Sunteți pe pagina 1din 38

Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

TEMA PROIECTULUI

Un agent economic dispune de o reţea de unităţi economice cu profilul alimentaţie publică în


care sunt angajaţi 500 de vânzători.
Pentru cei 500 de vânzători, consideraţi ca o colectiviate generală, s-a întocmit o bază de
sondaj. Înscrierea în baza de sondaj a vânzătorilor s-a făcut în ordine alfabetică, ceea ce constituie
un criteriu aleator şi li s-a dat un cod (nr. crt.).
Considerând cei 500 de vânzători ca formând o colectivitate statistică se cere:
1. să se extragă printr-un procedeu de sondaj un eşantion de 60 de unităţi şi să se centralizeze
nivelurile individuale ale fiecăruia din variabilele prezentate potrivit conţinutului lor;
2. să se grupeze datele înregistrate la punctul precedent folosind grupările simple pentru toate
caracteristicile înregistrate pe intervale egale şi neegale (se vor folosi minim 8 grupe pentru
intervale egale şi minim 3 grupe pentru intervale neegale) şi să se centralizeze datele
condiţionate de grupările folosite. Să se reprezinte grafic seriile obţinute,
3. să se calculeze toate mărimile relative posibile şi să se reprezinte grafic mărimile obţinute
folosind diagramele adecvate;
4. să se calculeze indicatorii tendinţei centrale, indicatorii variaţiei şi ai asimetriei pentru
variabilele înregistrate;
5. să se aplice regula adunării dispersiilor pentru tabelul cu dublă intrare obţinut prin gruparea
combinată;
6. să se extindă rezultatele obţinute asupra întregii colectivităţi pentru două variabile dacă P =
0,9973 (z = 3);
7. să se aplice metoda corelaţiei şi regresiei pentru datele din eşantion. Să se măsoare gradul de
intensitate al corelaţiei. Pentru date grupate se vor lua în calcul primele 10 unităţi din eşantion, la
care se vor calcula şi coeficienţii de corelaţie a rangurilor.

1
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
REZOLVARE
1. Din baza de sondaj se extrage un eşantion format din 60 de vânzători. La extragere s-a folosit
N 500
procedeul selecţiei mecanice cu pas de numărare egal cu 8   8  şi prima unitate extrasă
n 60
13.
S-au înregistrat datele privind sexul, vârsta 19-27ani, zile lucrate, ore lucrate, valoarea
desfacerilor lunare 1 841 470 zece mii lei, şi salariul net lunar 178 931mii lei, din luna mai 2002.

Valoarea Salariul net


Nr. Sex Varsta Zile Ore desfacerilor lunar
Crt (ani) lucrate lucrate (zece mii lei) (mii lei)
A B C D E F G
1(13) F 20 22 157 29.040 2.747
2(21) F 19 18 146 28.800 2.555
3(29) M 22 24 211 37.920 3.692
4(37) F 25 23 178 36.340 3.115
5(45) F 26 17 135 22.100 2.362
6(53) M 23 18 166 25.020 2.905
7(61) F 20 23 170 36.800 2.975
8(69) F 24 23 188 36.960 3.008
9(77) F 26 23 180 34.500 3.150
10(85) F 19 19 158 29.640 2.765
11(93) F 21 24 184 33.180 2.944
12(101) F 20 19 165 30.400 2.887
13(109) F 23 22 176 32.120 3.080
14(117) F 27 21 168 29.400 2.940
15(125) M 22 19 151 29.830 2.642
16(133) F 21 17 140 26.520 2.450
17(141) M 25 21 173 31.080 3.027
18(149) M 21 22 179 32.120 3.132
19(157) F 20 19 166 25.080 2.905
20(165) F 24 21 175 29.520 3.062
21(173) M 19 18 160 26.820 2.800
22(181) F 26 23 180 34.500 3.150
23(189) M 23 22 187 29.920 3.272
24(197) M 22 24 211 37.920 3.692
25(205) M 23 22 176 31.240 3.080
26(213) M 21 21 150 23.100 2.625
27(221) M 22 24 211 37.920 3.692
28(229) F 23 24 183 33.600 3.202
29(237) M 24 22 179 32.780 3.132
30(245) F 27 21 168 29.400 2.940
31(253) F 21 24 184 33.180 2.944
32(261) F 23 21 174 23.520 2.784
33(269) F 19 18 150 26.820 2.625
34(277) M 25 23 184 27.600 3.220
35(285) F 25 23 178 36.340 3.115
36(293) M 22 19 151 29.830 2.642
37(301) M 24 18 141 26.280 2.467
38(309) M 24 22 179 32.780 3.132
39(317) F 21 21 170 33.600 2.975
40(325) M 25 23 184 27.600 3.220
41(333) F 26 17 135 22.100 2.362
42(341) F 25 23 178 36.340 3.115

2
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
43(349) M 25 23 184 27.600 3.220
44(357) F 26 17 135 22.100 2.362
45(365) F 26 23 180 34.500 3.150
46(373) M 20 24 201 38.400 3.517
47(381) F 24 23 193 31.050 3.377
48(389) F 23 22 176 32.120 3.080
49(397) F 27 21 168 29.400 2.940
50(405) M 21 21 150 23.100 2.625
51(413) M 25 21 173 31.080 3.027
52(421) M 23 18 142 23.760 2.485
53(429) M 23 22 176 31.240 3.080
54(437) M 25 23 184 27.600 3.220
55(445) F 20 23 170 36.800 2.975
56(453) F 24 22 158 30.800 2.765
57(461) M 22 24 211 37.920 3.692
58(469) M 25 21 173 31.080 3.027
59(477) F 24 23 188 36.960 3.008
60(485) F 27 20 163 26.400 2.852
TOTAL 1.388 1.279 10.304 1.841.470 178.931
Tabel 2.1
Cei 60 de vanzatori extrasi din baza de sondaj ne ofera pentru inceput urmatoarele
informatii:
- au lucrat in total intr-o luna un numar de 1 279 de zile, 10 304 ore, realizand un volum de
desfaceri de 1 841 470 zece mii lei;
-fondul de salararii in aceasta luna pentru cei 60 de lucratori a fost de 178 931 mii lei.

2. GRUPAREA DATELOR ÎNREGISTRATE

2.1. GRUPAREA PE INTERVALE DE VARIAŢIE EGALE


1. Gruparea datelor înregistrate
1.1. Gruparea pe intervale de variaţie egale
Gruparea pe intervale egale implică următoarele etape:
a) calculul amplitudinii absolute de variaţiei (A) care exprimă împrăştierea maximă a
valorilor serei.
Axa = Xmax – Xmin; Aya = Ymax – Ymin
Axa =27-19=8; Aya =10-4=6
Dacă variaţia este foarte mică (în cazul nostru Axa  10) se va forma o distribuţie pe variante
(valabil în cazul caracteristicilor: vârsta; zile lucrate).
b) stabilirea în parametrii într-un anumit număr de grupe (r) se poate stabili astfel:
 dacă variaţia caracteristicii este relativ uniformă şi volumul de unităţi nu este suficient de
mare numărul de grupe se poate fixa anterior (din cerinţele proiectului se vor folosi minimul
8 grupe pentru intervale egale);
 iar dacă numărul grupelor nu este anterior cunoscut şi volumul unităţilor este suficient de
mare se recomandă stabilirea grupelor conform relaţiei lui Sturgers,
r = 1+3,322log n
unde: n - nr. caracteristicilor.
b) determinarea mărimii intervalului de grupare (h), se calculează ca raport între
amplitudinea absolută a variaţiei şi numărul de grupe:
AX xmax  xmin xmax  xmin
h  A sau h  h
r 1  3,222 log n 1  3,222 log n
Notă: Mărimea intervalului (h) se rotunjeşte la întreg în plus (ex.3,254)
3
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Prima grupă se porneşte de la xmin adăugându-se succesiv mărimea intervalului de grupare (h)
rezultat din calculul anterior. Valoarea din stânga intervalului va fi considerată ca limită inferioară,
iar valoarea din dreapta ca limită superioară. Valorile care formează limitele intervalelor se
înregistrează fie numai ca limită superioară fie ca limită inferioară pentru a evita înregistrări duble a
caracteristicilor.
Analog se rezolvă pentru orice variabilă.

2A. Gruparea pe intervale egale a vânzătorilor după vârstă


a) Amplitudinea variaţiei Axa = Xmax – Xmin = 27-19 = 8

Repartiţia vânzătorilor după vârstă

Valori centralizate pentru


Varsta Numar Zile Ore Valoarea Fondul de
(ani) vanzatori lucrate lucrate desfacerilor salarii
(zece mii lei) (mii lei)
19 4 73 614 112.080 10.745
20 6 130 1.029 196.520 18.006
21 7 150 1.157 204.800 19.695
22 6 134 1.146 211.340 20.052
23 9 191 1.556 262.540 26.968
24 8 174 1.401 257.130 23.951
25 10 224 1.789 312.660 31.306
26 6 120 945 169.800 16.536
27 4 83 667 114.600 11.672
TOTAL 60 1 279 10.304 1.841.470 178.931
Tabel 2.2

Figura 2.1

Reprezentarea grafică a repartiţiei vânzătorilor după vârstă se ilustrează prin


poligonul frecvenţelor figura 2.1 şi prin curba cumulativă a frecvenţelor figura 2.2.pentru

4
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
constituirea careia a fost necesar calculul in prealabil al frecventelor cumulate crescator si
descrescator determinate in tabelul 2.3.

Vârsta Frecventa Frecvente cumulate


(ani) crescator descrescator
19 4 4 60
20 6 10 56
21 7 17 50
22 6 23 43
23 9 32 37
24 8 40 28
25 10 50 20
26 6 56 10
27 4 60 4
Total 60
Tabel 2.3

Figura 2.2

2B. Gruparea pe intervale egale a vânzătorilor după zilele lucrate


a) Amplitudinea variaţiei Axa = Xmax – Xmin = 24 – 17 = 7
Se obţine o distribuţie formată din 8 variante.

Zile Nr. Ore Valori centralizate pentru

5
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
lucrate Vânzatori lucrate Valoarea desfacerilor Fondul de salariu
lunare (zece mii lei) lunar (mii lei)

17 4 545 92 820 9 536


18 6 905 157 500 15 837
19 5 791 144 780 13 841
20 1 163 26 400 2 852
21 11 1 842 314 280 31 972
22 10 1 743 314 160 30 500
23 15 2 719 501 490 47 018
24 8 1 596 290 040 27 375
Total 60 10 304 1 841 470 178 931
Tabelul 2.4
Reprezentarea grafică a repartiţiei vânzătorilor după numarul zilelor lucrate se
ilustrează prin poligonul frecvenţelor figura 2.3 şi prin curba cumulativă a frecvenţelor figura
2.4 pentru constituirea careia a fost necesar calculul in prealabil al frecventelor cumulate
crescator si descrescator determinate in tabelul 2.5.

º Figura 2.3
Repartiţia vânzătorilor după numărul zilelor lucrate

Zile Nr. Frecvente cumulate


lucrate vânzatori crescator descrescator
17 4 4 60
18 6 10 56
19 5 15 50
20 1 16 45
21 11 27 44
22 10 37 33
23 15 52 23
24 8 60 8
Total 60
Tabelul 2.5

6
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Figura 2.4

2C. Gruparea pe intervale egale a vânzătorilor după ore lucrate


a) Amplitudinea variaţiei Axa = Xmax -Xmin = 211 – 135 = 76
b) Nr. de grupe r = 8
c) Mărimea intervalului h = 76/8 = 9.5 = 10

Repartiţia vânzătorilor după numărul de ore lucrate

Grupe de Nr. Valori centralizate pentru:


vanzatori dupa vanzatori Zile Valoarea Fondul de
nr. ore lucrate lucrate desfacerilor salariu
lunare (zece mii lei) lunar (mii lei)
135-145 6 104 142.860 14.488
145-155 6 116 161.480 15.714
155-165 6 120 173.100 16.816
165-175 13 272 391.780 38.482
175-185 20 456 647.280 62.481
185-195 4 91 134.890 12.665
195-205 1 24 38.400 3.517
205-215 4 96 151.680 14.768
Total 60 1.279 1.841.470 178.931
Nota: Limita superioară este inclusă în interval. Tabelul 2.6

Reprezentarea grafică a repartiţiei vânzătorilor după numărul de ore lucrate se ilustrează prin
poligonul frecvenţelor figura 2.5 şi prin curba cumulativă a frecvenţelor figura 2.6 pentru
constituirea careia a fost necesar calculul in prealabil al frecventelor cumulate crescator si
descrescator determinate in tabelul 2.7.

7
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Figura 2.6

Grupe de vânzători Frecvenţa Frecvenţe cumulate


după nr.ore lucrate crescător descrescăto
r
135-145 6 6 60
145-155 6 12 54
155-165 6 18 48
165-175 13 31 42
175-185 20 51 29
185-195 4 55 9
195-205 1 56 5
205-215 4 60 4
Total 60

Tabelul 2.7

Figura 2.6
2D. Gruparea pe intervale egale a vânzătorilor după valoarea desfacerilor lunare (zece mii lei)
a) Amplitudinea variaţiei Axa = Xmax -Xmin = 38 400-22 100 =16 300
b) Nr. de grupe r = 8
c) mărimea intervalului h =16 300/8 = 2 037.5 = 2038
8
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Repartiţia vânzătorilor după valoarea desfacerii lunare (zece mii lei)

Grupe de Nr. Valori centralizate pentru:


vânzători după vânzători Zile Ore Fondul de salariu
valoarea desfacerii lucrate lucrate lunar (mii lei)
22100-24138 7 132 1 021 17 605
24138-26176 2 37 332 5 810
26176-28214 9 183 1 490 26 074
28214-30252 10 203 1 629 28 505
30252-32290 11 237 1 918 33 562
32290-34328 6 137 1 079 18 329
34328-36366 6 138 1 074 18 795
36366-38404 9 212 1 761 30 251
TOTAL 60 1 279 10 304 178 931
Tabelul 2.8

Figura 2.7

Reprezentarea grafică a repartiţiei vânzătorilor după valoarea desfaceri lunare se ilustrează


histograma, prin poligonl frecvenţelor figura 2.7şi prin curba cumulativă a frecvenţelor figura 2.8
pentru constituirea careia a fost necesar calculul in prealabil al frecventelor cumulate crescator si
descrescator, determinate in tabelul 2.9

9
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
Grupe de vânzători Frecvenţa Frecvenţe cumulate
după valoarea desfacerii crescător descrescător
22100-24138 7 7 60
24138-26176 2 9 53
26176-28214 9 18 51
28214-30252 10 28 42
30252-32290 11 39 32
32290-34328 6 45 21
34328-36366 6 51 15
36366-38404 9 60 9
Total 60
Tabelul 2.9

Figura 2.8
2E. Gruparea pe intervale egale a vânzătorilor după salariul net lunar (mii lei)
a) Amplitudinea variaţiei Axa = Xmax -Xmin = 3692 -2362 = 1330
b) Nr. de grupe r = 8
c) mărimea intervalului h = 1330/8 = 166.25 = 167
Repartiţia vânzătorilor în funcţie de salariul net lunar (mii lei)
Valori centralizate pentru:
Grupe de Nr. Zile Ore Valoarea desfacerii
vanzatori dupa vanzatori lucrate lucrate lunare
salariul net lunar (zece mii lei)
(mii lei)

2362-2529 6 104 828 142.860


2529-2696 6 116 898 161.480
2696-2863 6 122 970 166.220
2863-3030 16 343 2.774 509.420
3030-3197 14 313 2.490 466.440
3197-3364 6 138 1.106 173.920
3364-3531 2 47 394 69.450
3531-3698 4 96 844 151.680
Total 60 1.279 10.304 1.841.470
Tabel 2.10

10
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Figura 2.9
Reprezentarea grafică a repartiţiei vânzătorilor după salariul net lunar, se ilustreză prin
histograma, poligonul frecvenţelor figura 2.9 şi curba cumulativă a frecvenţelor figura 2.10 pentru
constituirea careia s-a calculat frecventele cumulate crescator si descrescato,r determinate in tabelul
2.11.

Frecvente cumulate
Grupe de vanzatori Frecventa
dupa salariul net crescator descrescator
2362-2529 6 6 60
2529-2696 6 12 54
2696-2863 6 18 48
2863-3030 16 34 42
3030-3197 14 48 26
3197-3364 6 54 12
3364-3531 2 56 6
3531-3698 4 60 4
TOTAL 60
Tabelul 2.11

Figura 2.10
Gruparea pe intervale egale permite structurarea colectivităţii pe grupe cât mai omogene, iar
gruparea statistică este cea mai semnificativă modalitate a sistemetizării datelor după o caracteristică
numerică sau nominativă.
11
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
Sistematizarea datelor printr-o grupare pe intervale egale răspunde necesităţii de
sistematizare şi omogenizare a datelor unei observaţii statistice de masă şi a caracterizării
independente a fiecărei variabile din propria observare.

2.2 GRUPAREA PE INTERVALE DE VARIAŢIE NEEGALE

Pentru analiza structurii colectivităţii pe grupe tipice se foloseşte gruparea pe intervale


neegale.
Gruparea pe intervale neegale presupune regruparea intervalelor egale.
Un prim principiu al grupării pe intervale neegale este trecerea de la variaţia lineară
(interval de mărime constantă) la variaţia neuniformă a unor intervale de grupare din ce în ce mai
mari.
Un alt principiu de grupare are în vedere separarea unităţilor pe trei grupe: mici, mijlocii şi
mari.
2.2.A Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după vârstă
n

 xi 1388
Nivelul mediu x i 1
  23.13
n 60

Grupe de Valori centralizate pentru:


vânz. Zile Ore Valoarea Fondul de
Nr.
după
vânz. lucrate lucrate desfacerii salariu
Calificativul
vârstă (zece mii (mii lei)
(ani) lei)
19 – 22 17 353 2 800 513 400 48 446 Cei mai tineri
22 – 24 23 499 4 103 731 010 70 971 Tineri
24 – 27 20 427 3 401 597 060 59 514 Mai puţin tineri
Total 60 1 279 10 304 1 841 470 178 931 -

Tabel 2.12
Marimea Coeficientul de reducere Frecventele
Intervalului a frecventelor Reduse
Grupe de (hi)
vânz. Nr.
după vânz.
Hi nri ni
vârstă (ni) Ki 
(ani) min(hi ) ki

19 – 22 17 3 1.5 17/1.5 = 11.3


22 – 24 23 2 1 23/1 = 23
24 – 27 20 3 1.5 20/1.5 = 13.3
Tabel 2.13

12
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Figura 2.11

2.2.B. Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după zilele lucrate


n

Nivelul mediu x i
1279
x i 1
  21.31
n 60

Grupe de Valori centralizate pentru:


vânzători Nr. Ore Valoarea Fondul de Calificativul
după zile vânz. lucrate desfacerii salariu lunar
lucrate (zece mii lei) (mii lei)
17 – 20 15 2 241 395 100 39 214 Mediu
20 – 22 12 2 005 340 680 34 824 Minim
22 - 24 33 6 058 1 105 690 104 893 Maxim
Total 60 10 304 1 841 470 178 931 -
Tabel 2.14

Marimea Coeficientul de reducere Frecventele


Intervalului a frecventelor Reduse
Grupe de (hi)
vânzători Nr.
după zile vânz.
Hi nri ni
lucrate (ni) Ki 
min(hi ) ki

17 - 20 15 3 1.5 15/1.5 = 10
20 – 22 12 2 1 12/1 = 12
22 - 24 33 2 1 33/1 = 33
Tabel 2.15

13
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

FIGURA 2.12
2.2.C. Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după orele lucrate
n

Nivelul mediu x i
10304
x i 1
  171.73
n 60

Grupe de Valori centralizate pentru:


vânzători Zile Valoarea Fondul de Calificativ
Nr. vânz
după nr. ore lucrate desfacerii salariu lunar
Lucrate (zece mii lei) (mii lei)
135 -155 12 220 304 340 30 202 Media
155– 185 39 848 1 212 160 117 779 Maxim
185 – 215 9 211 324 970 30 950 Minimum
Total 60 1 279 1 841 470 178 931
Tabel 2.16
Notă: Limita superioară inclusă în interval

Marimea Coeficientul de reducere Frecventele


Intervalului a frecventelor Reduse
Grupe de (hi)
vânzători Nr.
după nr. vânz.
Hi nri ni
ore (ni) Ki  ki
lucrate min(hi )

135 -155 12 20 1 13/1 = 13


155 – 185 39 30 1.5 39/1.5 = 26
185 - 215 9
30 1.5 9/1.5 = 6
Table 2.17

14
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Figura 2.13

2.2.D. Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după valoarea desfacerii


n

Nivelul mediu x i
11841470
x i 1
  30.691.16 zece mii lei / vânz.
n 60

Grupe de Valori centralizate pentru:


vânzători după Nr. Zile Ore Fondul de Calificativ
valoarea desfacerii vânz. lucrate lucrate salariu lunar
(zece mii lei) (mii lei)
22100 – 26175 9 169 1 353 23 415 Mică
26175 – 30250 19 386 3 119 54 579 Medie
30250 - 38400 32 724 5 832 100 937 Mare
Total 60 1 279 10 304 178 931
Notă: Limita superioară inclusă în interval Tabel 2.18

Marimea Coeficientul de Frecventele


Intervalului reduc Reduse
(hi) ere
Grupe de vânzători a frecventelor
Nr.
după valoarea nri ni
vânz.
desfacerii ki
(ni)
(zece mii lei) Hi
Ki 
min(hi )

22100 – 26175 9 4075 1 9/1 = 9


26175 – 30250 19 4075 1 19/1 = 19
30250 - 38400 32
8150 2 32/2 = 16
Tabel 2.19
15
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Figura 2.14

2.2.E. Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după salariu net


n

Nivelul mediu x i
178931
x i 1
.  2982.18miilei
n 60

Grupe de Valori centralizate pentru:


vânzători după Nr. Zile Ore Valoarea Calificativ
salariul net lunar vânz lucrate lucrate desfacerii
(mii lei) (zece mii lei)
2362 – 2852 18 342 2 696 470 560 Mic
2852 – 3342 36 794 6 370 1 149 780 Mediu
3342 -3692 6 143 1238 221 130 Mare
Total 60 1 272 10 304 1 841 470
Notă: Limita superioară inclusă în interval Tabel 2.19

16
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
Coeficientul de Frecventele
Marimea reducere Reduse
Grupe de Intervalului a frecventelor
vânzători după Nr. (hi) nri ni
salariul net vânz. ki
lunar (ni) Ki  Hi
(mii lei) min(hi )

2362 – 2852 18 490 1.5 18/1.5 = 12


2852 – 3342 36 490 1.5 36/1.5 = 24
3342 -3692 6
350 1 6/1 = 6
Tabel 2.20

Figura 2.15

2.2.F. Gruparea vânzătorilor după sex (gruparea după o variabilă calitativă)

Valoarea Fond salariu net


Grupe Vârsta Zile
Nr. vânz Ore lucrate desfacerii lunar
după sex (ani) lucrate
(zece mii lei) (mii lei)
F 34 792 720 5 717 1 049 930 98 666
M 26 596 559 4 587 791 540 80 265
Total 60 1 388 1 279 10 304 1 841 470 178 931
Pentru reprezentarea grafică s-a folosit diagrama de structură Tabel 2.21
Structura pe sexe se determină conform relaţiei:
ni 26
34 ni (%).  k  100  x100  43.33%barbati
*
ni
ni (%).  k  100  .100  56.66% femei
*
60
60  ni
n
i 1
i i 1

17
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Figura 2.16

2.2.G. Gruparea combinată a vânzătorilor după ore lucrate şi salarii

Grupe de Subgrupe de vânzători după salariul net (mii lei)


vânzători
2362-2528

2528-2694

2694-2860

2860-3026

3026-3192

3192-3358

3358-3524

3524-3692
după ore
lucrate Total
2

3
135-145 6 6
145-155 6 6
155-165 6 6
165-175 13 13
175-185 17 3 20
185-195 3 1 4
195-205 1 1
205-215 4 4
Total 6 6 6 13 17 6 2 4 60
Tabel 2.22
Distribuţiile bidimensionale cu frecvenţe se reprezintă grafic prin diagrama norului de puncte
(corelogramă) ;

Repartiţia vânzătorilor după orele lucrate şi salariu lunar

3692

3517

3377

3220

3062

2887

2642
18
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

2485

2362

135 145 155 165 175 185 195 205 215

Ore
Figura 2.17

3. CALCULUL MĂRIMILOR RELATIVE DE STRUCTURĂ

Din cele 5 mărimi relative întâlnite în statistică, în proiectul de faţă se pot determina trei:

3.1. Mărimile relative de structură se obţin ca raport între parte şi întreg. Forma cea mai
obişnuita de exprimare a mărimilor relative de structură este cea a procentelor care arată câte unităţii
din indicatorul raportat revin la 100 unităţi ale indicatorului bază de raportare. Se pot calcula atât pe
baza frecvenţelor absolute şi în acest caz au sens de frecvenţe relative ( ni* )
ni
ni (%)   100
*
k

n
i 1
i

cât şi pe baza valorilor centralizate privind : vârsta, zilele lucrate, orele lucrate, volumul
desfacerilor şi salariul net, obţinându-se în acest caz ponderea sau greutatea specifică ( g i ) a unei
n
valori ( xi ) în totalul valorilor colectivităţii (  xi ):
i 1
x
i
g i (%)   100
n
 x i
i 1

3.2. Mărimile relative de coordonare se obţin ca raport între două grupe sau între două
colectivităţi ce coexistă în spaţiu.
Pentru o colectivitate împărţită în două grupe pentru care nivelul pe grupe al variabilei
studiate este xA şi xB :
xA xB
K A/ B  sau KB/ A 
xB xA
Dacă sunt mai multe grupe, se alege una ca bază de comparaţie şi se raportează, pe rând,
fiecare grupă la baza aleasă.

3.3. Mărimile relative de intensitate se obţin prin raportarea a doi indicatori cu conţinut
diferit dar între care există o relaţie de interdependenţă.

 la nivel parţial: xi 
yi
; la nivelul ansamblului: x 
 yi
zi  zi

3.A Calculul mărimilor relative pe baza repartiţiei vânzătorilor după vârstă

Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore), a valorii desfacerii, a fondului de salarii şi a
structurii acestora în funcţie de vârstă

19
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
Mărimi relative de structură %
Intervalul Frecvenţe gi
Calificativul
de variaţie relative Zile Ore Val. desf Fond salariu
al vârstei n i* luc lu
r cr
19 – 22 Cei mai tineri 28.3 27.6 27.2 27.9 27.1
22 – 24 Tineri 38.3 39.00 39.8 39.7 39.7
Mai puţin
24 - 27 33.4 33.4 33.0 32.4 33.2
tineri
Total - 100% 100% 100% 100% 100%
Tabel 2.23
Interpretare:
Vanzatorii cei mai tineri reprezinta 28.2% din totalul angajatilor, lucreaza 27.6% si
respectiv27.2% din totalul zilelor si orelor si realizeaza 27.9% din valoarea desfacerilor pentru care
primesc 27.1% din fondul de salarii.
Vanzatorii tineri reprezinta 38.3% din totalul angajatilor, lucreaza 39% si respective 39.8%
din totalul zilelor si orelor si realizeaza 39.7% din valoarea desfacerilor pentru care primesc 39.7%
din fondul de salarii.
Vanzatorii mai putin tineri reprezinta 33.4% din totalul angajatilor, lucreaza 33.4% si
respectiv33% din totalul zilelor si orelor si realizeaza 32.4% din valoarea desfacerilor pentru care
primesc 33.2% din fondul de salarii.
Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore), a valorii desfacerii şi a fondului de salarii şi a
raportuluiacestora faţă de grupa celor mai tineri, în funcţie de vârstă
Intervalul Valori centralizate pentru: Mărimile relative de coordonare
Nr.
de
vânz. Zile Ore Val. desf. Fond Nr. vz Zile Ore Val Fond
variaţie al lucr. lucr. zi salariu ni/n1 lucr lucr desf sal
ni
vârstei xi yi si xi/x1 yi/y1 zi/z1 si/s1
19 -22 17 353 2 800 513 400 48 446 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
22 – 24 23 499 4 103 731 010 70 971 1.35 1.41 1.46 1.42 1.46
24 – 27 20 427 3 401 597 060 59 514 1.18 1.20 1.21 1.16 1.23
Total 60 1 279 10 304 1 841 470 178 931 - - - - -
Tabel 2.24
Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore), a valorii desfacerii şi a fondului de salarii pe total
şi în medie pe un vânzător în funcţie de vârstă salariatului.

Intervalul Valori centralizate pentru: Mărimile relative de intensitate


Nr.
de
vânz. Zile Ore Val. Fond Zile lucr Ore lucr Val desf Fond
variaţie al lucr. lucr. desf. salariu xi/ni yi/n1 zi/n1 salariu
ni
vârstei xi yi zi si si/n1
19 – 22 17 353 2 800 513 400 48 446 21 165 30 200 2 850
22 – 24 23 499 4 103 731 010 70 971 22 178 31 783 3 086
24 – 27 20 427 3 401 597 060 59 514 21 170 29 853 2 976
Total 60 1 279 10 304 1 841 470 178 931 21 171 30 612 2 970

20
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
Tabel 2.25
Notă: În cazul dat mărimile relative de intensitate au caracter de medie, prin urmare toate
valorile obţinute sunt valori medii atât la nivel de grupă cât şi pe total.
3.D Calculul mărimilor relative pe baza repartiţiei vânzătorilor după valoarea desfacerii
Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore) a fondului de salarii şi a structurii acestora în
funcţie de valoarea desfacerii;
Mărimi relative de structură %
Interval de
Frecvenţe gi
variaţie a valorii Calificativ
relative Zile lucr Ore lucr Fond salariu
desfacerii
n i*
22 100- 26 175 Mică 15.0 13.2 13.1 13.0
26 175-30 250 Medie 31.7 30.2 30.3 30.5
30 250-38 400 Mare 53.3 56.6 56.6 56.5
Total 100% 100% 100% 100%
Tabel 2.26
Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore), a fondului de salarii şi a raportului acestora faţă de
prima grupa , în funcţie de valoarea desfacerii;

Valori centralizate Mărimile relative de coordonare


Interval de Nr.
variaţie a valorii vânz Zile Ore Fond Nr. vz Zile Ore Fond sal.
desfacerii ni lucr. lucr. salariu ni/n1 lucr lucr zi/z1
xi yi zi xi/x1 yi/y1
22 100- 26 175 9 169 1 353 23 415 1.0 1.0 1.0 1.0
26 175-30 250 19 386 3 119 54 579 2.1 2.3 2.3 2.3
30 250-38 400 32 724 5 832 100 937 3.5 4.3 4.3 4.3
Total 60 1 279 10 304 178 931 - - - -
Tabel 2.27
Repartiţia timpului lucrat (în zile şi ore), a fondului de salarii pe total şi în medie pe un
vânzător în funcţie de valoarea desfacerii;

Valori centralizate pentru: Mărimi relative de intensitate


Interval de Nr.
Zile Ore Fond Zile Ore Fond sal.
variaţie a valorii vânz
lucr. lucr. salariu lucr lucr zi/n1
desfacerii ni
xi yi zi xi/ni yi/n1
22 100- 26 175 9 169 1 353 23 415 19 150 2 602
26 175-30 250 19 386 3 119 54 579 20 164 2 873
30 250-38 400 32 724 5 832 100 937 23 182 3 154
Total 60 1 279 10 304 178 931 20 165 2876
Tabel 2.28
Se va proceda la fel şi la repartiţia vânzătorilor după: numărul de zile; numărul de ore
şi salariul net lunar;

4. CARACTERIZAREA STATISTICĂ A REPARTIŢIILOR OBŢINUTE

Caracterizarea statistică în cazul dat se referă la determinarea:


a) Indicatorilor tendinţei centrale:
21
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
 Media aritmetică
k

x n i i
1388
x i 1
k
  23.13ani / vanzator
60
n
i 1
i

 Modul (modulul, dominanta)


1
Mo  x0  h 
1   2
 Mediana (Me)
k

n i 1 m 1
i 1
  ni
2
Me  x0  h  i 1

nm

b) Indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei:


 Abaterea medie liniară (d ) :
k

x i  x ni
d  i 1
k

n
i 1
i

 Dispersia  2
k

 (x i  x ) 2 ni
2  i 1
k

n i 1
i

 Abaterea medie pătratică 


  2

 Coeficientul de variaţie (v):


d 
v   100 respectiv v  100
x x
 Coeficientul de asimetrie
x  Mo 3( x  Me)
C as  sau C as 
 

4. A. Repartiţia vânzătorilor după vârstă

Frecvenţe
Vârsta Nr.
xini cumulate x i  x ni  xi  x  ni
2

(ani) vânzători
crescător
19 4 76 4 4.86 68.22
20 6 120 10 18.78 58.78
21 7 147 17 14.91 31.75
22 6 132 23 6.78 7.66
22
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
23 9 207 32 1.17 0.15
24 8 192 40 6.96 6.05
25 10 250 50 18.7 34.97
26 6 156 56 17.22 49.42
27 4 108 60 15.48 59.90
TOTAL 60 1 388 - 104.86 316.9
Tabel 2.29

a) Calculul indicatorilor tendinţei centrale:


 Media aritmetică
k

x n i i
1388
x  i 1k   23.13ani / vanzator
60
n
i 1
i

 Modul (modulul, dominanta)


Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecvenţa maximă
Mo  25ani / vânz
 Mediana (Me)
k

locul medianei: n
i 1
i 1
60  1
U ( Me)    30,5
2 2
Me  30.5 ani / vânz
Variabila 24 ani este prima a carei frecventa cumulata crescator este mai mare de
30.5.

Me = 24 ani/vanz

b) Calculul indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei

 Abaterea medie liniară (d ) :


k

x
i 1
i  x ni
104.86
d k
  1.75ani / vanz
60
n
i 1
i

 Dispersia  2
k

 (x i  x ) 2 ni
316.9
2  i 1
k
  5.28ani / vanzator
60
n i 1
i

 Abaterea medie pătratică 


   2
 5.28  2.3 ani / vânz.
 Coeficientul de variaţie (v):
23
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
d 1.75  2.3
v   100  x100  7.56% v  100  x100  9.95%
x 23.13 x 23.13
v` şi v < 35% - seria este omogenă şi media este reprezentativă pentru serie
 Coeficientul de asimetrie

x  Mo 23.13  25 3( x  Me) 3(23.13  24)


C as    0.81  
C as   1.31
 2 .3  1.98

Rezultă asimetrie

4. B. Repartiţia vânzătorilor după zilele lucrate

Zile lucrate Nr. vânz Frecvenţe


xini cumulate x i  x ni  xi  x  ni
2

crescător
17 4 68 4 17.24 74.30
18 6 108 10 19.86 65.73
19 5 95 15 11.55 26.68
20 1 20 16 1.31 1.72
21 11 231 27 3.41 1.05
22 10 220 37 6.9 4.76
23 15 345 52 25.35 42.84
24 8 192 60 21.52 57.89
Total 60 1 279 - 107.14 274.97
Tabel 2.30

a) Calculul indicatorilor tendinţei centrale:

 Media aritmetică
k

x n i i
1279
x i 1
k
  21.31zile / vanzator
60
n
i 1
i

 Modul (modulul, dominanta)


Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecvenţa maximă
Mo  23 zile/vinzator
24
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
 Mediana (Me)
k

locul medianei: n
60  1
i 1
i 1
U ( Me)   30,5 
2 2
Valoarea 22 este prima a cărei frecvenţă cumulată crescător este mai mare de 30,5

Me  22 zile/vanzator
b) Calculul indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei

x i  x ni
107.14
 Abaterea medie liniară (d ) : d i 1
k

60
 1.78 zile / vanz
n
i 1
i

 (x i  x ) 2 ni
274.97
 Dispersia  2 2  i 1
k
  4.58
60
n i 1
i

 Abaterea medie pătratică 


   2
 4.58  2.14 zile / vanzator

 Coeficientul de variaţie (v):


 2.14 d 1.78
v  100  x100  3.56% v   100  x100  8.35%
x 60 x 21.31
v` şi v < 35% - seria este omogenă şi media este reprezentativă pentru serie
 Coeficientul de asimetrie
x  Mo 21.31  23 3( x  Me) 3(23.13  22)
C as    0.79  
C as   0.57
 2.14  1.98
Rezultă asimetrie moderată

4.C. Repartiţia vânzătorilor după orele lucrate

Grupe de Nr, Centrul


Frecvenţe
vânzători Vânz, intervalului
xini cumulate x i  x ni  xi  x  ni
2

după ore xi
crescător
lucrate
135-145 6 140 840 6 190.98 6078.89
145-155 6 150 900 12 130.98 2859.29
155-165 6 160 960 18 70.98 839.69
165-175 13 170 2 210 31 23.79 43.53
175-185 20 180 3 600 51 163.4 1334.98
185-195 4 190 760 55 72.68 1320.59
195-205 1 200 200 56 28.17 793.55
205-215 4 210 840 60 152.68 5827.80
Total 60 - 10 310 833.66 19 098.32
25
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
Tabel 2.31
c) Calculul indicatorilor tendinţei centrale:
 Media aritmetică
k

x n i i
10310
x i 1
k
  171.83ore / vanzator  Modul (modulul, dominanta)
60
n
i 1
i
Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu
frecvenţa maximă

1 (20  13) 70 4025  70
Mo  x0  h  175  10  175    178  180ore / vanz
1   2 (20  13)  (20  4) 23 23

 Mediana (Me)
k

locul medianei: 60  1
n
i 1
i 1
U ( Me) 
 30,5 
2 2
Deci intervalul 165-175 este primul interval a cărui frecvenţă cumulată crescător este mai
mare de 30,5
k

n i 1 m 1
i 1
  ni
2 i 1 30.5  18
Me  x 0  h   165  10  174.61ore / vanzator
nm 13

d) Calculul indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei


k

x
i 1
i  x ni
833.66
Abaterea medie liniară (d ) : d k
  13.89ore / vanz
60
n
i 1
i

 (x i  x ) 2 ni
19098.32
Dispersia  2 2  i 1
k
  318.30
60
n
i 1
i

 Abaterea medie pătratică 


   2
 318.30  17.84ore / vanzator .
 Coeficientul de variaţie (v):
 17.84 d 13.89
v  100  x100  10.38% v   100  x100  8.08%
x 171.83 x 171.83
v` şi v < 35% - seria este omogenă şi media este reprezentativă pentru serie
 Coeficientul de asimetrie
x  Mo 171.83  178
C as    0.35
 17.84
3( x  Me) 3(171.83  174.61)
 
C as   0.46
 17.84
Rezultă asimetrie
26
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

4. D. Repartiţia vânzătorilor după valoarea desfacerii (zece mii lei)

Grupe de Nr. Centrul


vânzători vânz interva-lului
Frec. cumul
după valoarea xi xini x i  x ni  xi  x  ni
2

crescător
desfacerii
( zece mii lei)
22100-24138 7 23 119 161 833 7 53 021.9 401.617.714,3
24138-26176 2 25 157 50 314 9 11 073.1 61.306.993,2
26176-28214 9 27 195 244 755 18 31 487.0 110.159.298,7
28214-30252 10 29 233 292 330 28 14 605.6 21.332.355,1
30252-32290 11 31 271 343 981 39 6 351.8 3.667.806,5
32290-34328 6 33 309 199 854 45 15 692.6 41.043.158.0
34328-36366 6 35 347 212 082 51 27 920.6 129.927.023.0
36366-38404 9 37 385 336 465 60 60 223.0 402.978.323.0
TOTAL 60 1 841 614 - 220 375.6 1.172.032.672,7
Tabel 2.32
e) Calculul indicatorilor tendinţei centrale:
 Media aritmetică
k

x n i i
1841614
x i 1
k
  30.693.56 zecemiilei / vanzator
60
n
i 1
i

 Modul (modulul, dominanta)


Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecvenţa maximă
1 10  9
Mo  x0  h  28214  2038  30252 zecemiilei / vanzator
1   2 (10  9)  (10  11)
 Mediana (Me)
k

locul medianei: n
i 1
i 1
60  1
U ( Me)    30,5
2 2

27
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
k

n i 1 m 1
i 1
  ni
2 i 1 30.5  28
Me  x 0  h   30252  2038  30712.9 zecemiilei / vanzator
nm 11

f) Calculul indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei


g) Abaterea medie liniară (d ) :
k

x
i 1
i  x ni
220375.6
d k
  3671.26 zecemiilei / vanzator
60
n
i 1
i

 (x i  x ) 2 ni
1172032672 .7
 Dispersia  2 2  i 1
k
  19533877.88
60
n
i 1
i

 Abaterea medie pătratică 

   2  19533877..88  4419.7 zecemiilei / vanzator

Coeficientul de variaţie (v):


d 3671.26
v   100  x100  11 .96%
x 30693.56
 4419.7
v  100  x100  14.4%
x 30693.56

v` şi v < 35% - seria este omogenă şi media este reprezentativă pentru serie

 Coeficientul de asimetrie

x  Mo 30693.56  30252
C as    0.10
 4419.7
3( x  Me) 3(30693.56  30712.9)
 
C as   0.02
 4419.7
Rezultă asimetrie moderata.

4. E. Repartiţia vânzătorilor după salariu net (mii lei)

Grupe de Nr, Centrul Frecve


vânzători vânz. intervalului nţe
după salariul xi cumula
net lunar
xini
te
x i  x ni  x i  x  2 ni
(mii lei) crescăt
or

28
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
2362-2529 6 2.445,50 14.673,00 6 -3.206,40 1.713.500,16
2529-2696 6 2.612,50 15.675,00 12 -2.204,40 809.896,56
2696-2863 6 2.779,50 16.677,00 18 -1.202,40 240.960,96
2863-3030 16 2.946,50 47.144,00 34 -534,40 17.848,96
3030-3197 14 3.113,50 43.589,00 48 1.870,40 249.885,44
3197-3364 6 3.280,50 19.683,00 54 1.803,60 542.162,16
3364-3531 2 3.447,50 6.895,00 56 935,20 437.299,52
3531-3698 4 3.614,50 14.458,00 60 2.538,40 1.610.868,64
Total 60 178.794,00 14 295 .2 5.622.422,40
Tabel 2.33
a) Calculul indicatorilor tendinţei centrale:

 Media aritmetică
k

x n i i
178794
x i 1
k
.  2979.9miilei / vanzator
60
n
i 1
i

 Modul
Locul Mo - intervalul cu frecvenţa maximă (
1
Mo  x0  h 
1   2
 Mediana (Me)
k

locul medianei: n
i 1
i 1
60  1
U ( Me)   30,5
2 2
prin urmare intervalul ) este primul interval a cărei frecvenţă cumulată crescător este mai
mare de 30,5
k

n 1 i m 1
i 1
  ni
2
Me  x0  h  . i 1

nm
b) Calculul indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei
 Abaterea medie liniară (d ) :
k

x x i ni
d  i 1
k

n
i 1
i

Dispersia  2
k

(x  x) n i
2
i
 
2 i 1
k

n
i 1
i

 Abaterea medie pătratică 


   . 2

29
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
 Coeficientul de variaţie (v):
d
v   100  %
x

v  100 
x
v` şi v < 35% - seria este omogenă şi media este reprezentativă pentru serie
 Coeficientul de asimetrie
x  Mo
Cas  

3( x  Me)
 
Cas 

Rezultă asimetrie negativă moderată

Pentru interpretarea rezultatelor se vor trece indicatorii obţinuţi într-un tabel sintetic.
Indicatorii tendinţei centrale, de variaţie totală şi de asimetrie pentru variabilele înregistrate
în eşantion

Variabilele înregistrate
Denumirea
Vârsta Zile Ore Valoarea Salariul net
indicatorului
lucrate lucrate desfacerii lunar
Media aritmetică
Modul
Mediana
Abaterea medie liniară
Abaterea medie
pătratică
Dispersia
Coeficientul de d

variaţie % după: 
Coeficientul de Mo
asimetrie după Me

30
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

5. APLICAREA REGULII DE ADUNARE A DISPERSIILOR ŞI VERIFICAREA


GRADULUI DE SEMNIFICAŢIE A FACTORULUI DE GRUPARE

Grupe de
vânzători Subgrupe de vânzători după salariul net (mii lei)
după ore Total
lucrate

Total

a. Mediile de grupă
m

y n
j 1
j ij

yi  m

n
j 1
ij

b. Media pe total (generală)


- pe baza mediilor de grupă
r

yn i i.
y i 1
r

n
i 1
i.

c. Dispersia de grupă sau dispersia parţială


m
 ( y j  y i ) nij
2

 i2  i 1 m
 nij
j 1

(2293,5  2363,6)  5  ( 2480,5  2363,6) 2  3


2
 21   8195,86
8

31
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
(2480,5  2542,8)2  6  (2667,5  2542,8)2  3
 22   7770,89
9
( 2854,5  2854,5) 2 11
 23  0
11
(2854,5  3018,2) 2 1  (3041,5  3018,2) 2  7
 24   3824,74
8

d. Media dispersiilor de grupă


r
  i ni .
2

 2  i 1r
 ni .
i 1

e. Dispersia dintre grupe


r

(y i  y ) 2 ni.
 y2 / x   y2 / x  i 1
r

n
i 1
i.

f. Dispersia totală
m

(y
j 1
j  y ) 2 n. j
 02   y2  m

n j 1
.j

sau regula de adunare a dispersiilor:

2
0   2  2

Pe baza regulii de adunare a dispersiilor se pot calcula alţi doi indicatori statistici cu caracter
de mărimi relative de structură, care exprimă ponderea celor două categorii de factori.

32
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
2
 Coeficientul de determinaţie ( R y )
x
 2
Ry2 / x 
 02
Ry2 / x 

 Coeficientul de nedeterminaţie după relaţia:


 y2 / r
K y2 / x  2
0
Pe baza mediilor şi a abaterilor medii pătratice, determinate pe grupe şi pe total, se pot obţine
informaţii referitoare la gradul de omogenitate al acestora cu ajutorul coeficienţilor de variaţie
corespunzători, calculaţi după relaţiile:
 Coeficientul de variaţie se calculează ca raport între abaterea medie pătratică şi media variabilei
respective şi se exprimă în procente:

vi  i  100 unde
yi
 Coeficientul de variaţie pe total

v  100 unde    02
y

Pentru interpretarea rezultatelor se vor trece indicatorii obţinuţi într-un tabel sintetic

Indicatorii tendinţei centrale şi de variaţie

Grupe de vânzători yi  i2 i vi
după ore lucrate (mii lei (mii lei /vânz) (%)
/vânz)

Total

Întrucât valoarea coeficientului de variaţie este mai mică de 35%, putem aprecia că toate cele
8 grupe de salarii nete atribuite după valoarea desfacerii sunt omogen. Dacă ierarhizăm grupele din
punct de vedere a omogenităţii dintre cele mai omogene grupe sunt grupele VI şi VII, iar cea mai
puţin omogenă este III deoarece aici coeficientul de variaţie este cel mai mare. Paralel cu aceasta
rezultă că media, ca indicator al tendinţei centrale, este semnificativă, valorile seriei gravitând în
jurul mediei grupei.

33
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
6. ESTIMAREA LIMITELOR PENTRU MEDIA COLECTIVITĂŢII TOTALE ŞI
PENTRU NIVELUL TOTALIZAT AL CARACTERISTICII

Eroarea medie de reprezentativitate:


pentru selecţie repetată:
2
 xrep 
n
pentru selecţie nerepetată:
2 N n
 xnerep  ( )
n N 1
Eroarea limită maximă admisă:
pentru selecţie repetată
 x  z   x rep
pentru selecţie repetată
 x  z   x nerep
Intervalul de încredere al mediei colectivităţii generale:
x s   x  x0  x s   x
Intervalul de încredere al nivelului totalizat al caracteristicii:
N
N ( x s   x )   xi  N ( x s   x )
i 1

6 .1. Estimări pentru repartiţia vânzătorilor după valoarea desfacerilor

Selecţie repetată Selecţie nerepetată


Eroarea medie
de
reprezentativitat
e
Eroarea limită
maximă admisă
Intervalul de
încredere al
mediei
Intervalul de
variaţie al
nivelului
totalizat
Notă: Valorile necesare (media ( x ) şi dispersia (  2 )) sunt la punctul 4.D

6 .2. Estimări pentru repartiţia vânzătorilor după salariul net lunar

Selecţie repetată Selecţie nerepetată


Eroarea medie
de
reprezentativitat
e
Eroarea limită
34
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
maximă admisă
Intervalul de
încredere al
mediei
Intervalul de
variaţie al
nivelului
totalizat
Notă: Valorile necesare (media ( x ) şi dispersia (  2 )) sunt la punctul 4.E

7. ANALIZA CORELAŢIEI DINTRE VALOAREA DESFACERII ŞI SALARIU

7.1 Corelaţia liniară simplă (date negrupate)

Se aplică pentru primele 10 unităţi din eşantion, privind numărul de ore lucrate (x i) şi salariul net
lunar (yi ) - mii lei. Seria se va ordona crescător după numărul de ore lucrate (x i) menţinându-se
salariul net lunar (yi ) corespunzător.
Dintre metodele simple de cercetare a legaturilor statistice recurgem la :

A) Metoda seriilor paralele interdependente

Salariul net lunar


Ore lucrate
Nr. crt (mii lei)
(xi)
(yi)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Concluzie: Valorile xi fiind ordonate crescător se poate observa că şi valorile yi cresc în cea mai
mare parte, ceea ce sugerează o legătură directă.

B) Metoda grafică este o altă cale de a stabili legătura dintre fenomene.


Pentru a obţine graficul de corelaţie, denumit şi corelograma, valorile caracteristicii factoriale
(xi) sau intervalele acesteia se trec pe abscisa, iar pe ordonate valorile caracteristicii rezultative (y i)
sau intervalele respective. Fiecare unitate observată a celor două caracteristici se reprezintă grafic
printr-un punct.

35
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice

Graficul de asemenea confirmă o legătură directă de formă liniară.


Metoda grafica este utilizată cu bune rezultate pentru alegerea funcţiei analitice care se
studiază (în cazul regresiei şi corelaţiei)
Metodele de studiere a legaturilor prezentate anterior au ca deficienţă principală faptul că
deşi permit constatarea legăturii şi caracterulul ei, nu o pot măsura printr-un indicator sintetic. Acest
inconvenient este înlăturat prin utilizarea metodei regresie.
Metoda regresiei constituie o metoda statistică analitică de cercetare a legăturii dintre
variabile cu ajutorul unor funcţii denumite funcţii de regresie.
Notând cu Y variabile dependenta şi cu x1 , x2 ... xn variabilele independente obţinem ecuaţia
de regresie y = f (x1 , x2 ... xn).
În cazul de fata am apelat la modelul de regresie unifactorială liniar considerând legătura
dintre y şi x de tipul yxi = a +bxi. Parametri ecuaţiei în acest caz se determină prin rezolvarea
următorului sistem de ecuaţii:

na  b xi   yi

a xi  b xi   xi yi
2

Dacă se foloseşte metoda determinanţilor se obţine:

y x i i

a
x y x i i
2
i

y x i i
2
  xi yi  xi
n x i n x 2
i  ( xi ) 2
x x i
2
i

n y i

b
x i x y i i

n xi y i   xi  y i
n x i
n x i2  ( xi ) 2
x i x 2
i

Datele necesare calculării celor doi parametri sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Nr x i2
xi yi xiyi Yxi=
ctr.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
36
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
10.
Total

a
b
Funcţia de regresie este:

a) Raportul de corelaţie liniară simplă se calculează cu formula:

Ry / x  1 
 ( yi  Yx ) 2
i

 ( yi  y ) 2
Nr. crt xi yi Yxi (yi - Yxi)2 (yi - y )2 y i2
1.
2.
3.
4.
5.
9.
7.
8.
9.
10.

Unde: y 
Ry / x 

Metoda coeficientului de corelaţie

Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (ry/x).

n xi yi   xi  yi
ry / x  
 n x
2
i 
 ( xi ) 2  n yi2  ( yi ) 2 

Rezultă că legătura dintre aceste două variabile este directă (r z/x>0) şi puternică. Există legătură
liniară intensă deoarece ry/x=Ry/x.
b) Calculul coeficientului de corelaţie a rangurilor

37
Aplicaţii statistice în studiul fenomenelor economice
Coeficienul de corelaţie a rangurilor propus de Spearman:
6 d i2
rs  1  3
n n
în care: di - reprezintă diferenţa între rangurile perechii de valori (xi,yi);
n - numărul de perechi de valori.
Coeficientul de corelaţie a rangurilor propus de Kendall :
2S
rk 
n  (n  1)
în care S   ( Pi  Qi )
în care: Pi - numărul rangurilor mai mari care urmează rangului curent pentru variabila dependentă;
Qi - numărul rangurilor mai mici care urmează rangului curent pentru variabila dependentă.

Calculul coeficienţilor de corelaţie a rangurilor

Nr Ranguri
xi yi di=rxi-ryi di2 Pi Qi Pi-Qi
crt rxi ryi
1.
2.
3.
4.
5.
9.
7.
8.
9.
10.

total

BIBLIOGRAFIE
1. Elena-Maria Biji, Eugenia Lilea, Mihaela Vătui, Emilia Gogu, STATISTICĂ APLICATĂ
ÎN ECONOMIE, Editura Oscar Print, 2001
2. . Elena-Maria Biji, Eugenia Lilea, Mihaela Vătui, Emilia Gogu, APLICAŢII STATISTICE
ÎN STUDIUL FENOMENELOR ECONOMICE, Editura Oscar Print, Bucureşti 2003

38