Ziarul Lumina utilizează şiere de tip cookie pentru a personalizaActualitate religioasă experiența

și îmbunătăți Theologicata pe
Educaţie și Cultură
Website-ul nostru.Societate
Te Repere şi idei Filantropie   
informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai
recente modi cări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor zice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe
Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea
Acasa › Fara categorie navigării pe Website-ul
› Regionale › Moldovanostru con
› Moşii de rmi
iarnăacceptarea utilizării
sau tinereţe şierelor deşitip
fără de bătrâneţe cookie
viaţă conform
fără de moartePoliticii de Cookie. Nu uita
totuși că poți modi ca în orice moment setările acestor şiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Moşii de iarnă sau tinereţe fără de bătrâneţe şi viaţă Sinaxar

Politica de Cookie      GDPR Accept
fără de moarte

Sinaxar

A area moaştelor S nţilor Mc.

din Constantinopol (Sâmbăta
morţilor - Moşii de iarnă)
22 Feb, 2020

Evanghelia zilei

Evanghelia zilei
Moldova Galerie foto (1)

Luca 21, 8-9, 25-27, 33-36

22 Feb, 2020
Un articol de: Arhim. Mihail Daniliuc - 10 Feb, 2018

Sâmbăta de dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi este rânduită de Biserica Ortodoxă pomenirii de obşte Calendar ortodox
a tuturor moşilor şi strămoşilor noştri trecuţi din această viaţă. Trupurile lor dorm cuminţi sub brazda ţării, dar
sufletele lor Dumnezeul celor vii şi al celor morţi le-a aşezat, după 40 de zile de la despărţirea de lumea
Februarie
pământeană, în starea potrivită cu pregătirea şi lucrarea fiecăruia. Ianuarie 2020 Marti

Amintindu-ne de toţi cei din veac adormiţi din neamul nostru şi făcându-le pomenire ne arătăm, de fapt, iubirea
L M M J V S D
către Dumnezeu, manifestată prin neuitarea şi dragostea faţă de cei plecaţi dintre noi. Săvârşind parastasul lor,
          01 02
concomitent facem şi pentru noi o faptă bună: cugetăm mai stăruitor la moarte, socotită de Sfinţii Părinţi drept
„cea mai înaltă filosofie a vieţii“. 03 04 05 06 07 08 09

10 11 12 13 14 15 16
Ne vine greu să acceptăm că petrecerea noastră pământească se va sfârşi. Ba chiar unii semeni, atunci când,
17 18 19 20 21 22 23
pe căi mai mult sau mai puţin cinstite, îşi „măresc hambarele“, îşi imaginează viaţa de huzur pe care o vor
duce, ajungând să se creadă nemuritori. Dar moartea, cu arhicunoscuta-i rapacitate, seceră fără a privi la câte 24 25 26 27 28 29

bunuri a capitalizat noul client, ce ranguri deţine ori cât de puternic s-a ancorat în această lume marcată de
Vezi calendar complet »
suferinţă. Că ne place sau nu, moartea rămâne o realitate; de vom gândi la ea mai des, ne vom izbăvi de
pieirea cea veşnică, infinit mai înspăimântătoare decât cea biologică. În lumea de astăzi, însă, entuziasmată de
plăcerile şi bucuriile înşelătoare, îndemnul de a medita la plecarea pe celălalt tărâm pare ciudat: de ce mi-aş
bate capul cu sfârşitul meu, acel înfricoşat pas între timp şi veşnicie, indispunându-mă? Mai bine mănânc,
beau şi mă veselesc, ghidându-mă după cunoscutul precept hedonist „trăieşte-ţi clipa“, gândesc unii. Tocmai
de aceea astfel de soroace, prilejuindu-ne întâlnirea în duh cu cei ce au fost ca noi – iar noi fi-vom ca ei –, ne
aduc un mare bine, trezindu-ne din mirajul înşelatei păreri că pe noi nu ne va muşca fiorul morţii. La urma
urmei, nu este aşa de greu să mori! Mai greu şi înfricoşat, ne spun Părinţii Bisericii, este ceea ce urmează:
judecata particulară, când Nemitarnicul Judecător va hotărnici, în funcţie de cum ne-am petrecut aici viaţa,
locul nostru de vremelnică aşteptare a Parusiei: în lumina şi iubirea Preasfintei Treimi ori în întunericul „cel mai
dinafară“.

Ce paradox! Dorinţa dintotdeauna a oamenilor – de a nu muri – a zămislit, în multe creaţii populare, eroi
nemuritori. Eminescu spunea despre aceştia că „vremea nu-i vremuieşte“. Totuşi, în cunoscuta scriere a lui
Petre Ispirescu, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, eroul Făt-Frumos, deşi gustă din Veşnicie,
păşeşte în Valea Plângerii şi o pierde, supunându-se condiţiei perene a firii umane. Poate fi acest june chipul lui
Adam, care a gustat din viaţa fără de moarte, dar păcatul l-a împins în trista stare de a-i fi dor de teluric, dor de
stingere.

Dorul, simţirea acută a absenţei celor dragi din orizontul nostru

Aceste îndelung aşteptate întâlniri cu cei plecaţi în cealaltă lume, la români, cu precădere, se arată însoţite de
numeroase rânduieli, împlinite de bătrânii noştri cu toată acribia. Este ca un drum iniţiatic, în care ne întâlnim cu
ei. Valea Plângerii din poveste se transformă în drumul regăsirii. Cine dintre noi nu a întâlnit, pe calea bisericilor
ori mănăstirilor, sfioase bătrâne, frumos gătite, unele chiar în straie populare, purtând coşuri ce icneau de
povara îmbietoarelor bucate: colaci, colivă, cozonac, plăcinte şi o garafă de vin curat aşezată lângă ele? Unii,
mai sceptici, îndeosebi tinerii dornici de a cunoaşte sau descoperi din tainele Ortodoxiei, se întreabă la astfel
de privelişti: „De ce atâta zdroabă? Meniul morţilor se compune oare din colivă, colaci şi vin? La ce bun să duc
atâtea bucate la biserică dacă, foarte bine, le-aş putea împărţi nevoiaşilor acasă ori pe stradă?“. Deşi par
legitime, respectivele nedumeriri pot fi risipite cunoscând simbolismul frumoaselor tradiţii provenite din
vârstnice vremi.

Există o sumedenie de scrieri ce ne lămuresc în această privinţă, de aceea nu voi relua aici imperioasele
noţiuni. Dar cade-se a evidenţia o altă binefacere a pomenirii de obşte a celor din veac repausaţi: ostoirea
dorului de ei. Oricât de tari am sta în convingerea că ne vom reîntâlni, oricât de mult am fi încredinţaţi că
moartea nu înseamnă o dispariţie, o trecere în nefiinţă, cum greşit se exprimă unii, ci mutarea într-un alt plan
de existenţă, totuşi simţim că uneori dorul ne copleşeşte, ne biruie firea. În dor, îndeosebi noi, românii, trăim
sentimentul unei legături intense cu cei apropiaţi plecaţi departe de noi ori în lumea cealaltă. Din inimă nu
reuşim să ni-i scoatem. Dorul, după cum afirma părintele Dumitru Stăniloae, reprezintă simţirea acută a
absenţei celor dragi din orizontul nostru, un gol pe care alţii nu vor izbuti nicicând să-l umple. Tot marele teolog
spunea că dorul aduce şi păstrează în cel stăpânit de el chipul celui dorit, dar şi o durere, deoarece chipul nu
ţine cu adevărat locul celui absent. Dorul e „trimis“ de acela. Prin dor vine ceva de la el sau se îndreaptă ceva
din fiinţa celui ce doreşte către cel dorit.

Rugăciunile şi pomenirile de obşte reuşesc, prin mila Cerului, să ne readucă în comuniune cu cei dragi, să ne
facă să trăim viaţa ca o nesfârşită juneţe duhovnicească, un fel de tinereţe a curăţeniei şi virtuţilor fără
bătrâneţea neputinţelor şi păcatelor, o viaţă în iubire faţă de Dumnezeu şi semeni, pe care nici moartea, oricât
de înfricoşătoare s-ar arăta, nu o poate birui. Chiar dacă trupurile, gârbovite de vreme, se reîntorc în pământul
din care au fost luate, la obşteasca înviere, după cuvintele prorocului Iezechiel, Domnul Dumnezeu va porunci
acestora: „Iată, Eu voi face să intre în voi duh şi veţi învia. Voi pune pe voi vine şi carne va creşte pe voi; vă voi
acoperi cu piele, voi face să intre în voi duh şi veţi învia şi veţi şti că Eu sunt Domnul“ (Iezechiel 34, 5-6) căci
spune Mântuitorul nostru: „Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi“ (Ioan 11,
25).

Cu această necurmată nădejde să înălţăm stăruitoare rugăciuni către Hristos, Cel ce a biruit moartea prin
Cruce şi Înviere, să aşeze sufletele celor din veac repausaţi ai noştri întru lumina şi iubirea Sa.

   
0 Comments Sort by Oldest

Add a comment...

Facebook Comments Plugin

Alte știri din Moldova vezi toate ›

Moldova Moldova

Teză de doctorat în Ştiinţele Educaţiei Conferinţa „Satul românesc - chivotul

susţinută de un preot din Iaşi veşniciei“, în Protopopiatul Oneşti
28 Sep, 2019 28 Sep, 2019

Moldova Moldova

Proiectul „Întinde o mână şi dă o şansă Colocviul „Creştinismul - încotro?”, la

vieţii! Donează sânge!” Bacău
28 Sep, 2019 28 Sep, 2019

Politica de cookie | Politica de con dențialitate | Contact | Despre noi | Abonamente |

Fototeca Ortodoxiei Românești Agenţia de ştiri BASILICA BASILICA Travel

Radio TRINITAS Patriarhia Română Colportaj magazin online
TV TRINITAS Catedrala Mântuirii Neamului Atelierele Patriarhiei
Vestitorul Ortodoxiei

Conținutul și design-ul site-ului, toate informaţiile publicate pe site de Ziarul Lumina sunt protejate de dispoziţiile legale în vigoare privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Aceste obiecte nu pot
copiate pentru utilizare comercială sau distribuţie şi nici nu pot modi cate sau postate pe alte pagini web.