Sunteți pe pagina 1din 7

Toxico -1 noiembrie

Toxicologia alcaloizilor cu nuceu tropanic – atropina, hiosciamina, scopolamina. Nucleu piridinic – nicotina.

Alcaloizi trpanici gasim in fructe.frunzele unor plante din familia stolanace : atropa beladona/matraguna, care
contine hiosciamina 78-98%. Care racemizeaza in timpul uscarii si extratiei forman un ameste racemic, de izomeri
optici. Acest amestec formeaza atropina. Hiosciamus niger/maselarita in frunzele careia se gasesc in proportii
aprox egale hiosciamina si scopolamina. Ciumafaie – 0,1-0,5% alcaloizi tropanici din care 75% hiosciamina 25%
scopolamina.

Mai gasim in datura inoxia – procentul invers.

Proprietati fiz-ch

Hiosciamina este un ester al atropinei cu acidul tropic. Atropine este un amestec racemic de izomeri dextro si
levo, tot un ester al tropinei cu acidul tropic. Iar scopolamina este un ester format din scopina si scopolina,
rezultati in urma reactiei dintre un alcol si un acid, si acidul tropic.

Tropina cristalizeaza sub forma aciculara forman cristale anhidre cu gust amar. Este putin solubila in apa rece, mai
solubila in apa calda. Este solubila in solveti organici si poate fi antrenata cu vapori de apa.

Hiosciamina – substanta cristalina incolora si cu gust amar. Este solubila in apa si etanol, si foarte solubila in eter
si cloroform. Scopolamine se prezinta sub forma unui lichid siropos incolor, ea este relativ usor solubila in apa si
solubila in eter, etanol, etc.

Toate sarurile lor se prezinta sub forma de pulberi cristaline efluorescente care hidrolizeaza in mediu acid sau
bazic deoarece toate sunt esteri.

Intoxicatiile.

- Acute- accidentale rezultate in urma ingestiei bachelor de beladona prin confuzie, in special de catre
copii. Consumul a 3-5 bace este fatal.
- Medicamentoase- supradozare, confuzie, hipersensibilitate in cazul copiilor
- Alimentare urmare a consumului de catre om a carnii animalelor ce au consumat astfel de plante
- De natura intentionata- in ca de sinucideri sau crime

Toxicocinetica

Patrund in organism pe cale digestiva. Absorbtia se realizeaza in intestine, complet in cca 2 ore.

Nu se absorb prin tegumente intacte. La nivel sanguin se leaga 50% de proteinele plasmatice. Se
metabolizeaza a nivel hepatic, biotransformandu-se prin hidroliza sau oxidare. Iar eliminarea se realizeaza
rapid in 4-5 ore de la ingestie, pe cale urinara.

Actiunea si toxicitatea.

Atropine – parasimpatolitic tipic. Avand efecte positive in intoxicatii cu pesticide organo-fosforice, ciuperci
sau digitalice sau beta blocante. Cicloplegic si midriatic – in infectii oculare si depistarea acestora. Are rol in
........cardiopulmonare. medicament de baza in lista de medicamente esentiale elaborate de OMS.
Scopolamina

- Proprietati psihomotorii, previne raul de miscare.

Simptomatologia

In intoxicatia cu atropina – forma usoara este caracterizata prin uscarea mucoasei buco-faringiene, cefalee,
midriaza moderata si o usoara tahicardie.

- In forma grava apar tulburari in deglutitie si vorbire, o sete puternica, hipotensiune si vasodilatatie
puternica – hipotensiune arteriala. Midriaza bilateral, cefalee, vedere incetosata, si retentie de urina.
Aspectul seamana cu cel din starea ebrioasa, cu agitatie psihomotorie si confuzie, ajungandu-se la apnee
si colaps cardio-vascular.

Hiosciamina

- Tulburarile secretorii sunt absente ori inversate. Tulburarile vasculare sunt mai slabe si apar tulburari
neuro-psihice:
a. Forma deliranta – ingerarea fructelor de nebularita/laur porcesc, cand pacientul prezinta logoree,
agitatie delir.
b. Forma comatoasa – ingerarea frunzelor de laur porcesc caracterizata prin somnolent, confuzie, delir,
pana la coma.

In intoxicatia cu scopolamina:

- Oboseala, somnolent, pierderea starii de constienta cauzata de actiunea deprimanta a acesteia asupra
maduvei spinarii si bulbului. Apar halucinatiile cand pacientul se manifesta prin a vorbi singur invartindu-
se in cerc sau mergand de-a busilea.

Administrarea repetata a infuziei de laur porcesc in doze mici poate duce la aparitia schizofreniei, iar adm
indelungata a preparatelor de datura inoxia poate duce la amnezie.

Se observa un tremor marcant al membrelor si aparitia fenomenelor asmatiforme.

Tratament – se administreaza antidot – salicilat de fizostigmina i.v. pilocarpina nu se utilizeaza desi poate fi
antidote fiziologic. Se utilizeaza in cazuri foarte grave.

Cocaina este alcaloidul el mai important 0.2-0,8% in frunzele arbustului eritroxilo coca, ce se gaseste de
regula in America de sud.

Localnicii obisnuiau sa mestece frunzele de coca, impreuna cu cenusa de var – pasta se tinea in cavitatea
bucala mai mult timp, pentru a scadea senzatia de foame sau oboseala. In unele regiuni din peru sau Bolivia
se mai practica si astazi. Frunzele proaspete de coca sunt verziu iar cele mai vechi sunt verde brun. Au gust
characteristic astringent amar, producand o usoara anestezie. Au fost aduse in europa in 1956 din ele
extragandu-se p.a cocaina.

- Este esterul unui hidroxi amino acid numit ecgonina, ester cu alcoolul metilic si acidul benzoic.
- Se gaseste sub forma de sara – clorhidrat de cocaina: cristale albe cu gust amar.
- Effect anestezic net si durabil
- Proba se realizeaza prin presarea unei cantitati mici pe varful imbii
- Foarte solubila in apa si etanol, insolubile in eter, solubile in coroform.
- Doza tipica pentru prizat/ o linie, contine 20-30mg sau mai mult
- Este levogira din punct de vedere al izomeriei optice
- Izomerul dextrogir= pseudo cocaina este psihoactiv dar nu duce la instalarea toxicomaniei.

Etiologia intoxicatiilor

1. Cele acute pot aparea prin supradozare in tentative de suicid a toxicomanior, sau prin sensibilizare
ducand la soc cocaininc. Sau prin confuzie cu alte substante.
2. Cazuri letale – s-au semnalat a consumul a 1,2g prizat intranazal, dar au fost semnalate cazuri de deces si
la cantitati mai mici (carausi)
3. Intoxicatia cronica – cocainomanie, este mult mai raspandita decat cea acuta.

Toxicocinetica

Patrunde intranazal prin prizare/inhalare(fumat) sau parenteral(injectare)

Absorbtia este influientata de vasoconstrictia locala. Cand ajunge in circulatia genera incepe procesul de
hidroliza rezultand metil-ecgonina. Se demetileaza cu formarea unor cantitati mici de norcocaina care este un
metabolit activ. Se esterifica hepatic la etil-benzoil-ecgonina, fiind catalizata de carboxil-esteraza. Este
hepato/neuro toxica ceea ce explica cresterea mortalitatii in cazul asocierii intre alcool si cocaina.
Biotransformarea cocainei furnizeaza un exemplu intre toxicocinetica si analiza toxicological, metabolitii
cocainei fiind distribuiti diferit in diferite medii biologice.

In sange- benzoil-ecgonina> cocaina > metil ecgonina > etil cocaina. !!!

- Are actiune anestezica locala si de stimulare a sistemului nervos central.


- Blocheaza recaptarea catecolaminelor in periferie determinand stimulare simpatico generalizata, de
unde si aparitia efectelor cardiotoxice severe: aritmii, ischemie, infarct miocardic, HTA, insuficienta
cardiac congestiva.
- Injectiile intravenoase rapide cat si fumatul, produc nivele tranzitorii mari in inima si creier ceea ce
determina convusii sau aritmii cardiace, in timp ce aceleasi doze ingerate sau prizate pot produce doar
euforie.

Mecanismul de actiune explica complicatiile asociate consumului. Blocarea recaptarii catecolamineor in


periferie determina starea de stimuare simpatica, manifestata prin vasoconstrictie, tahicardie, HTA, si
midriaza acestea reprezentand un risc vital. Cele mai importante manifestari de stimulare simpatica, apar la
nivelul aparatului cardiovascular: fibrilatii, ischemie, infarct, HTA. Chiar si a concentratii plasmatice asociate
cu efecte euforice, cocaina produce o crestere cu 30-50% a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale. In ceea ce
priveste consumul, nu exista cale sigura de consum. Indifferent de calea de consum efectele toxice sunt
aceleasi.

Manifestarile toxice la nivelul SNC pot evolua pana la rigiditate muscular sau hiperactivitate si convulsii.
Hipertermia, asociata cu rabdomioliza?, cu insuficienta renala mioglobinurica sau insuficienta organic
multipla. Nu cedeaza doar rinichii ci mai mute organe. In caz de hipersensibilitate, apare moartea prin soc
cocainic. Delirul de excitatie idiosincrazic se poate manifesta doar a consumatorii cronici, ce consuma doze
mari, si duce la deces.
In intoxicatia acuta exista o gradatie a simptomelor in functie de cantitatea consumata si timp. In prima faza
euforie sau disforie, neliniste, logoree. La doze mici nu e afectata coordonarea motorie iar la doze mari
stimularea se extinde la centrii motorii inferiori si reflexele spinale.in 30-60 minute de la administrare p.o a
unei doze toxice, pot sa apara spasme muscuare, urmate de convulsii tonico-conice fiind urmate de
deprimare centrala. Apar vomismente prin stimularea centruui vomei. Tahicardia sinusala, care trece in
aritmie ventricuara. Apare HTA urmata de hTA, insuficienta circulatory si hipertermie. In doze mai mari se
instaleaza moartea prin deprimarea centrului respirator.

Intoxicatia cronica, modalitati de consum:

- Mestecarea = atenta de 5-10 minute cu durata efectelor de o ora.


- Clorhidratul se prizeaza, absorbtia se realizeaza la nivelul mucoasei nazale, efectele aparand in 3-5 minute
cu efecte de 1 ora.
- Fumatul, latenta 8-10 secunde ceea ce necesita readministrare la cateva minute.
- Injectarea – mod de consum cu potential dependogen toxic maxim, latent fiind foarte scurta 10-30 de
secunde.

Cu cat absorbtia este mai rapida, cu atat efectul euforizant este mai intens, dar si durata de actiune este mai
scurta. Un incepator dupa prima prizare are senzatia de frig si de anestezie nazala, dar apare imediat o stare de
euforie cu cresterea indraznelii si a inteligentei. Euforia produsa – bucuria de muscare opusa opiomanului.

Consumatorul este viguros, lucid, simte o nevoie intense de miscare si viteza. Apoi se instaleaza starea de apatie,
deprimare, tristete cu teama si enervare, pupile midriatice, ochi sticosi. Apar halucinatii vizuae, olfactive, tactile
cu tendinta de evadare. Halucinatiile tactile, cutanate si mucoase, reprezinta o caracteristica specifica intoxicatiei
cocainice, apar senzatii anormale de frig, furnicaturi, senzatia de sticla pisata sau fibre textile la nivelu mucoasei
nazale, si senzatie de paraziti minuscule sub piele.

La femei cocainomania are si o natura erotica, cu aparatia furiei dansului. Potentialul ridicat de creare a
dependentei este legat de efectul de recompensa. Cocaina este unul dintre cei mai puternici agenti farmacologici
dependogeni.

Mecanismul:

- blocant al transportorilor monoaminelor cu afinitate similara, pentru transportul dopaminei, serotoninei


si noradrenalinei.
- Blocarea recaptarii dopaminei la nivelul centrilor de recompense sta la baza potentialului de abuz al
cocainei, in timp ce blocarea recaptarii noradrenalinei justifica efectele toxice.

Efectele acesteia asupra altor structuri, justifica anumite actiuni sau stereotipii (scarpinatul).

Cocainomania se manifesta printr-o dependenta psihica marcanta ( la nici o substanta nu se instaeaza in timp
atat de scurt si atat de intens). Tolerant se manifesta pentru efectele psihice ajungandu-se la cateva grame de
cocaina pe zi. Dependenta fizica este redusa. Sindromul de abstinenta este relativ putin marcant fiind dominat de
apatie si depresie. Intoxicatia cronica evolueaza in trei faze:

1. Crush-u de abstinenta, caracterizat prin agitatie psihomotorie, oboseala, anorexie si dorinta intens de
drog.
2. Anxietatea, activitatea onirica intensa si intensificarea dorintei de drog.
3. Faza de disparitie, cand simptomele se atenueaza treptat existand un risc de recaderi.

Consume cronic prin prizare duce la perforarea septului nazal producand vasoconstrictie locala. Fumatorii de
cocaina baza se confrunta cu o patologie pumonara grava. Apar deficite cognitive grave, sunt perturbate functiile
executive: luarea deciziilor si judecata. Se instaleaza sindromul neurologic, manifestati prin timp de reactie scazut
si anomalii ale electro-encefalogramei, se instaleaza si tulburarile psihice, anxietate, depresie, psihoze cu
halucinatii. Femeile insarcinate prezinta risc de avort spontan, de moarte subita a sugarului, de intarzieri in
dezvoltarea cognitive a nou nascutului in primii ani de viata si sindrom de dependenta in primii ani natali.

Tratament

- In cea acuta nu exista tratament specific dar se iau masuri specifice si de urgent ca: sustinerea caior
aeriene prin ventilatie artificiala, adm de blocante a canalelor de calciu pentru patologia cardio vasculara,
tratarea comei si a convulsiilor. In cazul carausilor, acestea se indeparteaza din tractu gastro intestinal.
Cresterea eliminarii, realizata mai greu deoarece hemodializa nu este suficienta iar instalarea diurezei nu
are efectul scontat. Iar in ceea ce priveste schimbarea ph-ului urinii prin acidifiere nu duce la eliminarea
unei cantitati notabile de cocaina. Iar in socul cocainic se administreaza adrenalina si noradrenalina,
hidrocortizon i.v.

Tratamentul dependentei: problema majora este reprezentata de reabilitarea psihica a pacientilor pentru a
nu reua consumul. Se fac detoxifieri in clinici specializate. S-au facut studii pe amantadina, pentru
antidepresive, saruri de litiu. Exista si un vaccin anticocainic in studii preclinice. Eficacitatea imunoterapiei se
dezvolta gradual.

Colchicina:

- Acaloid extras din brandusa de toamna, este present in toate partie plantei mai ales in bulbi seminte si
flori.

Intoxicatiile sunt de natura terapeutica prin supradozare, tratament prelungit sau hipersensibilizare. Accidentele
propriu-zise sunt egate de ingerarea unor parti de planta, semintee contin 0,4% alcaloid fiind mai toxice deat
bulbii ce contin 0,05%, sau pot aparea in urma consumului lapteui de vac ace a ingerat planta. Sau intentionate in
azuri de crime/sinucideri cu macerat de brandusa de toamna.

Toxicocinetica:

- Este biotransformata prin hidroliza grupei amidice la dezacetil cochicina, acesta fiind un antimitotic mai
puternic decat colchicina sau prin oxidare la oxidicolchicina – toxica oxidant cellular.
- Eliminarea se face lent prin urina si fecale in aproximativ 72 de ore, existand pericolu de acumulare

Actiune si toxicitate

- Antiinflamator cu actiune speifica in crize de guta


- Antimitotic, doza terapeutica eficace este 80% din doza toxica.
- In doze terapetutice apar greturi, varsaturi diaree in 25% din cazuri.
- Trombocitopenie si leucopenie usoara.

Tratamentul indelungat duce la aparitia pigmentarii pielii si instalarea neuropatiei periferice. In intoxicatia
acuta simptomele apar in 2-12 ore, si se manifesta prin ameteli, greturi, varsaturi, dureri abdominal, diaree
sanguinolente. Se instaleaza polipneea cu senzatie de opresiune toracia, ajungandu-se la insuficienta
respiratorie pana la stop cardio respirator. Apare cefaeea anxietatea, crampe muscuare, tremuraturi, cu
contractia diferitelor grupe muscuare. Se poate instala deirul, apare oliguria sau mioglobinuria, pana la
anurie, scade complexul protrombinic, cresc TGO si TGP, instalandu-se uneori sindromul de citoliza hepatica/
liza celulei hepatice. Moartea poate sa apara intre 8-36 ore,prin insuficienta respiratorie, soc, stop cardiac.

Nicotina

Este alcaloidul principal din frunzele de tutun. Din punct de vedere chimic are la baza un nucleu piridinic legat
de unul priolidinic. Inceputurile au fost cand se mestecau frunzele, ulterior aparand pipele, tigarie,
trabucurile. Prima masina de facut tigari a aparut in cuba in 1853. Absorbtia pulmonara este rapida, viteza
asemanatoare adm i.v. difuzeaza si se localizeaza in aproape toate tesuturile: plamani, ficat si rinichi.
Biotransformarea este oxidative rezultand metaboliti toxici majori. Cotinina – metaboit toxic major.

Partea biotransformata la nivel pulmonary este mica, fiind responsabila de aparitia cancerului pulmonar. La
acest nivel fiind excretata cotinina aflandu-se in cantitate mare in urina fumatorilor.

Toxicocinetica

- Eliminarea se realizeaza in proportie redusa rezultand narcotina – in proportii mici in urina


- Gluconidarea – glucuronidul nicotinei – 5% din metabolitii totali ai nicotinei, eliminarea se face prin urina
si in cantitati mai mici prin sudoratie, saliva, plaman, lapte matern.

In laptele femeilor care alapteaza se elimina ccca 40-50 micrograme de nicotina pe 100mL lapte, daca aceasta
fumeaza cca 10 tigari pe zi.

Actiunea toxica:

- Act acetilcolino mimentica, initial este stimulate transmisia ganglionara apoi este inhibata, avand actiune
depresiva si paralizanta, determina cresterea niveului de dopamina. In tutun si fumul de tutun se gasesc
peste 1200 compusi chimici, iar peste 200 contin azot in molecula. Fumatul afecteaza grav si ireversibil
aparatele cardiovascular, respirator, SNC, si vederea. Speranta de viata a unui fumator este cu 8 ani mai
mica decat un nefumator. Sunt alterate funciile respiratorii cu aparitia bronsitei, dispneei, emfizemului
pulmonary. Afectarea aparatului cardiovascular cu riscul aparitiei infarctului miocardic, ischemie. Apar
tulburari in sfera digestiva, hipersalivatie, inapetenta, uler gastric, gastrita. Afectarea aparatului urinar
crescand incidenta cancerelor vezicale, tulburarilor neuro endocrine, prin instalarea osteoporozei.
Fumatul in timpul sarcinii influienteaza durata acesteia, greutatea nou nascutului, frecventa abuzurilor
pana la aparitia anomaliilor congenitale.

Intoxicatia supraacuta- moartea survine aproape instantaneu, actiunea fiind brutala, comparata cu cianurile
alcaline. In intoxiatia acuta cu doze mici – stimulare respiratorie, ameteli, greturi varsaturi, sindromul SLUD-
salivatie, lacrimare, urinare, diaree, care apare in primele 15 minute, cefaee, paloare, slabiciune generala ce
dispare in 2-3 saptamani de la incetarea consumului.

Intoxicatia acuta cu doze mari – senzatii de arsura a esofacului stomacului, se instaleaza bradicardia si
hipotensiunea arterial, slabiciune musculara, tremor, transpiratii reci. Leziuni inflamatorii si hemoragice in
tractul gastro-intestinal. Continutul stomacului avand reactive alcalina si miros characteristic de tutun.
Nicotina are proprietati aditive, evidentiaza cautarea si consume drogului. Activeaza circuitul dopaminergic al
recompensei. Fumatorii incepatori prezinta unele reactii nervoase si vasomotorii: papitatii, tahicardii,
transpiratii, paloare, care cedeaza treptat si se instaleaza toleranta, obisnuinta pana la dependenta. Acestea
explica aparitia toxicomaniei numita tabagism sau nicotinism. Intrarea in contact cu un stimul reactiveaza
dorinta de consum. Exista si dovezi de toleranta la efetele subiective a nicotinei. La persoanele neobisnuite cu
nicotina se manifesta greturi la niveluri plasmatice mici. Simptomele abstinentei apar la cateva ore de la
ultimul fumat, ating un maxim de cateva zile si regreseaza in cateva saptamani. Uneori sunt greu de suportat
aparand: iritabilitatea, agitatia, anxietatea, panica, tulburari de debit cardiac care dispar dupa incetarea
fumatului.