Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”

Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

REFERAT
PROCEDURA FALIMENTULUI
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

- CUPRINS -

1. Definitie generala…………………………………………………………….pag. 3-5


2. Participanti la procedura……………………………………………………..pag. 5-6
2.1. Instanta de judecata – Atributii………………………………….... pag. 6-7
2.2. Debitori …………………………………………………………………. pag. 7-9
2.3. Creditori ………………………………………………………………….pag. 9-12
3. Tipuri de procedura
3.1. Procedura generala…………………………………………………pag. 13-14
a) Reglemantare. Premise
b) Conditii
3.2. Procedura simplificata……………………………………………..pag. 14-16
a) Reglemantare. Premise
b) Conditii
4. Consecinte …………………………………………………………………..pag. 16-18
5. Primele masuri
5.1. Notificarea deschiderii procedurii:
A) in procedura generala………………………………pag. 18-20
B) in procedura simplificata…………………………...pag. 20-22
5.2. Intocmirea tabelelor de creanta:
A) in procedura generala;………………………………pag.22-23
B) in procedura simplificata …………………………...pag. 23-24
6. Masuri premergatoare lichidarii……………………………………………..pag. 24-26
7. Efectuarea lichidarii…………………………………………………………pag. 26-27
8. Distribuirea sumelor obtinute in urma lichidarii…………………………….pag. 27-28
9. Inchiderea procedurii………………………………………………………...pag.29-30
10. Bibliografie…………………………………………………………………pag. 31

2
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

DEFINITIE GENERALA
-Introducere-

Sediul materiei: Procedura falimentului este reglementata de Legea nr. 85/2006 cu


modificarile si completarile ulterioare. Falimentul este o procedura speciala de recuperare a
creantelor, se aplica acelor comercianti care nu mai pot face fata cu disponibilitatile existente,
pasivului social. Odata cu declansarea procedurii falimentului, societatea este dizolvata de drept,
fiindu-i restranse capacitatile si drepturile de folosinta, capacitatea de exercitiu fiind limitata numai
in scopul indeplinirii operatiunilor de lichidare. Tototdata, odata cu declansarea procedurii
falimentului, administratorii statutari isi pierd dreptul de a mai conduce societatea, de a mai efectua
acte de dispozitie si administrae asupra patrimoniului acesteia, incetand mandatul incredintat de
catre asociatii societatii.
Art.1 pct.23 din Legea nr.85/2006 prevede urmatoarele: prin procedura falimentului se
intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in
vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului
din registrul in care este inmatriculat.
Legea 85/2006 privind procedura insloventei nu este o lege ce trebuie aplicata separat, ci
aceasta trebuie coroborata cu dispozitiile Codului civil si a celui de procedura civila, precum si cu
dispozitiile Legii 31/1990 privind societatiile comerciale modificata.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 252 alin.1 din legea anterior mentionata, pentru lichidarea şi
repartizarea patrimoniului social, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop, sunt
obligatorii următoarele reguli:
a) până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii şi directorii, respectiv
membrii directoratului, continuă să-şi exercite atribuţiile, cu excepţia celor prevăzute la art. 233;
b) actul de numire a lichidatorilor, menţionând puterile conferite acestora sau sentinţa care îi
ţine locul, precum şi orice act ulterior care ar aduce schimbări cu privire la persoana lor sau la
puterile conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului, pentru a fi
înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

3
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Obligativitatea indeplinirii formalitatilor prevazute la art.1 este foarte importanta intrucat art.
2 prevede ca numai după îndeplinirea lor lichidatorii vor depune semnătura lor în registrul
comerţului şi vor exercita această funcţie.
Lichidatorul judiciar, astfel cum este defintit la art.1 pct.28 din Legea 85/2006 este
persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa
conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art.25 in cadrul procedurii
falimentului, atat in procedura generala cat si in cea simplificata.
Principalele atributii ale lichidatorului in cadrul Legii 85/2006, enumerate la art.25 din
lege, sunt urmatoarele:
a) examinarea activităţii debitorului asupra căruia se iniţiază procedura simplificată în raport
cu situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la
insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă şi a existenţei premiselor angajării
răspunderii acestora în condiţiile art. 138, şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un
termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, dacă
un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar;
b) conducerea activităţii debitorului;
c) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna
drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni
comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a
prejudicia drepturile creditorilor;
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru
conservarea lor;
e) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor;
f) verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea,
precum şi întocmirea tabelelor creanţelor;
g) urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau
de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creanţelor; formularea şi
susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja
avocaţi;
h) primirea plăţilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii debitorului;
i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi;

4
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

j) încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la


garanţii reale sub condiţia confirmării de către judecătorul-sindic;
k) sesizarea judecătorului-sindic cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta;
l) orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic.

Mentionez ca introducerea de mai sus va sta la baza prezentarii in detaliu a etapelor si


consecintelor deschiderii procedurii falimentului, atat in forma sa generala cat si in cea simplificata.

CAP. II
- PARTICIPANTII LA PROCEDURA-

Notiunea de “participant la procedura falimentului sau insolventei” desemneaza, pe de-o parte,


persoanele carora le este destinata si, pe de alta parte, organele procedurii, abilitate prin lege sa o
aplice.
Destinatarii procedurii falimentului sunt acei participanti la procedura care trebuie fie sa
suporte consecintele deschiderii procedurii, fie sa beneficieze de aceste consecinte. In aceasta
categorie sunt inclusi in mod direct creditorii si debitorul. In mod indirect, consecinetele procedurii
se rasfrang si asupra asociatilor/actionarilor debitorului persoana juridica si oricaror persoane care au
facut parte din conducerea executiva.
Organele care aplica procedura, astfel cum sunt identificate la art. 5 alin. 1 din Legea 85/2006
sunt urmatoarele: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.
Aceste organe trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de
lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste
acte si operatiuni, fara sa fie insotita de o sanctiune expresa, aceasta obligatie este primordiala.
In caz de litigiu purtand asupra raspunderii pentru incalcarea acestei obligatii, obiectul
probatiunii il reprezinta nu fapte ale organului in cauza, ci omisiuni, adica trebuie demonstrate ceea
ce nu a facut organul procedurii in cauza pentru a indeplini obligatia de asigurare a celeritatii si
realizarii drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la procedura.
Statisticile judiciare sunt relevante pentru reflectarea modului in care a fost realizata in practica
celeritatea solutionarii proceselor de insolventa1.

1
Sursa datelor statistice: SC RVA, Studiu al insolventei in regiunea nord-vest,2003 si Phoenix nr.9/2004.

5
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Sub aspectul duratei de solutionare a dosarelor finalizate, rezulta ca 2/3 din totalul dosarelor
solutionate au avut o durata de solutionare de maximum 1 an, ceea ce reprezinta, in aparenta, o
corecta aplicare a principiului celeritatii.
Nu sunt organe ale procedurii adunarea creditorilor, si comitetul creditorilor, care reprezinta
cele doua forme de colectivitate organizata a creditorilor, si nici administratorul special, care este,
dupa caz, reprezentantul legal al debitorului persoana juridical, in cazul in care acesta isi pastreaza
dreptul de administrare, sau mandatarul obligatoriu al asociatilor sau al actionarilor debitorului
persoana juridica.

2.1 INSTANTA DE JUDECATA


Conform art.6 din Legea insolventei, procedurile prevazute de aceasta lege, cu exceptia
recursului prevazut la art.8, sunt de competenta sectiei de faliment sau comerciala a tribunalului in a
carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in Registrul Comertului,
respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate
de judecatorul sindic.
Dincolo de formula textului legal retinem urmatoarele:
o Pricinile ce tin de procedura insolventei/falimentului, inclusiv pricina relativa la cererea
de deschidere a procedurii, sunt de competenta de prima instanta a tribunalului;
o Tribunalul isi exercita aceste competente prin judecatorul-sindic, care are o competenta
specializata pentru aceste pricini;
o Din punct de vedere territorial, este exclusiv competent tribunalul de la sediul sau
domiciliul debitorului;
o Recursul contra hotararilor judecatorului-sindic se judeca de Curtea de Apel, care
judeca in complete specializate.[art.8 alin.1 din Legea nr.85/2006].

Judecatorul-sindic este desemnat prin repartizare aleatorie in sistem informatizat, in aceleasi


conditii in care este repartizat orice judecator in orice pricina adica in conditiile art.53 din Legea
304/2004 privind organizarea judiciara.
Judecatorul-sindic are doua categorii de atributii:
- atributii jurisdictionale;

6
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

- atributii de control judiciar asupra activitatii administratorului judiciar si a


lichidatorului
Atributiile jurisdictionale ale judecatorului-sindic pot fi rezumate la procedurile jurisdictionale
de acoperire a pasivului debitorului aflat in insolventa, respectiv:
- deschiderea sau inchiderea procedurii;
- contestatiile la tabelul creantelor sau la alte masuri ale administratorului judiciar sau
lichidatorului;
- trecerea la reorganizarea judiciara sau la faliment, dupa caz;
- anularea actelor frauduloase, a transferurilor sau a constituirilor de drepturi
patrimoniale, incheiate de debitor in perioada suspecta;
- actiunea in raspundere constra asociatilor sau contra persoanelor care au contribuit
la ajungerea in stare de insolventa a debitorului persoana juridica.
- alte pricini prevazute in mod expres de Legea insolventei, respectiv inlocuirea
administratorului judiciar/lichidatorului, anularea unei hotarari a adunarii creditorilor etc.

Toate aceste atributii sunt expres reglementate de art.11 din Legea 85/2006, fara ca printre
aceste atributii sa figureze si recuperarea creantelor debitorului de la debitorii sai. Competenta de a
urmari incasarea creantelor din averea debitorului sau incasarea creantelor debitorului, apartine
administratorului judiciar sau lichidatorului asa cum rezulta din art.20 alin.1 lit.l) si ale art.25 lit.g)
din Legea insolventei.

2.2 DEBITORUL
Art.1 alin.1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insloventei, prevede ca procedura
generala se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa
iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin.2 lit.c) si d): societatile comerciale, societatile
cooperative, organizatiile cooperatiste, societatile agricole, grupurile de interes economic precum si
orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.

Exceptia o reprezinta debitorii care nu detin niciun bun in patrimonial lor, actele constitutive si
cele contabile nu pot fi gasite, administratorul statutar nu poate fi gasit, sediul nu mai corespunde

7
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

celui declarat la registrul comertului sau cei care nu au prezentat documentele prevazute la art. 28
alin.1 lit. a)-f) si h) in termenul prevazut de lege.
Acestor debitori precum si celor care fac parte din categorii precum: comercianti persoane
fizice actionand individual, asociatii familiale, societati comerciale dizolvate anterior formularii
cererii introductive sau debitorii care si-au declarat prin cererea introductive intentia de intrare in
faliment sau care nu sunt intreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara
prevazuta de prezenta lege, li se aplica procedura simplificata a falimentului.
Debitorul este, din momentul deschiderii procedurii, desesizat de afacerea sa. Libertatea sa de
decizie asupra propriei afaceri este drastic limitata. Debitorul persoana juridica este reprezentat de
administratorul judiciar sau de lichidator, cu exceptia cazului in care si-a declarat intentia de
reorganizare, iar dreptul de a-si administra afacerea nu s-a ridicat.
Debitorul este un participant la procedura, care beneficiaza de unele drepturi si caruia ii
incumba obligatii exceptionale, rezultate de insasi faptul deschiderii procedurii, drepturi si obligatii
care, in conditii normale, nu exista.
Prin exercitiul acestor drepturi si, respectiv prin respectarea sau incalcarea acestor obligatii,
debitorul poate influenta decisiv soarta procedurii si, ca o consecinta, si soarta drepturilor si
obligatiilor celorlalti participanti la procedura, in special, ale creditorilor. Astfel, debitorul poate
contesta ca ar fi in stare de insolventa, caz in care, daca i se respinge contestatia, el nu mai are
dreptul la reorganizare judiciara sau poate cere sa i se aplice direct procedura falimentului, o data cu
deschiderea procedurii oria poate formula recurs la hotararea de deschidere a procedurii.
Pe de alta parte, debitorul este tinut sa depuna in termen la dosar actele prevazute de art. 28
alin.1 lit. a)-f) si h), sub sanctiunea trecerii la faliment, si dupa caz, a raspunderii sale civile sau chiar
penale. Actele pe care acesta trebuie sa le depuna sunt urmatoarele:
a) bilanţul certificat de către administrator şi cenzor/auditor, balanţa de verificare pentru luna
precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii;
b) o listă completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile şi băncile prin care
debitorul îşi rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de
publicitate;

8
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

c) o listă a numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanţele acestora: certe sau sub
condiţie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se
suma, cauza şi drepturile de preferinţă;
d) o listă cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile
anterioare înregistrării cererii introductive;
e) o listă a activităţilor curente pe care intenţionează să le desfăşoare în perioada de observaţie;
f) contul de profit şi pierdere pe anul anterior depunerii cererii
g) o declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de intrare în procedura simplificată sau de
reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea, în tot sau în parte,
a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; dacă această declaraţie nu va fi depusă până la expirarea
termenului de 5 zile de la data comunicarii hotararii de deschidere a procedurii, stabilit la alin. (2), se
prezumă că debitorul este de acord cu iniţierea procedurii simplificate.

2.3 CREDITORI.
Creditorii indreptatiti sa participe la procedura au calitatea de participanti la procedura, calitate
care se poate manifesta fie ca membri ai unei colectivitati organizate in adunarea creditorilor sau in
comitetul creditorilor, fie in mod individual, in conditii concursuale si egalitare.
Trebuie precizat insa, ca nu toti creditorii unui debitor fata de care s-a deschis procedura
insolventei sunt si participanti la procedura. Este cazul creditorilor care nu si-au depus in termen
declaratie de inregistrare a creantei si a pretinsului creditor. Pe de alta parte, unii creditori “scapa”
procedurii, in timp ce unii creditori sunt participanti precari la procedura, dreptul lor fata de debitor
si fata de ceilalti creditori fiind incomplete sau conditionate.
Potrivit art. 3 pct. 6 si 7 din Legea nr. 85/2006, prin creditor îndreptăţit să solicite
deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a cărui creanţă împotriva patrimoniului
debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de zile.
Creditor este persoana fizică sau juridică ce deţine un drept de creanţă asupra averii debitorului
şi care a solicitat, în mod expres, instanţei să îi fie înregistrată creanţa în tabelul definitiv de creanţe
sau în tabelul definitiv consolidat de creanţe şi care poate face dovada creanţei sale faţă de
patrimoniul debitorului, în condiţiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fără a depune personal
declaraţiile de creanţă, salariaţii debitorului.

9
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Creditorul îndreptăţit să participe la procedura insolvenţei este acel creditor care a formulat şi
căruia i-a fost admisă, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creanţei sale pe tabelele de creanţe
contra debitorului întocmite în procedură şi care are dreptul de a participa şi de a vota în adunarea
creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciară admis de judecătorul-sindic, de a fi
desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distribuţiile de fonduri
rezultate din reorganizarea judiciară a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi
informat ori notificat cu privire la desfăşurarea procedurii şi de a participa la orice altă procedură
reglementată de prezenta lege. Au calitatea de creditor îndreptăţit să participe la procedura
insolvenţei, fără a depune personal declaraţiile de creanţă, salariaţii debitorului.
In functie de tipul creantei, de categoria de proritate la care se incadreaza, daca este garantata
sau nu, daca apartine statului sau altor creditori, creantele se impart pe mai multe categorii si, astfel,
si titularii acestora:
Creditor garantat este titularul unei creante garantate. Creantele garantate sunt creanţele
persoanelor care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului,
indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garantat faţă de persoanele beneficiare ale
garanţiilor reale.
Creditorul salariat este titularul unei creante salariale. Creanţele salariale sunt creanţele ce
izvorăsc din raporturi de muncă între debitor şi angajaţii acestuia. Aceste creanţe sunt înregistrate
din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidator.
Creditor bugetar este, de regula, o institutie a statului. Creanţele bugetare reprezintă creanţele
constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile
acestora.
Creditorul chirografar este titularul unei creante negarantate. Se incadreaza la aceasta
categorie, creditorii debitorului care nu au constituite garanţii faţă de patrimoniul debitorului şi care
nu au privilegii însoţite de drepturi de retenţie, ale căror creanţe sunt curente la data deschiderii
procedurii, precum şi creanţe noi, aferente activităţilor curente în perioada de observaţie.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 85/2006, instanta va da curs cererii creditorului daca din continutul
acesteia rezulta ca sunt indepinite cumulativ urmatoarele cerinte:
a) semmnatarul cererii este titularul unei creante in cuantumul prevazut de lege fata de
debitor respectiv 30.000 Lei.
b) creanta este certa, lichida si exigibila;

10
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

c) neplata datoriei este consecinta starii de insolventa a debitorului;


d) aceasta situatie dureaza de cel putin 30 de zile.

In mod constant instantele s-au pronuntat in sensul ca nu se poate retine ca existand stare de
insolventa atunci cand debitorul inceteaza platile fata de un creditor pentru anumite motive pe care le
considera intemeiate, si ca “respingerea cererii creditorului este justificata in situatia in care
debitorul poseda in contul bancar disponibil suficient pentru a face fata datoriei pe care o are fata
de creditonul care a cerut deschiderea procedurii. Nu se afla in insolventa debitorul care dispune de
fonduri suficente, dar refuza, chiar si cu rea credinta sa plateasca datoria.
Procedura insolventei nu este menita sa fie utilizata ca instrument de constrangere a
debitonuhui pentru ca acesta sa-si plateasca datoriile “sub amenintarea cu falimentul”, daca
debitonul are fonduri disponibile pentru a plati sau daca invoca o exceptie aparent intemeiata”. 2
Aceasta inseamna ca procedura insolventei nu se va aplica in situatia in care debitorul, desi
dispune de lichiditati, nu achita datoriile exigibile. Pentru o asemenea situatie, creditorii pot proceda
la executarea silita a dcbitorului, in conditiile dreptului comun, procedura instituita de Legea nr.
85/2006 nereprezentand o modalitate de valorificare a creantelor, ci o procedura care se aplica
debitorilor care, din cauza insuficientei fondurilor banesti disponibile, nu achita datoriile exigibile.3

ADUNAREA CREDITORILOR SI COMITETUL CREDITORILOR


Procedura falimentului este o procedura colectiva, intrucat principalele drepturi ale creditorilor
se exercita cu titlu colectiv si in mod organizat, in adunarea creditorilor sau comitetul creditorilor.
Insa, exista motivatii pertinente pentru renuntarea la adunarea creditorilor in favoarea
mentinerii comitetului creditorilor ca organ de decizie si reprezentare.
Renuntarea la adunarea creditorilor ar pune in centrul procesului decizional comitetul
creditorilor – organism alcatuit din mai putine persoane, reprezentanti ai creditorilor cu abilitati de
negociere si avizate in ceea ce priveste procedura care trebuie urmata.

2
(I. Turcu, Tratat de insolventa, Ed. C.H. Beck 2006, p. 360; C. A . Cluj, dec. 357/2001, BJ 2001, p. 426, dec. 448/2001, Bj
2001, p. 388; dec. nr. 164/2000, BJ 2000 II, p.11 7).

3
I Adam si Codrut Savu-Legea procedurii insolventei. Comentarii si explicatii, Ed. C.H beck 2006, pag.38;
C. A. Pitesti, sectia comerciala, Dec. 509/2007.

11
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

De lege lata, adunarea creditorilor reprezinta totalitatea creditorilor indreptatiti sa participle la


procedura. Componentii comitetului creitorilor sunt desemnati de adunarea creditorilor, avand
atributii legale deosebit de importante pe parcursul desfasurarii procedurii.
Conform art.15 alin.1 din Legea 85/2006, cu excepţia cazurilor în care legea cere o majoritate
specială, şedinţele adunării creditorilor vor avea loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel
puţin 30% din valoarea totală a creanţelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor
se adoptă cu votul favorabil al titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente.

PROCEDURA GENERALA A FALIMENTULUI

Legea insolventei consacra o procedura generala, care se deschide printr-o faza de observatie
si se continua cu doua modalitati alternative ale procedurii, reorganizarea judiciara si/sau falimentul,
care pot fi si succesive, precum si o procedura simplificata, care presupune fie deschiderea direct a
procedurii falimentului, fie trecerea la faliment dupa o scurta perioada de observatie, fara posibilitate
de reorganizare judiciara.
Falimentul este, deci, o rezultanta directa a deschiderii procedurii, o rezultanta a perioadei de
observatie, fie pentru ca reorganizarea judiciara este interzisa, fie pentru ca debitorul nu are sanse
de reorganizare, sau pentru ca este decazut din dreptul de a cere reorganizarea, sau o rezultanta a
esecului planului se reorganizare.
Odata ce s-a trecut la faliment, prin hotarare a judecatorului-sindic, debitorul se afla in faza
definitiva a procedurii insolventei, toate operatiunile procedurii fiind orientate catre lichidarea averii
debitorului. Conducerea debitorului trece, invariabil, la lichidator. Debitorul persoana juridica este
dizolvat ca urmare a trecerii la faliment.
Premisele intrarii in faliment sunt reglementate in textile art. 54 alin. 5, art. 59 alin. 2 si 5,
art.60 alin.3. In toate cele trei situatii, raportul administratorului judiciar este aprobat de adunarea
creditorilor, iar judecatorul-sindic decide intrarea in faliment a debitorului.
Procedura generala a falimentului este reglementata de art. 107 alin.1 pct.A lit.c), B si C,
dispozitii potrivit carora judecatorul-sindic va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere, în
condiţiile art. 32, intrarea în faliment cand nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu
a propus un plan de reorganizare, în condiţiile prevăzute la art. 94, sau nici unul dintre planurile

12
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

propuse nu a fost acceptat şi confirmat, cand debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a
propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat sau cand
obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate prin planul
confirmat sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii
sale.
Prin hotararea de trecere la faliment, judecatorul-sindic numeste provizoriu un lichidator, care
va fi supus confirmarii creditorilor, in prima adunare a creditorilor de dupa trecerea la faliment.
Lichidatorul va trece la reconfirgurarea masei credale, notificand creditorii in vederea depunerii
cererilor de admitere a creantelor si procedand la verificarea creantelor, dupa care va elabora si
inregistra tabelul suplimentar de creante si, dupa eventualele contestatii, va elabora si afisa tabelul
definitiv consolidat. El va incepe de indata lichidarea, dup ace va fi efectuat inventarul.
Inchiderea procedurii falimentului inseamna, de regula, descarcarea de datorii a debitorului
persoana fizica. In cazul debitorului persoana juridica, inchiderea proceudrii falimentului, inseamna,
de regula, stingerea personalitatii juridice a debitorului, cu efectul corelativ al stingerii tututor
datoriilor debitorului.
Inchiderea cat mai rapida a falimentului este un imperativ, atat pentru a elimina din campul
relatiilor comerciale si de afaceri un debitor care a cauzat mari dificultati mediului din care provine,
cat si pentru a permite creditorilor profesionisti, de regula banci, sa isi foloseasca provizioanele de
risc constituite pe sumele blocate in creantele fata de debitor, devenite irecuperabile prin inchiderea
procedurii falimentului.

PROCEDURA SIMPLIFICATA A FALIMENTULUI

Procedura simplificata este definita la pct.25 al art.3 astfel: procedura simplificată reprezintă
procedura prevăzută de prezenta lege, prin care debitorul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la
art. 1 alin. (2) intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii
insolvenţei, fie după o perioadă de observaţie de maximum 60 de zile, perioadă în care vor fi
analizate elementele arătate la art. 1 alin. (2) lit. c) şi d).
Procedura simplificata de faliment se aplica, in egala masura, atat persoanelor fizice care
actioneaza independent si asociatilor familiale fara personalitate juridica cat si persoanelor juridice
cu sau fara calitate de comerciant.

13
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Persoanele juridice dizolvate anterior inregistrarii cererii introductive in temeiul prevederilor


Legii 31/1990 privind dizolvarea societatilor comerciale sau a dispozitiilor Legii nr. 359/2004, sunt
supuse acelorasi prevederi ale procedurii simplificate.
Unul din elementele inovatoare ale procedurii insolventei reglementate de Legea nr.85/2006 il
reprezinta procedura simplificata.
Reglementarea unei proceduri simplificate a raspuns necesitatii de gestionare operativa a
numarului exagerat de mare de dosare avand ca debitori entitati cu activitate restransa sau
inexistenta, cu active derizorii sau absente, care franau procedurile relevante si consumau timp si
fonduri fara eficienta.
Aceste entitati se caracterizeaza si prin numarul redus de salariati, neindeplinirea obligatiilor de
depunere a situatiilor financiare, abandonul sediului si dispariatia administratorului.
Procedura simplificata este unica procedura aplicabila debitorilor persoane fizice si asociatiilor
familiale. Pentru celelalte categorii de debitori, aceasta procedura este alternativa fata de procedura
generala.
Participantii in procedura simplificata sunt, in afara de creditori:
- administratorul special (art.3 pct.26 - Administratorul special este reprezentantul desemnat
de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului, persoană juridică, împuternicit să
efectueze în numele şi pe seama acestuia actele de administrare necesare în perioadele de procedură
când debitorului i se permite să îşi administreze activitatea şi să le reprezinte interesele în procedură
pe perioada în care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare).
- lichidatorul judiciar (art.25, 34), atat in ipoteza cererii introductive apartinand creditorului,
dar si in cea in care debitorul si-a manifestat vointa de a se supune procedurii simplificate.
Principalele sale atributiile sunt prevazute de Art. 25, in sarcina sa judecatorul-sindic putand
stabili si alte atributii, utile si necesare desfasurarii procedurii.
Cele mai importante atributii sunt concentrate pe redactarea raportului de 30 de zile conform
art. 54 din Legea 85/2006 si cererea de intrare a debitorului in procedura de faliment, reconstituirea
evidentelor contabile ale debitorului, obtinerea de informatii privind pe debitor si activitatea acestuia
la autoritatiile care le detin.
Potrivit art. 54 alin.1 si 2, administratorul judiciar va întocmi şi va supune judecătorului-sindic,
în termenul stabilit de acesta, care nu va putea depăşi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin

14
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie din
procedura generală.
Raportul va indica dacă debitorul se încadrează în criteriile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi, în
consecinţă, trebuie supus procedurii simplificate prevăzute de prezenta lege, caz în care va cuprinde
documentele doveditoare şi propunerea de intrare în faliment în procedura simplificată.
Daca debitorul a mai facut obiectul unei proceduri de reorganizare judiciara in cei 5 ani
anteriori datei deschiderii procedurii, precum si in cazul in care debitorul este un comerciant,
persoana fizica, actionand individual sau in asociatii familiale, procedura simplificata se declanseaza
ope legis fata de acestia, fara vreo manifestare de vointa din partea lor sau a organelor procedurii.
Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare în faliment prin procedura
simplificată creditorilor care au depus cerere introductivă şi debitorului, prin administratorul special,
depunând la instanţă, odată cu cererea, dovada îndeplinirii procedurii de notificare.
Judecatorul-sindic va supune propunerea de intrare in procedura simplificata dezbaterii
partilor, intr-o sedinta publica, ce se va tine in maximum 20 de zile de la primirea raportului
administratorului judiciar. In aceasta sedinta, judecatorul-sindic, dupa ascultarea partilor interesate,
va da o sentinta prin care va aproba sau va respinge, dupa caz, concluziile raportului supus
dezbaterii. Aprobarea raportului duce la decizia judecatorului-sindic de declansare fata de debitor a
falimentului prin procedura simplificata.
Administratorul judiciar desemnat in cauza, ca urmare a trecerii la procedura falimentului,
poate fi convertit in lichidator, legea avand prevederi speciale in acest sens.
In vederea aplicarii principiului celeritatii, art.57 dispune ca, atunci cand la sediul inregistrat la
registrul comertului debitorul nu mai desfasoara activitate, iar creditorul care a introdus cererea de
deschidere a procedurii nu cunoaste un alt sediu sau punct de lucru de desfasurare a activitatii, si
dupa ascultarea raportului administratorului judiciar, prevazut la art.54, prin care se constata ca
debitorul se gaseste in situatia de a fi declarat in faliment prin procedura simplificata, comunicarea si
notificarea oricarui act de procedura fata de debitor, inclusive a celor privind deschiderea procedurii,
se va efectua numai prin Buletinul Procedurilor de Insolventa.
Daca trecerea la faliment prin procedura simplificata este urmare a omisiunii debitorului de a
reactiona la cererea creditorului de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic pronunta hotararea de
trece la faliment practice in baza legii.

15
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Totusi, debitorul poate dovedi, intr-o cale de atac (fie recurs, fie contestatie in anulare) ca nu i
s-a comunicat in mod corescunzator cererea de deschidere a procedurii, astfel ca nu a putut reactiona
in termen util pentru a-si exercita optiunea intre a contesta sau a recunoaste starea de insolventa.
Admiterea caii de atac va repune debitorul in situatia de a-si manifesta aceasta optiune.
De asemenea, orice persoana interesata se va putea opune, prin mecanismul interventiei, la
trecerea debitorului la faliment prin procedura simplificata, fara ca prin aceasta opozitie
intervenientul sa se transforme in aparatorul debitorului.
In concluzie, debitorul poate provoca procedura simplificata atunci cand:
1) si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
2) a omis sa-si declare in termen intentia de reorganizare;
3) la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de
insolventa, iar contestatia a fost respinsa;
4) a omis sa depuna in termen actele prevazute la art.28;
5) a omis sa opteze intre a contesta sau a recunoaste expres starea de insolventa si se afla
intr-una din situatiile prevazute la art.1 alin.2 lit.c).

4. CONSECINTE

Potrivit art. 107 alin.2, prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic
va pronunţa dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
b) în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum şi stabilirea
atribuţiilor şi a remuneraţiei acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin legea de organizare a
profesiei.
c) în cazul procedurii simplificate, confirmarea, în calitate de lichidator al administratorului
judiciar, desemnat conform art. 19 alin. (2) sau art. 34, după caz;
d) termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii
averii de la debitor/administratorul judiciar către lichidator, împreună cu lista actelor şi operaţiunilor
efectuate după deschiderea procedurii menţionate la art. 46 alin. (2);

16
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

e) întocmirea de către administratorul judiciar şi predarea către lichidator, în termen de


maximum 10 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzând
numele şi adresele creditorilor şi toate creanţele acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor
născute după deschiderea procedurii;
f) notificarea intrării în faliment.
Din textul legal citat anterior, rezulta urmatoarele efecte si masuri consecutive ale intrarii in
faliment:
a) Dizolvarea de drept a persoanei juridice debitoare, effect care se produce chiar daca nu este
pronuntata dizolvarea in hotararea judecatorului-sindic, deoarece omisiunea de constatare nu
impiedica realizarea efectului impus de lege;
b) Ridicarea dreptului de administrare al debitorului, efect care se produce diferentiat in functie
de forma procedurii in care intervine; Daca prin cererea introdcutiva debitorul si-a manifestat intentia
de a fi supus procedurii simplificate, incheierea judecatorului-sindic va dispune intrarea direct in
faliment si ridicarea dreptului de administrare se va produce automat, conform art. 47 alin4; Daca
debitorul nu si-a manifestat intentia de reorganizare dreptul de administrare va fi ridicat automat. In
situatia cererii introductive apartinand creditorului, dreptul de administrare al debitorului este ridicat,
de asemenea, automat, ca urmare a intrarii directe in faliment.
c) Desemnarea unui lichidator provizoriu, in cazul procedurii generale, stabilirea tributiilor si
remuneratiei acestuia, in conformitate cu criterii aprobate prin legea de organizare a profesiei.
d) In procedura simplificata, confirmarea ca lichidator a administratorului judiciar.
e) Stabilirea termenului maxim pentru predarea gestiunii averii de la debitor/administratorul
judiciar catre lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea
procedurii, mentionate la art.46 alin.2.
f) Intocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidator in termen de maximum
10 zile de la intrarea in faliment, in cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzand numele si
adresele creditorilor, precum si toate creantele acestora la data intrarii in faliment, cu indicarea celor
nascute dupa deschiderea procedurii.
g) Notificarea intrarii in faliment conform art. 108.
h) Termenele prevazute la art. 108 alin 2 sau, dupa caz, art.109 alin.2

17
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Referitor la lista prevazuta de lit.e) din alin.2, creantele existente la data intrarii in faliment sunt
cele nascute anterior deschiderii procedurii generale si neachitate integral pe parcursul acestei
proceduri. Unele au fost achitate partial in perioada de observatie de catre debitor si in lista vor fi
incluse doar partile ramase neachitate. Alte creante puteau fi achitate partial in procedura de
reorganizare si in lista se vor mentiona numai partile ramase neplatite.
Referitor la persoana careia ii revine obligatia de redactare a listei, din analiza textului rezulta ca
obligatia incumba fie debitorului, daca in perioada de observatie nu i-a fost ridicat dreptul de
administrare, fie administratorului judiciar in ipoteza contrara.
In ceea ce priveste notificarea, sunt posibile doua ipoteze:
1. Intrarea in faliment in procedura generala – se aplica dispozitiile art. 108 alin.2;
2. Intrarea in faliment in procedura simplificata – se aplica dispozitiile art. 109 alin. 2.

Dupa cum se poate observa, consecintele intrarii in faliment sunt comune atat in cazul procedurii
simplificate cat si in cazul procedurii generale. Singura distinctie aparuta este in cazul notificarii,
distinctie pe care o vom detalia in cele ce urmeaza.

5. PRIMELE MASURI

5.1.A NOTIFICAREA DESCHIDERII PROCEDURII – IN PROCEDURA GENERALA

Art. 62 din Legea nr. 85/2006 prevede cuprinsul notificarii in general. Diferentierile in functie de
tipul procedurii sunt evidentiate in art. 108 respectiv 109.
Asadar, notificarea va cuprinde in general,
a) termenul limită de depunere, de către creditori, a opoziţiilor la sentinţa de deschidere a
procedurii, pronunţată ca urmare a cererii formulate de debitor, în condiţiile art. 32 alin. (1), precum şi
termenul de soluţionare a opoziţiilor, care nu va depăşi 10 zile de la data expirării termenului de
depunere a acestora;

18
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

b) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii


debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum şi cerinţele pentru
ca o creanţă înregistrată să fie considerată valabilă;
c) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar
de creanţe, care nu va depăşi 30 de zile pentru procedura generală sau, respectiv, 15 zile, în cazul
procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevăzut la lit. b);
d) termenul de definitivare a tabelului creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile în cazul
procedurii generale şi, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului
corespunzător fiecărei proceduri, prevăzut la lit. c);
e) locul, data şi ora primei şedinţe a adunării generale a creditorilor, care va avea loc în
maximum 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. c).
(2) În funcţie de circumstanţele cauzei şi pentru motive temeinice, judecătorul-sindic va putea
hotărî o majorare a termenelor prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d) cu maximum 30, 15, respectiv 15
zile.
Legea nr.85/2006 prevede la art. 108 cuprinsul notificarii in cazul intrarii in procedura
falimentului in forma sa generala.
Astfel potrivit alin.2 din articolul sus mentionat, notificarea va cuprinde:
a) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor menţionate la alin. (3),
în vederea întocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrării în
faliment, precum şi cerinţele pentru ca o creanţă înregistrată să fie considerată valabilă;
b) termenul de verificare a creanţelor menţionate la alin. (3), de întocmire, afişare şi
comunicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depăşi 30 de zile de la expirarea termenului
prevăzut la lit. a);
c) termenul de depunere la tribunal a contestaţiilor, care va fi de cel puţin 10 zile înainte de
data stabilită prin încheierea de intrare în faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat;
d) termenul de întocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depăşi 30 de zile de la
expirarea termenului prevăzut la lit. b).
Conform art. 108 alin.3, vor fi supuse verificării toate creanţele asupra averii debitorului,
inclusiv cele bugetare, născute după data deschiderii procedurii sau, după caz, al căror cuantum a fost
modificat faţă de tabelul definitiv de creanţe sau faţă de programul de plată din planul de reorganizare,
ca urmare a plăţilor făcute după deschiderea procedurii.

19
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Creanţele admise în tabelul definitiv de creanţe, în condiţiile art. 74 alin. (2)4, nu vor mai fi
supuse verificării; titularii acestor creanţe vor putea să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi
drepturile de preferinţă trecute de lichidator în tabelul suplimentar prevăzut la alin. (2) lit. b).
Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanţelor admise împotriva averii
debitorului, existente la data intrării în faliment, cu respectarea dispoziţiilor art. 1105.
Titularilor de creanţe născute după deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a
creanţelor în termenul prevăzut la alin. (2) lit. a), li se aplică, în mod corespunzător, prevederile art.
76.
Lichidatorul trimite notificarea atat creditorilor mentionati in lista depusa de debitor sau de
administratorul judiciar, mentionata la art.107 alin.2 lit.e), cat si debitorului, oficiului registrului
comertului sau dupa caz, registrului in care este inmatriculat debitorul persoana juridica, pentru
efectuarea mentiunii in aceste registre.
Cu toate persoanele mentionate mai sus notificarea se va realiza in conformitate cu dispozitiile
Codului de procedura civila. Totodata notificarea va fi publicata, pe cheltuiala averii debitorului, intr-
un ziar de larga circulatie si in BPI6 .
De asemenea, lichidatorul judiciar va notifica si Administratia Financiara din raza unde isi are
domiciliul debitoarea, Primariile – Directiile de Impozite si Taxe Locale, precum si institutiile bancare
in vederea identificarii eventualelor bunuri din patrimoniul societatii debitoare si conturilor bancare
ale acesteia.
Notificarea prevazuta la art.108 va avea cuprinsul indicat in alin. 2 al acestui articol.

5.1.B NOTIFICAREA DESCHIDERII PROCEDURII – IN PROCEDURA SIMPLIFICATA

Legea nr.85/2006 prevede la art. 109 alin. 1-4, cuprinsul notificarii in cazul intrarii in procedura
falimentului in forma sa simplificata.
Textul legal care reglementeaza cuprinsul notificarii in cazul intrarii in procedura simplificata
prevede urmatoarele:

4
După înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul definitiv pot să participe la votul
asupra planului de reorganizare sau la orice repartiţii de sume în caz de faliment în procedura simplificată.
5
În cazul intrării în faliment după confirmarea unui plan de reorganizare, titularii creanţelor participă la distribuiri cu
valoarea acestora, astfel cum au fost prezentate în planul confirmat, mai puţin cota încasată în cursul reorganizării.
6
Buletinul Procedurilor de Insolventa.

20
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

În cazul intrării în faliment prin procedura simplificată, lichidatorul va trimite o notificare


privind intrarea în procedura falimentului şi, în cazul debitorului persoană juridică, ridicarea dreptului
de administrare şi dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor notificaţi conform art. 61, debitorului şi
oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului societăţilor agricole ori registrului asociaţiilor
şi fundaţiilor în care debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii. În cazul în care este
justificată majorarea, în sensul art. 62 alin. (2), a termenelor de afişare a tabelului preliminar de
creanţe, prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. c), şi de definitivare a tabelului de creanţe, prevăzut la art. 62
alin. (1) lit. d), noile termene astfel fixate vor fi notificate creditorilor.
În cazul în care, până la aprobarea propunerii administratorului judiciar prevăzute la art. 54 alin.
(4), debitorul aflat în faliment prin procedură simplificată şi-a continuat activitatea, lichidatorul va
notifica, în termen de 5 zile de la data intrării în faliment, creditorii deţinând creanţe asupra
debitorului, având prioritate conform dispoziţiilor art. 123 pct. 2, născute în perioada de observaţie,
solicitându-le să înscrie, în termen de 10 zile de la primirea notificării, cereri de creanţă însoţite de
documente justificative. Notificarea va cuprinde şi termenele de afişare a tabelului preliminar de
creanţe, prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. c), şi de definitivare a tabelului de creanţe, prevăzut la art. 62
alin. (1) lit. d), aşa cum au fost cuprinse şi în notificarea prevăzută la art. 61 alin. (1) sau la alin. (1) al
prezentului articol, după caz. Dispoziţiile alin. (2) şi (3) ale art. 61 se aplică în mod corespunzător.
Notificarea intrarii in faliment prin procedura simplificata presupune doua ipoteze:
1) Intrarea in faliment ca urmare a aprobarii raportului administratorului judiciar conform art.54;
2) Intrarea in faliment in alte situatii.

1) Notificarea va fi transmisa de lichidator tuturor creditorilor care au fost notificati conform


art.61, precum si debitorului si oficiului registrului comertului unde este debitorul inmatriculat.
Ca urmare a aprobarii raportului administratorului judiciar, mandatul acestuia inceteaza si
lichidatorul notifica creditorilor intrarea in faliment, chiar daca acesti creditori au fost notificati
conform art.61 la deschiderea procedurii generale.
Regimul juridic al acestor creante difera dupa cum ele s-au nascut inainte de deschiderea
procedurii generale, dar cuantumul lor a fost modificat inainte de intrarea in faliment si creantele
nascute dupa deschiderea procedurii generale, in perioada de observatie.
Creantele nascute anterior deschiderii procedurii ar putea fi stinse partial si dupa o noua verficare
vor fi inscrise in tabelul suplimentar de creante, cu partea ramasa neplataita.

21
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Creantele nascute dupa deschiderea procedurii generale si pana la intrarea in procedura


falimentului vor fi supuse dispozitiilor art.109 alin.2, text legal anterior citat.
Notificarea va contine dispozitia privind intrarea in procedura falimentului si ridicarea dreptului
de administrare, precum si dizolvarea debitorului persoana juridica.

2) In situatia in care debitorul si-a continuat activitatea pana la aprobarea propunerii


administratorului judiciar privind intrarea in faliment, lichidatorul va notifica in termenul prevazut la
art. 109 alin.2, creditorii detinand creante asupra debitorului, izvorate din raporturi juridice de munca,
nascute in perioada de observatie.
Notificarea adresata acestor creditori va contine si solicitarea conform careia cererile creditorilor
sa fie depuse in termen de 10 zile de la primirea notificarii sis a fie insotite de documente justificative.

5.2.A. INTOCMIREA TABELELOR DE CREANTA – IN PROCEDURA GENERALA

In cadrul procedurii generale intalnim notiuniile de tabel preliminar, tabel suplimentar si cea de
tabel definitiv consolidat.
Dupa trecerea la faliment in procedura generala, masa credala trebuie sa fie reconfigurata,
intrucat intre data deschiderii procedurii si data trecerii la faliment vor fi putut aparea noi datorii ale
debitorului, atat din operatiunile sale curente, cat si din operatiunile neobisnuite, precum si din
contractile a caror executare va fi fost continuata in perioada de observatie sau de reorganizare.
De altfel, masa credala se poate completa in perioada de observatie si cu taxe si impozite care
rezulta din continuarea activitatii debitorului. Toate aceste creante care completateaza masa credala
sunt, de principiu, creante ulterioare deschiderii procedurii, mai précis creante care rezulta din
continuarea procedurii, fiind privilegiate de lege prin rangul prevazut de art.123 pct 3 din Legea
insolventei.
In vederea restabilirii masei credale, lichidatorul trebuie sa urmeze procedura prevazuta de art.
62-76 din Legea insolventei, adica sa emita notificari catre creditori, sa primeasca cererile acestora de
inscriere la masa credala, sa verficice creantele acestora si sa intocmeasca tabelul suplimentar al
creantelor, urmand ca, dupa expirarea termenului de contestatii sau dupa caz, de solutionare acestora,
sa afiseze tabelul definitive consolidate al creantelor.

22
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Astfel cum este definit la art. 3 pct. 18, Tabelul suplimentar cuprinde toate creanţele născute
după data deschiderii procedurii generale şi până la data începerii procedurii falimentului, acceptate de
către lichidator în urma verificării acestora. În tabel vor fi menţionate atât suma solicitată de către
creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de preferinţă.
Dup ace tabelul va fi notificat debitorului, precum si acelor creditori ale caror creante au fost
contestate sau respinse de catre lichidator, acesta din urma procedeaza la inregistrarea tabelului
suplimentar.
Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanţelor ce figurează ca admise în tabelul
definitiv de creanţe şi cele din tabelul suplimentar necontestate, precum şi cele rezultate în urma
soluţionării contestaţiilor la tabelul suplimentar. În situaţia în care s-a dispus intrarea în faliment după
confirmarea unui plan de reorganizare, urmează a se întocmi o variantă actualizată a tabelului definitiv
consolidat, în concordanţă cu programul de plată a creanţelor, cuprins în planul de reorganizare, şi cu
deducerea sumelor achitate pe parcursul desfăşurării acestuia.
Tabelul definitiv consolidat este principalul criteriu al distribuirii fondurilor rezultate din
lichidare si, in acelasi timp, criteriul care confera creditorilor indreptatirea de a participa la procedura,
inclusive dreptul de a vota in adunarile creditorilor.

5.2.B. INTOCMIREA TABELELOR DE CREANTA – IN PROCEDURA SIMPLIFICATA

In cadrul procedurii simplificate intalnim notiunea de tabel preliminar si cea de tabel definitiv.
Tabelul preliminar, este definit la art. 3 pct.16 ca fiind acel tabel intocmit de lichidatorul judiciar
care cuprinde toate creanţele născute înainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub
condiţie sau în litigiu, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora.
În tabel vor fi menţionate atât suma solicitată de către creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de
preferinţă. În cazul procedurii simplificate, în acest tabel se vor înregistra şi creanţele născute după
deschiderea procedurii şi până la momentul intrării în faliment.
Prin tabel definitiv de creanţe se înţelege tabelul care cuprinde toate creanţele asupra averii
debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s-au
formulat contestaţii în conformitate cu prevederile art. 73, precum şi creanţele admise în urma
soluţionării contestaţiilor. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă şi rangul de prioritate a
creanţei.

23
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Art. 72 din Legea insolventei, articol la care am mai facut referire in cuprinsul acestei lucrari,
cuprinde prevederi legate de continutul detaliat al tabelului preliminar, tabel preliminar pe care il
intalnim si in cazul procedurii generale si in cazul procedurii simplificate intrucat acesta cuprinte toate
creantele nascute inainte de data deschiderii procedurii.
Astfel, el prevede urmatoarele: Ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul
judiciar/lichidatorul va întocmi şi va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate
creanţele împotriva averii debitorului, precizând că sunt: chirografare, garantate, cu priorităţi, sub
condiţie sau nescadente şi arătând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitată de
creditor şi suma acceptată de administratorul judiciar.
La creanţele garantate se vor arăta titlul din care izvorăşte garanţia, rangul acesteia şi motivele
pentru care creanţele au fost trecute parţial în tabel sau au fost înlăturate.
Tabelul preliminar de creanţe va fi, totodată, afişat de grefă la uşa instanţei, întocmindu-se în
acest sens un proces-verbal de afişare, şi va fi comunicat debitorului. După afişare, creditorii înscrişi
în tabelul preliminar de creanţe pot participa la adunările creditorilor.
Odată cu afişarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndată notificări
creditorilor, ale căror creanţe sau drepturi de preferinţă au fost trecute parţial în tabelul preliminar de
creanţe sau înlăturate, precizând totodată şi motivele.

6. MASURI PREMERGATOARE LICHIDARII

Identificarea bunurilor, inventarul, aplicarea sigiliilor, intocmirea listei bunurilor si masurile de


conservare a bunurilor sunt masuri care converg catre stabilirea masei bunurilor de lichidat in vederea
distribuirii fondurilor c ear rezulta catre creditori.
Astfel, art.113 din Legea nr. 85/2006 prevede ca vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile,
depozitele, birourile, corespondenţa comercială, arhiva, dispozitivele de stocare şi prelucrare a
informaţiei, contractele, mărfurile şi orice alte bunuri mobile aparţinând averii debitorului.
In situatia prevazuta la art.557, inventarul bunurilor debitorului se va face după obţinerea
relaţiilor scrise privind situaţia bunurilor debitorului. Dacă în urma demersurilor efectuate conform

7
Art. 55. - Ulterior intrării în procedura simplificată, în cazul în care documentele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b)-e)
şi i) nu sunt prezentate de către debitor, lichidatorul desemnat va reconstitui, în măsura posibilului, acele documente,
cheltuielile astfel efectuate urmând a fi suportate din averea debitorului

24
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

prevederilor art. 56-58, administratorul judiciar nu identifică nici un bun, inventarul se încheie pe baza
comunicărilor scrise transmise de autorităţile relevante.
Trimiterea la dispozitiile art. 56/58, sugereaza continuitatea misiunii celor doi practicieni
desemnati in procedura, mai cu seama pentru ca in majoritatea cazurilor este desemnat ca lichidator
cel care a fost administrator judiciar.
Nu vor fi puse sub sigilii:
a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenţă pentru a se evita deteriorarea lor materială sau
pierderea din valoare;
b) registrele de contabilitate;
c) cambiile şi alte titluri de valoare scadente sau care urmează a fi scadente în scurt timp, precum
şi acţiunile ori alte titluri de participaţie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi
încasate sau pentru a efectua activităţile de conservare cerute;
d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune în bancă în contul averii debitorului.
Din textul art.113 alin.3 lit.a)8, se poate desprinde concluzia ca inca din aceasta faza a
inventarierii este permisa vanzarea acestor bunuri de catre lichidator, fara a se mai astepta afisarea
tebelului definitive consolidate al creantelor.
Art. 114 prevede ca debitorul va trebui sa fie present sis a asiste la inventar numai daca
judecatorul-sindic dispune in acest sens. Totusi, daca debitorul nu se va putea prezenta, contrar
dispozitiei judecatorului-sindic, el nu va putea contesta datele din inventar.
Pe masura inventarierii, lichidatorul ia in posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar.
Inventarul va descrie bunurile debitorului si va indica valoarea lor aproximativa la acea data.
Alin.3 al art.115 din Legea insolventei prevede ca in vederea conservării patrimoniului, în cazul
în care în averea debitoarei nu există suficiente lichidităţi, lichidatorul va putea valorifica de urgenţă
bunuri ale debitorului pentru obţinerea acestor lichidităţi fără aprobarea creditorilor. Valorificarea se
va efectua prin licitaţie publică, după evaluarea prealabilă, pornind de la valoarea de lichidare indicată
de evaluator.
Evaluarea se face prin expert evaluator, pe cheltuiala averii debitorului, dar numai cu aprobarea
comitetului creditorilor.

8
a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenţă pentru a se evita deteriorarea lor materială sau pierderea din valoare;

25
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Inventarul va fi semnat de lichidator, de debitor prin administratorul special, sau numai de


lichidator, in situatia in care debitorul nu participa.

7. EFECTUAREA LICHIDARII

Lichidarea incepe “indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea
debitoarei”, asa cum rezulta din art.116 alin.2, teza a doua din Legea insolventei. Cu toate acestea,
vanzarile urgente de bunuri perisabile sau de alte bunuri, inclusive immobile, vor putea fi facute si
inainte de finalizarea inventarului, cu aprobarea judecatorului-sindic sau a comitetului creditorilor.
Conform Art.116 alin.1 lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator
sub controlul judecătorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face
toate demersurile de expunere pe piaţă, într-o formă adecvată, a acestora, cheltuielile de publicitate
fiind suportate din averea debitorului.
Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca un ansamblu în stare de funcţionare - sau individual.
Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitaţie publică, negociere directă sau o combinaţie a celor
două, va fi aprobată de adunarea generală a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului şi a
recomandării comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta şi regulamentul de vânzare
corespunzător.
În vederea evaluării bunurilor din averea debitorului, lichidatorul poate fie să angajeze în numele
debitorului un evaluator, fie, cu acordul comitetului creditorilor, să utilizeze un evaluator propriu.
Evaluatorii trebuie sa fie membri ai Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România, iar
evaluarea trebuie efectuată în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare.
Dispozitiile art. 116-117 privind vanzarea in bloc a bunurilor debitorului – ca un ansamblu
functional – se refera la situatia in care o parte dintre bunurile debitorului sau toate aceste bunuri se
dovedesc a fi necesare pentru desfasurarea unei afaceri iar cumparatorul obtine un pret nedefalcat pe
bunurile componente.
Conform dispozitiilor art.118 din Legea nr.85/2006, imobilele vor putea fi vândute direct, în
urma propunerii lichidatorului, aprobată de adunarea generală a creditorilor. Propunerea lichidatorului
va trebui să identifice imobilul, prin situaţia de pe teren şi prin datele din registrele de publicitate
imobiliară, să arate sarcinile de care este grevat şi să indice pasul de supraofertare şi data până la care,
în caz de aprobare a vânzării, sunt acceptate supraoferte.

26
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor, în termen de maximum 20 de zile de la


data propunerii, notificând propunerea administratorului special, creditorilor cu garanţii reale asupra
bunului, titularilor unor drepturi de retenţie de orice fel şi comitetului creditorilor, supunând votului
adunării generale a creditorilor propunerea de vânzare.
Ulterior aprobării de către adunarea generală a creditorilor, vânzarea va putea fi făcută, sub
sancţiunea nulităţii, numai după 30 de zile de la data ultimei publicări făcute de lichidator în ziar a
anunţului privind condiţiile de supraofertare.
Valorile mobiliare aflate in averea debitorului vor fi vandute de lichidator numai printr-o
societate de valori mobiliare, conform prevederilor Legii nr. 297/2004.

8. DISTRIBUIREA SUMELOR OBTINUTE IN URMA LICHIDARII

In cursul sau dupa efectuarea lichidarii, in masura in care se incaseaza sume din lichidare,
acestea sunt supuse distributiilor partiale catre creditori, distributii care trebuie effectuate la fiecare trei
luni, calculate de la data deschiderii procedurii.
Art. 121 din Legea insolventei prevede ca fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea
debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori
drepturi de retenţie de orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine:
1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile
necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi plata remuneraţiilor
persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 şi 24;
2. creanţele creditorilor garantaţi, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de
orice fel, precum şi cheltuielile.
În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în
întregime a respectivelor creanţe garantate, creditorii vor avea, pentru diferenţă, creanţe chirografare
care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor, prevăzute la
art. 123, şi vor fi supuse dispoziţiilor art. 41. Dacă după plata sumelor prevăzute la alin. (1) rezultă o
diferenţă în plus, aceasta va fi depusă, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului.
Un creditor cu creanţă garantată este îndreptăţit să participe la orice distribuire de sumă făcută
înaintea vânzării bunului supus garanţiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scăzute
din cele pe care creditorul ar fi îndreptăţit să le primească ulterior din preţul obţinut prin vânzarea

27
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

bunului supus garanţiei sale, dacă aceasta este necesară pentru a împiedica un astfel de creditor să
primească mai mult decât ar fi primit dacă bunul supus garanţiei sale ar fi fost vândut anterior
distribuirii.
Creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege,
inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului,
precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 şi
ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevăzute la art. 102 alin. (4);
2. creanţele izvorâte din raportul de muncă;
3. creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate
de instituţii de credit după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea
activităţii debitorului după deschiderea procedurii;
4. creanţele bugetare;
5. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi, în baza unor
obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării
mijloacelor de existenţă;
6. creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea
debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică;
7. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele
rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii;
8. alte creanţe chirografare;
9. creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinţă:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar
deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a
asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;
b) creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit.

Sumele de distribuit între creditori în acelaşi rang de prioritate vor fi acordate proporţional cu
suma alocată pentru fiecare creanţă, prin tabelul menţionat la art. 108 alin. (2) lit. d).

28
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

9. INCHIDEREA PROCEDURII

Ca urmare a modificarii art. 131 prin OUG nr.173/2008, in orice stadium al procedurii,
judecatorul-sindic va dispune, prin sentinta, inchiderea procedurii si radierea debitorului din registrul
in care este inmatriculat daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitoarei ori ca bunurile
existente nu sunt suficiente nici pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale procedurii si niciun
creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare.
Procedura falimentului se finalizeaza prin sentinta de inchidere a procedurii. Dupa inchiderea
procedurii, atat judecatorul-sindic cat si lichidatorul judiciar se dezinvestesc de intreaga procedura fata
de debitorul respectiv, ei nemaiavand niciuna dintre competentele si respective, atributiile prevazute
de Legea insolventei.
Inchiderea procedurii poate fi pronuntata, conform Legii insolventei, in cinci situatii diferite:
1. insuficienta fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor administrative ale procedurii;
2. executarea cu success a planului de reorganizare;
3. terminarea lichidarii si a tuturor distributiilor in caz de faliment;
4. acoperirea intregii mase credale, chiar inaintea finalizarii lichidarii;
5. neinregistrarea niciunei creante la masa credala, dupa deschiderea procedurii la cererea
debitorului (in acest caz, inchizand procedura, judecatorul-sindic revoca hotararea de deschidere
a procedurii)
Sentinta de inchidere a procedurii este definitive si executorie, fiind supusa recursului, organele
procedurii, atat judecatorul-sindic cat si lichidatorul judiciar sunt dezinvestite.
Cum si aceasta hotarare a judecatorului-sindic este executorie, iar admirtistratorul
judiciar/lichidatorul este dezinvestit, se pune probtema cine va reprezenta debitorul in recurs, mai ales
cand recursul este formulat chiar de catre debitor. Desi problema este lipsita de o reglementare
expresa, se considera ca sunt apticabile normele generale si principiile procedurii civile, care impun ca
un debitor aflat in procedura insolventei (faptul ca s-a exercitat un recurs si acesta este pe rol,
demonstreaza ca procedura insolventei nu s-a stins inca in mod irevocabil) sa fie reprezentat de catre
administratorul judiciar sau de catre lichidator. Mai delicata este chestiunea supravietuirii debitorului,
in eventualele cai de atac, care ar urma sa fie solutionate dupa inchiderea procedurii.

29
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

Daca efectul inchiderii procedurii este radierea debitorutui persoanä juridica si hotararea de
inchidere a procedurii este executorie, atunci inseamna ca in recurs debitorul este deja ,,oficial
decedat”, pentru ca nu mai are personalitate juridica.
Inchiderea procedurii antreneaza, de regula, disparitia personalitatii juridice a debitorului. Numai
in cazul inchiderii procedurii ca urmare a neinscrierii in tabelul creantelor a niciunei creante contra
debitorului sau ca urmare a succesului unui plan de reorganizare, presonalitatea juridica a debitorului
se pastreaza.
Extinctia personalitatii juridice antreneaza si stingerea datoriilor debitorului, precum si
obligatiilor de garantie sau a celor solidare. Efectul extinctiv poate sa duca la o imbogatire fara justa
cauza a asociatilor sau actionarilor societatii radiate, motiv pentru acre fostii creditori au la indemana o
actiune de in rem verso contra acestora daca sunt indeplinite conditiile acestei actiuni.
Conform art.136 din Legea nr.85/2006, prin inchiderea procedurii, judecătorul-sindic,
administratorul/lichidatorul şi toate persoanele care i-au asistat sunt descărcaţi de orice îndatoriri sau
responsabilităţi cu privire la procedură, debitor şi averea lui, creditori, titulari de garanţii, acţionari sau
asociaţi.

In concluzie, prezint succinct un subiect de analiza sustinut de specialisti la ora actuala, pe


fondul crizei economice care a afectat puternic Romania si nu numai.
“Nu toti cei care intra in insolventa trebuie sa ajunga si in faliment, sustin specialistii. In
sprijinul lor vin mai multe exemple de pe piata romaneasca unde firme aflate in dificultate s-au salvat
dupa ce si-au declarat insolventa.
De exemplu, firma Leonardo incepe sa aiba din nou profit dupa ce a fost amenintata cu
falimentul si a trecut printr-o perioada de insolventa.
Pe 7 octombrie 2009, Leonardo a depus, din proprie initiativa, cerere de reorganizare judiciara, pe fondul
unor datorii de 100 milioane de euro si a unor presiuni venite din partea furnizorilor.Din luna aprilie a anului
curent, firma este din nou pe profit, asteptand o cifra de afaceri de 74 milioane de euro.
Si pentru afacerea Lee Cooper, insolventa a fost salvatoare: "In cazul nostru, daca nu era procedura
insolventei, intram direct in faliment. (...) Insolventa ne-a salvat pe noi, pe furnizori, pe banca, pe toata lumea",
omul de afaceri israelian Ronen Haliva intr-un interviu pentru revista Money Express.”
Legea insolventei nr. 85/2006 nu a fost conceputa ca un act normativ care sa se aplice pentru recuperarea
creantelor. In schimb ea poate oferi o gura de aer firmelor care trec printr-o situatie dificila.

30
UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative – Specializarea Drept

BIBLIOGRAFIE

1. Turcu, Ion, Legea Procedurii Insolventei – Comentariu pe articole, Editia a 3-a, Editura
C.H.BECK, Bucuresti, 2009;
2. Piperea, Gheorghe, Insolventa: legea, regulile, realitatea, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti,
2008;
3. Turcu, Ion, Tratat de insolventa, Editura C.H.BECK, Bucuresti, 2006;
4. Legea nr.85/2006, versiunea consolidata in 08.03.2010;
5. Legea nr. 31/1990, versiunea actualizata la data de 17.04.2009.
6. www.administrarelichidare.ro

31