 3 Fie funcţia f: R+→ R+ , f(x)= x

Functia f- este strict monoton crescatoare pe R+.

Exemplu 4 Fie functia f: R→ R f(x)= x3

Functia f- este strict monoton crescatoare pe R.


Exemplu 5 Fie funcţia f: R→ R f(x)= 3 x

Funcţia f- este strict monoton crescătoare pe R.

Exemplu 6 Fie funcţia f: R→ R+, f(x)= x2k, k  Z*


Daca x  (- ∞;0] atunci f- strict monoton descrescătoare;
Daca x  [0;+∞) atunci f- strict monoton crescătoare;
Exemplu 7 Funcţia, f: R+→ R+ , f(x)= 2k
x , k  Z*

este strict monoton crescatoare pe R+

Pagina 6 din 18
Exemplu 8 Functia f: R→ R, f(x)= x2k+1 , k  Z* este strict monoton
crescatoare pe R.

Exemplu 9 Functia f: R→ R f(x)= 2 k 1


x ,k  Z* este

strict monoton crescatoare pe R

�x, x �0
Exemplu 10 Fie funcţia f: R→ R+, f(x)= x � f ( x) = �
� x, x p 0

Daca x  (- ∞;0], atunci f- strict monoton


descrescatoare;
Daca x  [0;+∞), atunci f- strict monoton crescatoare;

Exemplu 11 Fie funcţia f: R→ R* f(x)= ax

Daca a>1 atunci f- strict monoton crescatoare pe R;

Daca 0<a<1 atunci f- strict monoton descrescatoare


pe R;

Exemplu 12 Fie funcţia f: R* →R f(x)= loga x

Pagina 7 din 18
Daca a>1 atunci f- strict monoton crescatoare
pe R* ;

Daca 0<a<1 atunci f- strict monoton


descrescatoare pe R* ;

  
Exemplu 13 Funcţia f: [-1;1] →  ;
 2 2 

f(x) = arcsinx -este strict crescatoare pe [-1;1]

Exemplu 14 Funcţia f: [-1;1] → [0;  ]


f(x)= arccosx este strict descrescatoare pe [-1;1]

III. Rezolvarea ecuaţiilor şi inecuaţiilor

cu ajutorul variaţiei stricte a funcţiei.


Exemplul 1: (x2- 3x + 4)2 = (2x2- 5x+ 4)2
Dacă deschidem parantezele se va obţine o ecuaţie de gradul 4, practic
imposibil de rezolvat.
Deaceea ne folosim de variaţia strictă a funcţiei f: R→ R+, f(t)=t2 . Observăm:
a) x2- 3x + 4=0, D =9-16=-7  x2- 3x + 4>0,  x  R
b) 2x2- 5x+ 4=0, D =25-32=-7  2x2- 5x+ 4>0,  x  R
Pagina 8 din 18
Însa functia f este strict crescatoare, daca t  [0;+ ∞)  f – este şi injectivă pe R+
x = 0
 f(t1)= f(t2) � t1=t2 � x2-3x + 4= 2x2 - 5x+ 4 � x2 - 2x=0 � x(x-2) =0 �  x = 2

Raspuns: S={0;2}
Exemplul 2: (x2- 3x + 4)2< (2x2- 5x+ 4)2
Rezolvare:
f(t1)< f(t2) � t1< t2 � x2- 3x + 4< 2x2- 5x+ 4 � x2-2x>0 � x(x-2)>0

Raspuns: S={(-∞;0) �(2; +∞)}

Exemplul 3: ( x  1  2 x  4  1) 2= (2 x  1  3 x  4  4) 2
Rezolvare:
x  1 �0 �

Deoarece � ( x  1  2 x  4  1) �0 şi (2 x  1  3 x  4  4) �0
x  4 �0 �

Fie t1= ( x  1  2 x  4  1) , t1 �0

t2= (2 x  1  3 x  4  4) , t2 �0

Daca f(t)=t2, t  [0;+ �) atunci functia f este strict monoton crescatoare


 f(t1)= f(t2) � t1=t2

Am obţinut ecuaţia ( x  1  2 x  4  1) = (2 x  1  3 x  4  4)
x 1  x  4 = 3

Putem rezolva această ecuaţie prin 2 metode


Metoda I Folosom distanta dintre puncte
x -1=0 x - 4=0
x=1 x=4
x  1 - distanţa de la p.X(x) şi p.A(1)

x  4 - distanţa de la p.X(x) şi p.B(4)

AX+BX= AB=3  ecuaţia are soluţii  x  [1;4]


Pagina 9 din 18
Dacă x�[1, 4] atunci valoarea x nu poate fi soluţie
Metoda II metoda intervalelor
x 1  x  4 = 3

x-1=0 x-4=0
x=1 x=4

�x  1 �x  1 �x  1
� � � x ��
�1 x  4  x = 3�2 x = 2 �x = 1

�1 �x �4 1 �x �4

II � � x �[1; 4]
�x  1  4  x = 3 �
0x = 0

�x  4 �x  4 �x  4
III � � � x �� Deci S=[1;4]
�x  1  x  4 = 3 �2 x = 8 �x = 4

Observam ca metoda I este mult mai eficientă.


Exemplul 4: ( cosx- 1)2= (1-sin2x)2 � (1- cosx)2=(1-sinx)2
Deoarece cosx �1, x �R  1- cosx �0, x �R
Deoarece sinx �1, x �R  1 - sin2x �0, x �R
t1 = 1  cosx, t1 �0 �
Fie �� t12=t22 � t1= t2 � 1-cosx= 1-sin2x �
t 2 = 1  sin2x, t 2 �0 �

� sin2x-cosx=0 � 2sinxcosx-cosx=0 �

� 
cos x = 0
� x = k

� 2
� cosx(2sinx-1)=0 � 1 � , k�Z
sin x = � k 
� 2 x = ( 1) k
� 6

Pagina 10 din 18
�   �
S= �   k , ( 1)
k
Raspuns:   k �, k �Z
�2 6

Teorema 1: Fie funcţiile f1 : I→R


f2 : I→R
Dacă funcţiile f1 şi f2 sunt strict crescatoare pe I, atunci şi funcţia F= f1 + f2 este
strict crescatoare pe I
Demonstrare:
F ( x1 )  F (x 2 ) f1 (x1 )  f 2 (x1 )  (f1 (x 2 )  f 2 ( x 2 ) )
Fie x1, x2 � I şi x1< x2 . Luăm cîtul = =
x1 -x 2 x1 -x 2

f1 (x1 )  f1 (x 2 )  f 2 (x1 )  f 2 ( x 2 ) f1 (x1 )  f1 (x 2 ) f 2 (x1 )  f 2 ( x 2 )


= = 
x1 -x 2 x1 -x 2 x1 -x 2

Deoarece x1< x2 � x1- x2<0


Deoarece f1 şi f2 sunt strict crescatoare pe I 
f1 (x1 ) -f1 (x 2 ) �
 0�
f1 (x1 ) <f1 (x 2 ) � f1 (x1 ) -f1 (x 2 )  0 � x1 -x 2 � f1 (x1 ) -f1 (x 2 ) f 2 ( x1) -f 2 ( x 2 ) F (x1 ) -F(x 2 )
� �� �� ��  0� 0�
f 2 ( x1)  f 2 ( x 2 ) � f 2 ( x1) -f 2 ( x 2 )  0 � f 2 ( x1) -f 2 ( x 2 ) � x1 -x 2 x1 -x 2 x1 -x 2
0
x1 -x 2 �

� F (x1 ) -F(x 2 )  0 � F (x1 ) <F(x 2 ) � F- strict crescatoare pe I

Teorema 2: Fie funcţiile f1 : I→R


f2 : I→R
Dacă funcţiile f1- strict crescatoare pe I, iar f2 este crescatoare pe I , atunci şi
funcţia F= f1 + f2 este strict crescatoare pe I.
(Analog va fi în cazul funcţiilor descrescatoare).
Exemplul 5: (4x-1)6 +5│4x-1│= (3x-7)6 + 5│3x-7│
│4x-1│6+ 5│4x-1│=│3x-7│6+ 5│3x-7│
Cercetam funcţia f: R+→ R f(t)= t 6+ 5t Fie f1(t)=t6 şi f2(t)= 5t
Deoarece f1 şi f2 -sunt strict crescatoare, daca t �[0;+ �) � F= f1 + f2 este
strict crescatoare daca t �[0;+ �) � f(t1) = f(t2 ) � t1= t2 �

Pagina 11 din 18
4 x  1 = 3 x  7
 x = 6 8
│4x-1│=│3x-7│ � 4 x  1 = 7  3 x �  8 Raspuns: S={-6; }
  x = 7 7

Exemplul 6: (3x+1)6 + (3x+1) 8 � (5x-3)6+ (5x-3)8


│3x+1│6+│3x+1│8 �│5x-3│6+│5x-3│8
Fie t1=│3x+1│ t2=│5x-3│, f1(t)=t6 f2(t)= t8
f1 şi f2 -sunt strict crescatoare, daca t  [0;+ �) � F= f1 + f2 este strict
crescatoare, daca t �[0;+ �) �
� F(t1) �F(t2 ) � t1 �t2 � │3x+1│ �│5x-3│; │3x+1│2 �│5x-3│2;

(3x+1)2 �(5x-3)2 � (3x+1)2 -(5x-3)2 �0 �

(3x+1+5x-3) (3x+1-5x+3) �0 � (8x-2)(4-2x) �0


� 1�
Raspuns: = ��; ��[ 2; �)
� 4�

Exemplu 7 De rezolvat ecuaţia: 12 x  3 x 2 = 3 x 2  12 x

Fie t1 = 12 x - 3 x2 , iar t2 = 3 x  12 x 2

Fie funcţia f(t) = t  funcţiat f – strict crescătoare, pentru t  [0; +∞)  f –


este şi injectivă pe R+  f(t1) = f(t2)  t1 = t 2  3 x  12 x = 12x – 3x2  2

3x2 - 12x ≤ 0  3x (x-4) ≤ 0 

0≤x ≤4

Răspuns: S = [0 ; 4]

Observăm că ecuaţia de mai sus a fost de tipul f 1 ( x) = f 2 ( x)

În caz general ecuaţia f 1 ( x) = f 2 ( x) 

 f1 ( x) = f 2 ( x)
 f1 ( x) = f 2 ( x)  f1 ( x) = f 2 ( x)
  
 f1 ( x)  0 
 f ( x)  0
 f 1 ( x)  0   f 2 ( x)  0
 2  
 
Pagina 12 din 18
Deoarece 3 x  12 x = 12x – 3x2 şi 3 x  12 x ≥ 0  12x - 3x2 ≥ 0 şi
2 2

cercetarea domeniului valorilor admisibile ale variabilei x este de prisos

Exemplul 8:
2 x  3  6 2 x  3 � 3x  1  6 3x  1  x  2
2 x  3  6 2 x  3  2 x  3 � 3x  1  6 3x  1  3 x  1

Fie t1 =2x+3 t2= 3x+1


Aflam domeniul valorilor admisibile ale variabilei x
�x �1,5
�2x  3 �0 � 1
� � 1 x �
3 x  1 �0 �x �
� 3
� 3

Cercetam funcţia f(t)= t + 6 t  t , t �0


�f1 (t ) = t


Fie �f 2 (t ) = 6 t Deoarece f1, f2 , f3- strict crescatoare, daca t �0
�f (t ) = t
�3
� f- este strict crescatoare, daca t �0

� f(t1) �f(t2 ) � t1 �t2 � 2x+3 � 3x+1 � x≥ 2

�x �2

Deci � 1۳ x 2 Raspuns: S=[2;+ �)
�x �
� 3

Exemplu 9 De rezolvat ecuaţia


2 2 2 2
4 x 4 x 5 x 5 x
3x  5x = 32 x  52 x

Fie funcţia f1(t) = 3t , iar f2(t) = 5t , t  R


Deoarece funcţiile f1 şi f2 sunt strict crescătoare pe R  că şi funcţia f = f1 +f2 -
este strict crescătoare pe R  f – este şi injectivă pe R  f(t1) = f(t2)  t1 = t2 

3x
2
4 x
 5x
2
4 x
= 32 x
2
5 x
 52 x
2
5 x  x2-4x = 2x2 – 5x
x = 0
 x2 - x =0  x(x-1) = 0  x =1 Raspuns: S={0; 1}

Exemplu 10 De rezolvat ecuaţia


5
8 x  3  (8 x  3) 9 = 5 7 x  2  (7 x  2) 9

Pagina 13 din 18
Fie funcţia f1(t) = 5
t , iar f2(t) = t9 , t  R
Deoarece funcţiile f1 şi f2 sunt strict crescătoare pe R  că şi funcţia f = f1 +f2 -
este strict crescătoare pe R  f – este şi injectivă pe R  f(t1) = f(t2)  t1 = t2
 5 8 x  3  (8 x  3) 9 = 5 7 x  2  (7 x  2) 9  8x-3 = 7-2x  10x=10  x=1

Răspuns: S={1}
Exemplu 11 De rezolvat inecuaţia
3
9 x  11  5 9 x  11  (9 x  11) 2011  3 7 x  1  5 7 x  1  (7 x  1) 2011

Fie funcţia f1(t) = 3


t , f2(t) = 5
t , iar f3(t) = t2011 , t  R
Deoarece funcţiile f1 , f2 şi f3 sunt strict crescătoare pe R  că şi funcţia
f = f1 +f2 + f3 - este strict crescătoare pe R  f(t1) ≥ f(t2)  t1 ≥ t2 
3
9 x  11  5 9 x  11  (9 x  11) 2011  3 7 x  1  5 7 x  1  (7 x  1) 2011  9x-11 ≥ 7x-1 
 2x ≥ 10  x ≥5

Răspuns: S= [5; +∞)

Exemplu 12 De rezolvat inecuaţia


 x 2  12 x  7 
2 2
7 x  6  5 x 1
5x  52 x
2 2
7 x  6  5 x 1
5x  x 2  7 x  6  52 x  2x 2  5x 1

Fie funcţia f1(t) = 5t , f2(t) = t , f(t)=5t + t, t  R


Deoarece funcţiile f1 şi f2 sunt strict crescătoare pe R  că şi funcţia
f = f1 +f2 - este strict crescătoare pe R  f(t1) ≤ f(t2)  t1≤ t2 
 2 x 2  5x 1 
2 2
7 x  6  5 x 1
5x  x 2  7 x  6  52 x

x2 -7x+6 ≤ 2x2+5x-1  x2 +12x -7 ≥0


Rezolvăm ecuaţia x2 +12x-7=0 
 x = 6  43

 x = 6  43

Raspuns: S=(-∞; -6- 43 ]  [-6+ 43 ; +∞)


Exemplu 13 De rezolvat ecuaţia
log 3 (2x2-2x-3)=log3(x2+4x+7)

Pagina 14 din 18
Deoarece funcţia f: R* → R f(t)= log3 t - este strict crescătoare pe intervalul R*
 f – este şi injectivă pe R*  f(t1) = f(t2)  t1 = t2

2 x 2  2 x  12 = x 2  4 x  5
 log 3(2x -2x-12)=log3(x +4x -5)  
2 2 
 x 2  4x  5  0
  x = 1
x 2  6x  7 = 0 
 2  x=7
  x=7
x  4x  5  0  x  ( ;1)  (5;)

Raspuns: S={7}
 f ( x) = g ( x)  f ( x) = g ( x)
Remarcă: Ecuaţia loga f(x)= loga g(x )   f ( x)  0   g ( x)  0
 

(e de prisos să aflăm domeniul valorilor admisibile ale variabilei x)


Exemplu 14 De rezolvat ecuaţia
arcsin (x3+2x2-6x-3)=arcsin(2x-3)
 
Deoarece funcţia f: [-1; 1]→ [- 2
; 2
] f(t)= arcsin t - este strict crescătoare pe
intervalul [-1; 1]  f – este şi injectivă pe acest interval  f(t1) = f(t2)  t1 = t2
 arcsin (x3+2x2-6x-3)=arcsin(2x-3) 
x3  2x 2  6x  3 = 2x  3 x 3  2x 2  8x = 0  x( x 2  2 x  8) = 0
    
 1  2x  3  1  2  2x  4  1 x  2

 x =0

  x = 4
  x=2 Raspuns: S={2}
  x = 2

1  x  2

Propunem de rezolvat următoarele ecuaţii şi inecuaţii:


1. x 2  3x  7 = 2x 2  x  3

2. (3x2 - 5x -8)10 = (2x2-5x+8)10

3. 7
3x 2  7 x  1  7 2 x 2  5x  2 =  x 2  2 x  3

4. (x2 – 7x - 1)5 +2(x2-7x-1)7= (2x2 - 3x - 1)5+2(2x2 - 3x -1)7

5. lg(x3- 3x2 - 3x-1) - lg(x-1)= 0


Pagina 15 din 18
6. x2 - 8x+16≤(9x - 18)2

7. (37x-15)18 ≤ (63x+85)18

8. x 2  13x  1  26 x 2  13x  1  3 x  1  26 3 x  1

9. 52x-7 + (2x-7)5 ≤ 53x+11 + (3x+11)5

10. log0.2 (x3 +2x2 -4x+1) ≤ log0.2 (1-x)

IV. Concluzii
În această lucrare mi-am propus să studiez mai aprofundat proprietăţile
funcţiilor şi aplicaţia lor la rezolvarea problemelor. Am studiat mai aprofundat
noţiunea de funcţie injectivă şi aplicarea ei la rezolvarea ecuaţiilor şi monotonia
funcţiilor - la rezolvarea inecuaţiilor.
Este o temă actuală, conform curricumului clasei X, care deschide o gamă largă
de metode şi meditaţii. Mai intii întroduc noţiunea de monotonie a funcţiilor, apoi
dau exemple concrete de funcţii mototon crescătoare, monoton descrescătoare,
funcţii strict monoton cerescătoare, strict monoton descrescătoare.
Arăt în ce constă demonstrarea acestor proprietăţi şi demonstrez monotonia
funcţiei liniare şi a funcţiei f: R → R+ , f(x) = x2
Dau exemple de funcţii strict monotone (apropo acestea sunt funcţiile, care se
studiază conform curricumului în clasa X), apoi aplic monotonia strictă a funcţiilor
la rezolvarea diferitor tipuri de ecuaţii şi inecuaţii.
Am selectat toate tipurile de ecuaţii, inecuaţii, ce se studiază în clasa X. Dacă am
rezolva aceste ecuaţii, inecuaţii prin metodele tradiţionale de rezolvare, nu sunt
sigură dacă le-am putea întotdeauna rezolva. Pe baza monotoniei ele pot fi
rezolvate foarte uşor şi numai atunci ne dăm seama că această proprietate a
funcţiilor este foarte importantă.
Pe viitor voi studia mai aprofundat această temă şi voi compune şi alte exemple
interesante, rezolvarea cărora necesită aplicarea monotoniei funcţiilor.
Sper că această metodă să fie pe inţelesul tuturor şi să se bucure de aplicare.
Literatura:
Pagina 16 din 18
1. Ion Achiri Valentin Garit Andrei Poştaru Nicolae Prodan
Matematica, manual pentru clasa X, editura Prut Internaţional, 2005
2. Ion Achiri Maria Efros Petru Efros Valentin Garit Ana Popa Valeriu Popa
Nicolae Prodan Parascovia Sârbu
Culegere de exerciţii şi probleme pentru clasa X
3. Ion Grati
Matematică, instrumente şi tehnici de calcul
4. Victor Iavorschi
Matematica, culegere de exerciţii şi probleme, clasa X- XII

Recenzie:
Mi-a plăcut foarte mult această temă, mai ales din punctul de vedere că ea
aprofundează la maxim conţinuturile la matematică în clasa X.
Este o temă foarte interesantă, care evaluaează sumativ cunoştinţele elevului în
clasa X. Se simpte cunoaşterea acestor noţiuni conform curricumului şi plus la
toate oferă posibilitatea de-a aplica aceste cunoştinţe şi de-a forma nişte
competenţe.
E lăudabil faptul că eleva a inceput expunerea temei de la noţiuni elementare,
aduce ca exemplu funcţii ce se studiază în clasa X. Afirmaţiile, proprietăţile pe care
le foloseste, încearcă să le demonstreze. Aplică aceste proprietăţi la rezolvarea
ecuaţiilor şi inecuaţiilor.
Mi-a plăcut foarte mult cum a selectat variat diferite tipuri de ecuaţii şi inecuaţii.
- Ecuaţii, inecuaţii pătrate
- Ecuaţii, inecuaţii cu modul
- Ecuaţii, inecuaţii iraţionale
- Ecuaţii, inecuaţii exponenţiale
- Ecuaţii, inecuaţii logaritmice
- Ecuaţii, inecuaţii trigonometrice
La unele din ele arată diferite metode de rezolvare, ca cititorul să aibă posibilitatea
să compare, care e mai eficientă.
Lucrarea conţine 3 capitole de bază:
Pagina 17 din 18
I. Definirea monotoniei:

II. Exemple de funcţii monoton (strict monoton) crescătoare (descrescătoare,


strict monoton descrescătoare) pe I, sau pe D(f)
III. Rezolvarea ecuaţiilor şi inecuaţiilor, folosînd variaţia strictă a funcţiei.
Consider expunerea temei într-o aşa ordine destul de accesibilă. E important că
tema nu se epuizează aici, dar oferă şi alte posibilităţi de cercetare.
Profesor Raisa Miron, grad didactic superior la
matematică şi informatică

Pagina 18 din 18

S-ar putea să vă placă și