Sunteți pe pagina 1din 8

Școala Gimnazială Găiceana

Albu Ioan Cristinel

Valori în istorie

Tema: Valori culturale (portul popular), comuna Găiceana


Clasa a VII-a
Subcompetenţe:
 Manifestarea afecţiunii pentru neam, grai, pământ strămoşesc, valori culturale
 Educarea sentimentului de mândrie pentru plaiul natal.
Obiective operaţionale:
 să manifeste interes faţă de istoria şi valorile culturale;
 să enumere 3-4 piese a costumului naţional;
 să dea dovadă de dragoste şi respect pentru valorile naţionale;
 să comunice clar şi liber cu privire la subiectul propu;
Tehnologii didactice:
a) Forme: frontal, individual, în perechi.
b) Metode şi tehnici: mesajul oral, vânătoarea de comori, conversaţia, explicaţia,
argumentarea, problematizarea, brainstorming-ul, clustering-ul, pânza discuţiei, Acrostih.
c) Mijloace de învăţămînt: costume naţionale, imagini, expoziţie de obiecte.

Desfăşurarea activităţii
Evocare
 Pentru început elevii au avut de completat mesajul:
,,Salut,__________,__________,__________...
Cât e de bine..................................................... !
Mă mândresc cu................................................ .
După completarea mesajului se anunță tema și obiectivele activității

Realizarea sensului
 Acrostih Propun un exercițiu „pentru cei mai curajoşi şi isteţi”: selectaţi cuvinte cheie
care țin de obiceiurile, datinile și tradiția neamului nostru utilizînd iniţialele respective:
Școala Gimnazială Găiceana
Albu Ioan Cristinel

G- ştergarul de îmbrobodit
Ă- olărit, fotă,
I- Ițari, iţe
C- catrință, cingătoare, costum național,
E- pălărie, cizme, meșter
A- straie, stative, suman
N- Neam, natră
A- batic, patrie
 Vânătoarea de comori. Important! ,,Comorile” sunt obiectele pe care voi le-ați adunat
pentru lecția de azi de la bunici, străbunici.
Școala Gimnazială Găiceana
Albu Ioan Cristinel
Școala Gimnazială Găiceana
Albu Ioan Cristinel
Școala Gimnazială Găiceana
Albu Ioan Cristinel

 Pânza discuţiei. Li se propune elevilor să prezinte obiectele aduse, care reprezintă


localitatea de baştină (explicând de ce merită să fie văzute).

 Cuvântul profesorului: Găiceana este casa noastră comună. Avem un plai pitoresc cu
oameni harnici, frumoşi la suflet şi la port, ale căror inimi şi case sunt deschise pentru
prieteni, fiind dornice de vorbă bună şi de pace. Suntem un popor ce ţine la pămînt, istorie,
cultură şi limbă. Mai departe am învățat câteva dansuri populare și am ținut un mic spectacol
copiilor de la grădiniță.
Școala Gimnazială Găiceana
Albu Ioan Cristinel
Școala Gimnazială Găiceana
Albu Ioan Cristinel

 Extensie:Selectarea informaţiilor despre datini și obiceiurile din localitatea natală.


Costumul popular din comuna Găiceana reprezintă veşnicia ăi individualitatea comunităţii
nostre.
Costumul popular romȃnesc este format din:
- batic colorat
-cămaşa este făcută de străbunicii noștrii, acum 100 de ani din pȃnză ţesută şi cusute flori de
diferite culori cu acul. Este cea mai decorativă piesă vestimentară a femeilor de orice vîrstă,
fiind înfrumuseţată prin diferite tehnici ale broderiei. Coloristic costumul femeiesc se bazează
pe îmbinarea a 2-3 nuanţe cromatice.
-catrinţa sau fota cum se mai numeşte este confecţionată din lȃnă. Catrinţa la talie se prindea
cu o chingă lungă pînă la 3-4 m.
Înainte femeile sărace în secolele precedente purtau opinci şi ciorapi de lînă, dar astăzi poartă
pantofi.
Elementele componente ale costumului popular bărbătesc sunt cămașa, pantaloni (izmene sau
ițari), brȃul şi pălăria împodobită cu pene de păun. Iarna, pălăria este înlocuită cu cuşmă de
formă ţuguiată, cusute din pielicică de miel “caracul” de culoare neagră sau brumărie (sură)
Școala Gimnazială Găiceana
Albu Ioan Cristinel

Costumul popular bărbătesc se remarcă prin modelul cusăturii, prin simplitatea și sobrietatea
lui.
Ițarii sunt un tip de pantaloni specifici nouă moldovenilor. Confecționați din țesătură de lână
cu bumbac, cu o lungime de aproximativ doi metrii. Se poartă atât vara, cât și iarna.
Bărbaţii numaidecît poartă brîie ţesute din lînă aspră, de o grosime potrivită. Brîiele bărbătești
au o lungime de pînă la 3 m şi lăţime de 12-15 cm. La capăt brîiele au franjuri lungi pînă la 20
cm.
Brîul serveşte bărbatului nu numai ca element vestimentar, cu care se încinge deasupra
cămaşei şi pantalonilor, dar are funcţie de protecţie a şirii spinării atunci, cînd bărbaţii
lucrează şi ridică greutăţi.
Încălţămintea bărbaţilor – „opincile” se făceau manual din piele de porc sau de vită prelucrată
în condiții de casă.

Concluzii ( din reacţiile elevilor):

- a fost una dintre cele mai interesante ore de istorie;

-tema a fost o provocare pentru toți, mai ales învățatul pașilor de dans;

-ne-am bucurat că activitatea nu s-a terminat deodată, ci am învățat pașii de dans și am dat
micul nostru spectacol;

-mai dorim aşa teme, din care să ne cunoaştem neamul și plaiul natal;

- am învăţat multe despre portul nostru popular;

-ce simplu şi interesant a fost;

- aş vrea să facem mai des astfel de activităţi;