UNIVERSITATEA „Dunărea de Jos” Galați

Facultatea :ACIEE
Specializarea: 31 EM

PROIECT
Instalații electrice industriale

Coordonator:Lungu Cristian
Student:Voicu Valentin Ionut

2019
Tema proiectului

Dimensionarea instalaţiei electrice de iluminat şi forţă pentru un atelier destinat activităţii

de întreţinere şi reparaţii a echipamentelor electrice, din cadrul unei intreprinderi.
Această dimensionare se va face în funcție de:
Nr. =

Descrierea obiectivului

Racordarea la sistemul de distribuţie a energiei electrice se face printr-un post de

transformare 20/0,4 KV. În atelier se găseşte un tablou principal de distribuţie, alimentat din
tabloul general al postului de transformare.
Din tabloul principal de distribuție pleacă radial cablurile de alimentare pentru tablourile
secundare de iluminat şi forţă.
Compensarea puterii reactive la cosφ=0,95 se face centralizat cu ajutorul bateriilor de
condensatoare montate în tabloul general al postului de transformare.
Sistemul de iluminat interior, general, uniform se realizează din corpuri de iluminat
echipate cu lămpi cu descărcări în gaze și vapori metalici (tuburi fluorescente și lămpi cu vapori
de mercur de înaltă presiune).
Pentru instalația de alimentare se utilizează conducte cu izolație din PVC pentru instalații
fixe (iluminat și prize), FY, montate în ţevi şi tuburi de protecţie, şi cabluri tip CYY, montate pe
pereţi sau în canal.
Puterea instalată în corpurile de iluminat se determină folosind un program de calcul
fotometric și proiectare instalații de iluminat (ElbaLux, Dialux, etc.).
În încăperea de lucru se prevăd prize mono şi/sau trifazate după caz pentru alimentarea
receptoarelor mobile.
 CAPITOLUL I

STABILIREA RECEPTOARELOR DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI

CONCEPEREA SCHEMEI DE ALIMENTARE ŞI DISTRIBUŢIE A
ENERGIEI ELECTRICE

Receptoarele de energie electrică din dotarea atelierului destinat

activităţii de întreţinere şi reparaţii a echipamentelor electrice sunt:

• Maşina de găurit vertical, cu coloană de tip GM - 40, are următoarele

motoare:
a - motor asincron pentru antrenarea mandrinei, cu următoarele caracteristici:
• PN = 1 + 0,025 * Nr. 1.55 kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,79;
• η = 0,7 + 0,002 * Nr ; 0,744
• ns = 1500 rot/min;
• IP / IN = 6;
• MP / MN = 2;
• MM / Mm = 2,2

b - motor asincron pentru avans, cu următoarele caracteristici:

• PN = 1,85 + 0,02 * Nr. 2.29kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,80;
• η = 0,7 + 0,0035* Nr; 0.777
• ns = 1500 rot/min;
• IP / IN = 6,5;
• MP / MN = 2,2;
• MM / Mm = 2,4

c -motor asincron de la electropompa pentru răcire, cu următoarele caracteristici:

 • PN = 0,1 + 0,01 * Nr. 0,32kW;
• UN = 400 V;
• cos φ = 0,79;
• η = 0,6 + 0,0013 * Nr. ; 0,6286
• ns = 3000 rot/min;
• IP / IN = 5,5;
• MP / MN = 1,9;
• MM / Mm = 2,2

2. Polizorul dublu are următorul motor:

a - motor asincron pentru antrenare, cu următoarele caracteristici:
• PN = 1,80 + 0,02 * Nr. 2,24kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,85;
• η = 0,72 + 0,003 * Nr; 0,786
• ns = 3000 rot/min;
• IP / IN = 6,5;
• MP / MN = 2;
• MM / Mm = 2,2

3. Cuptorul de uscare cu rezistenţe are următorii consumatorii:

a - rezistenţe de încălzire, cu următoarele caracteristici:
• PR = 2 x (3,5 + 0, 075 * Nr.) 10,3 kW;
• cosφ = 1;

b - motor asincron pentru antrenare ventilator, cu următoarele caracteristici:

• PN = 4 + 0,08* Nr. 5,76 kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,82;
• η = 0,78 + 0,001 * Nr. ; 0,696
• ns = 1500 rot/min;
• IP / IN = 4,5;
• MP / MN = 1,7;
• MM / Mm = 2

4. Podul rulant monogrindă are următoarele motoare:

a - motoare asincrone pentru translatarea podului (2 buc.), cu următoarele
caracteristici:
• PN = 0,50 + 0,002 * Nr. 0,544 kW;
 • UN = 400 V;
• cosφ = 0,68;
• η = 0,63 + 0,003* Nr. ; 0,696
• ns = 1000 rot/min;
• IP / IN = 4,5;
• MP / MN = 1,7;
• MM / Mm = 2

b - motor asincron pentru translatarea căruciorului, cu următoarele caracteristici:

• PN = 0,50 + 0,002 * Nr. `0,544 kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,68;
• η = 0,64 + 0,003* Nr.; 0,706
• ns = 1000 rot/min;
• IP / IN = 4,5;
• MP / MN = 1,7;
• MM / Mm = 2

c - motor asincron pentru ridicare, cu următoarele caracteristici:

• PN = 10 + 0,2 * Nr. 14,4 kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,84;
• η = 0,80 + 0,003* Nr. ; 0,866
• ns = 1500 rot/min;
• IP / IN = 6,5;
• MP / MN = 2;
• MM / Mm = 2,4

5. Standul pentru încercări este dimensionat pentru încercarea

consumatorilor, cu următoarele caracteristici:
• PN = 120 + 0,6 * Nr. 133,2 kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,89;
• η = 0,9 + 0,001 * Nr. ; 0,922

6. Freza universală de tip FU - 36, are următoarele motoare:

a - motor asincron pentru antrenare mandrină, cu următoarele caracteristici:
• PN = 6,5 + 0,01 * Nr. 6,72kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,84;
 • η = 0,80 + 0,001 * Nr. ; 0,822
• ns = 1500 rot/min;
• IP / IN = 6,5;
• MP / MN = 2;
• MM / Mm = 2,2

b - motor asincron pentru mecanismul de avans, cu următoarele caracteristici:

• PN = 0,50 + 0,002 * Nr. 0,544 kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,81;
• η = 0,68 + 0,0001 * Nr. ; 0,6822
• ns = 3000 rot/min;
• IP / IN = 5,5;
• MP / MN = 1,9;
• MM / Mm = 2,2

c -motor asincron de la electropompa pentru răcire, cu următoarele caracteristici:

• PN = 0,1 + 0,01 * Nr. 0,32 kW;
• UN = 400V;
• cos φ = 0,67;
• η = 0,6 + 0,0017 * Nr. ; 0,6374
• ns = 3000 rot/min;
• IP / IN = 3,8;
• MP / MN = 1,4;

7. Strungul universal de tip SNA-560, are următoarele motoare:

a - motor asincron pentru antrenare mandrină, cu următoarele caracteristici:
• PN = 10 + 0,2 * Nr. 14,4 kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,84;
• η = 0,80 + 0,003* Nr.;` 0,866
• ns = 1500 rot/min;
• IP / IN = 6,5;
• MP / MN = 2;
• MM / Mm = 2,4

b - motor asincron pentru avans, cu următoarele caracteristici:

• PN = 0,52 + 0,002 * Nr. 0,564 kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,75;
 • η = 0,66 + 0,0001 * Nr.; 0.6622
• ns = 1380 rot/min;
• IP / IN = 5,5;
• MP / MN = 1,8;
• MM / Mm = 2;

c - motor asincron pentru ungere, cu următoarele caracteristici:

• PN = 0,12 + 0,01 * Nr. 0,34kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,67;
• η = 0,62+ 0,0017 * Nr. ; 0,6574
• ns = 3000 rot/min;
• IP / IN = 3,8;
• MP / MN = 1,4;

8. Bancurile de lăcătuşerie (4 buc.), sunt prevăzute cu consumatori care au

următoarele caracteristici:
• PN = 4 x ( 2 + 0,001 * Nr. ) 0,176 kW;
• UN = 400 V;
• cosφ = 0,80;
• η = 0,72 + 0,0017 * Nr. ; 0,7574

Dimensiunile încăperilor din atelierul destinat activităţii de întreţinere şi

reparaţii a echipamentelor electrice sunt date în tabelul 1.
Tabel 1
Încăpere Lungime (m) Lățime (m) Înălțime tavan pereți Emed
(m)
1. Hala 20+0,5Nr 31 10+Nr 32 4 0,6 0,6 350
2. Magazie 4 3 4 0,5 0,5 75
3. Vestiar 5 + Nr/4 9 3+0,001 * 4 0,5 0,5 250
Nr
3,022
4. Grup Sanitar 3,5 2,5 4 0,5 0,5 150

Ceilalți c onsumatorii de energie electrică din intreprindere, conform

tabelului 2.

Tabel 2
Nr. Consumator Pi kc cos med
Crt. (KW)
1 Atelierul de reparații și 194,212
întreținere
2 Turnătorie oţel, fontă şi 750 + 30N 0,75 0,82
neferoase (TOFN) 1410

3 Construcţii Metalice + 300 + 25N 0,80 0,60

Tratamente termice şi forjă 850
(CM + TTF)
4 Compresoare + Centrala 200 + 30N 0,8 0,72
Termică 860
(C + CT)
5 Corp Administrativ + 150 + 35N 0,8 0,65
Depozite de materiale + 920
Depozitul de produse finite
(CA + DM + DPF)
6 Alte Anexe generale (AG) 100 + 30N 0,2 0,55
760

Schema de alimentare şi de distribuţie a energiei electrice este prezentată în

Anexa 1:

CAPITOLUL II

DETERMINAREA PUTERII TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

ŞI ALEGEREA TIPULUI TRANSFORMATOARELOR

Pentru stabilirea puterii aparente a transformatoarelor electrice de putere

există mai multe metode, dintre cele mai utilizate sunt :
• metoda coeficientului de cerere;
• metoda coeficientului de umplere a curbelor de sarcină;
Metoda coeficientului de cerere – este expeditivă, mai puţin exactă,
ducând la supradimensionări, nu ţine seama de capacitatea de suprasarcină a
transformatoarelor şi se recomandă să se utilizeze când nu sunt cunoscute curbele
de sarcină.
Metoda coeficientului de umplere a curbelor de sarcină - este mai exactă
şi se utilizează îndeosebi la verificarea sau înlocuirea unor transformatoare
existente cand curbele de sarcină se pot ridica, sau la proiectare când curbele de
sarcină se pot ridica pe baza ciclogramelor de lucru.
Deoarece atelierul face parte dintr-o întreprindere cu profil de construcţie şi
reparare a echipamentelor electromecanice, curbele de sarcină nu se pot ridica pe
baza ciclogramelor de lucru, în acest caz se va aplica metoda coeficientului de
cerere.
Metoda coeficientului de cerere se bazează pe adoptarea puterilor cerute de
consumatorii racordaţi la transformatoare.

Calculul şi alegerea transformatorului T3

Se calculează:
• Media ponderată a factorilor de putere ( cosφmed ) ai consumatorilor
racordaţi la transformator:

cosφmed = ∑ (PNi * cosφi ) / ∑ PNi =0,87

• Media ponderată a randamentelor (ηmed ) consumatorilor racordaţi la

transformator:

ηmed = ∑ (PNi * ηi ) / ∑ PNi 0,901

• Suma puterilor nominale ale utilajelor din atelier.

∑ PNi = PNMG + PNPD + PNBL + PNCU + PNPR + PNFU + PNS + PNSI [kW]
194,212

unde:
• PNMG - Puterea nominală a maşinii de găurit;
• PNPD - Puterea nominală a polizorului dublu;
• PNBL - Puterea nominală a bancurilor de lucru;
• PNCU - Puterea nominală a cuptorului de uscare;
• PNPR - Puterea nominală a podului rulant;
• PNFU - Puterea nominală a frezei universale;
 • PNS - Puterea nominală a strungului;
• PNSI - Puterea nominală a standului de încercări;
• PN il - Puterea instalată în corpurile de iluminat
PN il = ∑ (Pcorp iluminat * Nr.corpuri )

• Puterea aparentă cerută de transformator :

SCT3 = (kc * ∑ PNi ) / ( cosφmed * ηmed * ηr) [kVA]

215,77 kVA

Unde:
• SCT3 - puterea cerută pentru transformatorul T3;
• kc – coeficientul de cerere care este definit ca raportul dintre puterea
cerută de un grup de consumatori (ţinând cont de simultaneitatea
funcţionării şi gradul lor de încărcare) şi puterea lor nominală - este dat în
literatura de specialitate în cazul nostru datorită existenţei unui
consumator care reprezintă circa 67% din puterea instalată se alege

kc = 0,80;

• ηr – reprezintă randamentul reţelelor electrice (ηr = 0,92... 0,95 )

• Se alege puterea aparentă nominală pentru transformatorul T3,

SNT3 ≥ SCT3 kVA

Tipurile constructive a transformatoarelor (în carcase cu ulei sau alte lichide

sintetice, cu nisip de cuarţ sau în aer, cu izolaţie uscată etc.) se aleg conform
recomandărilor normativelor tehnice şi sunt reglementate prin STAS 5325/70
pentru construcţii cu protecţie normală.

Puterea Tensiunea Grupa de Pierderi Usc io Tipul

Aparentă nominală conexiuni nominale [%] [%]
S UN [kV] [kW]
[kVA] IT/JT ΔPo ΔPsc
215 6 / 0,4 DyN5 0,680 4,4 6 2,9 TTU-NL

Calculul parametrilor transformatorului

RT3 = ( 103 * ΔPsc * U22N ) / S2N = 0,011 Ω

 X T3 = ( 103 * USC * U22N ) / (100*SN) = 0.038 Ω

Calculul şi alegerea transformatorului T1

Determinarea puterii cerute, pentru întreaga intreprindere, pentru

dimensionarea transformatorului de putere, se face ( potrivit metodei coeficientului
de cerere), ţinându-se seama şi de nesimultaneitatea maximelor de sarcină, relaţia
de calcul fiind:

SNT1 = SNT2 ≥ kr * knm * ∑ SCi [kVA] 1,07

Unde:
• kr - se alege 1,23 şi reprezintă un coeficient de rezervă;
• knm - se alege 0,87 - reprezintă coeficientul de neuniformitate a
maximelor;

• ∑ SCi = SCTOFN + SC(CM+TTF) + SC(AG) + SC(C+CT) + SC(CA+DM+DPF) + SCT3

[kVA]

cu: SCi = kCi x Pi / cos φmed 178,58[kVA] ;

i = TOFN, CM+TTF, AG, C+CT, CA+DM+DPF

Se alege un transformator cu caracteristicile prezentate în tabelul de mai jos:

Puterea Tensiunea Grupa de Pierderi Usc io Tipul

Aparentă nominală conexiuni nominale [%] [%]
S UN [kV] [kW]
[MVA] IT/JT ΔPo ΔPsc
0,250 110/6,3 DyN5 0,660 4,4 6 2,9 TTU-NL

Calculul parametrilor transformatorului T1

RT1 = ( 103 * ΔPsc * U22N ) / S2N 1,164 Ω
X T1 = ( 103 * USC * U22N ) / (100*SN) 23,84 Ω
CAPITOLUL III

CALCULUL SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE FORŢĂ

 Pentru o funcţionare corectă din punct de vedere tehnic şi rentabilă sub
aspect economic, conductoarele oricărei reţele electrice trebuie să satisfacă
concomitent o serie de condiţii, care pot fi utilizate ca nişte criterii de
dimensionare sau verificare a lor.

Criteriile de dimensionare a secţiunii conductoarelor sunt :

- criteriul termic;

- criteriul pierderilor admisibile de tensiune;

- verificarea la stabilitate termică şi electrodinamică în regim de scurtcircuit;

- verificarea secţiunii reţelei în regim de pornire al motoarelor;

- dimensionarea secţiunii în ipoteza consumului minim de material

conductor;

- dimensionarea secţiunii conductoarelor pe baza reducerii costului energiei

electrice;

- criteriul mecanic;

Secţiunea conductoarelor, trebuind să satisfacă în mod obligatoriu absolut

toate condiţiile enumerate, va fi determinată de condiţia care îi impune valoarea
cea mai mare. Alegându - se secţiunea după acest criteriu vor fi îndeplinite de la
sine şi celelalte condiţii tehnico - economice, care cer valori mai mici.

A. CALCULUL SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE ÎNALTĂ TENSIUNE

Pentru calculul secţiunii liniilor electrice de înaltă tensiune se foloseşte

metoda densităţii economice de curent.

Pentru alimentarea cu energie electrică se vor alege linii electrice în cablu

cu conductoare din aluminiu cu izolaţie şi manta din PVC. Cablurile se vor poza pe
estacade. Valorile normate ale densităţilor economice de curent la cablurile de
joasă şi înaltă tensiune, se dau în funcţie de durata de utilizare anuală a sarcinii
maxime (TSM) care se dă în ore pe an. Având în vedere că:

1. Pentru alimentarea TOFN (Turnătorie oţel, fontă şi neferoase)

𝑘𝐶 ∙𝑃𝑖 𝑆𝐶𝑇𝑂𝐹𝑁
𝐼𝐶𝑇𝑂𝐹𝑁 = = 155.36A
√3∙𝑈𝑁 ∙𝑐𝑜𝑠 𝜑 √3∙𝑈𝑁

SN ≥ IC / Jec SN ≥ 323.66

Unde:

SN – reprezintă secţiunea nominală a conductorului;

Jec – reprezintă densitatea economică de curent şi are valoarea de 0,48 A/mm2;

Pentru alegere Jec din tabel ---- http://www.scritub.com/tehnica-

mecanica/METODOLOGIE-PRIVIND-DETERMINAR15787.php

Pentru alimentarea TOFN(Turnătorie oţel, fontă şi neferoase) se alege un

cablu de tip .............................ACYSAbY 3X400+1X240

Curentul maxim admisibil pentru acest cablu este:

Imaxad = 450A

ro = 0,072 OHMI/KM

xo = 0,082 0HMI/KM

2. Pentru alimentarea PA + M
𝑘𝐶 ∙𝑃𝑖 𝑆𝐶(𝑃𝐴+𝑀)
𝐼𝐶(𝑃𝐴+𝑀) = = =16.38
√3∙𝑈𝑁 ∙𝑐𝑜𝑠 𝜑 √3∙𝑈𝑁

SN ≥ IC / Jec SN ≥ 22.75
Unde:

SN – reprezintă secţiunea nominală a conductorului;

Jec – reprezintă densitatea economică de curent şi are valoarea de 0,72 A/mm2;

Pentru alimentarea PA + M se alege un cablu de tip .....ACYSAbY

3X25+1X11O...........

Curentul maxim admisibil pentru acest cablu este:

Imaxad =…86….A

ro = …1.44…. Ω/km

xo = …0.111…. Ω/km

3. Pentru alimentarea CM + TTF (Construcţii Metalice + Tratamente termice

şi forjă)
𝑘𝐶 ∙𝑃𝑖 𝑆𝐶(𝐶𝑀+𝑇𝑇𝐹)
𝐼𝐶(𝐶𝑀+𝑇𝑇𝐹) = = 27.92
√3∙𝑈𝑁 ∙𝑐𝑜𝑠 𝜑 √3∙𝑈𝑁

SN ≥ IC / Jec SN ≥ 58.18

Unde:

SN – reprezintă secţiunea nominală a conductorului;

Jec – reprezintă densitatea economică de curent şi are valoarea de 0,48 A/mm2;

Pentru alimentarea CM + TTF (Construcţii Metalice + Tratamente termice şi

forjă) se alege un cablu de tip ...ACYSAbY3X70+1X3,5 .......................
 Curentul maxim admisibil pentru acest cablu este:

Imaxad = …160…….. A

ro = …………0,409 .. Ω/km

xo = ……0,096 …… Ω/km

4. Pentru alimentarea C + CT (Compresoare + Centrala Termică)

𝑘𝐶 ∙ 𝑃𝑖 𝑆𝐶(𝐶+𝐶𝑇)
𝐼𝐶(𝐶+𝐶𝑇) = =
√3 ∙ 𝑈𝑁 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝜑 √3 ∙ 𝑈𝑁

SN ≥ IC / Jec

Unde:

SN – reprezintă secţiunea nominală a conductorului;

Jec – reprezintă densitatea economică de curent şi are valoarea de 0,48 A/mm2;

Pentru alimentarea C + CT (Compresoare + Centrala Termică) se alege un cablu

de tip ...................................ACYSAbY 3X150+1X70.

Curentul maxim admisibil pentru acest cablu este:

Imaxad = …250…….. A

ro = …0,191….. Ω/km

xo = …0,088…. Ω/km

5. Pentru alimentarea CA + DM + DPF (Corp Administrativ + Depozite de

materiale + Depozitul de produse finite)

𝑘𝐶 ∙𝑃𝑖 𝑆𝐶(𝐶𝐴+𝐷𝑀+𝐷𝑃𝐹)
𝐼𝐶(𝐶𝐴+𝐷𝑀+𝐷𝑃𝐹) = = =16,38
√3∙𝑈𝑁 ∙𝑐𝑜𝑠 𝜑 √3∙𝑈𝑁
 SN ≥ IC / Jec SN ≥ 34,125

Unde:

SN – reprezintă secţiunea nominală a conductorului;

Jec – reprezintă densitatea economică de curent şi are valoarea de 0,48 A/mm2;

Pentru alimentarea CA + DM + DPF se alege un cablu de tip ACYSAbY

3X35+1X16

Curentul maxim admisibil pentru acest cablu este:

Imaxad =…150……..A

ro = ……0,871…….. Ω/km

xo = …0,106………..Ω/km

6. Pentru alimentarea T3
𝑘𝐶 ∙𝑃𝑖 𝑆𝐶𝑇3
𝐼𝐶𝑇3 = = =19,23
√3∙𝑈𝑁 ∙𝑐𝑜𝑠 𝜑 √3∙𝑈𝑁

SN ≥ IC / Jec SN ≥ 400

Unde:

SN – reprezintă secţiunea nominală a conductorului;

Jec – reprezintă densitatea economică de curent şi are valoarea de 0,48 A/mm2;

Pentru alimentarea T3 se alege un cablu de tip tip ACYSAbY 3X35+1X16

Curentul maxim admisibil pentru acest cablu este:

Imaxad = ………130……. A

ro = …………0,572……… Ω/km

xo = ……0,100…………… Ω/km

• CALCULUL SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE JOASĂ

TENSIUNE

Liniile electrice pentru alimentarea consumatorilor, din atelierul de

întreţinere şi reparaţii a echipamentelor electrice, se calculează prin criteriul termic.

1. Pentru alimentarea maşinii de găurit vertical, cu coloană de tip GM - 40

 IC = kc x ∑ PNi / (31/2 x UN x cos φmed x ηmed ); kc = 0,8;
cos φmed = ∑ PNi x cos φi / ∑ PNi = (3,308) / 1,780
cos φmed = 0,79
ηmed = ∑ PNi x ηi / ∑ PNi = (3,308) / 1,780
ηmed = 0,77
IC = (0,8 x 3,308 ) / (31/2 x 400 x 0,79 x 0,77 ) = 6,17 A
Se alege Imaxad = 26 A; SN = 2,5 mm2 ; ACYAbY 4 x 2,5
ro= 11,44 Ω/km
xo = 0,12 Ω/km

• Pentru alimentarea polizorului dublu

IC= β x ∑ PN / (31/2 x UN x cos φ x η )= 1 x 2,24 x 103 / (31/2 x 400 x 0,85 x 0,789 )

IC= 4,7443796 A
Se alege Imaxad = 26 A; SN = 2,5 mm2 ; ACYAbY 4 x 2,5
ro = 11,44 Ω/km
xo = 0,12 Ω/km

• Pentru alimentarea cuptorului de uscare cu rezistenţe

IC = kc x ∑ PNi / (31/2 x UN x cos φmed x ηmed ); kc = 0,8;

cos φmed = ∑ PNi x cos φi / ∑ PNi = (10,3 x 1 + 5,76 x 0,82) / 14
cos φmed = 1,073
ηmed = ∑ PNi x ηi / ∑ PNi = (10,3 x 1 + 4,61952) / 14
ηmed = 1,065
IC = (0,8 x 15,76 x 103 ) / (31/2 x 400 x 1,073 x 1,065 ) = 15,67 A
Se alege Imaxad = 26 A ; SN = 2,5 mm2 ; ACYAbY 4 x 2,5
ro = 11,44 Ω/km
xo = 0,12 Ω/km
 Pentru alimentarea podului rulant monogrindă

IC = kc x ∑ PNi / (31/2 x UN x cos φmed x ηmed ); kc = 0,8;

cos φmed = ∑ PNi x cos φi / ∑ PNi = (0,68 x 0,544 +0,68X0,544 + 14,4 x 0.84) /
15,488
cos φmed = 0,8283
ηmed = ∑ PNi x ηi / ∑ PNi = ( 0,378+0,384+12,47) / 15,488
ηmed = 0,854
IC = (0,8 x 15,48x103 ) / (31/2 x 400 x 0,8283 x 0,854 ) = 24,86 A
Se alege Imaxad = 26 A; SN = 2,5 mm2 ; ACYAbY 4 x 2,5
ro = 11,44 Ω/km
xo = 0,12 Ω/km

• Pentru alimentarea standului pentru încercări

IC = kc x ∑ PNi / (31/2 x UN x cos φ x η ); kc = 0,9;

cos φ = 0,89
ηmed = 0,922
IC = (0,9 x 133,2x103 ) / (31/2 x 400 x 0,89 x 0,922 ) = 211,115 A
Se alege Imaxad = 220 A; SN = 120 mm2 ; ACYAbY 3 x 120+1x70mm2
ro = 0,238 Ω/km
xo = 0,077 Ω/km

• Pentru alimentarea frezei universale de tip FU - 36

IC = kc x ∑ PNi / (31/2 x UN x cos φmed x ηmed ); kc = 0,8;

cos φmed = ∑ PNi x cos φi / ∑ PNi = (6,72x0,84 + 0,544x0,81+0,32x0,67) /
7,584=5,644+0,440+0,214/7,584=
cos φmed = 0,83
ηmed = ∑ PNi x ηi / ∑ PNi = (5,52 + 0,37+0,203) / 7,584
ηmed = 0,8034
IC = (0,8 x 7,584x103 ) / (31/2 x 400 x 0,83 x 0,8034 ) = 13,148 A
Se alege Imaxad = 26 A; SN = 2,5 mm2 ; ACYAbY 4 x 2,5
 ro = 11,44 Ω/km
xo = 0,12 Ω/km

Pentru alimentarea strungului universal de tip SNA - 560

IC = kc x ∑ PNi / (31/2 x UN x cos φmed x ηmed ); kc = 0,8;

cos φmed = ∑ PNi x cos φi / ∑ PNi = (12,09 + 0,423+0,227) / 15,304
cos φmed = 0,832
ηmed = ∑ PNi x ηi / ∑ PNi = (12,47+ 0,373+0,223) / 15,304
ηmed = 0,8537
IC = (0,8 x 15,3x103 ) / (31/2 x 400 x 0,832 x 0,8537) = 24,9 A
Se alege Imaxad = 26 A; SN = 2,5 mm2 ; ACYAbY 4 x 2,5
ro = 11,44 Ω/km
xo = 0,12 Ω/km

Pentru alimentarea bancurilor de lăcătuşerie (4 buc.)

IC = β x ∑ PN / (31/2 x UN x cos φ x η ) = 1 x 8,088 x 103 / (31/2 x 400 x 0,8 x 0,75 )

IC = 19,479 A
Se alege Imaxad = 26 A; SN = 2,5 mm2 ; ACYAbY 4 x 2,5
 ro = 11,44 Ω/km
xo = 0,12 Ω/km

CAPITOLUL IV

CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN REŢELELE ELECTRICE PROIECTATE

Curenţii de scurtcircuit se calculează în toate punctele importante din

reţeaua electrică.

În locurile în care se amplasează echipamentele de comutaţie se calculează

curenţii de scurtcircuit trifazaţi care se folosesc la alegerea şi verificarea
aparatelor de comutaţie, transformatoarelor de măsură de curent şi a liniilor
electrice atunci când protecţia este temporizată.

În capătul opus al reţelei se calculează curenţii de scurtcircuit bifazaţi sau

monofazaţi în funcţie de conexiunea transformatorului şi care se folosesc la
reglarea protecţiilor.

A. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT PE REŢELE DE ÎNALTĂ TENSIUNE

 1. Calculul curentului de scurtcircuit în punctul k0

Astfel pentru punctul k0 curentul de scurtcircuit trifazat va fi :

(3) U1
ISCk0 =
√ 3 ∙ ZT

Unde: U1 = 1,05 * UN = 1,05 * 6000 = 6300 V (este același pentru toți curenții de
scurtcircuit).

Intreprinderea este alimentată din SEN printr-un întrerupător cu SF6 (ales

in functie de puterea transformatorului din postul de transformare) având
următoarele caracteristici:

UN = ......... kV;

IN = .......... A;

Irup = …….. kA;

Impedanţa va fi:

ZS ≈ XS = UN / Srup

Irup > I(3)SC

Srup = √3 ∙ Irup x UN

X’S = XS / k2 unde k este raportul de transformare al transformatorului

X’S – daca are o valoare foarte mică se negijează;

ZT = √R2T + XT2
 R T = (103 x ΔPsc x U2 N ) / S2N Ω

X T = (10 x usc (%) x U2 N ) / S2N Ω

Calculul curentului de scurtcircuit în punctul k1(TOFN)

În cazurile în care puterea de scurtcircuit a reţelei are valori mari,

echipamentul electric nu suportă efectele termice şi electrodinamice ale
curenţilor de scurtcircuit şi este necesar să se micşoreze valorile acestora. Această
problemă este caracteristică numai reţelelor de înaltă tensiune, unde valoarea
curenţilor de scurtcircuit sunt mari.

Pentru limitarea curenţilor de scurtcircuit se introduc în serie cu elementele

reţelei reactoare, care, având o reactanţă proprie, măresc impedanţa rezultantă a
circuitului legat în scurt.

Valoarea necesară a reactanţei procentuale reactorului este:

XR(%) = (50...60) x IN / (Isc)0 (%);

Se alege o bobină de reactanţă după aceleaşi condiţii ca şi aparatele de

comutaţie, astfel s-a ales o bobină de reactanţă (EXEMPLU: de tipul BR - 6 – 160 –
10), care are următoarele date nominale:

UN = ............ kV;

IN = ............. A;

XR(%) = .......... %
Pentru exemplul dat UN = 6 kV;IN = 160 A; XR(%) = 10 %

(2) U1 U1
ISCk1 = =
2 ∙ Zfk1 2 ∙ √(R T + R l1 )2 + (XT + XR +Xl1 )2

Unde:
XR (%) ∙ UN
XR = (Ω)
√3 ∙ IN ∙ 100

Rl1 = ro x l1 = …… Ω

Xl1 = xo x l1 = ….. Ω

l1 = Nr. * 100 m

ro = 0,072 Ω/km

xo = 0,082 Ω/km

2. Calculul curentului de scurtcircuit în punctul k2(CM + TFF)

(2) U1 U1
ISCk2 = =
2 ∙ Zfk2 2 ∙ √(R T + R l2 )2 + (XT +Xl2 )2

Rl2 = ro x l2 = …… Ω

Xl2 = xo x l2 = ….. Ω

l2 = 0,25 +0,1*Nr km
 ro = 0,409 Ω/km

xo = 0, 096 Ω/km

3. Calculul curentului de scurtcircuit în punctul k3(PA+M)

(2) U1 U1
ISCk3 = =
2 ∙ Zfk3 2 ∙ √(R T + R l3 )2 + (XT +Xl3 )2

Rl3 = ro x l3 = …… Ω

Xl3 = xo x l3 = ….. Ω

l3 = 0,60 +0,1*Nr km

ro =1,44 Ω/km

xo = 0, 111 Ω/km

4. Calculul curentului de scurtcircuit în punctul k4(C + CT)

(2) U1 U1
ISCk4 = =
2 ∙ Zfk4 2 ∙ √(R T + R l4 )2 + (XT +Xl4 )2

Rl4 = ro x l4 = ……. Ω

Xl4 = xo x l4 = …… Ω
 l4 = 0,1+0,1*Nr km

ro = 0,191 Ω/km

xo = 0,088 Ω/km

5. Calculul curentului de scurtcircuit în punctul k5(CA + DMPF)

(2) U1 U1
ISCk5 = =
2 ∙ Zfk5 2 ∙ √(R T + R l5 )2 + (XT +Xl5 )2

Rl5 = ro x l5 = ……Ω

Xl5 = xo x l5 = ….. Ω

l5 = 0,35 +0,1*Nr km

ro = 0,871Ω/km

xo = 0, 106Ω/km

6. Calculul curentului de scurtcircuit în punctul k6 (Atelierul Electromecanic)

(2) U1 U1
ISCk6 = =
2 ∙ Zfk6 2 ∙ √(R T + R l6 )2 + (XT +Xl6 )2

Rl6 = ro x l6 = …… Ω

Xl6 = xo x l6 = …… Ω

l5 = 0,25 + 0,1*Nr km

ro = 0,572 Ω/km
 xo = 0,100 Ω/km

B. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT PE REŢELE DE JOASĂ TENSIUNE

1. Calculul curentului de scurtcircuit trifazat în punctul k7(Secundarul

Transformatorului T3) este necesar pentru verificarea aparatelor de comutaţie
după capacitatea de rupere pentru a se evita deteriorarea lor sub acţiunea celui
mai mare curent posibil.

(3) U1 400
ISCk0 = =
√3 ∙ ZT3
√3 ∙ √R2T3 +X2T3

ZT3 = √R2T3 + XT3

2

RT3 = ( 103 x ΔPscx U22N ) / S2N = …………….. Ω

X T3 = ( 103 x Δux x U22N ) / SN = ……………… Ω

Calculul curenţilor de scurtcircuit minimi în reţeaua de sector are drept

scop reglarea protecţiei. De aceea pentru reglarea protecţiei dintr-un întrerupător
trebuie să se determine curentul în cazul unui scurtcircuit la capătul cel mai
îndepărtat de sursă al tronsonului pe care acesta îl protejează. În aceste puncte
impedanţa cablurilor este cea mai mare, deoarece lungimea lor este maximă şi
curenţii de scurt circuit au valori minime pe tronsonul considerat.
 Pentru a putea regla protecţiile trebuie mărită artificial valoarea curentului
de scurtcircuit monofazat calculate cu relaţia :

I(1)SC = Uf / (Zf x Z0);

În acest scop se foloseşte nulul de exploatare realizat cu cel de al IV-lea

conductor din cabluri ( SNe = Sf )

Pe nulul de exploatare nu se pun siguranţe fuzibile.

1. Calculul curentului de scurtcircuit monofazat în punctul k8(maşina de

găurit)

(1) Uf Uf
ISCk8 = =
2∙ Zfk8
√(RT3 +Rl8 )2 +(XT3 +Xl8 )2 +√R2l8 +X2l8

Rl8 = ro x l8 = ………… Ω

Xl8 = xo x l8 = ………….Ω

l8 = 0,030+0,01*Nr. km

ro = 11,44 Ω/km

xo = 0,12 Ω/km

2. Calculul curentului de scurtcircuit monofazat în punctul k9(polizor dublu)

(1) Uf Uf
ISCk9 = =
2∙ Zfk9
√(RT3 +Rl9 )2 +(XT3 +Xl9 )2 +√R2l9 +X2l9

Rl9 = ro x l9 = …………… Ω

Xl9 = xo x l9 = ………….. Ω

l9 = 0,025 + 0,01*Nr. km

ro = 11,44 Ω/km

xo = 0,12 Ω/km

3. Calculul curentului de scurtcircuit monofazat în punctul k10(Banc

lăcătuşerie)

(1) Uf Uf
ISCk10 = =
2∙ Zfk10
√(RT3 +Rl10 )2 +(XT3 +Xl10 )2 +√R2l10 +X2l10

Rl10 = ro x l10 = …………….. Ω

Xl10 = xo x l10 = …………… Ω

l10 = 0,022 + 0,01*Nr. km

ro = 11,44 Ω/km

xo = 0,12 Ω/km

4. Calculul curentului de scurtcircuit monofazat în punctul k11(Cuptor

uscare)
 (1) Uf
ISCk11 =
√(RT3 +Rl11 )2 +(XT3 +Xl11 )2 +√R2l11 +X2l11

Rl11 = ro * l11 = ………… Ω

Xl11 = xo * l11 = ……….. Ω

l11 = 0,012 + 0,01*Nr. km

ro = 11,44 Ω/km

xo = 0,12 Ω/km

5. Calculul curentului de scurtcircuit monofazat în punctul k12(Pod rulant)

(1) Uf
IISCk12 =
√(RT3 +Rl12 )2 +(XT3 +Xl12 )2 +√R2l12 +X2l12

Rl12 = ro x l12 = ……….. Ω

Xl12 = xo x l12 = ………. Ω

l12 = 0,02+0,01*Nr. km

ro= 11,44 Ω/km

xo= 0,12 Ω/km

6. Calculul curentului de scurtcircuit monofazat în punctul k13(Stand de
încercare)

(1) Uf
ISCk13 =
√(RT3 +Rl13 )2 +(XT3 +Xl13 )2 +√R2l13 +X2l13

Rl13 = ro x l13 = ………. Ω

Xl13 = xo x l13 = ………. Ω

l13 = 0,035 + 0,01*Nr. km

ro = 0,238 Ω/km

xo = 0,077 Ω/km

7. Calculul curentului de scurtcircuit monofazat în punctul k14(Freză

universală)

(1) Uf
ISCk14 =
√(RT3 +Rl14 )2 +(XT3 +Xl14 )2 +√R2l14 +X2l14

Rl14 = ro x l14 = …….. Ω

Xl14 = xo x l14 = …….. Ω

l14 = 0,02 + 0,01*Nr. km

ro = 11,44 Ω/km

xo = 0,12 Ω/km
8. Calculul curentului de scurtcircuit monofazat în punctul k15(Strung)

(1) Uf
ISCk15 =
√(RT3 +Rl15 )2 +(XT3 +Xl15 )2 +√R2l15 +X2l15

Rl15 = ro x l15 = ……….. Ω

Xl15 = xo x l15 = ………. Ω

l15 = 0,025 +0,01 * Nr. km

ro = 11,44 Ω/km

xo = 0,12 Ω/km