Sunteți pe pagina 1din 8

NERVUL SPINAL

Nervii spinali aparţin Sistemului Nervos Somatic Periferic. Nervii spinali sunt micşti
şi sunt în număr de 31 de perechi:
 8 cervicali
 10 -12 toracali
 5 lombari
 5 sacraţi
 1 coccigian
Ei sunt dispuşi simetric de o parte şi de alta a MS şi metametric. Nervul spinal este
format din: 2 RADĂCINI, TRUNCHI, RAMURI.
 Rădăcina Posterioară- senzitivă
 Rădăcina Anterioară- motorie
 Trunchiul Nervului Spinal- este format din unirea celor 2 rădăcini , înainte de a părăsi
canalul vertebral. Conţine fibre senzitive, motorii (somatice + vegetative)- este mixt. După
ieşirea din canalul vertebral se divide în :
 Ramura ventral – formeaza plexuri cervical, brahial, lombar, sacrat.
 Ramura dorsală – piele spate, muschii jgheaburilor vertebrale
 Ramura comunicantă alba – fibre preganglionare
 Ramura comunicanta cenusie – fibre postganglionare simpatice
 Ramura meningiană

Sindromul NEVRITIC este asociat cu modificari distructive ale structurii fibrei nervoase,
iar clinic este caracterizat prin tulburări de sensibilitate subiective şi obiective, tulburări trofice
(atrofia pielii, atrofii musculare, etc.) şi tulburări vegetative (cianoza, edem, hiposudoraţie sau
hipersudoratie, etc.) în teritoriul de distribuţie a neuronului motor si / sau protoneuronului
senzitiv.

Sindromul de Neuron Motor Periferic este consecinţa lezării pericarionului neuronului


motor periferic (situat in coarnele anterioare ale măduvei spinării, respectiv nucleii nervilor
cranieni III, IV, V, VI, VII, IX, X, XI, XII) sau a axonul acestuia, pe traiectul (rădăcină
anterioara, plex , nerv periferic) până la nivelul joncţiunii neuro-musculare (plăcii motorii).

Manifestări clinice
 Tulburări de Motilitate
 ACTIVĂ - deficite motorii (Pareze/ Paralizii)- limitate la teritoriul inervat de
un nerv, rădăcină, plex, sau inervate de nervii cranieni interesaţi.
 PASIVĂ- hipotonie / atonie, prin întreruperea arcului reflex tonigen
 INVOLUNTARĂ- contracţii mici ale unor fascicule din musculatura
afectată, fără deplasarea segmentului.
B. Tulburări de Reflexe- ROT abolite/ diminuate
C. Tulburări Trofice- atrofie musculară

Patogenia Leziunilor SNP


Mecanismul patogenic este de EXCITAŢIE sau de INHIBIŢIE(deficit).
 Excitarea neuronului senzitiv- parestezii / nevralgii
 Lezarea neuronului senzitiv- hipo/ anestezii
 Leziunile iritative ale NMP- fasciculaţii
 Leziunile distructive ale NMP- pareze / paralizii

PLEXUL CERVICAL

Se formează din anastomozarea rădăcinilor anterioare cervicale C1-C4


Teritoriul motor- muşchii profunzi ai regiunii cervicale
Teritoriul senzitiv- tegumentele regiunii anterolaterale ale gâtului, regiunea mastoidiană,
auriculară

Paralizia de plex cervical


 Limitarea mişcărilor de flexie, rotaţie + înclinare a capului.
 În leziunile bilaterale, capul devine balant
 Apariţia cu timpul a Amiotrofiei + ştergerea reliefului muşchilor posteriori (ai cefei)

NERVUL FRENIC

Motor- diafragmul
Senzitiv- pericard, pleura costală + mediastinală
Paralizia unilaterală determină paralizia diafragmului homolateral
Paralizia bilaterală –determină tulburări grave în respiraţie, dispnee marcată, respiraţie
paradoxală
Nevralgia frenică- este dată de un proces tumoral mediastinal- durere subclaviculară, în regiunea
profundă a cefei, accentuată de mişcările respiraţorii.

PLEXUL BRAHIAL

Este format din ultimele rădăcini cervicale (C5-C8) + rădăcina D1. Din aceste rădăcini iau
naştere trunchiurile primare:
1) Superior- C5-C6
2) Mijlociu- C7
3) Inferior-C8-D1

Fiecare din acest trunchi primar se împarte într-o ramură anterioară + una posterioară care
anastomozează şi rezultă trunchiurile secundare. Din trunchiurile secundare se desprind ramurile
terminale: circumflex(axilar), musculocutanat, radial, median, ulnar(cubital).

Traumatisme- plăgi, fracturi, luxaţii, portul de cârje, infecţii, intoxicaţii, tumori, compresiuni,
manopere obstetricale

PARALIZIA DE PLEX BRAHIAL DE TIP SUPERIOR – DUCHENNE-ERB-C5-C6


 Braţul atârnă inert de-a lungul corpului în rotaţie internă + pronaţie
 Abolirea mişcărilor din articulaţia umărului –datorită paraliziei muşchilor centurii
Scapulare
 Imposibilitatea flexiei antebraţului-paralizia bicepsului brahial
 Abolirea ROT – bicipital + stiloradial
 Hipo /anestezie de tegumente
 Atrofia muşchilor –umăr în epolet

PLEX BRAHIAL DE TIP MIJLOCIU- REMAK-C7


o Mână + antebraţ în flexie
o Imposibilitatea extensiei antebraţului (p. triceps) + extensia mâinii + degetelor
o Abolirea ROT- tricipital
o Hipo/ anestezie
o Atrofia musculară

PLEX BRAHIAL DE TIP INFERIOR- DEJERINE-KLUMPKE-C8-D1


 Mână în gheară sau grifă medio-cubitală
 Degetele II-V prezintă hiperextensia primei falange + flexia ultimelor 2
 Imposibilitatea flexiei mâinii
 Imposibilitatea add, abd, flexiei, opoziţie policelui-paralizie muşchii eminenţei
tenare
 Imposibilitatea add, abd degetelor, flexiei primelor falange
 Abolirea ROT – cubitopronator
 Atrofie musculară

NERVUL RADIAL origine C5-T1


Este nervul extensiei + supinaţiei (triceps, loja posterioară + laterală a antebraţului)
Etiologia leziunilor de N. Radial
Traumatisme- fracturi
Compresiuni la nivel axilar, humeral
Intoxicaţii cu Pb, infecţii

Clinic
 Mână în gât de lebădă
 Imposibilitatea extensiei antebraţului
 Imposibilitatea extensiei mâinii + primele falange
 Abolirea ROT- tricipital + stiloradial
 Anestezie în tabachera anatomică
 Edem + cianoza

NERVUL MEDIAN - origine C6-T1


Este nervul opoziţiei policelui
Inervează muşchii regiunii anterioare a antebraţului , muşchii eminenţei tenare, primii
2 muşchi lombricali
Acţiune motorie- muşchii antebraţului, mână, falange 2, 3, police
Senzitiv- mana + palmară
Etiologia leziunilor de N. Median – traumatisme, compresiune în somn între planul patului +
capul partenerului-paralizia de week-end sau a îndrăgostiţilor, sindrom de tunel carpian
(calculator)
Clinic
 Diminuarea flexiei mâinii + degetelor
 Imposibilitatea flexiei, abducţie + opoziţiei policelui-paralizia muşchilor
eminenţei tenare
 Imposibilitatea flexiei falangelor 2 + 3
 Abolirea ROT- mediopalmar
 Hipo/ anestezie
 Atrofia musculară

Probele utilizate în vederea diagnosticului leziunii de nerv median.

1. PROBA DE GRATAJ- cu mâna aşezată pe masă, degetele întinse, pacientul nu


poate face mişcarea de grataj.
2. PROBA FLECTĂRII DEGETELOR ÎN PUMN- pacientul făcând doar mişcarea
de Benedicţiune papală, aşa zisa Mâna Simiană.
3. PROBA PENSEI
4. PROBA ABDUCŢIEI POLICELUI

Sindromul de Tunel Carpian


Se datorează compresiunii nervului median la nivelul tunelului format de retinaculul flexorilor în
partea de sus şi tendoanele flexorilor, pe oasele carpului.
Din punct de vedere clinic:
 Parestezii la nivelul palmei, policelui, indexului, cu caracter de arsură sau
furnicături, care se accentuează nocturne
 Hipoestezie în teritoriul de inervaţie senzitivă al nervului median
 Proba pensei de face cu dificultate
 Atrofii ale eminenţei tenare

NERVUL ULNAR (CUBITAL) - origine C8-T1

Este nervul prehensiunii


Inervează flexorulul ulnar al carpului, muşchii eminenţei hipotenare, adductorul policelui
Ajută la flexie + adducţie
Senzitiv – mâna
Etiologia leziunilor de N. Ulnar - traumatismele epifizei distale ale humerusului, traumatismele
ulnei, afecţiuni ale articulaţiei cotului, compresiuni

Clinic
 Mână în gheară – extensia primei falange + flexia ultimelor 2 falange ale
degetelor 2-4, mai exprimate la degetele 4 şi 5.
 Imposibilitatea flexiei primelor falange şi extensiei ultimelor 2
 Imposibilitatea add + abd degetelor
 Imposibilitatea add police
 Perturbarea prehensiunii
 Hipo/ anestezie, atrofie musculară

Probele utilizate în vederea examinării sunt:


1. Proba Formet al policelui- pacientul prinde o coală de hârtie cu ambele mâini între police şi
index, şi trage lateral. De partea lezată, coala cade.
2. Semnul evantaiului- pacientul nu poate depărta degetele în forma unui evantai.
3. Semnul pensei (police- deget) este NEGATIV.

NERVUL CRURAL - origine L3-L4


Motor- inervează psoasul + cvadricepsul, asigurând flexia coapsei + extensia gambei
Senzitiv inervează faţa infero-internă a coapsei + antero-internă a gambei

Etiologia leziunilor: traumatisme, intervenţii chirurgicale pe micul bazin, compresiuni date de


tumori, hematom al psoasului, DZ

Clinic
 Limitarea extensiei gambei + flexiei coapsei
 Abolirea reflexului rotulian
 Durere, parestezii, hipo/ anestezie pe teritoriul senzitiv cutanat

NERVUL SCIATIC

Ia naştere din rădăcinile L1, S1, S2, si cu anastomozele din L4 şi S3


Are 2 ramuri: sciatic popliteu extern (SPE) + sciatic popliteu intern (SPI)
Motor- muşchii regiunii posterioare a coapsei + majoritatea muşchilor gambei + piciorului

Etiopatogenia leziunilor - traumatisme- fracturi de col femural, luxaţii, abcese + hematoame ale
fesei, injectări i.m. incorecte

Clinic
 Piciorul balant prin paralizia de muşchi ai piciorului
 Imposibilitatea ridicării pe varfuri
 Abolirea ROT- achilean, medioplantar
 Dureri, hipoestezie
 Amiotrofie muşchilor gambei

PARALIZIA SCIATICULUI POPLITEU EXTERN


Motor- muşchii lojii anteroexterne a gamei-asigură flexia dorsală + statica piciorului
1/3 inferioară a feţei anteroexterne a gambei, faţa dorsală a piciorului, haluce
o fracturi
o compresiuni
o chiste mucoide
o injecţii greşite
CLINIC
 picior în picătură
 abolirea flexiei dorsale a piciorului
 mers stepat
 imposibilitatea mersului pe călcâie
 imposibilitatea abd + rotaţiei externe a piciorului
 hipoestezie
 atrofie musculară

PARALIZIA SCIATICULUI POPLITEU INTERN


motor- muşchii regiuni posterioare a gambei + muşchii plantei
senzitiv- planta, călcâiul marginea laterală a piciorului ----degetul mic
o traumatisme
o tumori
o SINDROM DE TUNEL TARSIAN

CLINIC
 degete în ciocan + picior valg
 abolirea flexiei plantare a piciorului
 imposibilitatea mersului pe vârf
 diminuarea add + abd a piciorului
 reflexul achilean lipseşte
 anestezie + plantară , amiotrofie cu dureri

SINDROMUL DE COADĂ DE CAL


este formată din rădăcinile lombosacrate L2-S5
motor- musculatura membrelor inferioare + sfincterul extern striat al anusului + VU
senzitiv- perineu, organe genitale externe
vegetativ- VU, Rect, organe genitale
Etiologia leziunilor de Coadă de Cal
afecţiuni ale coloanei vertebrale lombo-sacrate-traumatisme, hernii de disc, spina
bifidă, spondilite, tumori
afecţiuni intrarahidiene-tumori, supuraţii
procese paravertebrale- supuraţii, adenopatii, anevrisme de Ao.

Clinic
SINDROM DE COADĂ DE CAL TOTAL
 paraplegie flască cu amiotrofii accentuate
 ROT – rotulian + achilean negative
 Tulburări de sensibilitate de la L2 în jos
 Tulburări sfincteriene + trofice la MI
SINDROM DE COADĂ DE CAL SUPERIOR- afectare de L2-L4
 Deficit motor la cvadriceps
 Limitarea flexiei coapsei + extensiei gambei
 Hipotonia + amiotrofia cvadriceps
 ROT –rotulian negative
 Fără tulburări trofice + sfincteriene
SINDROM DE COADĂ DE CAL MIJLOCIU- afectare de L5-S2
 Deficit motor la nivelul musculaturii piciorului + degetelor
 Hipotonie + amiotrofie pe musculatura gambei
 ROT- achilean + medioplantar –negative
 Hipoestezie în teritoriul L5-S2
SINDROM DE COADĂ DE CAL INFERIOR- afectarea S2-S5
 Deficit motor la muşchii perineali + fesieri interni
 Hipotonie + anestezie în şa
 Tulburări sfincteriene + sexuale

NEVRALGIA SCIATICĂ COMUNĂ


Etiopatogenie
Apare un conflict disco-radicular, cu compresiunea DISCULUI ASUPRA RĂDĂCINII nervoase
respective. Interesează fie
 discul L4-L5 + rădăcina L5,
 fie discul L5-S1 şi rădăcina S1.

Tabloul clinic
1. durere
 debut brusc
 ½ este precedată de lombalgie
o L5- fesa, faţa posterioară a coapsei, faţa externă a gambei, dosul
piciorului, haluce
o S1- fesa, faţa posterioară a coapsei, faţa posterioară a gambei,
moletul, planta + degetul V
 Se intensifică la tuse, defecaţie, sau la mişcări bruşte
 este asociată cu paresezii
2. scolioza coloanei lombare
3. contractură pe musculatura paravertebrală
4. semnul clopoţelului pozitiv-sensibilitate la presarea sau percuţia apofizei spinoase
5. probe de elongaţie + ---LASEGUE, BONNET
6. +/- deficit motor, +/- abolirea reflexului achilean
7. tulburări de sensibilitate
o La lezarea L5-faţa antero-externă a gambei, dosul piciorului, faţa
dorsală a halucelui
o La lezarea S1-faţa posterioară a gambei, plantă, deget V.
8. RX
 Pensarea spaţiului intervertebral
 Rectitudinea coloanei-dispariţia lordozei fiziologice
 Scolioză
NEVRALGIA CERVICO-BRAHIALĂ - sindrom dureros al regiunii cervicale şi al umărului,
din teritoriul de distribuţie ale rădăcinilor cervicale C5-C8.

Etiologie
Sunt de 2 tipuri:
Comună- prin artroză cervicală
Simptomatică – de cauză rahidiană sau intrarahidiană
CAUZE:
Leziuni tumorale ale rahisului
Traumatisme cervicale
Hernie de disc cervicală
Spondilite
Meningo-radiculite
Epidurite acute + cronice
Calus vicios, post fractură de claviculă

Tablou Clinic
Simptomatologia este dominată de DURERE, care are următoarele caracteristici:
 Debut brutal
 Apare dimineaţa devreme
 Este precedată de cervicalgie progresivă
 Are iradiere brahială
 Este agravată de tuse
 Poate fi însoţită de parestezii.

Un caracter important al durerii este interesarea MONORADICULARĂ.


 C5- durerea iradiază în umăr şi pe faţa externă a braţului----cot
 C6- durerea apare pe faţa antero-externă a umărului, braţului, antebraţului, police
 C7- faţa posterioară a braţului, antebraţului, faţa dorsală a pumnului, index, medius
 C8- faţa antero-internă a braţului, pumnului, degetelor 4 + 5.
Manevrele de elongaţie pentru rădăcinile C5-C8 (pozitive) sunt reprezentate de:

 manevra Lasegue a membrului superior - abducţia maximă a braţului cu antebraţul în


extensie
 manevra Lasegue a gâtului - înclinarea şi rotarea capului spre partea sănătoasă. acestea
fiind pozitive în această patologie.