Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
22. CS. Leucoplazia este o afecțiune cronică a mucoasei pentru care este caracteristic: (A)
A.Hiperkeratinizarea epiteliului
B. Apariția veziculelor
C. Apariția bulelor
D.Eritemul
E. Prezența cicatricelor
24. CS. Cea mai frecventă cauză a leucoplaziei este considerat: (C)
A.Consumul de droguri
B.Consumul de alcool
C.Fumatul tutunului
D.Consumul alimentelor picante
E. Condițiile climaterice
26. CS. Precizați durata perioadei de incubație a stomatitei herpetice acute: (C)
A.2 zile
B.3 zile
C.4 zile
D.5 zile
E.6 zile
27. CS. Debutul stomatitei herpetice acute este însotit de febră: (C)
A.36,1 0C
B.36,5 0C
C.370-41 0C
D.42 0C
E.36,8 0C
28. CS. Stomatita herpetică acută se atribuie către una din grupul afecțiunilor mucoasei bucale, care
anume: (D)
A.Leziuni traumatice
B.Leziuni alergice
C. Modificări ale mucoasei în intoxicațiile exogene
D.Leziuni infecțioase
E. Modificări în dermatoze
31. CS. În stomatita herpetică acută este posibilă afectarea pielii: (E)
A.Gambelor
B.Gâtului
C.Corpului
D.Mîinilor
E.În jurul buzelor
32. . CS. În cazuri tipice înfecția herpetică cronică este caracterizată prin vezicule localizate: (E)
A.Separat
B. Disiminate pe toată mucoasa bucală
C. Numai pe buza inferioară
D. Numai pe limbă
E. În grupuri
37. CS. Pentru zona zoster sunt caracteristice dureri pe traseul nervului afectat: (A)
A.Nevralgii vii
B.Pulsative
C. Sâciitoare
D.Lancenante
E.Surde
38. CS. Erupțiile veziculoase în zona zoster pe mucoasa bucală apar: (D)
A. Peste 1-2 zile după erupțiile cutanate
B. Peste 3-4 zile după erupțiile cutanate
C. Peste 5 zile după erupțiile cutanate
D.O data cu leziunile cutanate
E. Erupțiile bucale precedă leziunile cutanate
39. CS. Febra aftoasă este o afecțiune infectioasă acută de etiologie: (E)
A.Traumatică
B.Alergică
C.Micotică
D.Microbiană
E.Virotică
42. CS. Rolul decisiv în declanșarea stomatitei ulcero-necrotice Vincent îl are: (E)
A. Truma mucoasei bucale
B.Periodontitele apicale
C. Igiena cavității bucale
D. Salivația
E. Scăderea rezistenței organismului față de infecție
44. CS. Stomatita ulcero-necrotic face parte din grupul leziunilor, precizați: (B)
A.Leziuni traumatice
B. Leziuni infecțioase
C.Leziuni alergice
D.Leziuni de sistem
E.Leziuni precanceroase
45. CS. Precizati care formă de tuberculoză mai frecvent are manifestare în cavitatea bucală: (D)
A. Forma colicvativă
B.Forma miliară
C. Forma ulceroasă
D.Lupusul vulgar
E. Toate cele menționate
48. CS. Precizați care este agentul patogen care preponderent provoacă candidomicoza bucală: (C)
A.Candida tropicalis
B.Candida ghilermondi
C.Candida albicans
D.Candida krusei
E. Toate cele menționate
49. CS. Cursul de tratament cu antibiotice antifungice a candidozei este de, precizați: (D)
A.7-8 zile
B.8-9 zile
C.9-11 zile
D.10-14 zile
E.15-20 zile
50. . CS. Una dintre cele mai grave leziuni alergice ca pronostic este: (C)
A.Edemul angionevrotic Quincke
B.Sindromul Melkersson-Rosenthal
C. Șocul anafilactic
D. Stomatita catarală-hemoragică
E. Alergia medicamentoasă
52. CS. Precizați care preparat este necesar de întrodus în focar în șocul anafilactic pentru a reduce
absorbția alergenului: (D)
A.Soluție de 1% dimedrol
B. Soluție de 2,4% eufelină
C. Soluție de 40% glucoză
D. Soluție de 0,1% adrenalină
E. Soluție de 10% cofeină
53. CS. Un pericol pentru viața pacientului în edemul Quincke prezintă edemul: (E)
A.Buzelor
B.Pleoapelor
C.Obrajilor
D.Limbii
E.Laringelui
55. . CS. Eritemul exudativ polimorf este o afecțiune care lezează: (B)
A. Numai mucoasa bucală
B. Mucoasa bucală și a genitaliilor
C.Mucoasa ochilor
D.Numai pielea fieței
E.Numai pielea corpului
56. CS. Peste cât timp apar erupțiile pe piele și mucoasă în eritemul exsudativ polimorf: (A)
A.1-2 zile
B.3-4 zile
C.5-6 zile
D.7-8 zile
E.9 zile
57. C.S.În eritemul exsudativ polimorf mai frecvent sunt afectate care părţi ale cavitaţii bucale: (C)
A. Retromolară
B. Vălul palatin
C. Anterioare
D. Mucoasa pe linia de angregare a dinţilor
E. Toată mucoasa bucală
58. . C.S. Stomatita aftoasă cronică recivantă e una din cele mai: (C)
A.Rare afecțiuni ale mucoasei
B.Se intilnește destul de rar
C.Frecvente leziuni bucale
D.Rarisime leziuni
E.Se intilneste în raport de 1:10000
59. C.S. Erupţiile aftoase pe mucoasa bucală pot apărea: (A)
A.Pe orice sector al mucoasei
B.Numai pe mucoasa limbii
C.Numai pe mucoasa palatului dur
D.Numai p mucoasa planşeului bucal
E.Numai pe mucoasa jugală
60. C.S. În caz de insuficienţă cardio-vasculară mucoasa buzelor şi a cavitaţii bucale poate avea o
culoare : (E)
A.Roşie-aprinsă
B.Roz pală
C.Cenuşie
D.Slab maronie
E.Cianotică
61. C.S. Care este simptomul precoce în cavitatea bucală a diabetului zaharat, precizați: (B)
A.Dureri de dinti
B.Ariditatea
C.Hemoragii dein mucoasa
D.Eroziuni
E.Ulcere
64. C.S. În lupusul eritematos cronic de obicei este afectată pielea pe frunte, nas şi obraji în formă de:
(D)
A.Disc
B.Semilună
C.Con
D.Fluture
E.Albină
65. C.S. Elementul morflogic de bază a lichenului roşu plan este: (D)
A.Eritemul
B.Tuberculul
C.Crusta
D.Papula conrificată
E.Macula pigmentată
66. C.S. Se deosebesc câteva forme clinice a lichenuluiroşu plan bucal,precizaţi câte: (D)
A.2
B.3
C.4
D.5
E.6
67. C.S. Cea mai gravă din toate formele clinice ale lichenului roşu plan este considerată: (C)
A.Forma tipică
B.Forma exsudativ-hiperemiată
C.Forma eroziv-ulceroasă
D.Forma buloasă
E.Forma hiperkeratozică
68. C.S. Într-o serie de cazuri lichenul roşu plan în cavitatea bucală se complică cu: (D)
A.Limba descuamată
B.Reacţie alergică
C.Stomatită ulcero-necrotica Vincent
D.Candidoză
E.Gingivita erozivă
69. C.S. Limba plicată este considertă o anomalie de dezvoltare şi se observă: (B)
A.De la vârsta adolescenţei
B.Din frageda copilărie
C.După 40 de ani
D.Numai în vârsta înaintată
E.La persoanele senile
70. C.S.Limba păroasă (viloasă) neagră este o leziune rară care se îtilneşte la: (E)
A. Copii sugaci
B.Copii până la 10 ani
C.Copii până la 15 ani
D.Adolescenţi
E.Maturi
74. C.S. Cheilita exfoliativă afectează mucoasa bordurii roşii a buzelor şi decurge prin: (A)
A.Descuamare
B.Erodare
C.Ulcerație
D.Apariția ragadelor
E.Hiperkeratinizare
76. C.S. În etiologia cheilitei atopice o mare însemnatate se acordă factorilor: (D)
A.Genetici
B.Traumatici
C.Termici
D.Chimici
E.Mecanici
78. C.M. Lecoplazia este o leziune cronică a mucoasei caracterizată prin: (C,D)
A. Apariția veziculelor
B. Apariția bulelor
C. Heperkeratoza epiteliului
D. Inflamația corionului
E. Prezența cicatricelor atrofice
81. C.M. Manifestările clinice ale leucoplaziei pot fi sub formă de: (B,C,D,E)
A.Eriteme
B. Macule
C.Veruci
D.Plăci
E.Eroziuni
84. C.M. Stomatita herpetică acută evoluează cu un șir de simptoame din cele expuse, precizațile:
(A,C,D,E)
A.Febra 37-41º C
B. Febra 36,8º C
C.Indispoziția generală
D.Dureri și hiperemia mucoasei bucale
E.Afte multiple
85. C.M. În stomatita herpetică acută pe mucoasa bucală afectată se pot observa: (B,C,D,E)
A.Bule
B.Vezicule
C.Afte
D.Eroziuni
E.Ulcerații superficiale
86. C.M. Diagnosticul diferențial al stomatitei herpetice acute se face de: (A,B,C,D)
A.Febra aftoasă
B.Angina herpetică
C.Eritemul exudativ polimorf
D.Afecțiunile alergice
E.Pemfigusul
89. C.M. În tratamentul local al herpesului acut este necesar de efectuat aplicații cu: (A,B,C,E)
A. Soluții sau unguente cu interferon
B.Unguente cu Bonafton
C.Unguente cu Florenal
D.Unguente cu acid salicilic
E.Antiseptice
100. C.M. Febra aftoasă este o leziune infecțioasă acută caracterizată prin: (A,B,C)
A.Febră
B.Leziuni ale mucoasei
C.Leziuni ale pielii
D.Leziuni ale SNC
E.Leziuni cardiovasculare
101. C.M. Infectarea omului cu febra aftoasă se produce mai ales pe cale alimentară prin consumul de:
(A, B,C)
A.Lapte crud
B.Produse lactate
C.Carne
D.Produse acido-lactice
E.Lapte fiert
102. C.M. Pe mucoasa bucală și roșul buzelor în febra aftoasă pot apărea: (C,D,E)
A.Urticarii
B.Macule pigmentate
C.Afte
D.Vezicule
E.Cruste
103. C.M. Febra aftoasă se va diferenția cu mai multe afecțiuni ale mucoasei bucale, dar în primul
rând de: (B,C,D,E)
A.Stomatita aftoasă cronică recidivantă
B.Stomatita herpetică acută
C. Varicelă
D.Leziunile medicamentoase
E.Eritemul exsudativ polimorf
105. C.M. Precizați simptoamele clinice caracteristice pentru stomatita ulcero-necrotică Vicente:
(A,C,D,E)
A.Astenie generală
B.Edentația parțială
C.Dureri în cavitatea bucală
D.Miros fetid din gură
E.Sialoree
106. C.M. Diagnosticul diferențial al stomatitelor ulcero-necrotice Vicent se face în primul rând cu:
(C,D,E)
A.Erupțiile luetice secundare
B.Leziunile cardiovasculare
C.Leucemii
D.Agranulocitoză
E.Scorbutul
107. . C.M. În tratamentul local al stomatitei Vincent lavajul mucoasei se face cu soluții călduțe de:
(A,B,C,D)
A.Cloramina de 1%
B.Apă oxigenată de 3%
C.Clorhexidină de 0,06%
D.Betadină
E.Perhidrol de 6%
108. C.M. Tratamentul general al pacienților cu stomatita Vincent include remedii: (B,C,D,E)
A.Keratoplastice
B.Hiposensibilizante
C.Antimicotice
D.Tonefiante
E.Cardiace
109. C.M. Sifilisul primar sau șancrul dur mai frecvent apare pe mucoasă, precizați: (A,D,E)
A.Roșul buzelor
B.Jugală
C.Gingiei
D.Limbei
E.Amigdalelor
110. C.M. Șancrul dur pe mucoasă debutează prin hiperemie și indurație a unui sector delimitat pe
care ulterior apare: (A,B,C)
A.O eroziune
B.Un ulcer
C.O ragadă
D.O aftă
E.Un tubercul
112. C.M. Candidoza afectează mucoasa bucală la persoanele de diferite vârste, dar cele mai frecvente
lezate sunt: (A,C,D)
A.Copiii începând cu primele zile de viață
B. Copiii până la vârsta de 12 ani
C.Persoanele senile
D.Persoanele cu imunitatea scăzută
E.Persoanele tinere
113. . C.M. Candidoza bucală poate evalua sub câteva forme clinice, precizațile: (B,D)
A.Recidivantă
B.Acută
C.Subacută
D.Cronică
E.Cronică exacerbată
120. C.M. Factorii etiologici ai șocului anafilactic pot fi diferiți, precizații pe cei mai frecvenți: (A,B,C,D)
A.Vaccinurile
B.Diferite medicamente introduse intravenos
C.Introducerea medicamentelor in alveolele dinților extrași
D. Utilizarea medicamentelor per oral
E.Contactul direct cu preparatele medicamentoase
121. C.M. Dacă reacția în șocul anafilactic se dezvoltă peste 5-10 min după introducerea alergenului
(preparatului) se observă un tablou de forma gravă, care sunt semnele: (A,B,C)
A.Colaps
B. Lipotimie
C.Convulsii
D.Euforie
E.Indispoziție
122. C.M. În forma mai puțin gravă a șocului anafilactic poate debuta cu: (A,B,C,D,E)
A. Senzații febrile
B.Anxietate
C.Hiperemie cutanată
D.Fenomene hipotensive
E. Stare obnubilată
124. C.M. Care sunt măsurile de extremă urgență în tratamentul șocului anafilactic: (A,B,C,D,E)
A.Reducerea absorbției alergenului
B.Normalizarea tensiunii arteriale
C. Combaterea spasmelor
D.Combaterea asfixiei
E.Intreruperea pătrunderii alergenului
125. C.M. Pentru acordarea asistenței de urgență în șocul anfilactic în fiecare cabinet stomatologic
trebuie să fie o trusă cu, precizați: (A,B,C,D,E)
A.Seringi sterile
B.Soluții de adrenalină
C.Cofeină și cordioamină
D.Eufilină de 2,4%
E.Preparate hidrosolubile de corticosteroizi
126. C.M. Precizați simptomele clinice ale edemului angionevrotic Quincke: (A,D,E)
A.Debutează inopenat
B.Cefalee
C.Vomă
D.Tumefierea buzei, limbei, palatului moale
E.Tumefierea pleoapelor și obrajilor
127. C.M. Eritemul exsudativ polimorf este o afecțiune care debuteză brusc având ca elemente lezante
în cavitatea bucală, precizați: (A,B,D,E)
A.Macule
B.Papule
C.Papule hiperkeratozice
D.Plăgi urticariene
E.Vezicule și bule
128. C.M. Distingem câteva forme de eritem exsudativ polimorf, care sunt: (C,D,E)
A.Alergică
B.Infecțioasă
C.Alergico-infecțioasă
D.Eritem exsudativ polimorf adevărat
E.Toxico- alergică
129. C.M. Precizați prin ce se caracterizează desenul cocardei și în care afecțiune este prezentă:
(A,B,C,D,E)
A. Pată roză-cianotică
B.Cu un diametru de 1-2 cm
C.Cu partea centrală de o culoare cianotică-maronie (cafenie)
D.Care prezintă o veziculă ruptă sau crustă
E.Eritemul exsudativ polimorf
130. C.M. În eritemul exsudativ polimorf mai des este afectată mucoasa: (A,B,D,E)
A.Obrajilor
B.Buzelor
C.Palatului moale
D.Limbii
E.Palatului dur
131. C.M. Diagnosticul diferențial al eritemului exsudativ polimorf în primul rând se face între cele
doua forme de afecțiune, dar și cu: (A,B,D,E)
A.Penfigusul
B.Penfegoidul
C.Stomatita ulcero-necrotică Vincent
D.Stomatita herpetică acută
E.Sifilisul secundar
132. C.M. În formele ușoare ale eritemului exsudativ polimorf e suficient să administrăm pacientului:
(A,B,D)
A.Mijloace hiposensibilizante (dimedrol, tavegil etc.)
B.Antiinflamatorii: salicilat de sodiu
C.VitaminaA
D.Vitaminele C,B
E.Antibiotice
133. C.M. În formele grave ale eritemului exsudativ polimorf este necesar să administrăm pacientului:
(A,C,D)
A.Tiosulfat de sodiu soluție de 30% intravenos câte 10 ml, 8-10 injecții
B.Tiosulfat de sodiu soluție de 30% intravenos câte 5 ml, 8-10 injecții
C.Prednisolon câte 20-30 mg timp de 5-7 zile
D.Prednisolonul și tiosulfatul se administrează zilnic
E.Prednisolonul și tiosulfatul se administrează peste o zi
134. . C.M. Tratamentul local al eritemului exsudativ polimorf se face în urmatoarea consecutivitate:
(A,B,C,D,E)
A.Aplicarea pe mucoasă a enzimelor proteolitice
B.Aplicații cu remedii keratoplastice
C.Aplicații cu remedii antiinflamatorii
D.Lavajul mucoasei cu antiseptic
E.Antestezia mucoasei
135. C.M. Stomatita aftoasă cronică recidivantă este o afecțiune inflamatorie a mucoasei bucale
caracterizată prin: (B,D,E)
A.Apariția ulcerațiilor
B.Erupții recidivante ale aftelor
C.Apariția bulelor
D. Evoluție trenantă
E.Acutizări periodice
136. C.M. Există doua forme clinice ale stomatitei aftoase, care sunt ele: (B,E)
A.Stomatita aftoasă cronică superficială
B.Stomatita aftoasă cronică recidivantă
C.Aftele recidivante profunde
D. Aftele recidivante superficiale
E.Aftele recidivante profunde cicatrizante
137. C.M. Stomatita aftoasă cronică recidivantă debutează în felul următor: (A,B,D)
A.Pată de hiperemie
B.Pata are în diametru un centimetru
C.Pata are în diametru 2 centimetri
D.Pata este durerosă
E.Pata este indoloră
138. C.M. Diagnosticul diferențial al stomatitei aftoase cronice recidivante este necesar de facut cu:
(A,C,D)
A.Eroziunile traumatice
B.Eroziunile candidozice
C.Eroziunile herpetice
D.Papulele sifilitice
E.Eroziunile alergice
139. C.M. Cu scop de tratament local în stomatite se utilizează mai multe remedii medicamentoase
sub formă de aplicații, precizați: (A,B,C,D)
A.Enzime proteolitice
B.Suc de kalanchoe
C.Sol. de 1% etoniu
D.Ulei de cătină albă
E.Sol. de hipoclorit de sodiu
140. C.M. Care sunt vitaminile ce sporesc reactivitatea generală a organismului: (A,B,C,D)
A.PP
B.A
C.C
D. Grupul B (B1, B2, B6)
E.K
141. C.M. Vitamina C (acidul ascorbic)e necesar pentru activitatea normală a proceselor vitale care
anume: A,B,D,E
A. Stimulează sinteza colagenului
B. Reglează permeabilitatea pereților vasculari
C. Stimulează eritropoeza
D. Participă activ la procesele oxidoreducere
E. Influențează activ asupra rezistenței organismului
142. C.M. Carența vitaminei C în organism provoacă un șir de dereglări, care sunt simptoamele
principale în cavitatea bucală: (A,B,C)
A.Gingivoragii
B.Peteșii hemoragice în mucoasă
C. Gingivita și stomatita ulceronecrotică
D.Mobilitatea dinților
E.Stomatita aftoasă
143. C.M. Debutul leucozei acute imită tabloul clinic de: (A,B,C,D)
A.Gripă
B.Angină
C.Dearee
D.Febră
E.Parestezii
144. C.M. La bolnavii cu leucoze acute de rând cu durerile în alte oase în urma antrenării lor în
procesul leucemic s-a observat apariția dureri în: (B,C)
A.Dinții afectați de carie
B.Dinții intacți
C.Maxilare
D.Dinții tratați endodontic
E.Dinții cu pulpa nectrotizată
145. C.M. În leucemiile cronice în cavitatea bucală predomină manifestările hemoragice, prin ce se
deosebesc ele de cele în leucozele acute: (A,C)
A.Apar în urma traumelor
B.Apar spontan
C.Apar în urma extracțiilor dentare
D.Apar în urma factorilor chimici
E.Sunt condiționate de factorii termici
146. C.M. Care sunt simptomele sindromului arsurii cavității bucale: (A,C,D)
A.Împunsături în limbă
B.Dureri în maxilare
C.Arsuri în buze
D.Arsuri și împunsături în toată mucoasa bucală
E.Eroziuni și ulcere
149. C.M. Tratamentul glosalgiei este unul complex care necesită: (A,B,C,D,E)
A.Asanarea cavității bucale
B.Măsuri de acțiune asupra sistemului central nervos
C.Măsuri de influență asupra mecanismelor periferice dolore
D.Tratamentul afecțiunilor generale
E.Metode fizioterapice de tratament
150. C.M. Ca tratament local în glosalgie un efect mai bun se poate obține de la aplicarea topică a:
(B,C,D)
A. Remediilor keratolitice
B. Remediilor keratoplastice
C. Anestezini de 5-10% în ulei
D. Soluției de 1% de citral în ulei de piersici
E. Enzimelor proteolitice
152. C.M. Care sunt cele mai populare teorii în etiologia pemfigusului: (B,D)
A.Bacteriană
B.Virusologică
C.Metabolismul sărurilor minerale din organism
D. Autoimunologică
E.Endocrină
155. C.M. Pe mucoasa cavității bucale în lupusul eritematos cronic pot fi observate: (A,B,C,D,E)
A.Opacifierea epiteliului
B.Lizereu de hiperkeratoză în jurul focarului
C.Fenomene de atrofie
D.Eroziuni
E.Ulcere
156. C.M. Diagnosticul diferențial al lupusului eritematos cronic se face cu: (B,C,D,E)
A.Leziunile traumatice
B.Lichenul roșu plan
C.Leucoplazia
D.Cheilita actinică
E.Cheilita abrazivă Manganotti
157. C.M. Lichenul roșu plan este o maladie inflamatorie a pielii și mucoaselor, precizați localizarea pe
mucoasă: (A,B,C,D,E)
A.Bucală
B.Genitală
C.Anusului
D.Esofagului
E.Stomacului
158. C.M. Care sunt simptomele formei tipice ale lichenului roșu plan bucal: (A,B,C,D)
A.Senzații de constricție
B.Evoluează asimptomatic
C.Ariditate, arsura mucoasei
D.Rugozitate
E.Dureri spontane
159. C.M. Diagnosticul diferențial al lichenului roșu plan bucal, se efectuează cu: (A,B,C,D,E)
A.Lupusul eritematos
B.Leucoplazia
C.Boala Bowen
D.Candidoza
E.Sifilisul papulos
1.C
2.A
3.A
4.A
5.C
6.D
7.AB
8.ABC
9.CD
10.ABE
11.BC
12.ABCD
13.ABC
14.ABCE
15.AB
16.BC
17.BCE
18.ABC
19.ABCD
20.BCDE
21.ABCD
22.A
23.D
24.C
25.B
26.C
27.C
28.D
29.C
30.B
31.E
32.E
33.C
34.C
35.A
36.D
37.A
38.D
39.E
40.A
41.D
42.E
43.D
44.B
45.D
46.B
47.A
48.C
49.D
50.C
51.A
52.D
53.E
54.A
55.B
56.A
57.C
58.C
59.A
60.E
61.B
62.C
63.B
64.D
65.D
66.D
67.C
68.D
69.B
70.E
71.D
72.D
73.C
74.A
75.E
76.A
77.A
78.CD
79.AB
80.ACD
81.BCDE
82.ABCDE
83.ABCDE
84.ACDE
85.BCDE
86.ABCD
87.ABCD
88.ABDE
89.ABCE
90.ABCDE
91.ABCD
92.BCD
93.BC
94.CD
95.ABCDE
96.ABCD
97.BCD
98.BCDE
99.BCDE
100.ABC
101.ABC
102.CDE
103.BCDE
104.ABCDE
105.ACDE
106.CDE
107.ABCD
108.BCDE
109.ADE
110.ABC
111.ABCE
112.ACD
113.BD
114.ABDE
115.ABCE
116.ABC
117.ABCE
118.ABDE
119.ABCED
120.ABCD
121.ABC
122.ABCDE
123.BCE
124.ABCDE
125.ABCDE
126.ADE
127.ABDE
128.CDE
129.ABCDE
130.ABDE
131.ABDE
132.ABD
133.ACD
134.ABCDE
135.BDE
136.BE
137.ABD
138.ACD
139.ABCD
140.ABCD
141.ABDE
142.ABC
143.ABCD
144.BC
145.AC
146.ACD
147.ABC
148.ABCDE
149.ABCDE
150.BCD
151.BCDE
152.BD
153.ABCDE
154.ABCDE
155.ABCDE
156.BCDE
157.ABCDE
158.ABCD
159.ABCDE