PROIECT DIZERTATIE

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTELOR

DIN FONDURI EUROPENE

2009

1
 Introducere

În perioada 2007-2013 Uniunea Europeană oferă asistenţă financiară

nerambursabilă României prin următoarele trei instrumente structurale: Fondul
Social European (FSE), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
şi Fondul de Coeziune (FC).
România a fost printre primele State Membre ale căror programe
operaţionale au fost aprobate de către Comisia Europeană, demararea efectivă a
implementării strategiei aprobate prin CSNR şi programele operaţionale nu a fost
facilă. România se află la prima perioadă de utilizare a instrumentelor structurale,
ceea ce presupune o evoluţie ceva mai lentă în primii ani (în contextual dificultăţilor
implementării unui sistem nou şi complex de finanţare, atât la nivelul structurilor
care gestionează programele operaţionale, cât şi al beneficiarilor), urmată de o
creştere rapidă a nivelelor de absorbţie pe măsură ce se avansează în cadrul ciclului
de implementare.
Evoluţiile de până acum în ceea ce priveşte implementarea programelor
operaţionale confirmă, în linii mari, aceste previziuni. Astfel, anul 2007 a fost anul
negocierilor cu Comisia Europeană pentru aprobarea CSNR şi a programelor
operaţionale, precum şi al primelor lansări de cereri de proiecte. Anul 2008 a fost
cel al lansării în masă a cererilor de proiecte, până la sfârşitul anului fiind deschise
către potenţialii beneficiari aproape toate operaţiunile prevăzute în programe (cca.
90%). Anul 2009 poate fi caracterizat ca „anul contractării”, având în vedere
creşterea rapidă a numărului de contracte / decizii de finanţare încheiate cu
beneficiarii, iar din al doilea semestru se poate observa un progres evident la nivelul
implementării efective a proiectelor şi al plăţilor efectuate.
Chiar dacă au existat o serie de dificultăţi în lansarea liniilor de finanţare,
precum şi în evaluarea şi selecţia proiectelor, valoarea contribuţiei UE la proiectele
contractate comparativ cu alocarea 2007-2009 de cca. 55% demonstrează
eficacitatea măsurilor luate de către autorităţi în vederea diminuării efectelor
produse deproblemele din fazele iniţiale ale implementării. Cu toate acestea, nivelul
încă redus al plăţilor către beneficiari,precum şi al rambursărilor efectuate de către
CE, relevă existenţa unor probleme şi dificultăţi semnificative la 7 nivelul
eneficiarilor în ceea ce priveşte implementarea proiectelor.
În acelaşi timp, progresele înregistrate în anul 2009 creează premise
favorabile pentru creşterea absorbţiei în anul 2010. Măsurile de simplificare a
mecanismelor de accesare a fondurilor puse în aplicare în cursul anului 2009 şi cele

2
preconizate pentru anul 2010, rodarea structurilor responsabile de gestionarea
programelor operaţionale, interesul foarte ridicat al solicitanţilor de finanţare,
creşterea experienţei beneficiarilor în implementarea proiectelor, precum şi
relansarea economică aşteptată începând cu semestrul II 2010, sunt factori care vor
acţiona favorabil în direcţia accelerării ritmului de absorbţie.
În ceea ce priveşte impactul situaţiei economice actuale, precum şi ritmul
accesării instrumentelor structurale prin prisma proiectelor depuse în cadrul
diverselor apeluri de proiecte, nu au fost identificate până în prezent elemente care
să impună modificarea strategiei aprobate la nivel de CSNR şi programe
operaţionale, obiectivele globale şi specifice menţinându-şi relevanţa faţă de
elementele care se impun a fi corectate în plan socioeconomic pentru a diminua
decalajul de dezvoltare faţă de celelalte state membre şi regiuni europene.
Prioritatea absolută pentru Guvernul României o reprezintă perfecţionarea
sistemului de accesare şi implementare în scopul accelerării absorbţiei fondurilor,
pentru a asigura o infuzie rapidă de capital în economie în vederea diminuării
efectelor crizei economice, a facilita realizarea unor investiţii esenţiale, cu impact la
nivel naţional, regional şi local.
Lucrarea “Etapele de selecţie şi evaluare a proiectelor cu finanţare
europeană” tratează un domeniu deosebit de complex în atragerea de fonduri
europene pentru modernizare şi dezvolatare în domenii ca: agricultura, sanătatea,
educaţie, infrastructură, cultură, resurse umane, etc.
Lucrarea este structurată pe patru capitole dupa cum urmeaz:
 Capitolul I – Criterii de evalure a proiectelor cu finanţare europeana
 Capitolul II - Procesul de selecţie a proiectelor cu finanţare europeana
 Capitolul III - Evaluarea proiectelor cu finanţare europeana
 Capitolul IV - Studiu de caz”Imbunătăţirea calităţii vieţii romilor din
Comuna Brădeni, prin construirea de locuinţe”

3
 CAPITOLUL I
CRITERII DE EVALUARE A PROIECTELOR CU FINANTARE
EUROPEANA

1.1.EVALUAREA PROIECTELOR

1.1.1 Previziuni privind evoluţiile socio-economice

Un sistem complet de monitorizare include : personalul, abilitatile şi instituirea

necesara şi alocarea în mod clar a responsabilităţilor de colectare a informaţiilor şi de
raportare.
De asemenea, este necesar să arătăm cum va fi evaluat poroiectul, atât intern,
cât şi extern.Pentru anul 2009, prognoza macroeconomică ia în calcul faptul că
tendinţa de contracţie a activităţii economice, comparativ cu perioadele similare din
anul precedent, se va manifesta pe întreaga durată a anului. Economia românească
este în recesiune, pentru prima dată după 9 ani de creştere. De aceea, cadrul
macroeconomic previzionează un produs intern brut în scădere, în termeni reali, cu
7% faţă de 2008. Cererea internă se va diminua puternic, componentele sale
importante - consumul privat şi formarea brută de capital fix – înregistrând scăderi,
de 10,6% şi respectiv 20%. Se aşteaptă ca investiţiile publice în infrastructură,
prioritatea guvernului în acest an, să se accelereze, existând posibilitatea finanţării
acestora din fonduri europene nerambursabile. Consumul guvernamental se va
diminua cu 2,7%, în condiţiile eforturilor de ajustare a deficitului bugetar.

Evoluţia produsului intern brut pe termen mediu

- modificări procentuale faţă de anul precedent -
2009 2010 2011
Cererea internă, din care: -13.0 1.4 2.7
- Consumul privat -10.6 3.8 2.8
- Consumul guvernamental -2.7 -3.5 -1.3
- Formarea brută de capital fix -20.0 -1.0 5.0
Exportul de bunuri şi servicii -10.5 3.3 2.4
Importul de bunuri şi servicii -24.8 3.6 3.3

PIB -7.0 1.3 2.4

Industrie -4,3 3,2 3,1 -4.3 3.2 3.1
Agricultură -2,0 1,6 2,8 -2.0 1.6 2.8

4
 Construcţii -18,9 -1,9 2,0 -18.9 -1.9 2.0
Servicii -5.6 1.0 2.3
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

Cererea externă redusă concomitent cu diminuarea activităţii economice

interne va influenţa evoluţia comerţului exterior, diminuând semnificativ atât
exporturile cât şi importurile de bunuri şi servicii.
Odată ce măsurile din planul de redresare economică şi financiară îşi vor face
simţite efectele, atât în România cât şi în celelalte state membre ale UE, se aşteaptă ca
declinul economic să fie frânat şi gradul de încredere să crească.
În următorii doi ani (2010 şi 2011), creşterea PIB urmează să treacă progresiv
la valori pozitive, odată cu intensificarea schimburilor comerciale şi reluarea
dinamicii pozitive a industriei. Astfel, pentru anul 2010 se preconizează o creştere cu
3,2% faţă de anul 2009 a valorii adăugate brute din industrie pe fondul redobândirii
încrederii în privinţa redresării economiei româneşti. O dinamică similară se aşteaptă
din partea agriculturii şi a sectorului terţiar, care îşi vor relua creşterea începând cu
2010. Pentru sectorul construcţiilor se previzionează o întârziere de un an a reluării
creşterii, revenirea fiind vizibilă începând din anul 2011.
După stoparea recesiunii în anul 2010, pentru care se previzionează o creştere
economică de 1,3%, în anul 2011 se aşteaptă relansarea activităţii economice în toate
sectoarele economice şi, pe această bază, creşterea PIB cu 2,4%. Aceste ritmuri iau în
considerare ipoteza că mediul economic intern şi internaţional se va îmbunătăţi, piaţa
financiară se va stabiliza, iar măsurile de stimulare vor încuraja investiţiile şi
consumul privat.
Cererea internă se va situa pe o tendinţă de revenire, susţinută de reluarea
procesului investiţional, fiind previzionată să se majoreze cu 1,4% în anul 2010 şi
respectiv cu 2,7% în anul 2011.
Problemele legate de finanţare vor afecta procesul investiţional şi în anul 2010,
de aceea se aşteaptă ca dinamica investiţiilor totale să rămână în zona negativă, chiar
în condiţiile demarării unui număr important de proiecte cu cofinanţare din fonduri
comunitare. Astfel, formarea brută de capital fix urmează să se reducă cu 1% faţă de
anul 2009. Pentru anul 2011, se prevede o schimbare de tendinţă şi o accelerare a
procesului investiţional; ca urmare, formarea brută de capital fix se va majora cu 5%.
Plecând de la premisa stopării declinului economic în anul 2010 şi reluării
creşterii în anii următori, exporturile de bunuri sunt estimate că vor creşte cu 3,5%,
iar importurile cu 4,2% în 2010, urmând ca în anul 2011 acestea să se majoreze cu
4,6% respectiv 4,9%. Astfel ponderea deficitului comercial FOB–FOB în PIB va fi
atât în anul 2010 cât şi în 2011 de 5,4%. Nivelul deficitului de cont curent se va
majora treptat până la 6,5 mld. Euro în anul 2010, ponderea acestuia în PIB fiind în
jur de 5,1%.
5
 Dezvoltarea resurselor umane în perioada 2009-2011 este un factor important
luat în considerare la proiectarea cadrului macroeconomic pe termen mediu.
Populaţia României va continua să scadă, din cauza reducerii ratei natalităţii.
Populaţia activă în vârstă de muncă va creşte cu 0,9% pe întreaga perioadă, iar
populaţia ocupată în vârstă de muncă se va reduce cu 0,9%. După o scădere cu 1,6 în
anul 2009, rata de ocupare va creşte începând cu anul 2010 şi va ajunge la aproape
59% până în 2011.

Forţa de muncă
2007 2008 2009 2010 2011
modificări procentuale faţă de anul precedent
Populaţia activă* -1.1 -0.3 -0.1 0.3 0.7
Populaţia ocupată* -0.2 0.4 3.0 1.1 1.0
Salariaţi 0.5 1.9 -3.8 0.4 1.2
%
Rata de participare* 63.0 62.9 62.9 63.1 63.6
Rata de ocupare * 58.8 59.0 57.3 58.0 58.6
Rata şomajului BIM 6.4 5.8 8.4 7.7 7.5
*) populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani)
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

Pentru perioada 2009–2011 se estimează o scădere a numărului de salariaţi din

economie cu 2,2%. Rata şomajului BIM va înregistra un vârf în 2009, respectiv 8,4%,
după care se aşteaptă să scadă, ajungând la un procent estimat la 7,5% în 2011.
Se estimează pentru perioada următoare continuarea procesului de reducere a
inflaţiei prin menţinerea conduitei ferme a politicii monetare, cât şi a celorlalte
componente de politici economice (fiscală, a veniturilor). În plus, reducerea graduală
a creşterilor preţurilor administrate, promovarea unei politici salariale prudente,
creşterea salariilor sub productivitatea muncii şi continuarea reformelor structurale
vor menţine procesul de dezinflaţie pe o traiectorie sustenabilă. Estimările au luat în
calcul ani agricoli normali şi volatilitate redusă pentru preţul internaţional al
petrolului. Astfel, la sfârşitul anului 2009, nivelul inflaţiei a fost estimat la 4,5%, în
timp ce media anuală se va situa la 5,6%.

6
 2009 2010 2011
Indicele preţului de consum
• sfârşitul anului 4.5 3.5 3.2
• medie anuală 5.6 3.7 3.2
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

Pentru anul 2010, s-a estimat că rata inflaţiei se va reduce faţă de sfârşitul
anului 2009 la 3,5%, urmând să scadă gradual până la nivelul de 3,2% la sfârşitul
anului 2011.
În concluzie, deşi se estimează revenirea PIB la o dinamică pozitivă incepând
cu anul 2010, relansarea economică va fi de durată. Efectele crizei economico-
financiare asupra industriei, construcţiilor şi serviciilor se vor resimţi inclusiv pe
parcursul anului 2010, iar rata şomajului se va menţine la un nivel relativ ridicat
comparative cu perioada ce a precedat crizei. Majoritatea sectoarelor economice se
vor redinamiza începând cu anul 2010, cu excepţia sectorului construcţiilor, a cărui
relansare se aşteaptă pentru 2011. Un nivel stabil al tranzacţiilor comerciale
internaţionale se va atinge în anul 2010, urmând ca acestea să îşi reia dinamica
începând din 2011. O redinamizare a consumului privat este previzionată începând
din 2010, în timp ce la nivelul consumului guvernamental se preconizează o scădere
pentru perioada 2009-2011, ca urmare a reformării aparatului administrativ.
Consolidarea dinamicii pozitive a PIB va fi datorată şi investiţiilor estimate a se
realiza în economie, începând cu anul 2011, o parte importantă din acestea având ca
sursă fondurile comunitare nerambursabile.

1.1.2. Contribuţia efectivă şi preconizată a politicii de coeziune la dezvoltarea

socio-economică a României

Pentru România, implementarea politicii de coeziune aduce perspectiva

atingerii convergenţei reale cu restul Uniunii, precum şi un proces susţinut de
modernizare a ţării, concordant cu principiile dezvoltării moderne şi durabile. Prin
susţinerea investiţiilor în infrastructură, mediul de afaceri, menţinerea şi crearea de
noi locuri de muncă şi în consolidarea administraţiei publice, politica de coeziune
este un factor cheie în stimularea creşterii economice durabile şi îmbunătăţirea
poziţiei competitive a regiunilor ţării în cadrul economiei europene şi mondiale.
Din perspectiva României, politica de coeziune reprezintă modelul cel mai
eficient de politică de dezvoltare, sprijinind în mod direct regiunile pentru atingerea
nevoilor socio-economice fundamentale, dar şi pentru a face faţă provocărilor
generate de actuala criză economică globală. Contribuţii relevante în acest sens pot fi
subliniate pentru România în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de bază
regionale şi locale, calificarea şi recalificarea forţei de muncă, valorificarea
7
potenţialului de afaceri local şi regional, valorificarea potenţialului turistic naţional,
regional şi local, ca şi factori esenţiali pentru un mediu economic atractiv şi eficient.
Conform strategiei CSNR, se aşteaptă ca intervenţiile prin intermediul
instrumentelor structurale să aibă un impact strategic semnificativ, prin inducerea
unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în 2015, precum şi prin contribuţiile
preconizate pe piaţa muncii (crearea/menţinerea a cca. 150.000 - 200.000 locuri de
muncă, creşterea ratei de ocupare cu 23% în sectorul productiv, respectiv 14% în
sectorul serviciilor), ceea ce reprezintă o importantă reducere a disparităţilor de
dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre UE. Deşi România
se află încă într-un stadiu incipient al implementării politicii de coeziune, iar unele
ţinte ar putea fi afectate de manifestarea crizei economico-financiare actuale, se
prefigurează deja o contribuţie substanţială a Programelor Operaţionale 2007-2013 la
dezvoltarea socio-economică a ţării, la depăşirea mai rapidă a crizei şi revenirea la
creşterea economică. Interesul manifestat de toate categoriile de potenţiali beneficiari,
numărul mare de proiecte depuse, aprobate si contractate, conţinutul şi calitatea
proiectelor selectate, rezultatele planificate – aşa cum este relevat de altfel şi în cadrul
diverselor secţiuni ale acestui Raport Strategic – indică faptul că strategia agreată prin
CSNR şi PO-uri va da un impuls puternic procesului de convergenţă cu celelalte state
şi regiuni ale UE.
Un alt beneficiu preconizat pentru România este generat de obiectivul orizontal
teritorial al politicii de coeziune, care contribuie la maximizarea efectelor măsurilor
de politică orientate pe obiectivele convergenţei
Politica de coeziune asigură nu numai reducerea disparităţilor de dezvoltare
socio-economică între regiuni şi ţări, dar şi creşterea competitivităţii la nivelul întregii
Uniuni: este o politică pentru UE, o politică incluzivă, care contribuie direct şi
indirect la rezolvarea problemelor pentru întreaga Europă. Criza economică globală a
arătat că toate regiunile din Europa au nevoie de sprijin pentru modernizarea şi
eficientizarea capacităţilor regionale şi locale, pentru a putea trece la un model
superior şi sustenabil de dezvoltare, adaptat cerinţelor şi provocărilor actuale şi de
viitor. În acest context, este esenţial ca toate regiunile UE să poată beneficia de pe
urma politicii de coeziune, diferenţiat în funcţie de nivelul de dezvoltare şi de
problemele specifice cu care se confruntă.
Pentru perioada de după 2010, principalele provocări sunt deja conturate:
ieşirea din criza economic şi financiară, globalizarea, reducerea resurselor şi
progresul tehnologic, îmbătrânirea populaţiei şi migraţia internaţională, schimbările
climatice şi securitatea energetică. Politica de coeziune dispune de suficientă
flexibilitate pentru a mobiliza resurse comunitare şi naţionale pentru gestionarea
eficace a marilor provocări, însă este esenţială abordarea lor complementară la nivelul
politicilor europene şi în funcţie de gradul în care afectează diversele regiuni ale UE,
precum şi de capacitatea diferită de acţiune a regiunilor.
8
 În viziunea României, politica de coeziune trebuie să continue sprijinul său
valoros faţă de obiectivele strategice asumate la nivel european, în vederea
consolidării competitivităţii europene pe pieţele globale. Un prim pas în acest sens a
fost făcut prin concentrarea fondurilor asupra unor priorităţi tematice oncordante cu
obiectivele Strategiei de la Lisabona revizuite: competitivitate, creştere economică şi
ocupare, ceea ce a oferit complementaritate şi unitate intervenţiilor asumate de Statele
Membre. Pentru România, asumarea la nivelul procesului de programare a
instrumentelor structurale a unei alocări Lisabona („Lisbon earmarking”) voluntare
de 56% este un indicator extrem de sugestiv al orientării intervenţiilor către acele
domenii prioritare pentru o dezvoltare modernă şi sustenabilă a regiunilor, în
conformitate cu priorităţile europene orizontale şi sectoriale. Atingerea până la 30
septembrie 2009 a unui procentaj al alocării Lisabona de 9,43% (1/6 din ţinta
orientativă pentru perioada 2007-2013) reprezintă un rezultat iniţial rezonabil din
perspectiva realizării contribuţiei estimate a politicii de coeziune implementate în
România la obiectivele europene fundamentale stabilite prin Strategia de la Lisabona.
În acest context, autorităţile române consideră oportună consolidarea unui
cadru strategic comunitar coerent şi integrat şi pentru perioada post 2010 (post
Lisabona) şi racordarea politicii de coeziune la obiectivele viitoarei strategii „UE
2020”. După cum se conturează până în prezent priorităţile strategice UE 2020,
politica de coeziune poate contribui substanţial la atingerea acestora, având în vedere
şi procesul de reformă preconizat pentru următoarea perioadă de programare.
Totodată, este necesară o abordare pro-activă dinamică, bazată pe întărirea
capacităţii de planificare strategic şi de management al fondurilor comunitare, alături
de investiţii în capitalul uman, ca element esenţial în promovarea unei dezvoltări
sustenabile care să ţină cont de avantajele locale existente. Este esenţială în acest sens
promovarea unei dinamici teritoriale echilibrate, în condiţiile unei pieţe libere, care
va avea în vedere atât promovarea creşterii zonelor mai dezvoltate şi care pot acţiona
ca poli de creştere de importanţă regională, naţională sau europeană, cât şi stimularea
dezvoltării în zonele rămase în urmă. Pentru aceste zone mai puţin dezvoltate,
întărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor (nu numai a celor comunitare) prin toate
instrumentele disponibile, precum şi orientarea resurselor disponibile către sectoarele
cu potenţial major de creştere reprezintă
premise esenţiale în vederea promovării unei dezvoltări sustenabile a acestora.
Sub această perspectivă, politica de coeziune reprezintă pentru România
principalul instrument prin care se stimulează dezvoltarea socio-economică la nivel
naţional, regional şi local, cu luarea în considerare a tuturor principiilor unei
dezvoltări moderne şi sustenabile. Prin mobilizarea potenţialului endogen de
dezvoltare al regiunilor şi valorificarea multidimensională a acestuia, politica de
coeziune creează premizele unui proces de convergenţă accelerată pentru România,
atât din punct de vedere economic, cât şi social şi teritorial.
9
 1.1.3.Relevanţa şi coerenţa strategiei stabilite prin CSNR şi Programele
Operaţionale

Elaborarea strategiei CSNR şi a programelor operaţionale pentru perioada

2007-2013 a fost realizată în deplină concordanţă cu obiectivele pe care România şi
le-a propus în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene.
Priorităţile de finanţare identificate în CSNR au avut în vedere asigurarea
continuităţii în raport cu priorităţile PND 2004-2006, precum şi coerenţa cu
priorităţile naţionale de dezvoltare aprobate prin PND 2007-2013. Această planificare
strategică combină într-un tot unitar elementele politicilor sectoriale şi ale politicii de
dezvoltare regională, inclusiv prin prisma Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare
Durabilă a României („Orizont 2025”), precum şi liniile directoare strategice
europene şi cerinţele specifice pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune.
Plecând de la un produs intern brut pe cap de locuitor de 34,8% din media UE-
25, în 2005, şi în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare, obiectivul global propus
vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi
statele membre UE prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până
în 2015.
CSNR identifică Instrumentele Structurale ca fiind resursa cea mai Importantă
de care România beneficiază înperioada 2007-2013 pentru a face faţă provocărilor şi
pentru a avea succes în procesul de modernizare. În acest scop, prin strategia CSNR
s-a urmărit concentrarea eforturilor tuturor sectoarelor societăţii în vederea atingerii
obiectivului de creştere economică durabilă. În acest proces sunt implicaţi atât
administraţia publică, ONG-urile, companiile, angajaţii, cât şi cei care urmează să
intre pe piaţa forţei de muncă sau se află în afara ei.
Viziunea Strategică aprobată abordează nevoile fundamentale de dezvoltare
socio-economică, propunând soluţii pentru adresarea acestor nevoi şi pentru
disparităţile de dezvoltare cu care se confruntă România şi regiunile sale, soluţii care
sunt în conformitate cu strategiile UE de dezvoltare şi sprijină realizarea lor. Au fost
stabilite patru priorităţi tematice şi o prioritate teritorială:
 Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;
 Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
 Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România;
 Construirea unei capacităţi administrative eficace;
 Promovarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate.
Faţă de momentul elaborării şi aprobării strategiei au intervenit o serie de
modificări socio-economice, impactul major fiind determinat de criza economico-
financiară instalată din a doua jumătate a anului 2008. Evoluţia negativă a economiei

10
mondiale din ultima perioadă a determinat accentuarea problemelor-cheie şi a
punctelor slabe la nivel naţional, regional şi local, identificate în urma analizelor
socio-economice naţionale şi regionale,elaborate în vederea fundamentării strategiei
CSNR. Cu toate acestea, factorii care au influenţat deciziile privind priorităţile
CSNR, asigurând totodată coerenţa strategiei, rămân în continuare valabili:
 Necesitatea de a obţine creştere economică sustenabilă pe termen lung
continuă să fie obiectivul global în special în condiţiile actuale în care s-a
înregistrat o diminuare a PIB şi se previzionează creşteri economice modeste în
următorii ani;
 Investiţiile de capital în infrastructură de bază rămân esenţiale şi reprezintă o
prioritate de prim rang pentru consolidarea unei economii bazate pe cunoaştere
şi producătoare de valoare adăugată mare. Investiţiile în serviciile de apă şi
deşeuri, în infrastructura rutieră, feroviară, aeriană şi navală, precum şi în
dezvoltareadurabilă a sectorului energetic sunt priorităţi costisitoare, dar ele
reprezintă baza creşterii economice durabile a României;
 Stoparea adâncirii disparităţilor regionale şi dezvoltarea echilibrată a zonelor
rurale şi urbane sunt necesare pentru o dezvoltare armonioasă a teritoriului
naţional;
 Investiţia în capitalul uman, în vederea asigurării unei forţe de muncă adaptate
unei economii bazate pe cunoaştere, reprezintă un element de bază în
asigurarea sustenabilităţii strategiei naţionale de dezvoltare;
 Dezvoltarea capacităţii administrative este un ingredient cheie al
implementării eficiente a politicilor publice,în special în condiţiile crizei
economico-financiare, când este necesară o capacitate administrativă capabilă
să identifice şi să implementeze acele măsuri şi modificări de politici publice
care să contracareze / diminueze efectele crizei şi să asigure o relansarea cât
mai rapidă a creşterii economicei.
Elaborarea strategiei CSNR a avut loc într-un context macroeconomic ce
inregistra o îmbunătăţire remarcabilă,economia românească parcurgând o perioadă de
mai mulţi ani de creştere economică ridicată, însoţită însă de acumularea unui deficit
extern relativ important, precum şi de majorarea datoriei externe pe termen
scurt.Obiectivul global al CSNR a fost stabilit plecând de la premisele unei creşteri
anuale medii de 6% în perioada 2007-2013 şi a unei majorări a numărului de salariaţi
de cca. 700.000 de persoane în 2013, comparativ cu 2006 şi a unei rate a şomajului
BIM de cca. 6,3%. Faţă de aceste ipoteze, era evidenţiată, totuşi, posibilitatea
afectării obiectivelor creşterii economice ca urmare a unor factori externi
perturbatori, cu efecte scontate de reducere a creşterii economice, în medie, cu circa 1
punct procentual anual.
Plecând de la această stare de fapt, turbulenţele financiare care au debutat pe plan
internaţional în anul 2007 şi care s-au transformat în anul 2008 într-o criză de
11
amploare, s-au translatat rapid şi către zonele emergente,România resimţind aceste
efecte din plin în anul 2009, previziunile macroeconomice de la nivelul anului 2007
dovedindu-şi astfel limitele şi necesitând o reconsiderare. Astfel, după 9 ani de
creştere susţinută, se prefigurează în 2009 un produs intern brut în scădere, în termeni
reali, cu 7% faţă de 2008, pentru ca în anii următori să se înregistreze creşteri
pozitive, dar modeste comparativ cu scăderea resimţită în 2009. Faţă de o
rată a şomajului BIM de 6,9% pentru anul 2009 previzionată în 2006, ca urmare a
efectelor crizei, rata şomajului BIM va înregistra un vârf în 2009, respectiv 8,4%,
pentru perioada 2009–2011 estimându-se o scădere a numărului de salariaţi din
economie cu 2,2%.
În contextul nevoilor fundamentale de dezvoltare socio-economică ale
României ca stat membru aflat încă la începutul unui proces major de convergenţă
spre nivelul mediu de dezvoltare din UE, noile condiţii socioeconomic nu impun o
modificare de fond a strategiei CSNR şi a programelor operaţionale, ci dimpotrivă,
urmărirea atingerii obiectivelor stabilite devine şi mai stringentă în actualul context.
Necesitatea promovării priorităţilor stabilite prin strategia de utilizare a
instrumentelor structurale a devenit şi mai evidentă, în condiţiile în care investiţiile în
infrastructura de bază rămân prioritare, întrucât generează condiţiile esenţiale pentru
promovarea investiţiilor şi crearea unei economii moderne, iar nevoia de a creşte
competitivitatea economică prin acordarea de sprijin direct întreprinderilor şi prin
dezvoltarea infrastructurii de afaceri s-a acutizat în contextual crizei economice. În
ceea ce priveşte corelarea sprijinului acordat pentru creşterea competitivităţii
economice cu asigurarea unor resurse umane suficiente şi bine calificate / recalificate
(ceea ce include şi sprijinul necesar pentru reabilitarea/dezvoltarea infrastructurii de
educaţie şi formare profesională şi de sănătate), impactul pe care criza economică l-a
avut asupra pieţei forţei de muncă nu a făcut decât să întărească rolul pe care
priorităţile în domeniul resurselor umane îl au în ansamblul strategiei aprobate.
Strategia privind orientarea investiţiilor la nivelul regiunilor îşi propune în
continuare, pe de o parte, să creeze condiţii adecvate, astfel încât implementarea
politicilor privind creşterea productivităţii sectorului primar, a competitivităţii
industriale, crearea unor coridoare de transport naţionale funcţionale, a unor resurse
umane înalt calificate şi creşterea capacităţii administrative, să poată avea un impact
cât mai mare la nivel regional şi local, iar pe de altă parte, să urmărească valorificarea
punctelor tari şi a oportunităţilor de dezvoltare existente, toate acestea cu scopul de a
asigura condiţiile necesare rezolvării problemelor-cheie de dezvoltare regional
identificate.
Strategia promovată prin intermediul Programului Operaţional Regional va
urmări, în continuare, mobilizarea resurselor şi activarea potenţialului regional şi
local care pot avea cea mai mare influenţă directă asupra dezvoltării regionale şi
locale, prin:
12
• dezvoltarea polilor de creştere urbani regionali/locali, prin adoptarea unei abordări
de dezvoltare regională policentrică şi îmbunătăţirea legăturilor dintre zonele rurale şi
cele urbane;
• creşterea accesibilităţii în interiorul Regiunilor, în special a accesibilităţii centrelor
urbane şi a legăturilor acestora cu zonele înconjurătoare;
• sprijinirea dezvoltării infrastructurii sociale şi economice pe baza nevoilor
regionale, facilitând realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate;
• îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a competitivităţii Regiunilor ca locaţii pentru
afaceri;
• valorificarea potenţialului turistic al Regiunilor,contribuind totodată la atingerea
obiectivului global şi a celor specifice ale CSNR privind diminuarea disparităţilor
de dezvoltare economică şi socială dintre România şi celelalte state membre ale UE.
În ceea ce priveşte implementarea strategiei în domeniul promovării
competitivităţii economice, este de aşteptat ca turbulenţele manifestate în economie
să aibă - în primă fază - un impact negativ asupra realizării obiectivelor propuse, în
special ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de către principalul beneficiar al acestei
strategii,respectiv mediul privat (de ex. scăderea comenzilor, diminuarea cifrei de
afaceri, reducerea posibilităţilor de cofinanţare dincauza îngreunării accesului la
finanţare al întreprinderilor, scăderea apetitului intreprenorilor pentru risc,
perspective incerte privind evoluţia unor pieţe sau segmente de piaţă, deteriorarea
climatului de încredere privind redresarea economică etc.). Pe de altă parte, infuzia de
resurse financiare pentru investiţii asigurată prin POS CCE, dar şi prin celelalte
programele operaţionale, în domenii foarte diverse, reprezintă o oportunitate care
poate contracara efectele crizei şi poate contribui substanţial la redresarea economică
şi la combaterea şomajului generat de criză. Deci nu numai teoretic, dar şi practic,
relevanţa acestor intervenţii se menţine.
Nevoia de creştere a calităţii capitalului uman din România şi-a sporit relevanţa
în contextul socio-economic actual. Investiţiile în îmbunătăţirea sistemului
educaţional şi de formare profesională iniţială şi continuă, o mai bună corelare a
cererii şi ofertei pe piaţa forţei de muncă, adaptabilitatea companiilor şi a angajaţilor
necesită investiţii suplimentare, promovarea de măsuri active de ocupare cu accent în
special pe mediul rural, sprijinirea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile, în
special a minorităţii rome, precum şi o implicare mai accentuată a partenerilor sociali
în implementarea obiectivelor POS DRU care privesc piaţa muncii sunt şi mai
necesare în condiţiile în care efectele crizei economice s-au manifestat direct asupra
forţei de muncă, impunând luarea unor măsuri structurale pentru contracararea
acestor efecte Situaţia existentă la nivelul anului 2009 (ex. Participarea scăzută la
educaţie şi formare, în special pentru grupurile vulnerabile, creşterea ratei şomajului
în cursul anului 2009 ca efect direct al crizei economice etc.) confirmă faptul că
direcţiile prioritare de investiţie în resursele umane menţionate prin strategia CSNR şi
13
implementate prin POS DRU sunt relevante şi necesare în contextual actual al crizei
economice. O menţiune specială trebuie făcută în privinţa măsurilor vizând şomerii,
unde, având în vedere creşterea semnificativă a numărului de şomeri în perioada
2009-2010, se impune o direcţionare eficientă a sprijinului acordat acestui grup ţintă
prin intervenţii menite să conducă la o reintegrare cât mai rapidă pe piaţa muncii.
În ceea ce priveşte strategia în vederea dezvoltării şi promovării iniţiativelor de
reformă la nivelul administraţiei publice, evoluţia procesului de implementare,
precum şi interesul manifestat de instituţiile administrative, reflectat prin numărul de
cereri de finanţare depuse indică faptul că strategia care stă la baza priorităţii
„Construirea unei capacităţi administrative eficace” din CSNR şi a implementării şi
gestionării PO DCA rămâne viabilă şi actuală. Mai mult, se are în vedere ca măsurile
strategice de la nivelul PO DCA în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii
administrative la nivelul celor trei sectoare prioritare identificate (educaţie, sănătate,
asistenţă socială) să fie extinse şi la nivelul altor instituţii publice de la nivel central
care au întreprins măsuri privind transferul unor competenţe la nivel local.
Creşterea capacităţii de management şi control al instrumentelor structurale la
nivelul autorităţilor publice şi centrale reprezintă o prioritate pentru România, în
vederea asigurării unei implementări eficiente şi corecte a strategiei aprobate.
Asistenţa tehnică disponibilă atât prin PO AT, cât şi prin axele prioritare specifice ale
fiecărui program în parte reprezintă un instrument de bază la îndemâna autorităţilor în
demersul de a consolida sistemul de gestionare a programelor operaţionale, dar şi
capacitatea beneficiarilor de a implementa proiecte, astfel încât
obiectivele propuse să aibă impactul scontat asupra creării de locuri de muncă şi
promovării creşterii economice şi să fie, în acelaşi timp, realizate în conformitate cu
prevederile regulamentelor europene privind gestionarea instrumentelor structurale.
În concluzie, contextul economic actual, modificările socio-economice care au
survenit în perioada de referinţă, precum şi ritmul accesării instrumentelor structurale
prin prisma proiectelor depuse în cadrul diverselor apeluri de proiecte, nu impun o
modificare a strategiei aprobate la nivel de CSNR şi programe operaţionale,
obiectivele globale şi specifice menţinându-şi relevanţa faţă de elementele care se
impun a fi corectate în plan socioeconomic pentru a diminua decalajul de dezvoltare
faţă de celelalte state membre şi regiuni europene.
Totodată, strategia naţională de alocare a instrumentelor structurale îşi menţine
coerenţa în raport cu obiectivele strategiilor naţionale şi europene relevante.
Pe de altă parte, dinamismul economic şi social, schimbarea contextului
general ca urmare a crizei, necesitatea adaptării la o situaţie concretă (sectorială sau
naţională), precum şi experienţa acumulată în primii ani de implementare efectivă,
pot conduce la unele ajustări sau recalibrări la nivelul anumitor domenii de
intervenţie sau axe prioritare, pentru a asigura atingerea obiectivelor strategice
stabilite prin CSNR şi programe operaţionale. Acestea pot consta, de exemplu, în
14
modificarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie, a categoriilor de cheltuieli eligibile, a
beneficiarilor şi grupurilor ţintă vizate sau a alocărilor financiare pentru anumite
tipuri de intervenţii.
Până în prezent nu au fost operate ajustări semnificative la nivelul programelor
operaţionale, ci doar nuanţări sau corecţii minore la nivel de intervenţii, care au fost
puse în practică prin modificări ale unor criterii de eligibilitate sau ale categoriilor de
cheltuieli eligibile. Aceasta se datorează şi strategiei adoptate de MFP şi de
autorităţile de management, şi anume de a nu reacţiona precipitat şi fără o justificare
solidă, bine documentată şi susţinută de elemente factuale obiective, faţă de unele
dificultăţi inerente fazei de început a ciclului de implementare sau de solicitările
majore de finanţare pentru anumite intervenţii „populare” comparativ cu interesul mai
scăzut al potenţialilor beneficiari pentru o serie de operaţiuni mai dificile sau mai
sofisticate.
Orice eventuale propuneri de modificări substanţiale vor fi analizate în detaliu
la nivelul Autorităţilor de management şi al MFP şi vor face subiectul consultărilor
cu serviciile Comisiei Europene. De asemenea, ele vor fi dezbătute la nivelul
Comitetelor de Monitorizare ale programelor operaţionale. În acest fel, se va asigura
identificarea celor mai adecvate soluţii pentru eficientizarea utilizării fondurilor şi
atingerea obiectivelor strategice stabilite.

15
 CAPITOLUL II

PROCESUL DE SELECTIE A PROIECTELOR CU FINANTARE

EUROPEANA

2.2. SELECTIA PROIECTELOR

2.2.1.Relevanta proiectelor

Pentru selecţia proiectelor, Comitetul de Monitorizare a POS DRU a aprobat

următoarele criterii:relevanţă, metodologie, sustenabilitate şi cost-eficienţă. Pentru
fiecare criteriu se evaluează o serie de subcriterii.
Relevanţă – prin obiectivele sale, proiectul contribuie la realizarea obiectivelor
politicilor şi strategiilor europene şi naţionale integrate în POS DRU şi la soluţionarea
nevoilor specifice ale grupului/grupurilor ţintă:

 Relevanţa proiectului pentru politicile şi strategiile europene transpuse în

POS DRU – prin obiectivele sale, proiectul contribuie la îndeplinirea
obiectivelor stabilite prin politicile şi strategiile europene;
 Relevanţa proiectului pentru politicile şi strategiile naţionale, axa
prioritară şi domeniul major de intervenţie – proiectul contribuie la
îndeplinirea obiectivelor stabilite prin politicile şi strategiile naţionale, inclusiv
argumentarea clară a acestei contribuţii; prezentarea clară a contribuţiei
proiectului la realizarea obiectivelor axei prioritare, domeniului major de
intervenţie şi cererii de propuneri de proiecte;
 Grup/grupurile ţintă incluse în proiect – grupul/grupurile ţintă incluse în
proiect sunt definite, descrise şi cuantificate clar în contextul implementării
proiectului; descrierea modalităţilor de identificare, recrutare, implicare şi
menţinere în proiect a persoanelor aparţinând grupului/grupurilor ţintă;
 Relevanţa proiectului faţă de nevoile grupului/grupurilor ţintă şi
necesitatea implementării proiectului – proiectul defineşte clar nevoile
grupului/grupurilor ţintă prin furnizarea de date cantitative şi calitative, studii
sau analize statistice; strategia şi activităţile propuse de proiect răspund
nevoilor identificate şi contribuie la satisfacerea acestora;

16
  Demonstrarea clară a valorii adăugate a proiectului – proiectul propune noi
modalităţi/soluţii personalizate pentru a răspunde nevoilor identificate ale
grupului ţintă, sau noi modalităţi de utilizare a instrumentelor existente;
proiectul demonstrează că nevoile grupului/grupurilor ţintă identificate nu sunt
abordate în mod corespunzător sau deloc în cadrul activităţilor curente;
 Complementaritate şi lecţii învăţate – proiectul prezintă modalităţi concrete
de valorizare a lecţiilor învăţate din experienţa solicitantului şi/sau a
partenerilor săi, de valorizare şi extindere a bunelor practici şi a rezultatelor
altor strategii/programe/proiecte relevante desfăşurate/în curs de desfăşurare;
proiectul integrează clar lecţiile învăţate din experienţa implementării altor
proiecte.

2.2.2.Metodologia proiectelor

Metodologie – proiectul este structurat coerent şi este în măsură să furnizeze

beneficii reale şi sustenabile grupului/grupurilor ţintă; proiectul are o structură logică
şi este prezentat clar şi coerent şi va determina o îmbunătăţire sustenabilă a situaţiei
grupului/grupurilor ţintă:
 Obiectivele proiectului – obiectivul general al proiectului prezintă efectul pe
termen lung generat prin implementarea proiectului, iar obiectivele
specifice/operaţionaleprecizează clar beneficiul/beneficiile pentru
grupul/grupurile ţintă, care derivă din implementarea proiectului;
 Realizări imediate (outputs) şi rezultate ale proiectului – indicatorii de
realizare imediată a proiectului sunt corelaţi cu activităţile proiectului,
indicatorii de rezultat sunt corelaţi cu indicatorii de realizare imediată şi cu
obiectivele proiectului; indicatorii adiţionali sunt SMART; rezultatele
proiectului sunt cuantificate, măsurabile şi descriu îmbunătăţiri/beneficii reale
care determină în mod direct realizarea obiectivelor proiectului; rezultatele
aşteptate sunt realiste/pot fi realizate în timpul alocat proiectului şi sunt
corelate cu activităţile şi obiectivele proiectului;
 Planificarea eficientă a activităţilor proiectului – activităţile proiectului sunt
descrise clar, sintetic, cronologic şi sunt realiste; activităţile proiectului
contribuie la atingerea rezultatelor şi la realizarea obiectivelor propuse;
 Activităţi de informare şi publicitate – este prevăzută implementarea unor
activităţi de informare şi publicitate, în conformitate cu regulamentele
europene, care să asigure vizibilitatea, transparenţa şi promovarea proiectului;
activităţile de informare şi publicitate şi materialele informative şi frecvenţa
acestora sunt corepunzătoare;

17
  Calificări şi experienţă – sunt prezentate profile profesionale adecvate, din
punct de vedere al experienţei, calificărilor, competenţelor şi abilităţilor pentru
managementul şi realizarea activităţilor proiectului (echipa de implementare a
proiectului inclusive managerul de proiect); este descrisă clar o distribuire
eficientă a responsabilităţilor în cadrul echipei de implementare;
 Resurse alocate pentru implementarea proiectului – resursele alocate
pentru implementarea proiectului sunt descrise clar şi identificate corect în
raport cu obiectivele proiectului; resursele prevăzute (existente sau viitoare)
contribuie la obţinerea rezultatelor proiectului; resursele prevăzute sunt
suficiente, inclusiv pentru realizarea activităţilor de monitorizare, management,
informare şi publicitate;
 Metodologia de implementare a proiectului – proiectul prezintă clar modul
de implementare a activităţilor propuse pentru realizarea obiectivelor; este
prezentat clar modul de organizare a resurselor alocate pentru proiect în
vederea obţinerii rezultatelor asumate; este descris clar modul încare se asigură
monitorizarea implementării proiectului; proiectul defineşte clar modul de
coordonare/organizare managerială şi financiară (în cadrul proiectului şi în
cadrul parteneriatului, dacă este cazul) şi este prevăzută asigurarea unui nivel
adecvat de control;
 Egalitatea de şanse şi de gen – proiectul are în vedere asigurarea condiţiilor
care să permită accesul şi participarea grupului/grupurilor ţintă la activităţile
proiectului şievitarea discriminării;
 Contribuţia proiectului la alte teme şi obiective orizontale ale PO –
demonstrarea clară a contribuţiei proiectului la cel puţin unul din obiectivele
orizontale: dezvoltare durabilă, inovare şi TIC, îmbătrânire activă, abordare
interregională şi transnaţională.

2.2.3.Sustenabilitatea proiectelor

Sustenabilitate – prezentarea clară a modului de continuare a proiectului sau a

efectelor proiectului după încetarea sursei de finanţare; prezentarea măsurilor actuale
sau care vor fi luate pentru a se asigura faptul că progresul sau beneficiile realizate
pentru grupul/grupurile ţintă vor fi garantate în viitor:
 Transferabilitate – descriere clară a modului în care este asigurată o
posibilă transferare a activităţilor/rezultatelor proiectului (către alt grup ţintă,
alte sectoare,multiplicare);
 Abordare integrată (mainstreaming) – descrierea modului în care rezultatele
şi/sau experienţa acumulată în cadrul proiectului pot fi integrate în politicile şi

18
 strategiile organizaţiei solicitantului şi/sau ale partenerilor, politici şi strategii
locale, regionale sau naţionale şi/sau la nivel legislativ;
 Sustenabilitate financiară – proiectul prezintă surse ulterioare de finanţare
(fonduri proprii, fonduri externe etc.) pentru continuarea proiectului sau a
rezultatelor sale dupa finalizarea finanţării nerambursabile.

2.2.4.Cost-eficienta proiectelor

Cost-eficienţă – proiectul prezintă clar rezultatele aşteptate în raport cu

resursele utilizate, bugetul proiectului este bine gestionat cu respectarea principiilor
managementului riguros:
 Parteneriatul – proiectul descrie clar rolurile partenerului/partenerilor în
implementarea activităţilor proiectului; proiectul descrie clar nivelul de implicare a
partenerilor în cel puţin două din cele patru componente ale proiectului dezvoltarea
ideii de proiect, implementarea activităţilor proiectului, expertiză şi resurse umane,
finanţare); este prezentată clar modalitatea de coordonare a activităţilor
partenerului/partenerului în cadrul proiectului; valoarea adăugată a parteneriatului;
 Bugetul proiectului – estimarea bugetară a proiectului este justificată şi
permite desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor propuse în proiect în
vederea obţinerii rezultatelor; bugetul corespunde resurselor necesare
desfăşurării activităţilor proiectului;
 Utilizarea eficientă a bugetului alocat proiectului – costurile/preţurile sunt
estimate în limita celor practicate pe piaţă la momentul respectiv şi se prevede
o utilizare eficientă a fondurilor.

19
 CAPITOLUL III

EVALUAREA PROIECTELOR CU FINANTARE EUROPEANA

3.3. Evaluarea proiectelor

3.3.1. Verificarea administrativă

În conformitate cu art. 60 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1083/2006

privind dispoziţiile generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională,
Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, AMPOSDRU trebuie „să se asigure
că operaţiunile sunt selectate în vederea finanţării în conformitate cu criteriile
aplicabile programului operaţional şi sunt conforme cu regulile comunitare şi
naţionale”.
Scopul procesului de evaluare a proiectelor este de a sprijini nivelul decizional
al AMPOSDRU, prin eliminarea proiectelor care nu contribuie la implementarea
POSDRU şi evitarea dublei finanţări, asigurându-se o utilizare eficientă şi eficace a
resurselor. Toate cererile de finanţare primite în cadrul cererilor de propuneri de
proiecte pentru POSDRU vor fi evaluate avându-se în vedere criteriile de selecţie
aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU în conformitate cu art.65(a) din
Regulamentul Consiliului (CE) nr.1083/2006 de stabilire a prevederilor generale
privind Fondul European de Dezvoltare
Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, cu modificările şi
completările ulterioare.Toate cererile de finanţare primite în termenii şi condiţiile
prevăzute în Condiţiile Specifice ale cererii de propuneri de proiecte vor face
obiectul unei evaluări.
Evaluarea cererilor de finanţare primite este realizată de un Comitet de
Evaluare compus din experţi din cadrul AMPOSDRU/OI şi evaluatori independenţi.
Pentru a se asigura transparenţa şi obiectivitatea procesului de evaluare, datele de
identificare ale solicitantului şi ale partenerilor acestuia vor fi secretizate.
Procesul de evaluare al cererilor de finanţare este format din următoarele etape:
 Verificarea eligibilităţii solicitanţilor, partenerilor şi a proiectelor;
 Selecţia cererilor de finanţare.

Verificarea administrativă a cererilor de finanţare primite se realizează în două

etape. În primaetapă, sistemul informatic POSDRU ActionWeb blochează

20
transmiterea cererilor de finanţare incomplete şi/sau după termenul limită de
depunere. În cea de-a doua etapă, se verifică respectarea modalităţii de transmitere a
anexelor obligatorii ale cererii de finanţare şi a acordului de parteneriat, respectiv
transmiterea prin servicii de curierat în termenul prevăzut, precum şi respectarea
formatului standard al acestor anexe. În acest sens, sunt considerate admise numai
declaraţiile completate automat de sistemul informatic Actionweb şi tipărite după
transmiterea electronică a proiectului. Declaraţiile provenind din orice altă sursă (ex.
tipărite din Ghidul Solicitantului) conduc la respingerea respectivei cereri de
finanţare.

3.3.2.Verificarea eligibilităţii solicitantului, partenerilor şi proiectului

Evaluarea iniţială este eliminatorie şi este realizată cu scopul de a se verifica
eligibilitatea dumneavoastră, în calitate de solicitant, a partenerilor dumneavoastră,
precum şi a proiectului propus de dumneavoastră. În acest scop se utilizează un
sistem dihotomic de verificare cu „Da” şi „Nu”.
Numai cererile de finanţare care primesc „Da” la toate rubricile se califică
pentru următoarele etape.
Selecţia cererilor de finanţare
Această etapă este eliminatorie şi este realizată de membrii evaluatori din Comitetul
de Evaluare, numai pentru cererile de finanţare admise în urma verificării
eligibilităţii. Pentru selecţia proiectelor, Comitetul de Monitorizare POS DRU a
aprobat următoarele criterii: relevanţă, metodologie, sustenabilitate şi cost-eficienţă.
Cele patru criterii au pondere diferită în evaluarea finală, respectiv:
 criteriul relevanţă – maximum 30 puncte;
 criteriul metodologie – maximum 40 puncte;
 criteriul sustenabilitate – maximum 10 puncte;
 criteriul cost-eficienţă – maximum 20 puncte.
Fiecare proiect va avea un scor total obţinut prin adunarea punctelor acordate pentru
fiecare criteriu de selecţie.
Pentru a fi selectată, fiecare cerere de finanţare trebuie să obţină minimum 18 puncte
pentru criteriul „Relevanţă”! Proiectele care nu obţin minimum 18 puncte pentru
criteriul „Relevanţă” (respectiv 60% din punctajul maximum pentru acest criteriu)
vor fi respinse.
Pentru a fi selectată, fiecare cerere de finanţare trebuie să obţină un scor de
minimum 65 puncte, considerat limita peste care proiectul va fi selectat. Grila de
selecţie pentru cererile de propuneri de proiecte este prevăzută în Condiţiile
Specifice.

21
3.3.3.Verificarea eligibilităţii solicitantului şi partenerilor pe baza documentelor
suport

Această etapă este eliminatorie şi este realizată de membrii evaluatori din

Comitetul de Evaluare, numai pentru cererile de finanţare care au obţinut un scor de
minimum 65 de puncte în etapa de selecţie a cererilor de finanţare. Solicitanţilor ale
căror cereri de finanţare au fost selectate provizoriu li se va solicita, printr-o adresă
transmisă prin fax, depunerea următoarelor documente, în termen de 12 zile
lucrătoare:
1. Pentru instituţii publice:
 Act înfiinţare (Lege, HG etc.);
 Bilanţul contabil pentru fiecare din ultimii 2 ani – bilanţul contabil trebuie să
cuprindă: formular 01 „Capitaluri” şi formular 02 „Rezultat patrimonial”.
Bilanţul contabil trebuie să fie copie a exemplarului depus la organul fiscal în
raza căruia funcţionează (să fie vizibil numărul de înregistrare şi antetul cu
datele de identificare complete).
2. Pentru societăţi comerciale:
 Documentele statutare;
 Certificatul de înregistrare fiscală/CUI;
 Adeverinţă eliberată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului care să
ateste că organizaţia dumneavoastră nu este în stare de faliment sau pe cale de
lichidare, nu are afacerile administrate de către tribunal, nu sunt începute
proceduri de aranjamente cu creditorii, nu are activitatea suspendată, nu este
subiectul oricăror proceduri care se referă la astfel de situaţii, sau nu este în
orice situaţie analogă provenind dintr-o procedură similară prevăzută în
 Bilanţul contabil pentru fiecare din ultimii 2 ani – bilanţul contabil trebuie să
cuprindă: formular 01 „Capitaluri” şi formular 02 „Rezultat patrimonial”.
Bilanţul contabil trebuie să fie copie a exemplarului depus la organul fiscal în
raza căruia funcţionează (să fie vizibil numărul de înregistrare şi antetul cu
datele de identificare complete);
 Adeverinţă eliberată de Administraţia Financiară teritorială (eliberată în
conformitate cu Ordinul MEF Nr.752 din 11 mai 2006 privind aprobarea
procedurii de eliberarecertificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice
şi fizice, a certificatului de obligaţii bugetare, precum şi a modelului şi
conţinutului acestora) care să ateste că organizaţia dumneavoastră şi-a
îndeplinit obligaţiile de plată a contribuţiilor la asigurările sociale, a

22
 contribuţiilor pentru fondul de asigurări pentru şomaj şi pentru fondul
asigurărilor de sănătate, conform prevederilor legale în vigoare.
 Raport de audit întocmit de un auditor extern autorizat, care certifică situaţiile
financiare ale solicitantului cu privire la ultimul exerciţiu financiar disponibil
(numai pentru cererile de finanţare cu valori mai mari de 500.000 euro);
3. Pentru organizaţii non-profit înfiinţate în baza OG nr.26/2000 cu privire la
asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare:
 Documentele statutare (inclusiv actele adiţionale, dacă există);
 Hotărârea Judecătorească de înfiinţare;
 Extras din Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor care să ateste numărul de
înregistrare al organizaţiei dumneavoastră;
 Bilanţul contabil pentru fiecare din ultimii 2 ani– bilanţul contabil trebuie să
cuprindă: formular 01 „Capitaluri” şi formular 02 „Rezultat patrimonial”.
Bilanţul contabil trebuie să fie copie a exemplarului depus la organul fiscal în
raza căruia funcţionează (să fie vizibil numărul de înregistrare şi antetul cu
datele de identificare complete);
 Adeverinţă eliberată de Administraţia Financiară teritorială (eliberată în
conformitate cu Ordinul MEF nr.752 din 11 mai 2006 privind aprobarea
procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoane
juridice şi fizice, a certificatului de obligaţii bugetare, precum şi a modelului şi
conţinutului acestora) care să ateste că organizaţia dumneavoastră şi-a
îndeplinit obligaţiile de plată a contribuţiilor la asigurările sociale, a
contribuţiilor pentru fondul de asigurări pentru şomaj şi pentru fondul
asigurărilor de sănătate, conform prevederilor legale în vigoare.
 Raport de audit întocmit de un auditor extern autorizat, care certifică situaţiile
financiare ale solicitantului cu privire la ultimul exerciţiu financiar disponibil
(numai pentru cererile de finanţare cu valori mai mari de 500.000 euro).
Documentele enumerate mai sus vor fi solicitate şi transmise atât pentru
solicitant, cât şi pentru fiecare dintre partenerii naţionali, în funcţie de tipul
organizaţiei.

23
 CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ” Imbunătăţirea calităţii vieţii romilor din Comuna
Brădeni, prin construirea de locuinţe”

4.1.Prezentarea generala a proiectului

Administraţiile locale din comuna Brădeni au reuşit graţie a unui proiecte

intitulat „Îmbunătăţirea calităţii vieţii romilor, prin construirea de locuinţe” prin
intermediul programului PHARE să ridice 8 case în care urmează să se mute mai
multe familii nevoiaşe din sânul comunităţilor din aceste localităţi.   Familiile care
vor deveni în mod gratuit beneficiare ale acestor locuinţe au fost selectate la Brădeni,
cu ajutorul Grupului de Iniţiativă al Romilor din comună. Menbrii grupurilor vor
monitoriza cazurile celor care doresc a fi repartizate în una din locuinţele la care
lucrările se vor finaliza în Brădeni la finele lui aprilie.
Pe parcusul implementării şi dezvoltării proiectului s-a primit o finantare
228.452,86 euro pentru construirea de case care au fiecare câte 3 camere, două băi,
living şi bucătărie. Un număr de 24 persoane dintre cele beneficiare de locuinţe, au
fost pregătite profesional în domeniul construcţiilor. „Această pregătire profesională a
câte doi membri din fiecare familie urmăreşte asigurarea unei cât mai bune capacităţi
de susţinere a familiilor beneficiare ale proiectului, după finalizarea acestuia”
Mai mult persoanele rome urmerază în perioada viitoare să pună în practică
cunoştinţele învăţate chiar pe şantierul celor 16 locuinţe care urmează să le fie
repartizate. 

24
 Obiectivul general al proiectului este îmbunatăţirea calităţii vieţii romilor din
comuna Brădeni prin construirea a 8 locuinţe în vederea asigurării accesului
membrilor comunităţii rome la o locuire adecvată ca pre-condiţie a exercitării
drepturilor lor fundamentale.

Suma solicitată de la Autoritatea Contractantă

Costul total eligibil al Suma solicitată de la % din costul totalul al
proiectului Autoritatea Contractantă proiectului

228.452,86 <EUR> 200.000,00 <EUR > 87,55%

Obiectivele specifice ale prezentului proiect sunt:

 Îmbunatăţirea nivelului de calificare profesională a cel putin 12 persoane de
etnie romă în vederea încurajării participării active a acestora pe piaţa muncii şi
facilitării accesului la locuri de munca calificate;
 Diminuarea substanţială a riscului de excluziune socială pentru cca. 50 de
persoane de etnie romă;
 Recunoaşterea rolului de partener social al Grupului de Iniţiativă al Romilor
din Comuna Brădeni (~GIRB.) în ceea ce priveşte stabilirea necesităţilor şi
priorităţilor de acţiune pentru comunitatea romă;
 Creşterea implicării administraţiei publice locale (~APL) în accelerarea
implementării strategiei de îmbunatăţire a situaţiei romilor;
 Creşterea implicării şi responsabilizarea membrilor comunităţii rome în ceea ce
priveşte participarea la viaţa economică şi socială a comunităţii;
 Creşterea capacităţii APL de a evalua sustenabilitatea acţiunilor pentru
ameliorarea situaţiei romilor şi a de implementa aceste acţiuni împreună cu
GIRB.
Relevanţa proiectului pentru priorităţile componenţei programului.
Strategia APL de îmbunatăţire a calităţii vieţii romilor din Brădeni are în
vedere rezolvarea a trei dintre principalele probleme ale etnicilor romi: lipsa locuinţei
şi accesul pe piaţă muncii şi accesul membrilor comunităţii la servicii sociale şi de
sănatate.
Proiectul vizează, în special, populaţia romă tânără, familiile cu potenţial de
integrare ridicat, aflate în situaţii dificile datorită lipsei veniturilor regulate şi
locuinţei – principalele elemente de stabilitate ale unei familii. Pe termen mediu,
implementarea proiectului va contribui la atingerea unui obiectiv esenţial pentru
creşterea calităţii vieţii romilor: creşterea nivelului mediu de educaţie al romilor.
Alături de creşterea gradului de calificare al forţei de muncă, creşterea nivelului de

25
educaţie contribuie la eliminarea exluderii informale (de la servicii sociale, etc) şi la o
mai activă participare pe piaţa muncii.
Proiectul propune realizarea a 8 locuinţe destinate familiilor rome numeroase,
calificarea profesională a cel putin 12 persoane de etnie roma beneficiare de locuinţe
şi sprijinirea acestora în vederea încadrarii in muncă, conform calificărilor dobandite.
Printre criteriile ce urmează a fi utilizate în alocarea locuinţelor se vor număra:
numărul de membri ai familiei, numărul de persoane/camera, familiile cu un singur
susţinător (în special în cazurile în care mama este unica susţinătoare a familiei),
familiile cu membrii cu dizabilităţi etc.
Lipsa locuinţei reprezintă cea mai serioasă manifestare a excluziunii sociale. A
nu avea o locuinţă este sinonim cu săracia extremă, reprezentând în fapt mai mult
decât o contingentă de viaţa, ci forma extrema a unui deficit de mijloace şi
oportunităţi (Guvernul României, 2002). Pentru cei care nu au o locuinţă sau condiţii
de locuire adecvate, este aproape imposibil să-şi valorifice potenţialul ca membri
activi ai societăţii, cum ar fi sa aiba o slujba sau să-şi îngrijească copiii. Asigurarea
accesului la locuire decenta reprezintă fundamentul realizării unei societăţi echitabile,
în care fiecare individ poate să aiba un rol activ. În acest sens, se poate spune ca
accesul la locuire reprezintă elementul principal al incluziunii sociale. [Sursa:
„Diagnoza locuirii: lipsa unei locuinţe si locuirea în condiţii precare”].
Locuinţele romilor, amplasate în multe cazuri în zonele marginale ale
localităţilor, sunt sever deficitare sub aspectul dotării cu utilităţi şi bunuri de
lungă durată, mai evidente în mediul rural decât în mediul urban, unde lipsa
posibilităţii întreţinerii şi renovării lor este mai scăzută. [Sursa:Memorandumul
comun în domeniul incluziunii sociale – 2005]. Supraaglomerarea este o altă
problemă tipica pentru o mare parte a persoanelor de etnie romă. Peste 80% dintre
gospodăriile de romi se situeaza peste media naţională din punct de vedere al
densităţii de persoane pe camera de locuit. În locuinţele romilor (frecvent improvizate
şi/sau ilegale sau locuite cu chirie), numărul de persoane pe locuinţă şi pe cameră este
de doua ori mai mare decât media naţională. Dacă avem în vedere creşterea
demografică mare, specifică acestei etnii, având ca rezultat o populaţie tânără
numeroasă, săracă şi lipsită de sprijin financiar din partea familiei,problema unei
locuinţe pentru tinerii aparţinând acestei etnii se pune mult mai acut comparativ
cu restul populaţiei. [Sursa: „Nevoi şi resurse în comunităţile de romi” –Fundaţia
Soros România].
In Transilvania există mai multe zone cu concentrate mare a populaţiei de etnie
romă. Zona proiectului (estul jud. Sibiu) este caracterizată printr-o infrastructură
deficitară (atât utilitaţile cât şi infrastructura de drumuri). Multe localităţi sunt relativ
izolate de centrele urbane mai importante (Sibiu,Mediaş, Sighişoara), densitatea
comunităţilor rome fiind relativ ridicată, în special în zonele din care au plecat în
perioada ‘90-’96 cetăţenii de origine saxonă saşii).Majoritatea localităţilor în care s-
26
au stabilit romii apar în lista localităţilor cu incidentă mare a sarăciei (grad de sărăcie
mediu spre ridicat).
Informaţiile puse la dispoziţie de Comisia Româna Antisăracie arată ca mai
mult de jumatate din populaţia romă trăieşte în sărăcie severă, în timp ce 9% din
populaţia românească trăieşte în aceleaşi condiţii (vezi Tabelul 1). Pe de alta parte,
populaţia de romi se caracterizează printr-un deficit de capital uman în sensul
educaţiei şi abilităţilor.

RATA SARACIEI PE GRUPURI ETNICE ÎN ROMÂNIA –Tabel 1-

Rata de sărăcie Rata de
gravă sărăcie
Populaţia românească 9.3 24.4
Populaţia maghiară 6.4 19.9
Populaţia romă 52.2 75.1
Sursa:CASPIS 2003
80
70
60
50
40
30
20
10
0

Este general acceptat faptul că marea majoritate a celor excluşi de la locuire fac
parte din categoria celor cu venituri scăzute, aflaţi în general sub pragul de sărăcie.
Grupurile excluse de la o locuire adecvată, experimentează în fapt marginalizarea
socială şi pot fi expuse spre o progresivă excluziune de la cele mai importante
domenii ale activităţii umane şi vieţii sociale.
Comunitatea romilor este unul dintre grupurile cu risc mare de excluziune
socială din Brădeni.Comunităţile de tipul comunei Brădeni sunt cele în care
intervenţiile de combatere/reducere/preântâmpinare a excluderii au efectul maxim:
UAT de dimensiuni reduse, comunităţi de romi concentrate, populaţie îmbatrânită,
nivel de trai redus, interes redus al investitorilor, starea infrastructurii tehnico-
edilitare deficitară sau chiar lipsa acesteia, localitate izolată, la distanţă de centrul
de dezvoltare (de polarizare) cel mai apropiat – Complex de factori ce conduc la
reducerea nivelului de trai al intregii comunităţi (întregii populaţii) şi, în special, la
reducerea calităţii vieţii segementelor defavorizate şi cu risc mare de excludere
27
socială. Intervenţia APL Brădeni în ceea ce priveşte reducerea riscului de excluziune
socială a grupurilor defavorizate a fost, până în prezent, limitata de capacitatea
financiară redusă.
Beneficiarii indirecţi ai proiectului
Întreaga comunitate romă din Brădeni – din această perspectivă, proiectul va
contribui la creşterea calităţii vieţii pentru familiile de romi împreună cu care locuiau
beneficiarii finali ai proiectului. Încrederea comunităţii rome în capacitatea GIRB şi
APL Brădeni va contribui la creşterea implicării membrilor acestei comunităţi în
viaţa economico-socială a comunei.
Medici de familie şi sistemic local de sanătate - existenţa unei locuinţe va
permite arondarea beneficiarilor la un medic de familie. Serviciile de sănatate prestate
de acesti medici vor reduce puternic necesitatea internărilor pentru tratarea diferitelor
afecţiuni, în condiţiile în care o parte a acestora pot fi tratate ambulatoriu. Medicii de
familie vor putea prescrie tratamente la domiciliu sau ambulatorii ceea ce va
determina atât o creştere a gradului de sănătate al beneficiarilor proiectului cât şi o
reducere a costurilor serviciilor medicale. Pe de alta parte, existenţa utilităţilor de
maximă necesitate (apa curentă, apa caldă, canalizare) şi a unui grad ridicat de
confort termic (ferestre tip termopan, centrală termică de apartament) vor creşte
gradul de sănătate al locatarilor romi, cu beneficii sociale certe.
Gradiniţele şi şcoala din Brădeni – Existenţa locuinţei asigură un cadru normal
de dezvoltare şi pregătire şcolară a copiilor. Echilibrul familial datorat existenţei unei
locuinţe va determina cu certitudine reducerea abandonului şcolar pentru copiii
beneficiarilor finali. Este de subliniat faptul că lipsa pregătirii şcolare este una dintre
cauzele nivelului redus de pregătire profesională şi a excluderii de pe piaţa muncii a
membrilor acestei comunităţi.
Relevanţa proiectului pentru grupurile ţintă - Proiectul raspunde necesităţilor
comunităţii rome, aşa cum au fost prioritizate de Grupul de Iniţiativă al Romilor.
Implementarea proiectului va determina asigurarea accesului unor membri ai
comunităţii rome din comuna Brădeni la o locuire adecvată şi îmbunatatirea nivelului
de calificare profesională a acestora în vederea încurajării participării active pe piaţa
muncii.
Efectele imediate ale implementării prezentului proiect sunt:
 creşterea cu cca. 50 a numarului de romi ce vor beneficia de o locuinta
diminuandu-se substanţial riscul de excluziune socială a acestora);
 creşterea cu cel puţin 12 a numarului de persoane de etnie romă calificate
profesional şi încurajarea participării active a acestora pe piaţa muncii;
 responsabilizarea şi implicarea de facto a membrilor comunităţii rome în
soluţionarea problemelor cu care se confruntă, prin constituirea şi
recunoaşterea rolului de partener social al Grupului de Iniţiativă al Romilor din
Comuna Brădeni;
28
  îmbunataţirea expertizei APL in domeniul implementării proiectelor cu
finanţare comunitară;
Pe termen scurt şi mediu, proiectul va avea şi alte efecte pozitive:
 diminuarea excluziunii sociale a membrilor etniei rome;
 diminuarea abandonului şcolar şi îmbunatăţirea integrării romilor din comuna
Brădeni în sistemul de învatământ, prin frecventarea în mai mare măsură a
gradiniţei (eţecul şcolar se datorează adesea nefrecventării grădiniţei);
 îmbunatăţirea nivelului de calificare a tinerilor de etnie romă (lipsa calificărilor
se datorează şi abandonului scolar);
 reducerea riscului de epidemie, datorită îmbunătăţirii nivelului de igiena şi
arondării la un medic de familie;
 îmbunătăţirea acţiunilor de intervenţie ale APL pentru ameliorarea situaţiei
romilor prin colaborarea cu GIRB;

Etapa pregatitoare

Subactivitatea II.1.1.1 (0 zile) - Indeplinirea condiţiilor de lansare a procedurii

a) identificarea fondurilor necesare desfasurarii contractului – conform bugetului
aprobat;
b) identificarea/introducerea achiziţiei în programul achiziţiilor;
c) elaborarea calendarului procedurii;
d) alegerea procedurii (cerere de oferta);
Subactivitatea II.1.1.2 (0 zile) - Elaborarea documentaţiei de atribuire.
Acesta va cuprinde toate aspectele legate de:
a) stabilirea clauzelor contractuale, conţinând şi modul în care autoritatea
contractantă va verifica şi monitoriza activitatea contractorului care va furniza
lucrarile;
b) stabilirea cerinţelor minime de calificare, daca este cazul, a criteriilor de selectare;
c) stabilirea criteriului de atribuire;
d) daca este cazul, solicitarea garanţiei de participare;
e) completarea Fisei de date a achiziţiei;
f) stabilirea formularelor şi modelelor;
g) anunţ către UCVAP privind verificarea procedurală;
h) definitivarea documentaţiei de atribuire;
Subactivitatea II.1.1.3 (0 zile) - Elaborarea caietului de sarcini;
Subactivitatea II.1.1.4 (0 zile) - Numirea comisiei de evaluare;
(reguli de participare şi de evitare a conflictului de interese).
Subactivitatea II.1.1.5 (3 zile) - Obţinerea avizului autorităţii de implementare pentru
documentaţia de atribuire. Documentaţia de atribuire şi invitaţia de participare

29
propusă de autoriatea contractantă vor fi înaintate autorităţii de implementare pentru
avizare.
Chemarea la competiţie

Subactivitatea II.1.1.6 (0 zi) - Publicarea invitaţiei de participare.

Subactivitatea II.1.1.7 (0 zi) - Punerea la dispoziţie a documentaţiei de atribuire.
Subactivitatea II.1.1.8 (7 zile) - Primirea de solicitari de clarificari privind
documentaţia de atribuire şi raspunsul la acestea.
Derularea procedurii de atribuire (minimum 10 de zile de la publicarea invitaţiei şi
până la data limită de depunere a ofertelor)
Subactivitatea II.1.1.9 (4 zile) – Primirea şi deschiderea ofertelor; întocmirea
procesului-verbal de deschidere.
Subactivitatea II.1.1.10 (0 zile) - Verificarea cerintelor minime de calificare.
Subactivitatea II.1.1.11 (0 zile) - Stabilirea clarificarilor la documentele prezentate de
ofertanţi şi solicitarea de clarificari daca este cazul.
Subactivitatea II.1.1.12 (3 zi) - Primirea raspunsurilor la clarificarile cerute precum si
a documentelor solicitate a fi completate.
Subactivitatea II.1.1.13 (0 zile) - Stabilirea operatorilor economici calificati.
Subactivitatea II.1.1.14 (0 zile) - Examinarea ofertelor.
Subactivitatea II.1.1.15 (0 zile) - Stabilirea clarificarilor cu privire la ofertele
prezentate, precum şi solicitarile de clarificari.
Subactivitatea II.1.1.16 (3 zile) - Primirea raspunsurilor la solicitarile de clarificari
cerute.
Subactivitatea II.1.1.17 (0 zi) - Finalizarea evaluarii ofertelor şi stabilirea ofertelor
inacceptabile, neconforme, precum şi a celor admisibile.
Subactivitatea II.1.1.18 (0 zile) - Transmiterea raportului de evaluare propus, a
ofertelor şi clarificarilor precum şi a propunerilor de comunicari către participanţii la
procedura catre autoritatea de implementare pentru avizare.

Atribuirea contractului de achizitie publica

Subactivitatea II.1.1.19 (5 zile) - Obţinerea avizului autorităţii de implementare,
stabilirea ofertei/ofertelor caştigătoare sau, dupa caz, anularea procedurii.
Subactivitatea II.1.1.20 (0 zile) - Notificarea (prin mijloace electronice) privind
rezultatul aplicarii procedurii.
Subactivitatea II.1.1.21 (6 zile) – Perioada de aşteptare.
Subactivitatea II.1.1.22 (1 zi) - Constituirea garanţiei de buna execuţie şi semnarea
contractului de servicii.
Subactivitatea II.1.1.23 (0 zile) – Eliberarea garanţiilor de participare.

30
 Intocmirea dosarului de achizitie publica şi definitivarea procedurii de
achiziţie
Subactivitatea II.1.1.24 (3 zile) - Definitivarea dosarului achizitiei.
Subactivitatea II.1.1.25 (maximum 48 zile de la atribuirea contractului) – Publicarea
anuntului de atribuire.
Perioada de desfasurare: luna 1, luna 2
Activitatea II.1.2 Realizarea proiectului tehnic
Perioada de desfasurare: luna 2, luna 3
Activitatea II.1.3. Recepţia bunurilor de catre Comisia de recepţie
Perioada de desfasurare: luna 3

Activitatea nr II.2 Achizitionarea de servicii de promovare a proiectului.

Activitatea II.2.1 Contractarea serviciilor de promovare
Activitatea II.2.2 Desfasurarea activitaţilor de promovare a proiectului
Activităţile de promovare vor include conferinţe de presă la începutul şi la sfarşitul
proiectului, panou temporar şi placă permanentă, in conformitate cu manualul de
identitate vizuală, foi volante, etc.
Perioada de desfasurare: luna 2, luna 3, luna 4, luna 5, luna 6, luna 7, luna 8, luna 9,
luna 10.
Activitatea II.2.3 Recepţia la finalizarea serviciilor de promovare ale proiectului,
eliberarea garanţiei de buna execuţie
Perioada de desfasurare: luna 11
Activitatea nr II.3 Achiziţionarea de servicii de pregătire profesională a
persoanelor de etnie roma beneficiare finale ale proiectului.
Activitatea II.3.1 Contractarea serviciilor de pregatire profesională.
Comuna Brădeni va achiziţiona (ca urmare a analizei de oferte) servicii de pregătire
profesională in domeniul construcţtiilor.
Perioada de desfasurare: luna 2.
Activitatea II.3.2 Desfaşurarea activităţilor de pregatire profesională
În cadrul proiectului, cel puţin 12 persoane din cele beneficiare de locuinţe, vor fi
pregatite profesional în domeniul construcţiilor. Se va încerca pregatirea profesională
a câte doi membri din fiecare familie pentru a se asigura o capacitate mai buna de
susţine financiară a familiei dupa finalizarea proiectului. Pe parcursul celei de-a treia
luni a proiectului vor fi desfaşurate cursurile de calificare, urmând ca practica
profesionala să fie realizată prin participarea la construcţia locuintelor.
Perioada de desfasurare: luna 3.
Activitatea II.3.3 Finalizarea activitaţii de pregatire profesională
La finalul proiectului, persoanele de etnie romă care au participat la cursurile de
pregatire şi la realizarea constructiilor vor primi diplome de calificare profesionala.
Perioada de desfasurare: luna 11
31
 Activitatea nr. II.4 Achiziţia de lucrari de construcţie locuinţe.
Activitatea II.4.1 Contractarea lucrarilor de construcţie
Procedura de atribuire a contractului de lucrari de construcţie va fi demarata în luna
3, dupa finalizarea proiectului tehnic. Conform OUG 34/2006, va fi aplicată
procedura de cerere de oferta.

Etapa pregatitoare
Subactivitatea II.4.1.1 (0 zile) - Indeplinirea condiţiilor de lansare a procedurii
a) identificarea fondurilor necesare desfaşurarii contractului – conform bugetului
aprobat;
b) identificarea/introducerea achiziţiei în programul achiziţiilor;
c) elaborarea calendarului procedurii;
d) alegerea procedurii (cerere de oferta);
Subactivitatea II.4.1.2 (0 zile) - Elaborarea documentaţiei de atribuire.
Acesta va cuprinde toate aspectele legate de:
a) stabilirea clauzelor contractuale, conţinand şi modul în care autoritatea
contractantă va verifica şi monitoriza activitatea contractorului care va furniza
lucrarile;
b) stabilirea cerinţelor minime de calificare, dacă este cazul, a criteriilor de selectare;
c) stabilirea criteriului de atribuire;
d) daca este cazul, solicitarea garanţiei de participare;
e) completarea Fişei de date a achiziţiei;
f) stabilirea formularelor şi modelelor;
g) anunţ catre UCVAP privind verificarea procedurală;
h) definitivarea documentaţiei de atribuire;
Subactivitatea II.4.1.3 (0 zile) - Elaborarea caietului de sarcini.
Subactivitatea II.4.1.4 (0 zile) - Numirea comisiei de evaluare.
(reguli de participare şi de evitare a conflictului de interese).
Subactivitatea II.4.1.5 (3 zile) – Obţinerea avizului autoritaţii de implementare pentru
documentaţia de atribuire şi comisia de evaluare.
Documentaţia de atribuire şi invitaţia de participare propusă de autoriatea
contractantă vor fi înaintate autorităţii de implementare pentru avizare.

Chemarea la competiţie
Subactivitatea II.4.1.6 (0 zi) - Publicarea invitaţiei de participare.
Subactivitatea II.4.1.7 (0 zi) - Punerea la dispoziţie a documentaţiei de atribuire.
Subactivitatea II.4.1.8 (7 zile) - Primirea de solicitari de clarificari privind
documentaţia de atribuire şi raspunsul la acestea.
Derularea procedurii de atribuire (minimum 10 de zile de la publicarea invitaţiei şi
până la data limită de depunere a ofertelor).
32
Subactivitatea II.4.1.9 (4 zile) – Primirea şi deschiderea ofertelor; întocmirea
procesului-verbal de deschidere.
Subactivitatea II.4.1.10 (0 zile) - Verificarea cerinţelor minime de calificare.
Subactivitatea II.4.1.11 (0 zile) - Stabilirea clarificarilor la documentele prezentate de
ofertanţi şi solicitarea de clarificari daca este cazul.
Subactivitatea II.4.1.12 (3 zi) - Primirea raspunsurilor la clarificarile cerute precum şi
a documentelor solicitate a fi completate.
Subactivitatea II.4.1.13 (0 zile) - Stabilirea operatorilor economici calificaţi.
Subactivitatea II.4.1.14 (0 zile) - Examinarea ofertelor.
Subactivitatea II. Solicitările de clarificari.
Subactivitatea II.4.1.16 (3 zile) - Primirea răspunsurilor la solicitarile de clarificări
cerute.
Subactivitatea II.4.1.17 (0 zi) – Finalizarea evaluarii ofertelor şi stabilirea ofertelor
inacceptabile, neconforme, precum şi a celor admisibile.
Subactivitatea II.4.1.18 (0 zile) - Transmiterea raportului de evaluare propus, a
ofertelor şi clarificarilor precum şi a propunerilor de comunicari catre participanţii la
procedura către autoritatea de implementare pentru avizare.

Atribuirea contractului de achizitie publica.

Subactivitatea II.4.1.19 (5 zile) - Obţinerea avizului autorităţii de management,
stabilirea ofertei/ofertelor caştigătoare sau, dupa caz, anularea procedurii.
Subactivitatea II.4.1.20 (0 zile) - Notificarea (prin mijloace electronice) privind
rezultatul aplicarii procedurii.
Subactivitatea II.4.1.21 (6 zile) – Perioada de aşteptare.
Subactivitatea II.4.1.22 (1 zi) - Constituirea garanţiei de buna execuţie şi semnarea
contractului de lucrari.
Subactivitatea II.4.1.23 (0 zile) – Eliberarea garanţiilor de participare.

Intocmirea dosarului de achizitie publica si definitivarea procedurii de

achiziţie Subactivitatea II.4.1.25 (maximum 48 zile de la atribuirea contractului) –
Publicarea anuntului de atribuire.
Perioada de desfaşurare: luna 3, luna 4
Activitatea II.4.2 - Etapa execuţiei lucrarilor
Subactivitatea II.4.2.1 Pregatirea şantierului.
Subactivitatea II.4.2.2 Construcţia locuinţelor:
- Tencuieli interioare, zugrăveli interioare,placaje pereţi,tâmplăria interioară şi
exterioară, pardoselile, zugrăveli exterioare, elemente de decoraţie,izolarea hidrofugă
a clădirii, izolare termică a clădirii, acoperişul tip şarpantă,j gheaburile şi burlanele,
instalatii electrice, instalatii sanitare, instalatii termice;
Subactivitatea II.4.2.3 Realizarea lucrarilor de viabilizare.
33
- Realizare lucrări de alimentare cu apă;
- Realizare lucrări de alimentare cu energie electrică;
- Realizare lucrări de alimentare cu gaze naturale;
- Realizare lucrări de canalizare menajeră;
- Realizare lucrări de amenajare a curtii interioare;
- Realizare lucrări de împrejmuire amplasament;
Perioada de desfaşurare: luna 4, luna 5, luna 6, luna 7, luna 8, luna 9, luna 10
Activitatea II.4.3 Recepţia la terminarea lucrarilor
Receptia preliminara
Perioada de desfasurare: luna 11
Activitatea II.4.4 Analiza procesului: concluzii, măsuri de îmbunatatire
Recepţia finală şi eliberarea integrală a garanţiei de buna executie.Se va efectua dupa
expirarea celor 2 ani de la finalizarea lucrarilor. Executantul raspunde, potrivit
obligaţiilor care îi revin, pentru viciile ascunse ale construcţiei, apărute în intervalul
de 2 ani de la recepţia preliminara a lucrării şi, după împlinirea acestui termen, pe
toată durata de existenăţ a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă.

Activitatea nr. II.5 Achiziţionarea serviciilor de dirigenţie de santier

Activitatea II.5.1 Contractarea serviciilor de dirigentie de santier
Contractul de servicii de dirigenţie de santier va fi atribuit prin analiza de oferte in
luna 3 a implementarii proiectului.
Perioada de desfasurare: luna 3
Activitatea II.5.2 Desfaşurarea activităţilor de dirigenţie de şantier
Activitatea se va desfaşura pe toată durata de realizare a lucrărilor de construcţie a
locuinţelor.
Perioada de deşfasurare: luna 4,luna 5, luna 6, luna 7, luna 8, luna 9, luna 10, luna 11.
Activitatea nr. II.6 Achiziţionarea de servicii de audit
Activitatea II.6.1 Contractarea serviciilor de audit
Serviciile de audit vor fi atribuite în prima luna a proiectului, prin analiza de oferte.
Perioada de desfăşurare: luna 1
Activitatea II.6.2 Realizarea auditului proiectului
Auditorul va întocmi rapoarte periodice şi un raport final pe baza verificarii tuturor
documentelor relevante ale proiectului. Concluziile raportului de audit vor fi incluse
în raportul final al proiectului ce va fi înaintat către ADR Centru. Durata estimată
pentru auditul final: 14 zile. Pe toăta durata proiectului,auditorul va superviza şi
verifica documentele de plata, contractele şi evidentele contabile şi financiare legate
de proiect. La sfârşitul executării contractului de lucrări, înaintea întocmirii raportului
final, auditorul va întocmi un raport final de audit.
Perioada de desfaşurare: luna 2, luna 3, luna 4, luna 5, luna 6, luna 7, luna 8, luna 9,
luna 10, luna 11.
34
Selectarea beneficiarilor finali ai proiectului
În perioada de pre-împlementare a proiectului, Primăria Comunei Brădeni în
colaborare cu specialistul SPAS Agnita – partener în proiect şi cu GIRB vor stabili o
serie de criterii pe baza carora vor fi selectate cele 8 familii beneficiare ale locuinţelor
construite în cadrul proiectului. Membri ai celor 8 familii vor beneficia şi de pregatire
profesională în domeniul construcţiilor şi vor participa la realizarea locuinţelor ce le
vor fi alocate la finalul proiectului. În vederea realizării unei selecţii cât mai
transparente şi a monitorizării evoluţiei beneficiarilor, APL Brădeni va realiza în
colaborare cu SPAS Agnita şi GIRB, o serie de formulare :fişa iniţială a cazului, fişa
de monitorizare a cazului, planul personalizat de intervenţie socială, clauzele
contractului de folosinţa gratuită.
Perioada de desfasurare: luna 1
Darea in folosinţa gratuita a locuinţelor
La finalul proiectului, locuinţele construite vor fi date in folosinţă gratuită celor 8
familii de romi selectate.
Perioada de desfaşurare: luna 11.
Pregatirea raportului final; Realizarea raportului final al proiectului –
Sfârşitul etapei de implementare a proiectului
Finalizarea activitaţii de implementare a proiectului se concretizează într-un raport
final elaborat de echipa de management a proiectului care va cuprinde: Procesul
verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, raportul final de audit, rapoarte de
activitate ale experţilor pe domenii şi toate elementele legate de promovarea
proiectului. Raportul va fi înaintat Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru.
Perioada de desfasurare: luna 11.

METODE PRIVIND IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA NEVOII

SOCIALE ŞI A BENEFICIARILOR.
Evaluarea nevoilor persoanelor şi familiilor se face pe baza GRILEI DE
EVALUARE A NEVOILOR FAMILIILOR ROME. Această grila va conţine acele
elemente de ierarhizare stabilite de GIRB împreuna cu APL Brădeni şi SPAS Agnita.
Algoritmul de calcul pentru ierarhizare va fi realizat de echipa de proiect şi prezentat
atat GIRB cât şi APL Brădeni, în vederea aprobarii. Lista candidaţilor ce urmează a fi
evaluate spre a fi desemnaţi beneficiari ai proiectului va fi realizată pe baza cererilor
înregistrate de GIRB. Pe perioada elaborarii listei (cca. 45 de zile), GIRB va putea
face recomandari de introducere sau excludere a candidaţilor pe liste. Asigurarea
corectitudinii aplicarii algoritmului de calcul pentru ierarhizarea listei si selectarea
beneficiarilor va fi realizată de echipa de proiect. Intreaga procedura de ierahizare şi
selectare va fi realizata transparent, cu informarea continua a membrilor comunităţii
rome. Fisele beneficiarilor selectaţi vor fi apoi centralizate la APL Brădeni şi se va
deschide un dosar pentru fiecare beneficiar.
35
 METODE PRIVIND SELECTAREA BENEFICIARILOR
In realizarea proiectului vor fi utilizate o serie de formulare individualizate, menite a
formula cadrul de intervenţie şi a monitoriza evoluţia beneficiarului:
- FIŞA INIŢIALĂ A CAZULUI - întocmită la luarea în evidenţa a potenţialului
beneficiar (la înregistrarea cererii).
- FIŞA DE MONITORIZARE A CAZULUI – cuprinde elementele necesare pentru
calculul punctajului (care semnifică evaluarea situaţiei de risc social şi gravitatea
acesteia) ce sta la baza ierahizarii listei
- PLAN PERSONALIZAT DE INTERVENŢIE SOCIALĂ. Planul individualizat de
interventie are în vedere: identificarea membrilor familiei rome (potenţial beneficiar)
apţi de muncă şi capabili dispunand de aptitudinile şi voinţa necesare pentru urmarea
cursurilor de pregătire profesională. Pentru a reduce riscurile în perioada post-
implementare, vor fi pregatiţi (ori de cate ori este posibil) doi membri ai familiei. În
etapa de pregătire a proiectului au fost prevazuţi un numar mediu de 1,5 membri ai
familiei ce urmează a fi calificaţi.
- CLAUZELE CONTRACTULUI DE FOLOSINŢĂ GRATUITĂ - va fi întocmit de
APL Brădeni, pe baza clauzelor propuse de echipa de proiect şi aprobate de
organismul de monitorizare a implementarii proiectului. Printre clauzele propuse, la
momentul întocmirii prezentului proiect enumeram:
- La a treia factură neplătită sau la cumularea a 2.000 lei restante la utilităţi,
contractul de folosinţă gratuită se reziliază. Calculul cheltuielilor de intreţinere se
face la încheierea contractului de folosinţă gratuită; cheltuielile cu utilitatile se
suportă de locatari;
- Toti membrii familiilor în vârstă şcolară sa nu aiba mai mult de 20 absenţe
nemotivate pe semestru;
- Membrii familiilor trebuie să fie înscrişi la un doctor de families;
- Locuinţele nu pot face obiectul subînchirierii, impotecii, transferului posesiei etc.
Eliberarea locuinţei va fi realizată în urmatoarele situatii:
- Locatarii au pricinuit însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care este situată
aceasta, instalatiilor, precum şi oricăror alte bunuri aferente lor, sau dacă înstrăinează
fără drept părţi ale acestora;
- Locatarii au un comportament care face imposibilă convieţuirea sau împiedică
folosirea normală a locuinţei;
- RECOMANDARILE ŞI DIPLOMELE DE CALIFICARE – pentru rezolvarea
problemelor legate de lipsa de studii, vechime sau orice alt element ce ar putea
impiedica beneficiarii să obţină documentele de atestare a calificării, GIRB, APL
Brădeni si SPAS Agnita vor colabora cu AJOFM şi alte entităţi cu rol în recrutarea şi
pregatirea personalului.

36
 METODE PRIVIND MANAGEMENTUL DE PROIECT
Metode privind managementul de proiect
 Echipa de proiect cu membrii specializaţi pe categorii de activităţi;
 Fisa de post pentru membrii echipei de proiect;
 Analiza de buget a proiectului;
 Întalniri de lucru cu GIRB şi reprezentanţii SPAS Agnita şi APL Brădeni;
 Realizarea de analize SWOT pentru evidentierea factorilor favorabili şi
nefavorabili derularii proiectului, atât în mediul intern cât şi extern;
 Utilizarea organigramelor de dependenta PERT şi a graficului GANTT,
precum şi a diagramelor de sarcini în cadrul metodologiei de implementare a
proiectului;
 Asigurarea comunicarii interne şi externe prin poşta electronică şi intranet;
 Metode economice: analiza fluxurilor de numerar, proceduri privind
cheltuielile şi incadrarea în buget a acestora, susţinerea elaborarii caietelor de
sarcini;
 Proceduri de atribuire a contractelor de furnizari, lucrari şi servicii, conform
OUG34/2006 cu modificari şi completari.
 Proceduri de Audit
 Proceduri contabile: deschiderea de conturi analitice şi urmarirea executării
bugetului pe baza rulajelor şi soldurilor acestor conturi.

Tipuri de raportari in cadrul implementarii proiectului:

După tipul lor şi modul de adresabilitate, acestea se împart în:
 rapoarte prin care se transmit datele de la responsabilii de activităţi către
conducatorul fazei în care este inclusă analiza respectivei activităţi;
 rapoarte referitoare la fiecare activitate transmise de fiecare conducator de
activitate la coordonatorul de proiect;
 rapoarte intermediare şi finale catre finanţator;
 rapoarte de prezentare a rezultatelor catre beneficiari şi catre mass-media.

METODE DE MONITORIZARE ALE ACTIVITATILOR PROIECTULUI:

 Achizitiile vor fi monitorizate pe baza dosarului achiziţiei şi procedurilor
stabilite de OUG34/2006.
 Execuţia bugetului proiectului va fi monitorizată pe baza fluxurilor lunare de
numerar întocmite de responsabilul financiar şi pe baza rapoartelor de audit.
 Intervenţiile şi serviciile sociale prestate vor fi monitorizate pe baza
centralizatoarelor întocmite de seful serviciului SPAS şi a fiselor de
monitorizare a cazurilor.

37
  Intervalele de raportare în cadrul activitaţii de monitorizare vor fi săptămânale,
iar la sfarşitul fiecarei faze se vor face evaluari intermediare. Evaluarile
intermediare sunt reprezentate de rapoartele de final ale fiecarei faze, sau dupa
caz rapoartele cu privire la conflictele aparute care impiedica finalizarea fazei.
Persoanele care se vor ocupa de monitorizare vor fi evaluatori interni, membri
ai echipei de proiect şi şefi ai compartimentelor specializate din primarie
(achizitii, contabilitate).
 Execuţia lucrarilor va fi monitorizată pe baza situaţiilor de lucrari şi rapoartelor
dirigintelui de şantier.
 Pregătirea şi calificarea beneficiarilor va fi monitorizata prin intermediul
fiselor de pontaj, al notarilor şi recomandarilor trainerului/ instructorului
precum pe pe baza calificativelor acordate de aceştia pentru fiecare persoana
instruită în parte.
În ceea ce priveşte derularea activităţilor, metodele folosite sunt specifice
funcţionarii unor echipe multidisciplinare cu organizare de stat major. În condiţiile
existenţei unor restricţii puternice legate de disponibilitatea resurselor şi necesitatea
optimizării utilizării acestora sunt esenţiale anticiparea necesitatilor şi respectarea
constrangerilor, în special a celor legislative şi financiare.
Metodele de execuţie a proiectului de investiţii vor fi evaluate şi discutate in
cadrul proiectului propus, ca parte componentă a activitaţii de realizare a studiului de
fezabilitate. Acestea vor fi cuprinse într-o succesiune firească şi completă în vederea
realizării efectelor propuse şi atingerii obiectivelor enuntate.
Metodologia de implementare a proiectului şi de realizare a activitaţilor este strâns
legată de obligaţiile legale ce revin echipei în fiecare faza: legislaţia referitoare la
achiziţii, legislaţia referitoare la serviciile sociale, contractul de finanţare
nerambursabilă etc. Mai mult, documentaţiile pe baza carora s-au facut evaluari în
timpul implementarii proiectului sau dupa implementarea acestuia, vor fi arhivate şi
păstrate în arhiva APL / asistent comunitar.
Evaluarea eforturilor şi a gradului de implementare al proiectului se face cu
ajutorul unui system complex de indicatori ce surprinde în detaliu atât eforturile
depuse (consumul de resurse) cât şi gradul de realizare a obiectivelor proiectului, pe
stadii intermediare şi finale.Colectivul de proiect a elaborat în acest sens o serie de
indicatori de urmarire a realizarii proiectului, care sa surprinda cu acurateţe, la
nivelul de detaliere corespunzător cerintelor de analizăa, evoluţiile înregistrate atât în
consumul de resurse cât şi în stadiul de implementare a proiectului.
Indicatorii cheie care vor fi urmariţi permanent de către echipa de proiect şi instituţia
beneficiară sunt:
Indicatori cantitativi de realizare
1. Gradul de realizare a procedurilor– Stadiul procedurilor de achiziţie realizate.

38
2. Gradul de realizare al activitatilor – Numarul activitaţilor încheiate şi raportate din
cadrul fiecarui obiectiv.
3. Gradul de execuţie al bugetului - Valoarea cheltuielilor realizate în cadrul
proiectului.
Indicatori calitativi de realizare
1. Gradul de respectare a structurii bugetare: indicatorul va fi reprezentat de procentul
de abatere pentru fiecare linie şi sublinie a bugetului (până la ultimul grad de
structurare).
2. Gradul de respectare a planificarii activitaţilor – evaluat ca abatere procentuala faţă
de duratele stabilite iniţial.
Indicatori cantitativi ai serviciilor sociale
1. Numărul de etnici romi cuprinsi în lista iniţială (numarul de cereri).
2. Numărul de persoane beneficiare ale proiectului.
3. Numărul de persoane ce au urmat cursuri de pregatire şi calificare în domeniul
construcţiilor.
Indicatori calitativi ai serviciilor sociale
1. Numărul de persoane angajate dintre beneficiarii finali ai proiectului.
2. Numărul de tineri (din familiile beneficiarilor) ce finalizează 12 clase.
3. Venitul mediu pe membru de familie pentru beneficiarii proiectului.
Indicatori de succes ai proiectului urmariti în evaluarea interna a
proiectului
O activitate principal se considera a fi încheiata cu succes dacă:
 toate obiectivele activitaţii au fost realizate integral şi în termenele stabilite
contractual.
 toate subactivitaţile s-au încheiat cu rezultatele prognozate pentru aceasta.
 toate rapoartele pe activitaţi au primit cel putin calificativul „bine”, au fost
predate in termen şi avizate favorabil de către managerul de proiect şi de către
finanţator.
Proiectul se considera a fi implementat cu succes dacă:
 obiectivele sale au fost realizate integral.
 toate activitaţile s-au desfasurat conform datelor prognozate în graficele
GANNT si PERT.
 resursele financiare au fost cheltuite în mod corespunzator cu activitaţile
prognozate.
Nivelul de implicare şi activitatea altor organizaţii (parteneri sau altii) in proiect
Implicarea Grupului de Iniţiativă al Romilor din Comuna Brădeni, în calitate de
asociat al APL: identifică şi ierahizează priorităţile comunităţii rome din Brădeni.
Organizează înregistrarea listelor personalul necesar pentru operationalizarea

39
centrului. Urmareşte şi monitorizeaza întocmirea listei de solicitanţi romi pe baza
cererilor acestora. Colaboreaza cu APL, SPAS Agnita şi Echipa de Proiect în
vederea stabilirii criteriilor de ierarhizare a nevoii sociale şi pentru stabilirea nivelului
(punctajului) pentru fiecare criteriu. Participă (in calitate de observator) la şedinţele
echipei de proiect, la procesul de atribuire al contractelor şi la întalnirile cu
reprezentanţii organismului de monitorizare a proiectului.
SPAS Agnita va furniza expertiza necesară organizării procedurilor de
culegere, stocare şi interpretare a datelor sociale. Seful SPAS Agnita va funcţiona in
cadrul echipei de implementare a proiect în calitate de responsabil de specialitate in
domeniul asistentei sociale. SPAS Agnita va furniza, alaturi de expertiză, capacitaţile
de calcul necesare pentru realizarea bazei de date cuprinzand persoanele de etnie
romă şi va colabora cu asistentul comunitar pentru evaluarea potenţialilor beneficiari,
în vederea ierarhizarii acestora.
Grupul de Initiaţivă al Romilor din Comuna Brădeni va furniza legatura cu
comunitatea roma din Brădeni. In lipsa acestei legături permanente, iniţiativele şi
acţiunile realizate în sprijinul îmbunataţirii calitaţii vieţii comunitatii rome vor fi
lipsite de sustenabilitate datorita lipsei de participare a populaţiei de etnie romă. De
asemenea, colaborarea cu GIRB are un rol important în stabilirea nevoilor şi
priorităţilor comunităţii rome din Brădeni în vederea stabilirii unor măsuri realiste şi
sustenabile de intervenţie socială. Caracteristica de durabilitate şi multiplicitate a
proiectului este dată în special de implicarea comunităţii rome iîn rezolvarea adecvată
şi oportuna a problemelor. Modalităţile de abordare a problemelor comunităţii rome
trebuie să reprezinte o mediere între cadrul economico-social al comunitaţii
majoritare şi caracteristicile culturale ale comunitaţii rome. Eliminarea riscului de
excluziune socială şi creşterea calitaţii vieţii membrilor comunitaţii rome depinde in
primul rand de masura în care participa la viaţa economică şi socială a comunităţii, de
gradul de implicare al grupului de initiaţivă al comunitaţii rome şi de continua
informare a cetăţenilor acestei etnii.
Materializarea suportului comunitaţii – realizarea celor 8 locuinţe, organizarea
cursurilor de pregatire şi sprijinirea beneficiarilor finali pentru angajare reprezinta
pentru GIRB elemente de consolidare a poziţiei în comunitate, de creştere a autoritatii
sale formale şi informale, atât în randul comunităţii rome cât şi în relaţia cu APL
Brădeni..
Durata si planul proiectului
 Durata proiectului va fi de 11 luni

Efectele imediate ale implementarii prezentului proiect sunt:

- creşterea cu cca. 50 a numarului de romi ce vor beneficia de o locuinţă
(diminuandu-se substanţial riscul de excluziune socială a acestora);

40
- creşterea cu cel putin 12 a numărului de persoane de etnie romă calificate
profesional şi încurajarea participarii active a acestora pe piaţa muncii în meserii
calificate;
- responzabilizarea şi implicarea de facto a membrilor comunitaţii rome în
soluţionarea problemelor cu care se confruntă, prin constituirea şi recunoaşterea
rolului de partener social al Grupului de Iniţiativă al Romilor din Comuna Brădeni;
- îmbunataţirea expertizei personalului APL în domeniul implementarii proiectelor
sociale şi a celor cu finanţare comunitară;
Pe termen scurt şi mediu, proiectul va avea şi alte efecte pozitive:
- diminuarea excluziunii sociale a membrilor etniei rome;
- diminuarea abandonului şcolar şi îmbunataţirea integrarii romilor din comuna
Brădeni în sistemul de învatamant, prin frecventarea în mai mare masură a gradiniţei
(esecul şcolar se datorează adesea nefrecventarii gradiniţei);
- îmbunatatirea nivelului de calificare a tinerilor de etnie roma (lipsa calificarilor se
datorează şi abandonului şcolar);
- reducerea riscului de epidemie, datoritş îmbunataţirii nivelului de igiena ş arondarii
la un medic de familie;
- îmbunatatirea acţiunilor de intervenţie ale APL pentru ameliorarea situaţiei romilor
prin colaborarea cu GIRB;
Publicaţii şi alte rezultate
Vizibilitatea proiectului va fi asigurată prin intermediul unei campanii de promovare
avand trei obiective:
1. Promovarea proiectului
2. Îmbunataţirea imaginii romilor
3. Promovarea imaginii Grupului de Initiativa al Romilor din Comuna Brădeni
Promovarea va fi realizată printr-un complex de acţiuni publicitare ce vor cuprinde:
- realizarea unei brosuri a romilor
- relizarea de materiale promoţionale (sepci, insigne)
- realizarea de afişe, postere şi fluturaşi
- anunţuri în media scrisa judeteană
Efecte multiplicatoare
Implementarea proiectului va determina insuşirea activităţilor şi procedurilor
specifice pentru implementarea altor proiecte în domeniul social. Succesul proiectului
permite continuarea eforturilor pentru atragerea de finanţări în domeniul social.
Creşterea capacitaţii de intelegere a problemelor sociale şi în special a problemelor
legate de segregarea minoritaţii rome, precum şi creşterea capacitaţi de transpunere a
problemelor în soluţii: creşterea capacitaţii administrative de identificare a
problemelor şi soluţiilor. Efectul de parghie al antrenarii altor finanţari prin susţinerea
financiara a unui proiect care altfel nu s-ar fi putut realiza. Un alt efect multiplicator
este reprezentat de faptul ca fondurile necesare implementarii proiectului vor fi
41
investite în lucrări, servicii şi bunuri. Societaţilor contractate, proiectul va aduce
venituri pentru dezvoltare, crearea de noi locuri de munca etc. Pe termen mediu,
proiectul va determina coagularea unei viziuni comune de nivel microregional
asigurând reprezentarea intereselor comune ale comunitatilor asociate, cu efect
multiplicator.
Caracteristica de durabilitate şi multiplicitate a proiectului este dată în special
de implicarea comunităţii rome în rezolvarea adecvată şi oportună a problemelor.
Modalităţile de abordare a problemelor comunităţii rome trebuie să reprezinte o
mediere între cadrul economico-social al comunitaţii majoritare şi caracteristicile
culturale ale comunitaţii rome. Durabilitatea proiectului este potentaţa de
sustenabilitatea acestuia: costurile de întretinere a locuintelor şi costul utilitatilor pe
unitate de locuire sunt adecvate unui nivel redus al veniturilor, permiţând
beneficiarilor finali susţinerea acestora dupa perioada de implementare a
proiectului. Mai mult: prin pregatirea profesionala şi calificarea a doi membri din
fiecare familie, sunt create conditiile pentru sporirea treptata a veniturilor medii pe
membru al familiei şi, în consecinţă, pentru cresterea calitaţii vieţii beneficiarilor.

Impactul pe termen scurt si lung

Aspectul financiar (Cum vor fi finantate activitatile dupa incetarea finantarii
nerambursabile? )
Costurile cu utilitaţile pentru fiecare familie / unitate de locuit, precum şi
costurile cu intreţinerea sunt prezentnate în tabelele (vezi aneza 1). Am considerat
necesară analizarea separată pe vara-iarnă datorită diferenţelor importante ce apar în
cazul costurilor cu utilitaţile. Cele doua categorii de costuri vor fi suportate separat,
astfel: costurile cu utilitatile vor fi suportate de beneficiarii finali ai
locuinţelor.Costurile de întreţinere a clădirii vor fi suportate de la bugetul local al
comunei până la trecerea locuinţelor în proprietatea beneficiarilor finali.
Asa cum se observa din (tabelele anexate 2), valoarea costurilor lunare pentru
fiecare familie este foarte redusă, corespunzătoare nivelului veniturilor beneficiarilor.
În studiul de fezabilitate anexat este prezentată analiza financiară a proiectului,
inclusiv din perspectiva raportului între cheltuielile lunare şi veniturile lunare ale
acestor familii. Având în vedere aceste elemente, proiectul asigură sustenabilitatea
operaţională din perspectiva capacităţii beneficiarilor de a suporta cheltuielile cu
utilităţile, chiar în situaţia în care un singur membru al familiei este retribuit cu
salariul minim pe economie.
Conform previziunilor bazate pe mentinerea ratei de crestere aferente
2006/2005, bugetul local va inregistra o crestere dupa cum urmeaza;
1. Veniturile totale vor creste in 2008 cu 1.326.762 RON
2. Veniturile proprii totale vor creste in 2008 cu -248.824 RON
3. Prelevarile de la bugetul de stat vor creste in 2008 cu 2.800.684 RON
42
In perioada 2005- 2006 veniturile totale la bugetul local au crescut cu 536.569 EURO
In perioada 2005- 2006 veniturile proprii la bugetul local au crescut cu 350.085
EURO
In perioada 2005 2006 veniturile prelevate de la bugetul de stat au crescut cu 39.173
EURO

Dinamica veniturilor la bugetul local (EURO)

% fata de anul PRECEDENT
EURO EURO EURO
DENUMIREA INDICATORILOR
2005 2006 2007
VENITURI I-TOTAL
100% 138% 159%
VENITURI PROPRII-TOTAL
100% 148% 298%
PRELEVARI DIN BUGETUL DE STAT
100% 193% 232%

Dinamica veniturilor la bugetul local (EURO)

% fata de anul 2005
RON RON RON
DENUMIREA INDICATORILOR
2005 2006 2007
VENITURI I-TOTAL
100% 138% 220%
VENITURI PROPRII-TOTAL
100% 148% 442%
PRELEVARI DIN BUGETUL DE STAT
100% 193% 448%

Venituri la bugetul local Previziune

In perioada 2005- 2007 veniturile totale la bugetul local au crescut cu 1.663.034 RON
In perioada 2005- 2007 veniturile proprii la bugetul local au crescut cu 1.139.045
RON
In perioada 2005- 2007 veniturile prelevate de la bugetul de stat au crescut cu
127.508 RON
Venituri la bugetul local (RON) Previziune

43
Conform previziunilor bazate pe menţinerea ratei de creştere aferente 2006/2005,
bugetul local va înregistra o creştere dupa cum urmează;
1. Veniturile totale vor creşte in 2008 cu 1.326.762 RON
2. Veniturile proprii totale vor creşte in 2008 cu -248.824 RON
3. Prelevarile de la bugetul de stat vor creşte în 2008 cu 2.800.684 RON

Cheltuielile cu întreţinerea anuală a construcţiilor nu depăşesc 20.000 lei/an (vezi

studiul de fezabilitate).
Această sumă poate fi suportată cu uşurinţă de la bugetul local. În concluzie,
proiectul este sustenabil Financiar.
Nivelul instituţional (Vor mai funcţiona structurile care susţin/permit
implementarea activităţilor la sfarşitul prezentului proiect? Va exista proprietate”
locală asupra rezultatelor proiectului?)Structura ce va continua activitatea
proiectului este APL Brădeni. Primaria Brădeni îşi va dezvolta şi completa serviciile
sociale pe care la realizeaza, utilizând rezultatele acestui proiect pentru creşterea
capacitatii de administrare a problematicii sociale. Reusita proiectului va permite
serviciului adresarea altor segmente şi grupuri vulnerabile la nivelul comunei
Brădeni.
La nivelul politicilor (care va fi impactul structural al proiectului – de ex., va
conduce acesta laimbunătaţirea legislaţiei, codurilor de conduită sau metodologiilor
etc.?).Prin metodele utilizate şi tratarea novativă a problemelor populaţiei de etnie
romă. Proiectul poate conduce la o îmbunatăţire a metodelor şi o regândire a
sistemului de servicii sociale. Având în vedere prevederile strategiei de îmbunătăţire
a situaţiei romilor, principala direcţie de acţiune este preântâmpinarea marginalizării
şi stigmatizării, prevenirea excluziunii sociale şi promovarea participării romilor la
viaţa socială.

Concluzii şi aprecieri
Criteriile de selecţie sunt destinate evaluării capacităţii operaţionale şi
financiare a solicitanţilor, pentru a verifica dacă aceştia:
44
  au surse de finanţare suficiente şi stabile pentru desfăşurarea activităţii pe
toată durata implementării proiectului şi, unde este cazul, pentru a contribui
la finanţarea proiectului;
 au calificările şi competenţele profesionale necesare pentru a implementa cu
succes proiectul propus. Această cerinţă se aplică şi partenerilor
solicitantului.
Criteriile de acordare a finanţării permit evaluarea calităţii Cererilor de finanţare în
raport cu obiectivele şi priorităţile stabilite, şi acordarea finanţării nerambursabile
proiectelor care răspund cel mai eficient cererii de propuneri de proiecte. Aceste
criterii includ aspecte ca relevanţa proiectului, legătura cu obiectivele cererii de
propuneri, calitatea, impactul aşteptat, sustenabilitatea şi eficacitatea costurilor.

S-au avut în vedere următoarele informaţii importante:

Acordarea punctajului:
Criteriile de evaluare sunt împărţite în secţiuni şi subsecţiuni. Fiecărei subsecţiuni i se
acordă un punctaj între 1 şi 5 în conformitate cu următoarele reguli:
1 = foarte slab; 2 = slab; 3 = satisfăcător; 4 = bun; 5 = foarte bun. Cererile de
finanţare cu cele mai mari punctaje vor avea prioritate la acordarea finanţărilor.
Notă asupra Secţiunii 1. Capacitate financiară şi operaţională
Dacă punctajul total obţinut la secţiunea 1 este mai mic de 12 puncte (satisfăcător),
Cererea de finanţare nu va fi evaluată mai departe.
Notă asupra Secţiunii 2. Relevanţă
Dacă punctajul total obţinut la secţiunea 2 este mai mic de 20 puncte (bun), Cererea
de finanţare nu va fi evaluată mai departe.
În cazul în care mai multe Cereri de finanţare primesc acelaşi punctaj total,
departajarea între acestea se va realiza ţinând cont de punctajele obţinute la
următoarele secţiuni, menţionate mai jos în ordinea importanţei (pornind de la cel mai
important): relevanţă, metodologie, asigurarea continuităţii, buget şi raport
cost/eficienţă.

45
Grila de evaluare

Punctajul Cerere de
Secţiunea
maxim finanţare
1. Capacitatea financiară şi operaţională 20
1.1 Solicitantul şi partenerii au suficientă experienţă în 5 II.4.1, II.5.1,
managementul de proiect? III.1 şi
Raport anual
1.2 Solicitantul şi partenerii au suficientă expertiză 5 II.4.1, III.1,
tehnică? (în special, cunoştinţe în domeniile cărora li se CV-uri şi
adresează proiectul) Raport anual
1.3 Solicitantul şi partenerii au suficientă capacitate de 5 II.4.2, III.1
management? (inclusiv personal, echipamente şi şi cele mai
capacitatea de a administra bugetul proiectului) recente
situaţii
financiare
ale
solicitantului
1.4 Solicitantul are surse de finanţare suficiente şi 5 II.4.2
stabile?
2. Relevanţă 25
2.1 Cât de relevantă este propunerea pentru obiectivele 5 I.1.6(a)(b)
cererii de propuneri de proiecte?
SF II.1

SF II.2 a)b)
2.2 Cât de relevantă este propunerea pentru nevoile şi 5 I.1.6(c)
constrângerile specifice ţării(lor) sau regiunii(lor)
SF II.1
vizate? (luându-se în considerare inclusiv evitarea
suprapunerii şi sinergia cu alte iniţiative ale Comunităţii SF II.2 a)b)
Europene)

46
2.3 Cât de clar definiţi şi strategic aleşi sunt factorii 5 I.1.6 (d)(e)
implicaţi? (intermediari, beneficiari finali, grupuri
SF II.1
ţintă)
SF II.2 a)b)
2.4 Sunt clar definite nevoile grupurilor ţintă propuse 5 I.1.6 (c)(d)
şi beneficiarii finali; propunerea se adresează acestora în (f)
mod adecvat?
SF II.2
a)b)c)
2.5 În ce măsură propunerea conţine elemente concrete 5 General
de valoare adăugată, cum ar fi abordări inovative,
SF VI
modele de bună practică, promovarea egalităţii între
sexe şi a şanselor egale, protecţia mediului, ocuparea
forţei de muncă roma în faza de execuţie şi de
operare?
3. Metodologie 30
3.1 Sunt activităţile propuse adecvate, practice şi legate 5 I.1.7
de obiectivele şi rezultatele aşteptate?
SF II.3

SF VII.1,
VII.4, VII.5

3.2 Cât de coerent este planul general al proiectului? 5 I.1.8

(în special, reflectă analiza problemelor identificate, ia
SF II.2
în considerare factorii externi şi include un plan de
evaluare?) SF II.3, II.4,
III, IV.2, B
3.3 Cât de satisfăcătoare sunt nivelul de implicare şi 5 I.1.8(e) (f)
activitatea partenerilor în proiect?

Notă: Dacă nu există parteneri, punctajul va fi 1.

3.4 Cât de satisfăcătoare este implicarea şi 5 I.1.8(e)
47
participarea grupurilor ţintă şi a beneficiarilor finali
în proiect (inclusiv a forţei de muncă rome pentru SF VI
care s-au creat oportunităţi de angajare în faza de
execuţie şi de operare)?
3.5 Cât de clar şi realizabil este planul de acţiune? 5 I.1.9

SF II. 3, II.4
3.6 În ce măsură Cererea de finanţare conţine indicatori 5 Cadrul logic
verificabili în mod obiectiv pentru rezultatele
SF II.3.e),
proiectului?
SF IV.5,
IV.6, VII. 4,
VII.5
4. Asigurarea continuităţii proiectului 15
4.1 În ce măsură este posibil ca proiectul să aibă un 5 I.2.1
impact tangibil asupra grupurilor ţintă?
SF II.3.e)

SF IV
4.2 În ce măsură propunerea conţine posibile efecte 5 I.2.2 şi I.2.3
multiplicatoare? (inclusiv posibilitatea replicării şi
extinderii rezultatelor proiectului şi diseminarea
informaţiei)
4.3 În ce măsură rezultatele proiectului propus sunt 5 I.2.4
durabile:
SF IV
 financiar (cum vor fi finanţate activităţile după
încheierea finanţării CE?)

 instituţional (structurile care permit desfăşurarea

activităţilor vor continua să existe la sfârşitul
acestui proiect? Va exista “proprietate” locală
asupra rezultatelor proiectului?)

48
  la nivelul politicilor (dacă e cazul) (care va fi
impactul structural al proiectului – de ex. va
conduce la îmbunătăţirea legislaţiei, a codurilor
de conduită, a metodologiilor etc.?)
5. Buget şi raport cost/eficienţă 10
5.1 In ce măsură raportul între costurile estimate şi 5 I.3
rezultatele aşteptate este satisfăcător?
SF III. 1,
III.2

SF VII.1,
VII.4, VII.5
5.2 În ce măsură cheltuielile propuse sunt necesare 5 I.3
pentru implementarea proiectului?
SF III.1
Punctajul total maxim 100

Solicitanţii vor fi informaţi în scris despre decizia Autorităţii Contractante

referitoare la Cererea lor de finanţare. Decizia de a respinge o Cerere de finanţare
sau de a nu acorda finanţare nerambursabilă, se va baza pe următoarele motive:

 Cererea de finanţare a fost primită după termenul limită;

 Cererea de finanţare este incompletă sau neconformă cu condiţiile
administrative publicate;
 Solicitantul sau unul sau mai mulţi parteneri nu este eligibil;
 Proiectul nu este eligibil (de exemplu activitatea propusă nu este acoperită de
program, propunerea depăşeşte durata maximă permisă, valoarea finanţării
solicitate este mai mare decât suma maximă permisă etc.);
 Propunerea nu este destul de relevantă sau capacitatea financiară şi
operaţională a solicitantului nu este suficientă, sau proiectele selectate sunt
considerate superioare din aceste puncte de vedere;
 Propunerea e considerată inferioară, din punct de vedere tehnic şi financiar,
proiectelor selectate.

49
Decizia Autorităţii Contractante de a respinge o Cerere de finanţare sau de a nu
acorda finanţare nerambursabilă este definitivă.

Data la care Autoritatea Contractantă estimează că va anunţa decizia ca urmare a

încheierii procedurii de selecţie este noiembrie 2010 – acest termen fiind însă doar
unul estimativ.

Bibliografie selectivă

50
1. Dan Vataman- Organizatii Europene Şi Euroatlantice,Editura C.H.Beck 2009
2. Andrei Popescu, Ion Diaconu- Organizaţii Europene Şi Euroatlantice. Editura
Universul Juridic 2009
3. Eugen Popescu- Teorii Ale Integrarii Europene, Editura C.H.Beck 2009
4. Iosif Moldovan- "Susţinerea financiară a dezvoltarii economice locale. Editura
ULB Sibiu 2001
5. Paul Lucian- Uniunea Europeană" , Editura Universităţii "Lucian Blaga" din
Sibiu,2004
6. Regulamentul Consiliului (CE) nr.1083/2006
7. w.w.w.fonduri-europene 2010
8. w.w.w.fonduri-stucrurale.ro
9. fonduri-ue.ro
10.eurofinantare.info
11.fonduri-finantare.eu
12.fonduri-euro.ro
13.finantare-proiecte.ro

51