1. C.S.

Care sunt elementele lezante primare:

A. Eroziunea
B. Afta
C. Urticația
D. Fisurile
E. Pigmentațiile

2. C.S. Macula inflamata cu diametrul sub 1,5cm este:

A. Rozeola
B. Erimetrul
C. Eroziunea
D. Afta
E. Tubercul

3. CS.Papula proemineaza de asupra mucoasei:

A.Da
B.Nu
C.Uneori
D.Diferit
E.Nu in toate cazurile

4. . CS.Vezicula ca element lezional:

A.Constituie o formatiune cavitara
B.Este o nodozitate
C.Este un tubercul
D. Nu proelimineaza de asupra mucoasei
E.Este de forma lenticulara

5. CS.Vezicula este localizata in:

A. Interiorul tunicii propria
B.Interiorul stratului submucos
C. Interiorul epiteliului
D.Interiorul epiteliului
E.In osul alveolar

6. CS.Vezicula are o forma ovala si dimensiuni sub:

A.6mm
B.7mm
C.8mm
D.5mm
E.10mm

7. CM.Printre elementele lezante destingem:

A.Primare
B. Secundare
C.Tertiare
D.Combinate
E.Complxe

8. CM.Din elementele primare fac parte:

A.Maculele
B.Nodulii
C.Tuberculii
D.Scuamele
E.Pigmentatiile

9. .CM.Elementele lezante secundare sunt:

A.Vezicule
B.Microabcesele
C.Eroziunele
D.Ulceratiile
E.Toate cele enumerate

10. CM.Elementele lezante primare:

A.Chisturile
B.Bula
C.Afta
D.Fisura
E.Pustula

11. CM . Elemente lelezante secundare:

A.Nodozitatea
B.Eroziunea
C.Afta
D.Macula
E.Papula

12. CM. Diagnosticul alergiei medicamentoase se face prin:

A.Probe cutanate
B.Probe de provocatie
C.Metode de laborator
D.Anamneza alergologica
E.Radiografia

13. CM. Precizați probele de reactivitate utilizate în practica stomatologică:

A.Proba sublinguală
B.Proba de leucopenie
C.Indicile trombocitopenie
D.Analiza salivei
E.Analiza lichidului bucal

14. CM. Analiza biochimica a sângelui se efectuiază pentru a determina:

A.Conținutul de zahăr în sânge
B. Conținutul de fosfotaza alcalină termolabilă
C. Conținutul de fosfotază acidă tartratrezistentă
D. Conținutul de lizozimă
E.Conținutul de vitamină

15. CM. Papula cuprinde țesuturile:

A.Epiteliul
B.Stratul superficial al corionului
C.Stratul profund al coreonului
D.Periostul
E.Osul maxilar

16. CM. Nodozitatea difera de papula prin :

A.Dimensiuni mai mici
B.Dimensiuni mai mari
C.Antrenarea tuturor straturilor mucoasei
D.Antrenarea stratului epitelial
E.Antrenarea stratului submucos

17. CM. Tuberculul ca element inflamator:

A. Nu se dezintegrează
B.Formează ulceratii
C. Formează cicatrice după vindecare
D.La palpare este indolor
E. Se formează în tuberculoză

18. CM. Veziculele apar în cadrul leziunilor:

A. Zona zoster
B. Febra aftoasă
C.Herpes
D.Parodontitei
E. Periodontitei

19. CM. Bula diferă de viziculă prin:

A.Dimensiuni mai mari
B. Localizată intraepitelial
C. Localizată subepitelial
D. Conținut seros, mai rar hemoragic
Conținut mucilaginos

20. CM. Precizați diferența dintre ulcer și eroziune:

A.Cuprinde stratul epitelial
B.Cuprinde toate straturile mucoasei bucale
C. Apare în traumatism, tuberculoză
D. După vindicare rămâne o cicatrice
E. Are fund și pereți

21. CM. Modificarea culorii mucoasei poate fi:

A.Fenomen fiziologic
B.Intoxicație cu săruri de metale grele
C.Debutul melanomului
D.Maladii generale
E. Consecință a insolației

22. CS. Leucoplazia este o afecțiune cronică a mucoasei pentru care este caracteristic:
A.Hiperkeratinizarea epiteliului
B. Apariția veziculelor
C. Apariția bulelor
D.Eritemul
E. Prezența cicatricelor

23. CS. Leucoplazia afectează numai:

A.Pielea
B. Pielea și mucoasa bucală
C. Mucoasa bucală
D. Mucoasa bucală și alte mucoase
E. Pielea și alte mucoase

24. CS. Cea mai frecventă cauză a leucoplaziei este considerat:

A.Consumul de droguri
B.Consumul de alcool
C.Fumatul tutunului
D.Consumul alimentelor picante
E. Condițiile climaterice

25. CS. Leucoplazia se atribuie către grupul de afecțiuni:

A.Inflamatorii
B.Precanceroase
C.Congenitale
D. Infecțioase
E.Alergice

26. CS. Precizați durata perioadei de incubație a stomatitei herpetice acute:

A.2 zile
B.3 zile
C.4 zile
D.5 zile
E.6 zile

27. CS. Debutul stomatitei herpetice acute este însotit de febră:

A.36,1 0C
B.36,5 0C
C.370-41 0C
D.42 0C
E.36,8 0C

28. CS. Stomatita herpetică acută se atribuie către una din grupul afecțiunilor mucoasei bucale, care
anume:
A.Leziuni traumatice
B.Leziuni alergice
C. Modificări ale mucoasei în intoxicațiile exogene
D.Leziuni infecțioase
E. Modificări în dermatoze

29. CS. Stadiul de veziculă în stomatita herpetică acută este:

A.Evident
B. Persistă permanent
C. Nu este surprins de pacienți și medic
D. Mai pronunțat la debutul afecțiunii
E.Apare în perioada eroziunilor
30. CS. În stomatita herpatică acută pacientul suferă de:
A.Xerostomie
B. Sialoree reflexă
C.Ptialism
D. Hiposecreție salivară
E. Secreție salivară normală

31. CS. În stomatita herpetică acută este posibilă afectarea pielii:

A.Gambelor
B.Gâtului
C.Corpului
D.Mîinilor
E.În jurul buzelor

32. . CS. În cazuri tipice înfecția herpetică cronică este caracterizată prin vezicule localizate:
A.Separat
B. Disiminate pe toată mucoasa bucală
C. Numai pe buza inferioară
D. Numai pe limbă
E. În grupuri

33. CS. Veziculele în stomatita herpetică cronică au dimensiuni:

A.3mm
B.4,5-5mm
C.1-2mm
D.5-6mm
E.6-7mm

34. CS. Zona zoster este provocată de virusul:

A.HIV
B.Herpesul simplu
C.Varicela zoster
D.Gripei
E.Varicelei

35. CS. Mai frecvent zona zoster afectează persoanele:

A.Senile
B. La vârsta de 6 ani
C. La vârsta de 20 ani
D. La vrtsa de 30 ani
E. La vârsta de 50 ani

36. CS. Perioada de incubatie a zonei zoster este de la:

A. 1 până la 2 zile
B. 3 până la 4 zile
C. 5 până la 6 zile
D. 7 până la 14 zile
E. 6 luni până la un an

37. CS. Pentru zona zoster sunt caracteristice dureri pe traseul nervului afectat:
A.Nevralgii vii
B.Pulsative
C. Sâciitoare
D.Lancenante
E.Surde

38. CS. Erupțiile veziculoase în zona zoster pe mucoasa bucală apar:

A. Peste 1-2 zile după erupțiile cutanate
B. Peste 3-4 zile după erupțiile cutanate
C. Peste 5 zile după erupțiile cutanate
D.O data cu leziunile cutanate
E. Erupțiile bucale precedă leziunile cutanate

39. CS. Febra aftoasă este o afecțiune infectioasă acută de etiologie:

A.Traumatică
B.Alergică
C.Micotică
D.Microbiană
E.Virotică

40. CS. Perioada de incubație a febrei aftoase poate fi de la:

A. 18 ore până la 7 zile
B. 5 ore până la 10 zile
C.6 ore până la 12 zile
D. 10 ore până la 12 zile
E. 2 ore până la 15 zile

41. CS. Tratamentul pacientului cu febra aftoasă se face în condițiile:

A.Clinicii OMF
B.Clinicii dermatologice
C.Clinicii de boli interne
D. Clinicii de boli infecțioase
E. Clinicilor menționate mai sus

42. CS. Rolul decisiv în declanșarea stomatitei ulcero-necrotice Vincent îl are:

A. Truma mucoasei bucale
B.Periodontitele apicale
C. Igiena cavității bucale
D. Salivația
E. Scăderea rezistenței organismului față de infecție

43. CS. Stomatita ulcero-necrotică Vincent afectează în majoritatea cazurilor:

A. Copii până la 6 luni
B.Persoanele edentate
C. Persoanele în vârstă de peste 50 de ani
D. Persoanele tinere în vârstă de 17-30 ani
E. Toate vârstele

44. CS. Stomatita ulcero-necrotic face parte din grupul leziunilor, precizați:
A.Leziuni traumatice
B. Leziuni infecțioase
C.Leziuni alergice
D.Leziuni de sistem
E.Leziuni precanceroase

45. CS. Precizati care formă de tuberculoză mai frecvent are manifestare în cavitatea bucală:
A. Forma colicvativă
B.Forma miliară
C. Forma ulceroasă
D.Lupusul vulgar
E. Toate cele menționate

46. CS. Elementul primar al lupusului vulgar este:

A. Placa cornificată
B.Nodulul
C.Vezicula
D.Urticaria
E.Pustula

47. . CS. Sancrul dur mai frecvent se localizează pe:

A.Marginea roșie a buzelor
B.Gingie
C.Palatul dur
D.Limbă
E.Amigdale

48. CS. Precizați care este agentul patogen care preponderent provoacă candidomicoza bucală:
A.Candida tropicalis
B.Candida ghilermondi
C.Candida albicans
D.Candida krusei
E. Toate cele menționate

49. CS. Cursul de tratament cu antibiotice antifungice a candidozei este de, precizați:
A.7-8 zile
B.8-9 zile
C.9-11 zile
D.10-14 zile
E.15-20 zile

50. . CS. Una dintre cele mai grave leziuni alergice ca pronostic este:
A.Edemul angionevrotic Quincke
B.Sindromul Melkersson-Rosenthal
C. Șocul anafilactic
D. Stomatita catarală-hemoragică
E. Alergia medicamentoasă

51. CS. Șocul anafilactic se dezvoltă ca o reacție de tip:

A.Reaginic
B.Citotoxic
C.Leziunii produse de complexe imune
D. Reacție alergică de tip lent
E. Reacție alergică de toate tipurile

52. CS. Precizați care preparat este necesar de întrodus în focar în șocul anafilactic pentru a reduce
absorbția alergenului:
A.Soluție de 1% dimedrol
B. Soluție de 2,4% eufelină
C. Soluție de 40% glucoză
D. Soluție de 0,1% adrenalină
E. Soluție de 10% cofeină

53. CS. Un pericol pentru viața pacientului în edemul Quincke prezintă edemul:
A.Buzelor
B.Pleoapelor
C.Obrajilor
D.Limbii
E.Laringelui

54. CS. Tratamentul edemului Quincke prevede măsri:

A. De extremă urgență
B. De asanare a cavității bucale
C.De prevenire a stomatitei catarale
D.De a preveni eritemul exudativ polimorf
E. De a preveni stomatita aftoasă cronică recidivantă

55. . CS. Eritemul exudativ polimorf este o afecțiune care lezează:

A. Numai mucoasa bucală
B. Mucoasa bucală și a genitaliilor
C.Mucoasa ochilor
D.Numai pielea fieței
E.Numai pielea corpului

56. CS. Peste cât timp apar erupțiile pe piele și mucoasă în eritemul exsudativ polimorf:
A.1-2 zile
B.3-4 zile
C.5-6 zile
D.7-8 zile
E.9 zile

57. C.S.În eritemul exsudativ polimorf mai frecvent sunt afectate care părţi ale cavitaţii bucale:
A. Retromolară
B. Vălul palatin
C. Anterioare
D. Mucoasa pe linia de angregare a dinţilor
E. Toată mucoasa bucală

58. . C.S. Stomatita aftoasă cronică recivantă e una din cele mai:
A.Rare afecțiuni ale mucoasei
B.Se intilnește destul de rar
C.Frecvente leziuni bucale
D.Rarisime leziuni
E.Se intilneste în raport de 1:10000
59. C.S. Erupţiile aftoase pe mucoasa bucală pot apărea:
A.Pe orice sector al mucoasei
B.Numai pe mucoasa limbii
C.Numai pe mucoasa palatului dur
D.Numai p mucoasa planşeului bucal
E.Numai pe mucoasa jugală

60. C.S. În caz de insuficienţă cardio-vasculară mucoasa buzelor şi a cavitaţii bucale poate avea o
culoare :
A.Roşie-aprinsă
B.Roz pală
C.Cenuşie
D.Slab maronie
E.Cianotică

61. C.S. Care este simptomul precoce în cavitatea bucală a diabetului zaharat, precizați:
A.Dureri de dinti
B.Ariditatea
C.Hemoragii dein mucoasa
D.Eroziuni
E.Ulcere

62. C.S. Eroziunile bucale în pemfigusul bucal sunt:

A.Nedureroase
B.Dureroase
C.Dureri puternice
D.Dureri sâcâitoare
E.Dureri pulsatile

63. C.S.Care este simptomul principal caracteristic în diagnosticul pemfigusului:

A.Simptomul Pospeloc
B.Simptomul Nikolski
C.SimptomulHunter
D.Simptomul Moler
E.Simptomul Geleului de mere

64. C.S. În lupusul eritematos cronic de obicei este afectată pielea pe frunte, nas şi obraji în formă de:
A.Disc
B.Semilună
C.Con
D.Fluture
E.Albină

65. C.S. Elementul morflogic de bază a lichenului roşu plan este:

A.Eritemul
B.Tuberculul
C.Crusta
D.Papula conrificată
E.Macula pigmentată
66. C.S. Se deosebesc câteva forme clinice a lichenuluiroşu plan bucal,precizaţi câte:
A.2
B.3
C.4
D.5
E.6

67. C.S. Cea mai gravă din toate formele clinice ale lichenului roşu plan este considerată:
A.Forma tipică
B.Forma exsudativ-hiperemiată
C.Forma eroziv-ulceroasă
D.Forma buloasă
E.Forma hiperkeratozică

68. C.S. Într-o serie de cazuri lichenul roşu plan în cavitatea bucală se complică cu:
A.Limba descuamată
B.Reacţie alergică
C.Stomatită ulcero-necrotica Vincent
D.Candidoză
E.Gingivita erozivă

69. C.S. Limba plicată este considertă o anomalie de dezvoltare şi se observă:

A.De la vârsta adolescenţei
B.Din frageda copilărie
C.După 40 de ani
D.Numai în vârsta înaintată
E.La persoanele senile

70. C.S.Limba păroasă (viloasă) neagră este o leziune rară care se îtilneşte la:
A. Copii sugaci
B.Copii până la 10 ani
C.Copii până la 15 ani
D.Adolescenţi
E.Maturi

71. C.S. Limba viloasă mai frecvent se intilneste la:

A.Alcoolici
B.Femeile fumătoare
C.Bărbaţi
D.Bărbaţii fumători
E.În toate aceste cazuri

72. C.S. În glosita rombică pe masivul lezat se observă:

A.Prezenţa papilelor filiforme
B.Lipsa papilelor filiforme totalmente
C.Lipsa parțială a papilelor filiforme
D.Lipsa completă sau aproape compltă a papilelor filiforme
E.Lipsa papilelor circumvalate

73. C.S. Cheilita exfoliativă afectează:

A. Mucoasa roșului buzelor înspre mucoasa bucală
B.Mucoasa roșului buzelor înspre pielea buzei
C.Numai marginea roşie a buzelor
D.Numai marginea roşie a buzelor ţi pielea limitrofă
E.Numai roşul buzelor şi mucoasa bucală

74. C.S. Cheilita exfoliativă afectează mucoasa bordurii roşii a buzelor şi decurge prin:
A.Descuamare
B.Erodare
C.Ulcerație
D.Apariția ragadelor
E.Hiperkeratinizare

75. C.S.Cheilita actinică este o maladie inflamatorie care apare:

A.Sub acţiunea îndelungată a razelor solare
B.Sub acţiunea razelor X
C.La acţiunea razelor ultraviolet la o sensibilitate sporită faţă de insolaţie
D.Apare la toate persoanele în condiţii de insolaţie
E.Este o reacţie normal la insolaţie

76. C.S. În etiologia cheilitei atopice o mare însemnatate se acordă factorilor:

A.Genetici
B.Traumatici
C.Termici
D.Chimici
E.Mecanici

77. C.S. Pentru cheilita atopică este caracteristică afectarea:

A.Pieleii şi mucoasei angulare a gurii
B.Mucoasei linguale
C.Mucoasei jugale
D.Mucoasei palatinale
E.Pielii buzei superioare

78. C.M. Lecoplazia este o leziune cronică a mucoasei caracterizată prin:

A. Apariția veziculelor
B. Apariția bulelor
C. Heperkeratoza epiteliului
D. Inflamația corionului
E. Prezența cicatricelor atrofice

79. C.M. Leucoplazia mai frecvent apare la persoanele de vârstă:

A. Medie
B. Înaintată
C. Sinilă
D. Pubertată
E. Preșcolară

80. C.M. Sediul de predilecție al leucoplaziei este:

A.Marginea roșie a buzei de jos
B.Marginea roșie a buzei de sus
C.Mucoasa din regiunea comisurii bucale
D.Mucoasa regiunii jugale retromolare
E.Mucoasa vălului palatin.

81. C.M. Manifestările clinice ale leucoplaziei pot fi sub formă de:
A.Eriteme
B. Macule
C.Veruci
D.Plăci
E.Eroziuni

82. C.M. Diagnosticul diferențial al leucoplaziei se face de:

A.Lichenul plan roșu
B.Lupusul eritematos
C.Candidoza cronică hipertrofică
D.Sifilisul secundar recidivant
E.Boala Bowen

83. C.M. În tratamentul leucoplaziei sunt prevăzute:

A.Asanarea cavității bucale
B. Administrarea sol. uleioase de vitamine A și E
C.Metode chirurgicale
D.Criochirurgia
E.Dispensarizarea activă a pacienților

84. C.M. Stomatita herpetică acută evoluează cu un șir de simptoame din cele expuse, precizațile:
A.Febra 37-41º C
B. Febra 36,8º C
C.Indispoziția generală
D.Dureri și hiperemia mucoasei bucale
E.Afte multiple

85. C.M. În stomatita herpetică acută pe mucoasa bucală afectată se pot observa:
A.Bule
B.Vezicule
C.Afte
D.Eroziuni
E.Ulcerații superficiale

86. C.M. Diagnosticul diferențial al stomatitei herpetice acute se face de:

A.Febra aftoasă
B.Angina herpetică
C.Eritemul exudativ polimorf
D.Afecțiunile alergice
E.Pemfigusul

87. C.M. Precizați remediile curative antivirale:

A. Bonafton
B.Aciclovir
C.Valociclovir
D.Idoxurida
E.Hidrocortizon
88. C.M. În tratamentul general al herpesului acut pacientului i se administrează:
A.Preparate antivirale
B.Hiposensibilizante
C.Vitamina A
D.Vitaminele C și P
E.Lizozimul intramuscular

89. C.M. În tratamentul local al herpesului acut este necesar de efectuat aplicații cu:
A. Soluții sau unguente cu interferon
B.Unguente cu Bonafton
C.Unguente cu Florenal
D.Unguente cu acid salicilic
E.Antiseptice

90. C.M. Herpesul cronic recidivant poate apărea la persoanele:

A.De diferite vârste
B.Infectați primar cu acest virus
C.Care posedă anticorpi ce neutralizează virusul
D.Cu imunitatea scăzută
E.Cu imunitatea instabilă

91. C.M. La apariția herpesului cronic recidivant pot contribui:

A.Bolile generale
B.Intoxicațiile
C.Strări de stres
D.Sensibilizarea organismului
E.Igiena bucală

92. C.M. Locurile de predilecție a veziculelor în herpesul cronic recidivant:

A.Zona Klein
B.Marginea roșie a buzelor
C.Pielea în jurul buzelor
D.Palatul dur
E.Palatul moale

93. C.M. Zona Zoster se transmite prin:

A.Alimentație
B.Co1ntact direct
C.Cale aerogenă
D.Cale sexuală
E.Toate cele nominalizate

94. C.M. Zona Zoster mai frecvent se întâlnește:

A.Vara
B.Primăvara
C.Toamna
D.Iarna
E.În toate anotimpurile

95. C.M. Simptoamele clinice principale a Zonei Zoster sunt:

A.Febra
B.Inflamațiaganglionilor unor nervi cerebrali
C.Inflamațiaganglionilor intervertebrali
D.Eriteme și vezicule pe piele
E.Leziuni eritematoase și veziculoase pe traectul nervilor sensori

96. . C.M. Simptoamele generale al Zonei Zoster sunt:

A.Indispoziție
B.Cefalee
C.Frisoane
D.Febră pînă la 38-39º C
E.Xerostomie

97. C.M. Zona Zoster poate fi însoțită de:

A.Gastrită
B.Encefalită
C.Meningită
D.Hepatită
E.Prurit

98. C.M. Zona Zoster se va diferenția de:

A.Stomatita aftoasă cronică recidivantă
B.Pemfigoid
C.Pemfigus
D.Leziuni alergice
E.Stomatita herpetică acută

99. C.M. În tratamentul Zona Zoster este necesar de administrat:

A.Hiposensibilizante
B.Analgezice
C.Preparate antivirale
D.Ganglionoblocatori
E.Vitaminele B1, B2,B12

100. C.M. Febra aftoasă este o leziune infecțioasă acută caracterizată prin:
A.Febră
B.Leziuni ale mucoasei
C.Leziuni ale pielii
D.Leziuni ale SNC
E.Leziuni cardiovasculare

101. C.M. Infectarea omului cu febra aftoasă se produce mai ales pe cale alimentară prin consumul de:
A.Lapte crud
B.Produse lactate
C.Carne
D.Produse acido-lactice
E.Lapte fiert

102. C.M. Pe mucoasa bucală și roșul buzelor în febra aftoasă pot apărea:
A.Urticarii
B.Macule pigmentate
C.Afte
D.Vezicule
E.Cruste

103. C.M. Febra aftoasă se va diferenția cu mai multe afecțiuni ale mucoasei bucale, dar în primul
rând de:
A.Stomatita aftoasă cronică recidivantă
B.Stomatita herpetică acută
C. Varicelă
D.Leziunile medicamentoase
E.Eritemul exsudativ polimorf

104. C.M. Stomatita ulcero-necrotică Vincent poate apărea ca o complicație a :

A.Infecțiilor virotice
B.Stomatitelor erozive alergice
C.Eritemului exsudativ polimorf
D.Ulcerațiilor trofice în afecțiunile cardiovasculare
E.Leucemiilor

105. C.M. Precizați simptoamele clinice caracteristice pentru stomatita ulcero-necrotică Vicente:
A.Astenie generală
B.Edentația parțială
C.Dureri în cavitatea bucală
D.Miros fetid din gură
E.Sialoree

106. C.M. Diagnosticul diferențial al stomatitelor ulcero-necrotice Vicent se face în primul rând cu:
A.Erupțiile luetice secundare
B.Leziunile cardiovasculare
C.Leucemii
D.Agranulocitoză
E.Scorbutul

107. . C.M. În tratamentul local al stomatitei Vincent lavajul mucoasei se face cu soluții călduțe de:
A.Cloramina de 1%
B.Apă oxigenată de 3%
C.Clorhexidină de 0,06%
D.Betadină
E.Perhidrol de 6%

108. C.M. Tratamentul general al pacienților cu stomatita Vincent include remedii:

A.Keratoplastice
B.Hiposensibilizante
C.Antimicotice
D.Tonefiante
E.Cardiace

109. C.M. Sifilisul primar sau șancrul dur mai frecvent apare pe mucoasă, precizați:
A.Roșul buzelor
B.Jugală
C.Gingiei
D.Limbei
E.Amigdalelor

110. C.M. Șancrul dur pe mucoasă debutează prin hiperemie și indurație a unui sector delimitat pe
care ulterior apare:
A.O eroziune
B.Un ulcer
C.O ragadă
D.O aftă
E.Un tubercul

111. C.M. Diagnosticul diferențial al șancrului dur se face cu:

A.Ulcerele traumatice cronice
B.Ulcerele trofice
C.Ulcerul canceros
D.Ulcerul traumatic acut
E.Ulcerul tuberculos

112. C.M. Candidoza afectează mucoasa bucală la persoanele de diferite vârste, dar cele mai frecvente
lezate sunt:
A.Copiii începând cu primele zile de viață
B. Copiii până la vârsta de 12 ani
C.Persoanele senile
D.Persoanele cu imunitatea scăzută
E.Persoanele tinere

113. . C.M. Candidoza bucală poate evalua sub câteva forme clinice, precizațile:
A.Recidivantă
B.Acută
C.Subacută
D.Cronică
E.Cronică exacerbată

114. C.M. Menționați simptoamele clinice principale a candidozei acute:

A.Usturime și dureri în mucoasa bucală
B.Pe mucoasa bucală hiperemiată depuneri albe punctiforme sau membrane
C.Mici papule cornificate care nu se detașează
D.Mucoasa roșie-aprinsă, uscată, foarte dureroasă
E.Depunerile sunt proeminate și pot fi detașate

115. C.M. Candidoza acută mai frecvent se localizează pe mucoasa:

A.Limbii
B.Jugală
C.Buzelor
D.Sublinguală
E.Palatinală

116. C.M. Diagnosticul diferențial al candidozei bucale se va face cu:

A.Leucoplazia
B.Lichenul roșu plan
C.Lupus eritematos
D.Lupusul vulgar
E.Leucemiea

117. C.M. În tratamentul local al candidozei bucale pot fi indicate:

A.Unguentul micoheptină
B.Unguentul cu nistatină
C.Creme cu clotrimazol
D.Creme igienice
E.Unguente cu levorină

118.C.M. În tratamentul general al candidozei bucale se vor include:

A.Preparate hiposensibilizante
B.Preparate tonefiante
C.Preparate cardiace
D.Antibiotice antifungice
E.Micosistul

119. C.M. Profilaxia candidozelor prevede:

A.Ingrijirea cavității bucale
B.Ingrijirea protezelor
C.Administrarea antibioticilor și citostaticelor sub protecția antimicoticilor
D.Administrarea vitaminelor B,C
E.Neutralizarea veselei bolnavilor cu candidoze

120. C.M. Factorii etiologici ai șocului anafilactic pot fi diferiți, precizații pe cei mai frecvenți:
A.Vaccinurile
B.Diferite medicamente introduse intravenos
C.Introducerea medicamentelor in alveolele dinților extrași
D. Utilizarea medicamentelor per oral
E.Contactul direct cu preparatele medicamentoase

121. C.M. Dacă reacția în șocul anafilactic se dezvoltă peste 5-10 min după introducerea alergenului
(preparatului) se observă un tablou de forma gravă, care sunt semnele:
A.Colaps
B. Lipotimie
C.Convulsii
D.Euforie
E.Indispoziție

122. C.M. În forma mai puțin gravă a șocului anafilactic poate debuta cu:
A. Senzații febrile
B.Anxietate
C.Hiperemie cutanată
D.Fenomene hipotensive
E. Stare obnubilată

123. C.M. Diagnosticul diferențial al șocului anafilactic se face cu:

A.Insuficiență renală
B.Insuficiență cardiacă
C.Epilepsie
D.Edemul angionevrotic Quincke
E.Infarctul miocardic

124. C.M. Care sunt măsurile de extremă urgență în tratamentul șocului anafilactic:
A.Reducerea absorbției alergenului
B.Normalizarea tensiunii arteriale
C. Combaterea spasmelor
D.Combaterea asfixiei
E.Intreruperea pătrunderii alergenului

125. C.M. Pentru acordarea asistenței de urgență în șocul anfilactic în fiecare cabinet stomatologic
trebuie să fie o trusă cu, precizați:
A.Seringi sterile
B.Soluții de adrenalină
C.Cofeină și cordioamină
D.Eufilină de 2,4%
E.Preparate hidrosolubile de corticosteroizi

126. C.M. Precizați simptomele clinice ale edemului angionevrotic Quincke:

A.Debutează inopenat
B.Cefalee
C.Vomă
D.Tumefierea buzei, limbei, palatului moale
E.Tumefierea pleoapelor și obrajilor

127. C.M. Eritemul exsudativ polimorf este o afecțiune care debuteză brusc având ca elemente lezante
în cavitatea bucală, precizați:
A.Macule
B.Papule
C.Papule hiperkeratozice
D.Plăgi urticariene
E.Vezicule și bule

128. C.M. Distingem câteva forme de eritem exsudativ polimorf, care sunt:
A.Alergică
B.Infecțioasă
C.Alergico-infecțioasă
D.Eritem exsudativ polimorf adevărat
E.Toxico- alergică

129. C.M. Precizați prin ce se caracterizează desenul cocardei și în care afecțiune este prezentă:
A. Pată roză-cianotică
B.Cu un diametru de 1-2 cm
C.Cu partea centrală de o culoare cianotică-maronie (cafenie)
D.Care prezintă o veziculă ruptă sau crustă
E.Eritemul exsudativ polimorf

130. C.M. În eritemul exsudativ polimorf mai des este afectată mucoasa:
A.Obrajilor
B.Buzelor
C.Palatului moale
D.Limbii
E.Palatului dur

131. C.M. Diagnosticul diferențial al eritemului exsudativ polimorf în primul rând se face între cele
doua forme de afecțiune, dar și cu:
A.Penfigusul
B.Penfegoidul
C.Stomatita ulcero-necrotică Vincent
D.Stomatita herpetică acută
E.Sifilisul secundar

132. C.M. În formele ușoare ale eritemului exsudativ polimorf e suficient să administrăm pacientului:
A.Mijloace hiposensibilizante (dimedrol, tavegil etc.)
B.Antiinflamatorii: salicilat de sodiu
C.VitaminaA
D.Vitaminele C,B
E.Antibiotice

133. C.M. În formele grave ale eritemului exsudativ polimorf este necesar să administrăm pacientului:
A.Tiosulfat de sodiu soluție de 30% intravenos câte 10 ml, 8-10 injecții
B.Tiosulfat de sodiu soluție de 30% intravenos câte 5 ml, 8-10 injecții
C.Prednisolon câte 20-30 mg timp de 5-7 zile
D.Prednisolonul și tiosulfatul se administrează zilnic
E.Prednisolonul și tiosulfatul se administrează peste o zi

134. . C.M. Tratamentul local al eritemului exsudativ polimorf se face în urmatoarea consecutivitate:
A.Aplicarea pe mucoasă a enzimelor proteolitice
B.Aplicații cu remedii keratoplastice
C.Aplicații cu remedii antiinflamatorii
D.Lavajul mucoasei cu antiseptic
E.Antestezia mucoasei

135. C.M. Stomatita aftoasă cronică recidivantă este o afecțiune inflamatorie a mucoasei bucale
caracterizată prin:
A.Apariția ulcerațiilor
B.Erupții recidivante ale aftelor
C.Apariția bulelor
D. Evoluție trenantă
E.Acutizări periodice

136. C.M. Există doua forme clinice ale stomatitei aftoase, care sunt ele:
A.Stomatita aftoasă cronică superficială
B.Stomatita aftoasă cronică recidivantă
C.Aftele recidivante profunde
D. Aftele recidivante superficiale
E.Aftele recidivante profunde cicatrizante

137. C.M. Stomatita aftoasă cronică recidivantă debutează în felul următor:

A.Pată de hiperemie
B.Pata are în diametru un centimetru
C.Pata are în diametru 2 centimetri
D.Pata este durerosă
E.Pata este indoloră

138. C.M. Diagnosticul diferențial al stomatitei aftoase cronice recidivante este necesar de facut cu:
A.Eroziunile traumatice
B.Eroziunile candidozice
C.Eroziunile herpetice
D.Papulele sifilitice
E.Eroziunile alergice

139. C.M. Cu scop de tratament local în stomatite se utilizează mai multe remedii medicamentoase
sub formă de aplicații, precizați:
A.Enzime proteolitice
B.Suc de kalanchoe
C.Sol. de 1% etoniu
D.Ulei de cătină albă
E.Sol. de hipoclorit de sodiu

140. C.M. Care sunt vitaminile ce sporesc reactivitatea generală a organismului:

A.PP
B.A
C.C
D. Grupul B (B1, B2, B6)
E.K

141. C.M. Vitamina C (acidul ascorbic)e necesar pentru activitatea normală a proceselor vitale care
anume:
A. Stimulează sinteza colagenului
B. Reglează permeabilitatea pereților vasculari
C. Stimulează eritropoeza
D. Participă activ la procesele oxidoreducere
E. Influențează activ asupra rezistenței organismului

142. C.M. Carența vitaminei C în organism provoacă un șir de dereglări, care sunt simptoamele
principale în cavitatea bucală:
A.Gingivoragii
B.Peteșii hemoragice în mucoasă
C. Gingivita și stomatita ulceronecrotică
D.Mobilitatea dinților
E.Stomatita aftoasă

143. C.M. Debutul leucozei acute imită tabloul clinic de:

A.Gripă
B.Angină
C.Dearee
D.Febră
E.Parestezii

144. C.M. La bolnavii cu leucoze acute de rând cu durerile în alte oase în urma antrenării lor în
procesul leucemic s-a observat apariția dureri în:
A.Dinții afectați de carie
B.Dinții intacți
C.Maxilare
D.Dinții tratați endodontic
E.Dinții cu pulpa nectrotizată

145. C.M. În leucemiile cronice în cavitatea bucală predomină manifestările hemoragice, prin ce se
deosebesc ele de cele în leucozele acute:
A.Apar în urma traumelor
B.Apar spontan
C.Apar în urma extracțiilor dentare
D.Apar în urma factorilor chimici
E.Sunt condiționate de factorii termici

146. C.M. Care sunt simptomele sindromului arsurii cavității bucale:

A.Împunsături în limbă
B.Dureri în maxilare
C.Arsuri în buze
D.Arsuri și împunsături în toată mucoasa bucală
E.Eroziuni și ulcere

147. C.M. Care sunt sinonimele glosalgiei:

A.Parestezia limbii
B.Glosopirozis
C.Glosodinia
D.Prozopalgia
E.Stomalgia

148. C.M. Diagnosticul diferențial al glosalgiei se face cu:

A.Nevrita
B.Nevralgia
C.Sindromul Costen
D.Diferite tumori
E.Traumatismele mucoasei bucale

149. C.M. Tratamentul glosalgiei este unul complex care necesită:

A.Asanarea cavității bucale
B.Măsuri de acțiune asupra sistemului central nervos
C.Măsuri de influență asupra mecanismelor periferice dolore
D.Tratamentul afecțiunilor generale
E.Metode fizioterapice de tratament

150. C.M. Ca tratament local în glosalgie un efect mai bun se poate obține de la aplicarea topică a:
A. Remediilor keratolitice
B. Remediilor keratoplastice
C. Anestezini de 5-10% în ulei
D. Soluției de 1% de citral în ulei de piersici
E. Enzimelor proteolitice

151. C.M. Precizați formele clinice ale pemfigusului:

A.Discoidă
B.Vulgară
C.Vegetantă
D.Foliacee
E.Seboreică (eritematoasă)

152. C.M. Care sunt cele mai populare teorii în etiologia pemfigusului:
A.Bacteriană
B.Virusologică
C.Metabolismul sărurilor minerale din organism
D. Autoimunologică
E.Endocrină

153. C.M. Diagnosticul diferențial al pemfigusului se face cu:

A. Pemfigoidul
B.Eritemul exsudativ polimorf
C.Alergia medicamentoasă
D.Dermatita herpetiformă
E.Epidermoliza veziculară

154.C.M. Lupusul eritematos cronic de obicei afecteză pielea de pe:

A.Nas
B.Obraji
C.Urechi
D.Partea piloasă a capului
E.Alte părți descoperite

155. C.M. Pe mucoasa cavității bucale în lupusul eritematos cronic pot fi observate:
A.Opacifierea epiteliului
B.Lizereu de hiperkeratoză în jurul focarului
C.Fenomene de atrofie
D.Eroziuni
E.Ulcere

156. C.M. Diagnosticul diferențial al lupusului eritematos cronic se face cu:

A.Leziunile traumatice
B.Lichenul roșu plan
C.Leucoplazia
D.Cheilita actinică
E.Cheilita abrazivă Manganotti

157. C.M. Lichenul roșu plan este o maladie inflamatorie a pielii și mucoaselor, precizați localizarea pe
mucoasă:
A.Bucală
B.Genitală
C.Anusului
D.Esofagului
E.Stomacului

158. C.M. Care sunt simptomele formei tipice ale lichenului roșu plan bucal:
A.Senzații de constricție
B.Evoluează asimptomatic
C.Ariditate, arsura mucoasei
D.Rugozitate
E.Dureri spontane

159. C.M. Diagnosticul diferențial al lichenului roșu plan bucal, se efectuează cu:
A.Lupusul eritematos
B.Leucoplazia
C.Boala Bowen
D.Candidoza
E.Sifilisul papulos

1.C
2.A
3.A
4.A
5.C
6.D
7.AB
8.ABC
9.CD
10.ABE
11.BC
12.ABCD
13.ABC
14.ABCE
15.AB
16.BC
17.BCE
18.ABC
19.ABCD
20.BCDE
21.ABCD
22.A
23.D
24.C
25.B
26.C
27.C
28.D
29.C
30.B
31.E
32.E
33.C
34.C
35.A
36.D
37.A
38.D
39.E
40.A
41.D
42.E
43.D
44.B
45.D
46.B
47.A
48.C
49.D
50.C
51.A
52.D
53.E
54.A
55.B
56.A
57.C
58.C
59.A
60.E
61.B
62.C
63.B
64.D
65.D
66.D
67.C
68.D
69.B
70.E
71.D
72.D
73.C
74.A
75.E
76.A
77.A
78.CD
79.AB
80.ACD
81.BCDE
82.ABCDE
83.ABCDE
84.ACDE
85.BCDE
86.ABCD
87.ABCD
88.ABDE
89.ABCE
90.ABCDE
91.ABCD
92.BCD
93.BC
94.CD
95.ABCDE
96.ABCD
97.BCD
98.BCDE
99.BCDE
100.ABC
101.ABC
102.CDE
103.BCDE
104.ABCDE
105.ACDE
106.CDE
107.ABCD
108.BCDE
109.ADE
110.ABC
111.ABCE
112.ACD
113.BD
114.ABDE
115.ABCE
116.ABC
117.ABCE
118.ABDE
119.ABCED
120.ABCD
121.ABC
122.ABCDE
123.BCE
124.ABCDE
125.ABCDE
126.ADE
127.ABDE
128.CDE
129.ABCDE
130.ABDE
131.ABDE
132.ABD
133.ACD
134.ABCDE
135.BDE
136.BE
137.ABD
138.ACD
139.ABCD
140.ABCD
141.ABDE
142.ABC
143.ABCD
144.BC
145.AC
146.ACD
147.ABC
148.ABCDE
149.ABCDE
150.BCD
151.BCDE
152.BD
153.ABCDE
154.ABCDE
155.ABCDE
156.BCDE
157.ABCDE
158.ABCD
159.ABCDE