IGIENA APEI

BAJANARU MARIANA IONELIA

Patologia infectioasa si neinfetioasa,

GASTROENTERITA ,

Cantitatea mare de apa folosita in

comun de populatie ofera mari posibilitati ca inconditiile
poluarii, apa sa constitue un important factor de
imbolnavire.
Bolile produse prin apacuprind in general un mare
numar de personae, imbracand caracterul unor boli cu
extindere inmasa.In cadrul patologiei hidrice un loc
important
il ocupa patologia infectioasa. Rolul apei
intransmiterea bolilor infectioase este cunoscut de multa
vreme, chiar inainte de descoperireaagentilor infectiosi ai
diferitelor boli.
Odata cu dezvoltarea microbiologiei moderne
insa,germenii patogeni ai unui mare numar de afectiuni au
fost pusi in evidenta in apa, confirmandodata
in plus rolul apei in transmiterea acestor
boli.Bolile infectioase transmise prin apa pot imbraca sub
aspectul numarului de cazuri deimbolnavire si al modului de
aparitie
si dezvoltare, mai multe forme.Cea mai frecventa
forma de boala infectioasa de natura hidrica este epidemia.
Epidemiilehidrice prezinta o serie de caractere proprii care
le
diferentiaza de alte tipuri de epidemii sip e baza
carora se poate pune diagnosticul si aplica masurile de
combatere.Principalele caractere de epidemii hidrice sunt:-
caracterul
exploziv sau cuprinderea unui mare numar de personae
intr-un timp relativescurt;afectarea tuturor persoanelor
receptive, care consuma apa contaminate, indifferent de sex,
de varsta, de profesie etc;-suprapunerea
epidemiei pe aria de alimente cu apa a populatiei din
aceeasi sursa;aparitia epidemiei in orice anotimp, dar cu
precadere in zona
noastra climatica inanotimpul rece, datorita
supravietuirii mai indelungate a germenilor patogeni in apa
latemperature scazuta;-incetarea epidemiei, ca urmare a
masurilor luate,
tot atat de brusc a inceput; mai ramaneun
numar mic de cazuri care se gasesc in incubatie sau se
transmit prin contact, ceeea ceformeaza asa-zisa “coada a
epidemiei”.
infectioase transmise prin apa se pot imparti
in functie de factori etilogici in bacterioze, viroze si
parazitare.Patologia neinfectioasa este determinate de
compozitia chimica a apei,
fapt pentru caremai poarta denumirea de
patologie chimica de natura hidrica. Sub acest aspect se
stie ca apa areo compozitie chimica foarte variata,
continand un mare numar de elemente
chimice dizolvate.Daca la compozitia chimica
normala adaugam si substantele chimice patrunse in apa ca
urmare a poluarii, obtinem o multitudine de situatii in care
apa poate
influenta organismul uman. Din acest punc de vedere
cunoastem mai multe categorii de substante chimice care pt
actiona direct sauindirect asupra sanatatii populatiei.

Bolile care pot fi

contractate prin apa contaminata sunt o cauza majora de
mortalitate,mai ales in cazul copiilor.salubritatea
inadecvata,
epurarea incorecta a apei si
contaminarea apei cu diverse deseuri produc nenumarate
afectiuni printre care si GASTROENTERITA.
GASTROENTERITA (dezinteria,diareea) este o
afectiune rezultata in urma consumului de apa contaminata cu
diferite virusuri: rotavirus,bacterii
(e-coli,salmonella,sighella,holera) sau
protozoare (amoebia,giardia).Cel mai frecvent simptom este
debutul brusc de scaune apoase.acesta poate fi asociat
cu febra,varsaturi,dureri abdominale si
sangerare prenta in scaun(dezinteria).
gravitatea maladiei depinde de cantitatea de
germeni sau toxine ingerate ,existand forme usoare ce pot si
trecute cu vederea,dar si forme severe,care necesita
consult de specialitate si chiar internarea
pacientului in spital.Manifestarile apar ,in general intre 2
si 48 de ore dupa consumul alimentelor contaminate.

Diagnosticul de gastroenterita se
bazeaza pe simptomatologie, pe istoricul medical si pe
rezultatele testelor de sânge sau de scaun. Acestea pot
identifica virusul, bacteriile
sau parazitii care au cauzat aparitia
gastroenteritei si, în consecinta, medicul va avea astfel un
indiciu clar în vederea stabilirii tratamentului potrivit,
daca acesta este necesar.
De obicei, gastroenterita nu necesita un
tratament medical de specialitate. Scopul principal al
tratamentului este de a restabili echilibrul hidric si
electrolitic, perturbat de diaree si varsaturi, care
favorizeaza aparitia deshidratarii. De asemenea, pot fi
administrate solutii de rehidratare orala, care contin
saruri minerale si pot fi achizitionate din farmacii, fara
reteta de la medic. În cazurile severe poate fi necesara
internarea în spital si administrarea de lichide
intravenTrebuie retinut însa ca antibioticele nu au niciun
efect asupra infectiilor cauzate de un virus! Acestea se vor
administra doar daca analizele indica prezenta unei bacterii
si doar la
recomandarea medicului.
De asemenea, se recomanda consumul unor alimente
usor de digerat, care amelioreaza simptomele, precum: orez
brun, cartofi, pâine prajita, banane, sos de mere, kefir si
ceai de
ghimbir sau de menta. Trebuie evitate grasimile,
cafeina, alcoolul, sucurile de fructe si cele carbogazoase,
alimentele bogate în zahar si lactatele.
Pentru ameliorarea crampelor abdominale pot fi
aplicate comprese calde pe stomac, iar febra, durerile de
cap sau cele musculare pot fi atenuate cu ajutorul
paracetamolului.
Nu în ultimul rând, se recomanda odihna la pat, igiena
exemplara a mâinilor si izolarea la domiciliu, în special în
cazul copiilor, pentru prevenirea raspândirii infectiei.

Gastroenterita: preventie!
Gastroenterita se transmite cu
usurinta, dar pot fi luate anumite masuri care reduc riscul
de infectie, cum ar fi:
Spalarea pe mâini
dupa folosirea toaletei si înainte de a gati sau de a mânca
Evitarea
folosirii la comun a tacâmurilor si a prosoapelor, daca o
persoana din familie este infectata
Gatirea corecta a
carnii
Spalarea
fructelor si a legumelor înainte de a a fi consumate
Evitarea
consumului de apa si alimente din surse care nu prezinta
siguranta
Efectuarea
vaccinului antirotaviral la copiii mici (acesta se face la 2
luni, apoi rapel la 4 luni)
Dezinfectarea
suprafetelor potential contaminate (tocatoare, blat de
bucatarie, asternuturi etc).