REFERAT

“Determinarea debitului fluidelor”

Nume : Zamfir Lica

Clasa : MM anul II
Data : 14.11.2014
Modul M4 – Actionari electrohidraulice

1
Cuprins

I. Introducere …………………………………………………………3
II. Tipuri de aparate de masura ………………………………………..3
III. Debitmetre cu modificarea geometriei de curgere …………………4
IV. Debitmetre cu determinarea vitezei de curgere…………………….5
V. Concluzii…………………………………………………………....7

2
I . Introducere
Masurarea debitului
Debitul reprezinta cantitatea de material transportata in unitatea de timp. Acesta se poate
exprima ca:

• Debit masic: Qm = ρwA

Qm
• Debit volumic: Qv = wA =
ρ
• Debit gravimetric: Qg = ρgwA = gQm = ρgQv

unde: ρ – densitatea fluidului [kg/m3 ] w – viteza de

curgere [m/s]
A – aria sec\iunii de curgere [m2 ] g – accelera\ia
gravita\ional` [m/s2 ]

Aparatul cu care se masoara debite se numeste debitmetru .

Unitatii de masura

alte unitati de
In S.I. masura
• Debit masic: kg/s t/h
• Debit volumic: m3 /s m3 /h, l/s
• Debit gravimetric: N/s

II. Tipuri de aparate de masura

Clasificarea debitmetrelor dupa principiul de functionare:
 cu modificarea geometriei de curgere: se masoara diferenaa de presiune
datorata unui dispozitiv de stranglare sau schimbarii directiei de curgere
 cu tuburi de presiune: se determina viteza fluidului prin presiunea dinamica
 cu turbina: se masoara viteza de rotatie a paletelor unei turbine
 cu echilibru de forte: se masoara punctul de echilibru al unui plutitor
 volumice: se contorizeaza numarul de volume discrete transferate
 electromagnetice: masoara campul magnetic indus printr-un magnet in fluid
 cu efect Vortex: se masoara frecventa de desprindere a turbioanelor provocate de un
 element perturbator introdus in curentul de fluid
 ultrasonice: se determina modificarile unui semnal ultrasonic transmis printr-un fluid
(modificarea timpului de tranzit sau a frecventei semnalului reflectat)
 masice: masoara debite masice (efect Coriolis, procedee termice)

3
  Cele mai des utilizate debitmetre sunt cele cu dispozitive de strangulare, cele volumice,
rotametrele si, ceva mai putin, debitmetrele electromagnetice. Dintre debitmetrele mai
nou aparute, castiga teren cele masice si cu efect Coriolis. Fata de debitmetrele cu
ultrasunete si Vortex exista retineri pentru utilizare.

III.Debitmetre cu modificarea geometriei de curgere

Debitmetre cu dispozitive de strangulare

Principiul de functionare:
Sunt aparatele cel mai des utilizate pentru masurarea debitului. Debitul de
se obtine indirect, prin diferenta de presiune dintre doua puncte ale fluidului.
Pentru a obtine o diferenta de presiune sensibila pe o distanta mica, intre
punctele de masure a presiunii se introduce un dispozitiv de strangulare, astfel
inat sa se genereze o pierdere locala de presiune. Acesta duce la:
- cresterea vitezei fluidului prin orificiu (datorita reducerii sectiunii de curgere)
- cresterea turbulentei
- cresterea frecarii de pereti
- aparitia unei pierderi de presiune proportionale cu debitul de fluid
- cresterea temperaturii (efect secundar)
Pierderea locala de presiune se calculeaza dupa relatia lui Weisbach:

2
p  p − p ξ w ρ [Pa]
1 2 2

unde: p1, p2 - presiunea amonte/ aval de elementul de strangulare [Pa]

ρ - densitatea fluidului [kg/m3 ]
w – viteza de curgere [m/s]
ξ – coeficientul local de pierderi de presiune

Daca se inlocuieste:
w Q
A
rezulta:
- debitul volumic: Q  α A 2 p1 − p2  [m3 /s]

- debitul masic: D  α A 2ρ  p1 − p2  [kg/s]

4
 1
in care s-a definit coeficientul de debit: α  ξ

Coeficientul de debit este o marime adimensionala care se determina experimental in

functie de tipul rezistentei locale, calitatea suarafetei peretilor si pozitia prizelor de presiune.
Dispozitivele de strangulare (diafragma, ajutaj sau tub Venturi) se fabrica din: alama,
bronz – pentru apa; otel de calitate - pentru abur suprancalzit, aer umed, gaze, lichide; otel
inoxidabil - pentru fluide corozive.

Avantaje si limitari:

 introduc pierderi de presiune locale (permanente) – cele mai mici la tubul Venturi si
cele mai mari la diafragma – rezulta costuri suplimentare pentru pompare
 diferenta de presiune generata – cea mai mica la tubul Venturi si cea mai ridicata la
diafragma
 pret scazut (cea mai ieftina este diafragma si cel mai scump tubul Venturi) nu are
componente [n mi]care
montaj si intretinere usoara
 se corodeaza in timp (cel mai bine rezista tubul Venturi si cel mai putin diafragma) –
rezulta erori de masure
 necesita o portiune liniara de conducta inainte si dupa dispozitivul de strangulare,
pentru relaxarea curgerii
 valoarea masurata este influentata de: locul de amplasare al prizelor de presiune
-criteriul Reynolds, dimensiunile dispozitivului de strangulare si ale conductei, parametrii de
stare ai fluidului (presiune, temperatura, densitate etc.), prezenta rezistentelor locale in
apropierea dispozitivului de strangulare.

IV. Debitmetre cu determinarea vitezei de curgere

. Debitmetre cu turbina

Debitmetrul cu turbina se utilizeaza pentru lichide si gaze. Acesta contine un rotor usor cu
palete radiale si un traductor pentru masurarea vitezei de rotatie (proportionala cu viteza
fluidului, deci cu debitul).
Rotorul poate avea axul in lugul axului conductei (figura 5.8 – a) sau perpendicular pe
acesta (figura 5.8 – b). In funtie de fluid, acesta se construieste din: aluminiu, otel inoxidabil,
monel, titan, plastic etc.

5
 traductor
rotor

(a) cu axul in lungul conductei (b) cu axul perpendicular pe conducta

Fig. 5.8 Debitmetru cu turbina

Traductorul se utilizeaza pentru transmiterea vitezei de rotatie a paletelor in afara

conductei. Cele mai des utilizate traductoare sunt cele electrice bazate pe indutia
electromagnetica: reluctiv (fig.5.9) si inductiv (fig.5.10).

Debitmetrul cu traductor reluctiv cuprinde (fig. 5.9) un rotor cu

paletele confectionate dintr-un material magnetizabil, iar in exteriorul
conductei o bobina infasurata pe un magnet permanent.
Trecerea paletelor prin dreptul magnetului distorsioneaza campul
magnetic. Ca urmare, in bobina se induce o tensiune pulsatorie. Frecventa
impulsurilor de tensiune este direct proportionala cu viteza de rotatie a
rotorului si cu debitul de fluid.

Fig. 5.9 Debitmetru cu turbina reluctiv

Debitmetrul cu traductor inductiv (fig. 5.10) contine un magnet

puternic inclus in rotor (sau una/mai multe palete confectionate dintr-un
material magnetic), iar in exteriorul conductei o bobina infasurata pe un
miez dintr-un material magnetizabil.
La trecerea paletei prin dreptul miezului se induce in bobina o tensiune
pulsatorie. Frecventa impulsurilor este direct proportionala cu viteza de
rotatie a rotorului si cu debitul

Fig. 5.10 Debitmetru cu turbina inductiv

6
 Avantaje si limitari:
 precizie buna
 valoarea masurata este influentata de vascozitatea fluidului
 campul magnetic poate fi perturbat din exterior
 sensibil la socuri mecanice, la murdarie (se ancraseaza)
 mentinerea directiei turbinei reprezinta o problema
 aparatul nu raspunde instantaneu la variatiile de debit, datorita inertiei pieselor mobile
(nu este recomandat pentru masurarea debitelor rapid variabile)

V. Concluzii

Măsurarea debitelor fluidelor se poate realiza:

- fie ca debite volumice Qv, măsurate în m3 /s – volum de fluid scurs în unitate de timp..
-fie ca debite masice Qm, măsurate în Kg/s - masa de fluid scurs în unitatea de timp.
Între cele două tipuri de debite există relaţia:
Qm = ρ∙Qv,
( ρ – densitatea fluidului).

Măsurarea debitelor de fluide se bazează pe :

- determinarea presiunii diferenţiale
- determinarea presiunii dinamice
- determinarea vitezei de eplasare
- inducţia electromagnetică
- propagarea oscilaţiilor sonore în fluid
- ionizre
- efecte calorice asupra fluidului.

Mijloacele de măsurare a debitelor poartă numele de debitmetre.

Metodele după care pot fi clasificate debitmetrele sunt:
1. metoda volumetrică
2. metoda gravimetrică

7
3. metoda micşorării locale a secţiunii de curgere
4. metoda centrifugală
5. metoda rezistenţei opuse de un corp la înaintarea fluidului(rotametre)
6. metoda explorării câmpului de viteze
7. metoda electromagnetică
8. metoda injectării sau diluţiei

8
 Bibliografie

http://referatliceu.blogspot.ro/2013/09/metode-de-masurare-debitului.html
http://biblioteca.regielive.ro/referate/mecanica/masurarea-debitelor-251035.html
https://www.scribd.com/doc/183634738/Masurarea-debitului
https://www.scribd.com/doc/200948377/mecanica-fluidelor

9
10