Teste grila - Gastroenterologie

1. CS Disfagia aparuta initial la lichide (sau este mai pronuntata la lichide decât la alimentele
solide) este caracteristica pentru:
A. Esofagul Barrett
B. Acalazia cardiei
C. Diverticuli esofagieni
D. Boala de reflux gastroesofagian
E. Tumori ale esofagului
2. CS În acalazia cardiei se pot întâlni urmatoarele semne:
A. Regurgitatii
B. Tuse iritativa
C. Scadere ponderala
D. Dureri retrosternale
E. Toate semnele enumerate în functie de forma si stadiul clinic de evolutie
3. CS Pirozisul este semnul patognomic pentru:
A. Cancerul gastric
B. Acalazia cardiei
C. Boala de reflux gastroesofagian
D. Gastrita cronica tip A
E. Toate cele enumerate
4. CS Metaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoasa metaplasica gastrica sau
intestinala este prezenta în:
A. Ulcerul esofagian
B. Stenoza peptica
C. Sindromul Barrett
D. Esofagita eroziva
E. Toate cele enumerate
5. CS Manevra "Turn-up" (întoarcerea endoscopului cu vârful în sus) este necesara pentru
evidentierea:
A. Herniei gastrice paraesofagiene
B. Esofagului Barrett
C. Diverticulilor esofagieni
D. Acalaziei cardiei
E. Bolii de reflux gastroesofagian
6. CS Boala de reflux gastroesofagian se caracterizeaza prin:
A. Prezenta refluxului gastroesofagian
B. Prezenta refluxului gastroesofagian patologic (> 50 epizoade / 24 ore)
C. Leziuni ale mucoasei esofagiene obligatorii
D. Metaplazia mucoasei obligatorie
E. Cresterea tonusului sfincterului esofagian inferior
7. CS Masuri generale în cadrul tratamentului bolii de reflux gastroesofagian sunt cele
enumerate, cu exceptia:
A. Regimul alimentar în prânzuri mici si dese
B. Evitarea alimentatiei înainte de somn
C. Evitarea alimentelor iritante (chimic, termic, mecanic)
D. Somn cu capatâiul ridicat
E. Purtarea corsetelor
8. CS Care din elementele de mai jos confirma prezenta cancerului esofagian ?
A. Prezenta regurgitatiei
B. Prezenta disfagiei
C. Pierderea în greutate
D. Anemia
E. Nici unul din elementele de mai sus
9. CS Herniile transhiatale pot conduce la urmatoarele complicatii, cu exceptia:
A. Esofagita peptica
B. Încarcerare supradiafragmatica a stomacului
C. Obstructie esofagiana prin inelul Schatzki
D. Disfagie functionala
E. Gastrita eroziva a pungii herniare
10. CS Semnele radiologice posibile ale acalaziei:
A. Lipsa camerei de aer gastrice
B. Îngustarea segmentului inferior al esofagului
C. Dilatarea esofagului
D. Esofagul cu peristaltism redus sau lipsa
E. Toate criteriile sunt valabile
11. CS Herniile diafragmale se pot solda cu urmatoarele complicatii, excluzând:
A. Hemoragii gastrointestinale superioare
B. Esofagita de reflux
C. Strangularea herniei
D. Diverticuli esofagieni
E. Gastrita cronica a pungii herniane
12. CS Gastrita cronica tip "B" se defineste prin:
A. Gastrita rigida
B. Gastrita granulomatoasa
C. Gastrita autoimuna
D. Gastrita antrala indusa de Helicobacter pylori
E. Gastrita hipertrofica
13. CS Boala Menetrier reprezinta:
A. Gastrita cronica hipertrofica gigantica
B. Gastrita eozinofila
C. Gastrita cronica granulomatoasa
D. Gastrita cronica polipoasa
E. Gastrita cronica limfocitara
14. CS Cel mai raspândit factor etiologic al gastritelor cronice hiperacidice este:
A. Refluxul duodeno-gastral
B. Infectia Helicobacter pylori
C. Alcoolul
D. Acidul acetilsalicilic
E. Fumatul
15. CS Cea mai raspândita cauza a gastritelor cronice medicamentoase este utilizarea:
A. Colereticelor
B. Prochineticelor
C. Steroizilor anabolici
D. Glicozidelor
E. Antiinflamatoarelor nonsteroidiene
16. CS Durata terapiei complexe antihelicobacteriene constituie:
A. 2-3 saptamâni
B. Mai mult de 3 saptamâni
C. 1-3 zile
D. 7 zile
E. 30 zile
17. CS Care dintre factorii numiti nu poseda agresivitate pentru celulele mucoasei
gastrointestinale ?
A. Bicarbonatul
B. Acizii biliari
C. Pepsina
D. Ioni de H+
E. Fosfolipaza si proteazele secretate de Helicobacter pylori
18. CS Care dintre urmatoarele afirmatii nu este caracteristica pentru ulcer la senili:
A. Frecvent se complica cu hemoragii
B. Evolutie cu simptomatica clinica stearsa
C. Se localizeaza de obicei în stomac
D. Se localizeaza de obicei în duoden
E. Au dimensiuni mari, dar nu sunt adînci
19. CS Tumorile asociate sindromului Zollinger - Ellison mai frecvent sunt localizate în:
A. Stomac
B. Duoden
C. Ganglionii limfatici
D. Splina
E. Pancreas
20. CS Care din conditiile patologice de mai jos pot evolua cu gastropatie ?
A. Diabetul zaharat
B. Ciroza hepatica
C. Mixedemul
D. Insuficienta cardiaca
E. Toate enumerate
21. CS Care din simptomele de mai jos este patognomic gastritelor cronice ?
A. Dureri epigastrale
B. Inapetenta
C. Gust neplacut
D. Sialoree
E. Nici unul din simptomele enumerate
22. CS Diagnosticul pozitiv într-o gastrita cronica se face prin:
A. Examen clinic
B. Examen radiologic
C. Examen morfologic
D. Examen biochimic
E. Toate cele enumerate în functie de forma clinica de gastrita
23. CS La examenul obiectiv al unui pacient cu ulcer duodenal necomplicat se pot întâlni semnele:
A. Disparitia matitatii hepatice (la percutie)
B. Semnul Murphy pozitiv
C. Dureri la percutia apofizelor spinoase T10 - T12
D. Dureri la palpare în regiunea epigastrica
E. Toate semnele enumerate în functie de durata bolii
24. CS Numiti preparatele care formeaza o pelicula de protectie pe baza ulcerului:
A. Gastrocepina
B. Cimetidina
C. De-nolul
D. Metronidazolul
E. Metiluracil
25. CS Indicati dieta necesara pacientului cu Dumping – sindrom:
A. Dieta cu glucide usor asimilate
B. Alimentatie lichida
C. Dieta solida si semisolida bogata în proteine
D. Dieta lacto-vegetala
E. Dieta îmbogatita cu fibre vegetale
26. CS Care dintre formatiunile enumerate au un potential de malignizare înalt?
A. Polipii adenomatosi
B. Polipii hiperplazici
C. Hamartomul
D. Leiomiomul
E. Fibromul
27. CS Sinonimul celiachiei este:
A. Enteropatia glutenica
B. Spru tropical
C. Enteropatia secundara
D. Boala Wippl
E. Totul este corect
28. CS Excluderea glutenului din alimentatia unui subiect cu enteropatie glutenica dureaza:
A. Pâna la ameliorarea clinica
B. Pâna la normalizarea functiei intestinului
C. Toata viata
D. Pâna la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale
E. Pâna la normalizarea concentratiei folatilor serici
29. CS Manifestarile clinice ale diareei secretorie sunt:
A. Materiile fecale cu mucus si puroi
B. Diaree cu polifecalie
C. "Diaree falsa"
D. Alternarea constipatiilor si diareelor
E. Rectoragii
30. CS Pentru încetinirea functiei de propulsare a intestinului subtire în diarea cronica se indica:
A. Domperidon
B. Metoclopramid
C. Loperamid
D. Cisaprid
E. Gluconat de Ca
31. CS Boala Crohn este o afectiune idiopaticã definitã prin:
A. Inflamatia difuza a colonului
B. Inflamatia difuza a ileonului
C. Inflamatia segmentara a oricarui segment al tractului gastrointestinal
D. Inflamatia difuza a oricarui segment al tractului gastrointestinal
E. Inflamatia difuza a colonului si ileonului
32. CS Pentru rectocolita ulcero-hemoragica sunt caracteristice:
A. Fistule
B. Stenoze
C. Ulceratii superficiale
D. Granulom sarcoid
E. Fisuri
33. CS Preparatul recomandat pentru mentinerea remisiunei colitei ulceroase nespecifice este:
A. Prednisolonul
B. Azatioprina
C. Mesalazina
D. Metronidazol
E. Penicilina
34. CS Medicamentul de electie în giardioza intestinala este:
A. Ampicilina
B. Ciproflaxacina
C. Mesalazina
D. Metronidazolul
E. Tetraciclina
35. CS Cea mai frecventa patologie a intestinului gros este:
A. Diverticuloza intestinului
B. Colita pseudomembranoasa
C. Colita ulceroasa nespecifica
D. Tumori ale intestinului gros
E. Sindromul colonului iritabil
36. CS Clinic sindromul colonului iritabil se poate manifesta prin simptoame, cu exceptia:
A. Diaree
B. Dureri si disconfort în abdomen
C. Eliminarea mucusului la defecatie
D. Hemoragie digestiva inferioara
E. Constipatii
37. CS Complicatiile sindromului colonului iritabil sunt:
A. Hemoragiile intestinale
B. Malignizarea procesului patologic în intestin
C. Pseudopolipi ai intestinului
D. Stricturi ale intestinului
E. Complicatiile intestinale nu-s cunoscute
38. CS Semnele endoscopice ale sindromului de colon iritabil sunt:
A. Pseudopolipoza
B. Mucoasa neschimbata
C. Ulceratii unice în intestin
D. Erozii unice ale mucoasei intestinale
E. Prezenta diverticulelor intestinale
39. CS Care sunt caile de diseminare ale cancerului de colon ?
A. Invazia locala
B. Diseminarea prin implantare
C. Diseminarea hematogena
D. Diseminarea limfatica
E. Toate enumerate
40. CS Cum definiti steatoreea ?
A. Prezenta în scaun de fragmente de carne nedigerata
B. Scaune frecvente si abundente
C. Cantitati mari de grasimi eliminate prin scaun
D. Scaun acolic
E. Toate elementele enumerate în functie de gravitatea steatoreei
41. CS Consumul crescut de fibre alimentare are rol:
A. De factor de risc pentru cancerul rectocolic
B. De factor de risc pentru cancerul gastric
C. De factor protector fata de cancerul rectocolic
D. Nu are nici un rol fata de cancerul rectocolic
E. Nu se cunoaste rolul lor.
42. CS Cancerul rectal debuteaza cel mai frecvent prin:
A. Rectoragii masive
B. Rectoragii oculte
C. Ocluzie intestinala
D. Fisuri
E. Proctalgie
43. CS Anatomic în ficat se evidentiaza:
A. 4 lobi si 7 segmente
B. 3 lobi si 6 segmente
C. 2 lobi si 8 segmente
D. 2 lobi si 5 segmente
E. Lipseste deviderea în lobi si segmente
44. CS Macrofagi organospecifici ai ficatului sunt:
A. Celulele Ito
B. Celulele Kupffer
C. Celulele Pit
D. Plasmocitele
E. Macrofagii alveolari
45. CS Stelutele vasculare se datoreaza:
A. Hipoestrogenemiei
B. Hipoaldosteronemiei
C. Hiperestrogenemiei
D. Hiperaldosteronemiei
E. Hiperglucagonemiei
46. CS La inspectia cavitatii bucale puteti identifica urmatorul aspect tipic pentru hepatopatia
cronica:
A. Afte bucale
B. Gingivita necrozanta
C. Edeme labiale
D. Glosita atrofica
E. Nici unul din elementele de mai sus
47. CS Ce va poate sugera prezenta unei hiperecogenitati hepatice difuze la examenul ecografic ?
A. Hemangiom hepatic
B. Steatoza hepatica
C. Metastaze hepatice
D. Cancer hepatic
E. Hematom
48. CS Sindromul biologic de citoliza hepatica cuprinde:
A. Cresterea ALAT
B. Hipoalbuminemia
C. Scaderea ASAT
D. Hipergamaglobulinemia
E. Cresterea 5-nucleotidazei
49. CS În ce conditii creste gama glutamiltranspeptidaza ?
A. Ulcer gastroduodenal
B. Pancreatita cronica
C. Colecistita cronica
D. Hepatopatie alcoolica
E. Enteropatie glutenica
50. CS Care sînt semnele ce nu pot fi întâlnite într-o hepatita alcoolica acuta ?
A. Scaderea IgA seric
B. Cresterea gama GT
C. Cresterea transaminazelor
D. Trombocitopenie
E. Hiperleucocitoza
51. CS Care din virusurile hepatice are acidul nucleic ADN?
A. Hepatita A
B. Hepatita B
C. Hepatita C
D. Hepatita D
E. Toate
52. CS În sânge pot fi decelati markerii infectiei HBV, cu exceptia:
A. HBcAg
B. HBsAg
C. Anti-HBc
D. HBeAg
E. Anti-HBe
53. CS Infectia HCV se priveste ca un "mecanism declansator" (trigger) în dezvoltarea:
A. Hepatitei autoimune
B. Colangitei sclerozante
C. Cirozei biliare primare
D. Infectiei HDV
E. Infectiei HBV
54. CS Evolutia cronica a hepatitei virale B este cauzata de:
A. Toleranta imunologica
B. Raspunsul imun normal
C. Reactia hiperergica a sistemului imun
D. Imunodeficiente secundare sau primare
E. Toate enumerate
55. CS Care este singurul element de certitudine ce diferentiaza hepatita cronica activa de cea
persistenta ?
A. Evolutie peste 6 luni
B. Transaminaze crescute peste valori de 5 ori normalul
C. VSH accelerat
D. Aspectul histologic
E. Hipergamaglobulinemia importanta
56. CS Care este criteriul necesar pentru diagnosticul de hepatita cronica activa ?
A. Icter
B. ALT > de 5 %
C. Hipoalbuminemie
D. Leziuni bioptice de tip necrotic
E. Trecut de hepatita virala
57. CS Dupa ce interval minim de evolutie putem vorbi de o hepatita cronica ?
A. 3 luni
B. 5 luni
C. 6 luni
D. 9 luni
E. 12 luni
58. CS Terapia antivirala în caz de infectia HBV cronica este indicata:
A. În faza integrativa
B. În faza replicativa
C. În ambele faze
D. Independent de faza infectiei, în caz de hiperaminotransferazemie
E. Independent de faza infectiei, în caz de normoaminotransferazemie
59. CS Prezenta anticorpilor antimitocondriali este caracteristica pentru:
A. Hepatita acuta A
B. Ciroza biliara primara
C. Ciroza alcoolica
D. Boala Wilson
E. Hepatita acuta B
60. CS Simptomul precoce în ciroza biliara primara este:
A. Icterul
B. Pruritul cutanat
C. Febra
D. Dureri în hipocondrul drept
E. Ascita
61. CS Tratamentul cirozei biliare primitive include urmatoarele, cu o exceptia:
A. Imunodepresive
B. Colestiramina
C. Vitamine liposolubile (A, D, E, K)
D. Acidul ursodeoxicolic
E. Repermeabilizare prin endoproteza a cailor biliare
62. CS Denumiti sindromul pe baza caruia putem presupune evolutia hepatitei spre ciroza hepatica
A. Sindromul asteno-vegetativ
B. Sindromul de citoliza
C. Sindromul imuno-inflamator
D. Sindromul de hipertensiune portala
E. Sindromul de colestaza
63. CS Care sunt elementele histologice ce se pot întâlni într-o ciroza activa?
A. Prezenta de infiltrat inflamator limfo - plasmocitar portal
B. Necroza celulara
C. Prezenta de tesut fibrotic difuz
D. Nodulii regenerativi
E. Toate elementele de mai sus
64. CS Denumiti sindromul care caracterizeaza stadiul de decompensare a cirozei:
A. Sindromul de hipersplenism
B. Sindromul imuno-inflamator
C. Sindromul insuficientei hepatice
D. Sindromul asteno-neurotic
E. Sindromul de colestaza
65. CS Hemoragia digestiva superioara din ciroza se produce mai frecvent prin unul din
mecanismele urmatoare:
A. Ruptura de varice esofagiene
B. Sindrom Mallory-Weiss
C. Ulcer gastric
D. Eroziuni esofagiene de reflux
E. Gastrita hemoragica
66. CS Encefalopatia hepatica la un cirotic poate fi declansata de urmatoarele cauze, cu exceptia:
A. Regim alimentar hiperproteinic
B. Regim alimentar hiperglucidic
C. Hipokaliemie
D. Hemoragie digestiva
E. Tratament neurosedativ
67. CS Hipoalbuminemia din ciroza se explica prin:
A. Hipercatabolism
B. Insuficienta sintezei hepatice
C. Gastroenteropatie exsudativa
D. Sindrom de malabsorbtie
E. Proteinurie
68. CS Care din manifestarile clinice nu sunt caracteristice pentru cancerul hepatic?
A. Ascita
B. Hepatomegalia
C. Dureri în hipocondrul drept
D. Icterul tegumentelor
E. Diarea
69. CS Cea mai frecventa tumoare hepatica maligna este:
A. Hepatocarcinomul
B. Colangiocarcinomul
C. Angiosarcomul
D. Hepatoblastomul
E. Carcinosarcomul
70. CS Marker caracteristic al cancerului hepatic este:
A. Eritrocitoza
B. Trombocitoza
C. a-fetoproteina
D. Hipercalciemia
E. CA -19-9
71. CS Deficitul careia dintre enzime se constituie mai rapid în pancreatita cronica?
A. Amilaza
B. Lipaza
C. Tripsina
D. Elastaza
E. Chimotripsina
72. CS Care caracteristica a durerii în pancreatita cronica nu este adevarata?
A. Durerea poate fi intermitenta, pregnanta, cu durata de ore, zile si chiar saptamâni
B. Sediul durerii este epigastric ori spre hipocondriul stâng, cu iradiere în spate sau "în centura"
C. Durerea se amelioreaza dupa prânzuri
D. Durerea se amelioreaza la aplecarea auterograda a trunchiului sau în pozitie sezând
E. Durerea poate fi persistenta, profunda, sâcâitoare, perioadele dureroase fiind relativ continue
73. CS Când este indicat testul la secretina pentru diagnosticul pancreatitei cronice?
A. Prezenta calcificarilor pancreatice
B. Prezenta steatoreei pancreatice
C. Prezenta diabetului zaharat pancreatogen
D. Lipsa atât a calcificarilor pancreatice, cît si a steatoreei si diabetului
E. Prezenta atât a calcificarilor pancreatice, cît si a steatoreei si diabetului
74. CS Care dintre bolile pancreatice numite se întâlneste mai frecvent?
A. Pancreatita cronica ereditara
B. Pancreatita cronica indurativa
C. Pancreatita cronica recidivanta
D. Chistadenocarcinomul pancreatic
E. Adenocarcinomul ductal
75. CS Cauza cea mai frecventa a pancreatitei cronice la adult este:
A. Litiaza biliara
B. Intoxicatia cronica alcoolica
C. Hipercalciemia
D. Obezitatea
E. Diabetul zaharat
76. CS Care investigatie este mai informativa pentru diagnosticul diferential între pancreatita
cronica si neoplasmul pancreatic ?
A. Cercetarea enzimelor pancreatice serice (lipaza)
B. Testul combinat la secretina si colecistokinina
C. Testarea curbei glicemice
D. Testarea markerilor tumorali (CA 19 - 9)
E. Biopsia pancreatica percutana sub ghidaj ecografic
77. CS Dozarea preparatelor enzimatice complexe în caz de insuficienta exocrina pancreatica se
efectueaza dupa continutul de:
A. Amilaza
B. Lipaza
C. Tripsina
D. Elastaza
E. Chimotripsina
78. CS Care dintre manifestarile clinice ale malabsorbtiei în pancreatita cronica se întâlneste mai
frecvent?
A. Scaune anormale, steatoree
B. Anemia
C. Dermatita
D. Hemoragiile
E. Diareea secretorie
79. CS Cum credeti ca poate fi obiectivizata steatoreea ?
A. Prin coloratie cu Sudan III a materiilor fecale
B. Prin dozarea azotului din fecale
C. Prin efectuarea unei pancreatografii
D. Prin explorari radioizotopice
E. Radiografie abdominala
80. CS Ce semnificatie are instalarea icterului pe fondul unei suferinte pancreatice ?
A. Hemoliza sporita prin cresterea enzimelor pancreatice în ser
B. Dezvoltarea unui neoplasm de cap de pancreas
C. Insuficienta hepato-celulara în cadrul sindromului de malabsorbtie
D. Dezvoltarea unui neoplasm de corp de pancreas
E. Toate cele de mai sus
81. CS Pentru aprecierea functiei exocrine a pancreasului se utilizeaza testul:
A. Toleranta la glucoza
B. Testul la secretina - pancrezimina
C. Activitatea serica a transaminazelor
D. Coeficientul amilaza / creatinin
E. Fosfataza alcalina
82. CS Care este clinica unei colangite sclerozante primitive ?
A. Icter
B. Prurit
C. Astenie
D. Hepatomegalie
E. Toate de mai sus
83. CS În tratamentul colicii biliare este contraindicata administrarea de:
A. Atropina
B. Algocalmin
C. Papaverina
D. Morfina
E. Nitrati
84. CS Care din afirmatiile numite nu este caracteristica pentru tabloul clinic al litiazei biliare?
A. Dureri în hipocondrul drept
B. Iradierea durerilor în umarul si omoplatul drept
C. Sindrom dispeptic
D. Iradierea durerilor în regiunea inghinala
E. Manevra Murphy pozitiva
85. CS Metoda cea mai larg utilizata pentru identificarea litiazei biliare este:
A. Examenul radiologic panoramic al abdomenului
B. Colangiografia endoscopica retrograda
C. Ecografia abdominala
D. Colecistografia orala
E. Tomografia computerizata
86. CS Factorii etiopatogenetici ale colecistitei cronice sunt urmatoarele:
A. Calculi biliari
B. Infectia
C. Suferinte ale unor organe adiacente
D. Tulburari hormonale
E. Toate cele enumerate
87. CS Sindromul postcolecistectomic include diferite afectiuni morfofunctionale, cu exceptia:
A. Calcul restant în caile biliare
B. Anastomozita
C. Colangita
D. Disfunctia sfincterului Oddi
E. Sindromul de bont lung
88. CS Care din afirmatiile numite nu este caracteristica pentru clinica litiazei biliare?
A. Diaree
B. Dureri în hipocondrul drept
C. Constipatii
D. Staza veziculara
E. Dispepsie
89. CS Care din factorii numiti nu are însemnatate în etiopatogenia litiazei biliare?
A. Hipertensiunea arteriala
B. Hipodinamia
C. Obezitatea
D. Hiperlipidemia
E. Vârsta înaintata
90. CS În terapia de dizolvare orala a litiazei biliare se indica.
A. Spasmolitice
B. M-holinolitice
C. Miolitice selective
D. Acidul ursodeoxicolic
E. Ulei de masline
91. CS Numiti cel mai frecvent agent cauzal al angiocolitei:
A. Stafilococii
B. Pneumococii
C. Streptococii
D. Esherihia coli
E. Fungii
92. CS Infectarea cailor biliare intra-si extrahepatice se produce pe urmatoarele cai:
A. Hematogena
B. Limfogena
C. Ascendenta
D. Per continuitatem
E. Toate enumerate mai sus
93. CS Tratamentul colecistitei cronice include:
A. Antibiotice
B. Drenante biliare
C. Spasmolitice
D. Regimul igieno-dietetic
E. Toate enumerate
94. CS Care este cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare ?
A. Dispepsia
B. Febra
C. Eructatia
D. Colica biliara
E. Steatoreea
95. CS Tabloul clinic al coledocalitiazei include semne, cu exceptia:
A. Dureri biliare
B. Icter
C. Febra
D. Pirozis
E. Hepatomegalie

9. D
10. E
11. D
12. D
13. A
14. B
15. E
16. D
17. A
18. D
19. E
20. E
21. E
22. C
23. D
24. C
25. C
26. A
27. A
28. C
29. B
30. C
31. C
32. C
33. C
34. D
35. E
36. D
37. E
38. B
39. E
40. C
41. C
42. B
43. C
44. B
45. C
46. E
47. B
48. A
49. D
50. A
51. B
52. A
53. A
54. D
55. D
56. D
57. C
58. B
59. B
60. B
61. E
62. D
63. E
64. C
65. A
66. B
67. B
68. E
69. A
70. C
71. B
72. C
73. D
74. C
75. B
76. E
77. B
78. A
79. A
80. B
81. B
82. E
83. D
84. D
85. C
86. E
87. B
88. A
89. A
90. D
91. D
92. E
93. E
94. D
95. D