1.

ROLUL SI ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI

Presedintele RO, potrivit C. RO:

 Seful statului, in aceasta calitate detinand functia de reprezentare a statului roman atat in
exteriorul, cat si in interiorul tarii.
 Garanteaza independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a tarii
 Garant al Constitutiei. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna desfasurare a
activitatilor autoritatilor publice care functioneaza in baza Constitutiei, in acest scop
exercitand functia de mediator intre puterile satului, precum si intre stat si societate.

Presedintele Ro e ales prin vot universal, egal, direct secret si liber exprimat. Nicio persoana
nu poate indeplinita functia de presedinte al Ro, decat pt cel mult 2 mandate. Acestea pot fi
succesive

Rezultatul alegerilor pt fct de presedinte al Ro e validat de Curtea Constit

Atributiile presedintelui RO.

A) In ceea ce priveste POLITICA INTERNA

Presedintele RO desemneaza un candidat pt fcti de prim-ministru si numeste Guvernul pe

baza votului de incredere acordat de catre Parlam. In caz de remaniere guvernamentala sau
de vac a postului, presedintele revoca si numeste, la propuneres primulu-ministru, pe unii
membri ai Guvernului.

Presedintele RO poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta

deosebita.

Presedintele RO poate lua parte la sedintele G in care se dezbat probleme de interes

national, iar in alte situatii acesta poate sa prezidez sedintele Guvernului la care participa.

Presedintele ro are obligatia de a promulga legile votate de cele 2 camere, dar are si
dreptul de a le trimit spre reexaminare Parlam.

Presedintele ro adreseaza parlam msj cu privire la principalele probleme politice ale

natiunii.

Dupa consultarea presedintilor celor 2 cam si a lideriilor grupurior parlam,

presedintele ro poate sa dizolve Parlam, daca acesta nu a acordat votul de incredere pt
formarea Guv in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a
cel putin 2 solicitari de investiture. ( parlam poate fi dizolvat 1 pe an)

Presedintele ro, dupa consultarea Parlam, poate cere poporului sa-si exprima prin
referendum vointa cu privire la probleme de interes national.

1
 b) In ceea ce priveste politica externa

presedintele incheie tratate internat in numele Ro, negociate de catre Guvern si le

supune spre ratificare Parlam intr-un termen rezonabil.

La propunererea G, presedintele acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai

Ro si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

Reprezentantii diplomatic ai altor state sunt acreditati pe lg presedintele RO.

c) in cea ce priveste siguranta nationala

Presedintele ro e comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al

Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. El poate declara, mobilizarea partial sau
generala a fortelor armate. In caz de agresiune armata impotriva tarii, presedintele Ro
ia masuri pt respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta PArlam,
printr.un msj.

Presedintele ro instituie starea de asediu /starea de urgenta in intreaga tara ori in unele
unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlam incuviintarea masurii adoptate.

2. Administraţia prezidenţială.
-Este o institutie publica cu personalitate juridica.
-Sunt serviciile publice aflate la dispozitia presedintelui Romaniei pentru indeplinirea atributiilor
sale.
-Numarul maxim de posturi este de 260

Personalul este alcatuit din:

1. Persoane detasate (din ministere si alte autoritati publice).
2. Persoane incadrate direct.

Functii de conducere:
1. Consilier prezidential (cu rang de ministru)
2. Consilier de stat (cu rang de secretar de stat)

Finantarea cheltuielilor de functionare a Administratiei prezidentiale se asigura de la bugetul de stat si

din venituri extra bugetare,realizate,administrate si contabilizate potrivit legii .

Structura organizatorica:

1.Departamentul securitatii nationale.

2.Departamentul Constitutional Legislativ

2
3.Departamentul pentru Relatia cu autoritatile publice si societatea civila.
4.Departamentul planificare si analiza politica.
5.Departamentul Relatii international.
6.Departamentul politici economice si sociale.
7.Departamentul comunicare publica.
8.Departamentul Sanatate Publica.
9.Departamentul de educatie si cercetare.
10.Departamentul pentru minoritati nationale.
11.Departamentul mediului intern si international.
12.Departamentul managementul resurselor.
13.Compartimentul Cancelariei.
14.Compartimentul Protocol.

3. Funcţiile şi Atribuţiile Guvernului.

Guvernul este autoritatea publica a puterii executive care functioneaza in baza votului de
incredere acordat Parlam si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita
conducerea generala si a administratiei publice.

Pt realizarea programului de guvernare, G exercita urmatoarele functii:

a) fct de strategie prin care se asigura elaborarea strategic de punere in aplicare a programului de
guvernare

b) fct de reglementare prin care se asigura elaborara cadrului normative si institutional necesar
in vederea realizarii obiectivelor strategice

c) fct de admnistrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii publice
si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pt care statul e responsabil

d) fct de reprezentare prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern
si extern

e) functia de autoritate de stat prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii
reglementarilor in domeniul apararii ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in
domeniile economic si social si al functionarii instituriilor si organismelor care isi desfasoara
activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Atributiile Guv:

1) Atributii privind elaborarea proiectelor de legi si supunerea lor spre aprobare

Parlam

3
 2) Atributii privind asigurarea executarii legilor si a celorlalte dispozitii normative
date in aplicare acestora
3) Atributii prinvind conducerea si controlul activit ministerelor si a celorlalte aturit
ale admin pub centrale si locale.
4) Atributii privind realizare politicii interne& externe

4.Structura Aparatului de lucru al Guvernului.

Guvernul ro e ajutat de un aparat de lucru. Pt exemplificare, am descries structura
Aparatului de lucru al Guvernului din perioada 2007-2008, perioada in care str acestuia a
fost mai ampla:

a) Cancelaria P M, instit pub cu personalitate juridical, in subordinea p.m, condusa de

un sef al cancelariei, cu rang de ministru, ajutat de un secretar de stat; seful
cancelariei p.m are calitatea de ordonator principal de credite.
b) Secretariatul General al Guvernului (SGG), instit publica cu personalit. Juridical,
in subordinea p.m, condusa de un secretar genereal, inalt functionar public numit in
conditiile legii, prin hotararea a Guvernului.
c) Departamentul pt Relatia cu Parlam, structura cu personalit. juridica, finantata
prin buegetul Secretariatului General al Guvernului, condusa de ministrul delegate
pt rel cu parlam, care are calitatea de ordonator tertiar de credite, ajutat de unul
sau mai multi secretari de stat
d) Aparatul de lucru al ministrului de stat pt coordonarea activitatilor din domeniile
culturii, invatamantului si integrarii europene, structura fara personalitate juridica,
finantata prin bugetul SGG (DESFIINTATA IN 2009)
e) Departamentul pt Afaceri Europene, structura cu personalitate juridica finantata
prin buegtul SGG, condusa de un secretar de stat ajutat de 2 subsecretari de stat.
f) Departamentul de Control al Guvernului, structura fara personalit juridica, reluata
din cadrul Cancelariei p.m, finantata prin bugetul SGG si condusa de un secretar de
stat.
g) Departamentul pt Relatii Interetnice. Structura fara personalit juridica, in
subordinea p.m si in coordonarea secretarului general al Guv, condusa de un
secretar de stat, ajutat de 2 subsecretari de stat, finantata prin bugetul SGG
h) Alte departamente, organizate ca structuri cu sau fara personalitate juridica, in
subordinea p.m, condusa de secretari de stat sau asimilati ai acestora, a caror
infiintare/functionare se aproba prin hotarare a Guv.

5. Ministerele (rol, clasificare, organizare, conducerea ministerelor,

aparatul propriu al ministerelor).
-reprezinta o catg distinct in cadrul sistemului autoritatilor adm pub, avand rolul de a
realize poltica guvernamentala in domeniile si sectoarele de activitate ale acestora p intreg
teritoriul tarii.
4
Ele constituuie o veriga imp subordonata direct G si au 2 elem caracteristice:

*competenta materiala-speciala

*competenta teritoriala-nationala

In rapot cu natura sarcinilor c le revin, ministerele se grupeaza in 3 categ:

*ministere cu activitate economica

*cu activitate administrative si de aparare a ordinii de drept

* cu activitate socioculturala si stiintifica

Organizarea ministerelore stabilita prin legi proprii (MAPN) sau prin hotarari ale
guvernului.

DELIMITAREA FCTIILROR INTRE MINISTERE NU E FT STRICTA.

Atributii exercitate de catre minister se grupeaza in 2 categ:

- atributii commune tuturor ministerelor

- atributii proprii, specifice fiecarui minister

In RO, Ministrul raspunde de intreaga activitate a ministerului in fata G, iar in calitate de

membru al acestuia, raspunde in fata Parlam, solidar cu ceilalti membri ai G. EL Are o
dubla responsabilitate:

* fata de organul puterii legislative

* fata de Guvern

Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate, urmatoarele atributii:

a) Organizeaza, coordonea si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si hotararilor

G, a ordinelor si instructiunilor
b) Initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale G
c) Actioneaza pt aplicare strategiei proprii ministerului
d) Fundamenteaza si elaboreaza propuneri pt bugetul annual
e) Urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor
f) Reprezinta interesele statului in diferite organe si organism international si dezvolta
relatii de colaborare cu organe si organizatii similar din alte state
g) Initiaza, negociaza incheierea de conventii, acorduri si alte intelegeri international,
urmaresc si controleaza aplicarea acestor conventii acorduri si intelegeri
h) Coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementare de politici si strategii in
domenii de activitate ale ministerului

5
 i) Avizeaza infiintarea organismelor neguvernamentale si coopereza cu acestea
j) Coolaboreaza cu instit de specialitat pt formare si perfectionarea pregatirii
profesionale a personalului

Ministrii sunt ajutati in munca lor de urmat organe de conducere:

* secretarii si subbsecretari de stat

* secretarul general si secretarii generali adjuncti

* colegiul ministerial

Aparatul propriu al ministerului e o structura organizatorica fara personalitate

juridica, care poate cuprinde, in fctie de importanta, volumul, complexitatea si
specificul activitatii desfasurate, urmatoarele compartimente:

* departamentele- conduse de secretarii de stat

* directiile generale

* directiile

* serviciile

* birourile

6. Secretarul general al ministerului şi disfuncţionalităţi ale

structurilor administrative ministeriale.
(In RO) Secretarul general al ministerului FACE PARTE Din categ inaltilor functionari
publici, dar rolul sau e departe de cel al omologilor sa din celelalte tai europene. El e numit
in fctie in conditiile legii, exclusive pe criteria profesionale.

Atributii si responsabilitati:

a) Coordoneaza buna functionare a compartimentelor si activitatilor cu caracter

functional si asigura legatura operativa dintre ministru si conducatorii tuturor
compartimentelor din minister si unitatile subordinate
b) Colaboreaza cu compartimentele de specialitate din cadul SGG, cu secretarii
generali/judetelor si cu directori generali de prefectura
c) Primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative si
asigura avizarea actelor normative primate de la alti initiatori
d) Transmite proiectele de acte normative initiate de ministere
e) Urmareste si asigura finalizarea actelor normative aprobate de G

6
 f) Monotorizeaza si controleaza elaborarea raportarilor periodice
g) Coordoneaza intregul personal al ministerului

DISFUNCTIONALITATI ALE STRUCTURILOR ADM MINISTERIALE

Disfunctiile cele mai intalnite sunt:

- lungimea excesiva a acestor structure, mai ales pe verticala, care determina o mare
distanta intre unitatile de conducere strategica si cele de executie

- fragmentarea excesiva pe orizontala, sectoriala, e specifica in general organizatiilor

publice de mari dimensiuni

- densitatea mare a structurilor administrative, densitatea organic, care e legata de nr mare

de posture de conducre aflate in str adm, fara a fi neaparat necesare dpdv obiectiv.

Fragmentarea competentelor si a politicilor transversale intre diferitele ministere si in

cadrul acestora, in diferite arii de gestiune, a obligat adm generala a statului, pe de o parte,
sa creeze, numeroase comisii si comitete inteministeriala, iar pe de alta parte, sa creeze
comisii car st responsabile de coordonare anumitor politici transversale cu caracter
interministerial.

7. Celelalte organe ale administraţiei publice centrale de

specialitate) descrierea fiecarei categorii, exemplificare).
Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate in
subordinea lor.

Aceste organe ale administratie publice centrale de specialitate poarta diferite denumiri :
agentii, comisii, oficii, secretariate etc.

Conducatorii acestor organe sunt secretari de stat si au difeti titulaturi: presedinti,

directori denerali, sefi de oficiu. Ei nu sunt membri ai Guvernului si sunt numiti si eliberati
din functie prin decizia primului-ministru.

Atributiile. Organizarea si functionarea acestor autoritati sunt stabilite prin hotarari ale
Guvernului.

In perioada 2003-2005 in subordinea Guvernului sau a ministerelor existau urm. Organe:

o Primul ministru coordona prin Cancelaria Primului Ministru:

7
  Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei

 Agentia Nationala pt Resurse Minerale

 Inspectoratul de Stat in Constructii

 Agentia Romana pt Investitii Straine

 Autoriatea pt Valorificare a Activelor Statului

 Agentia de Compensare pt Achizitii de Tehnica Speciala

 Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor

 Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia

Informatiei

 Comisia Nationala pt Controlul Activitatilor Nucleare

 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

 Agentia Nationala pt Sport

 Agentia Nationala Anti-dopping

 Agentia pt Strategii Guvernamentale

o In coordonarea Secretariatului general al Guvernului de aflau:

 Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat

 Autoritatea Nationala pt Reglementarea si Monitorizarea

Achizitiilor Publice

 Oficiul Roman pt Adoptii, Institutul National de Statistica,

Agentia Nationala pt Romi

o In subordinea Min. administratiei si internelor:

 In subordinea admin. publice:

- Directia Generala de Pasapoarte

- Arhivele Nationale

- Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare autovehicule

8
  In subordinea ordinii si sigurantei publice:

- Inspectoratul General al Politiei Romane

- Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane

- Unitatea Speciala de Aviatie

o In subordinea Min, Economiei si Finantelor functionau:

-Agentia Nationala de Administrare Fiscala

-Garda Financiara

-Agentia Nucleara

o In subordinea Min. agriculturii si dezvoltarii rurale:

-Agentia SAPARD

-Oficiul National al Viei si Vinurilor

-Agentia Domeniilor Statului

-Autoritatea Hipica Nationala

o In subordinea Min. sanatatii publice:

-Institutul de Medicina Legala

-Agentia Nationala a Medicamentului

-Academia de Stiinte Medicale

o In subordinea Min. de Justitie:

-Curtea de Apel, tribunale, judecatorii

-Institutul National al Magistraturii

o In subordinea Min, Educatiei, Crcetarii si Tineretului:

-Inspectoratele judetene

-Institutul de Stiinte al Educatiei

-Autoritatea Nationala pt TIneret

o In subordinea Min. Transporturilor:

9
 -Aeroclubul Romaniei

-Clubul sportiv Rapid

-Autoritatea Navala Romana

Sub autoritatea MT se afla CFR, METROREX.

o In subordinea Min. Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor

-ANL

o In subordinea Min. Mediului si Dezvoltarii Durabile:

- INstitutul National de Cercetare- Dezvoltare pt Protectia Mediului

- Administratia Fondului de Mediu

o In subordinea Min. Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

- Ag. Nationala pt Protectia Familiei

- Ag. Nationala pt Protectia Copilului

- Inspectia Muncii

- Inspectia Sociala

o In subordinea Min. Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

-Posta Romana

- Romtelecom

o In subordinea Min. Apararii:

-Cenrul Militar

-Universitatea Nationala de Aparare

o In subordinea Min. pt Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si

Profesii Liberale

-Oficiul de Stat pt Inventii si Marci

-Centrul National de Dezvoltare in Turism

-Centrul Roman de Promovare a Comertului

10
8. Rolul şi atribuţiile prefectului.
ROLUL PREFECTULUI – ART 123 C RO

 REPREz guvernului in teritoriu

 Sef al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
 Orgn de tutela administrativa
 P e garantul respectarii legii si ordinii pub la nivel local
 In calitate de reprezentant al GUVERNULUI pe plan local, p asigura leg operativa
dintre fiecare ministru si conducatorul serviciului public deconcentrat din
subordinea acestuia

Atributiile prefectului
 Asigura aplicarea si respectarea Consti., a legilor, a hotararilor si ordonantelor G, a
celorlalte acte normative , a ordinii publice
 Actioneaza pt realiz in judet/municipiu buc, a obiectivelor cuprinse in
Programul de guvernare si dispune masurile necesare pt indeplinirea lor.
 Actioneaza pt asigurarea climatului de pace sociala, mentinera unei comunicari
permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale
 Stabileste prioritatile de dezvoltarea regionala
 Verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judeten/local sau ale
primarului
In exercitarea atributiei c privre la verificarea legalitatii actelor administrative ale
consiliului judetean/local/primar, PREFECTUL, cu cel putin 10 zile inainte introducerii
actiunii in contenciosul administrative, va solicita autoritatiilo care au emis actul, cu
motivarea necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, in vederea modificarii, sau dupa
caz, a revocarii acestuia. Actiunea introdusa de catre prefect pt anularea unui act
administrativ al autoritatilor adm pub loc socotit nelegal e scutita de taxa de timbre si se
judeca in regim de urgent.
Rolul prefectului de a efectua controale directe limiteaza autonomia deciziilor si slabeste
gradul de responsabilitate al autoritatilor locale:
 Asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitatea, aducerea la indeplinirea in
conditiile stabilite prin lege, a masurilor de pregatire pt situatii de urgenta

11
  Dispune masurile care se impun pt gestionarea acestora si foloseste in acest sens
sume special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie
 Utilizeaza fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de
interventie in situatii de criza
 Dispune masurile corespunzatoare pt prevenirea infractiunilor si apararea
drepturilor si sigurantei cetatenilor
 Aigura realizarea planului de masuri pt integrare europeana
 Dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de G si a politicilor de
integrare europeana
 Hotaraste cooperare sau asocierea cu institutii similar din tara si din strainatate
 Aigura folosirea a limbii materne in raporturile dinte cetatenii apartinand minoritatii
nationale si serviciile pub deconcentrate in unitatile administrative-teritoriale in care
acestia au o pondere de peste 20%
 Indeplinese si alte atrbutii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum
insarcinarile stabilite de G
 Ordonator tertiar de credite

9. Instituţia prefectului.
Institutia prefectului
- institutie pub cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu.
Activitatea instit pref este finantata de la bugetul de stat prin bugetul MAI si din alte surse
legal constituite ( este subord bug MAI)
PERsonalul din cadrul instit pref e format din functionari pub, funct pub cu statut special si
personal contractual.
Numirea, incadrara, modificarea, suspendare si incetare raporturilor de serviciu/munca ale
personalului se efect prin ordin al pref.
Numirea, modific, suspend si incetarea raaporturilor de serviciu ale subprefectilor se
efectueaza in conditiile legii.

12
10. Oficiul si Colegiul prefectural
Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct care cuprinde urmat fctii
de executie de specialitate specifice: directorul cancelarie, 2 consiliere, 1 consultant si secretarul
cancelariei. (in fct de pref.)
Personalul din cadrul cancelarie pref isi desfasoara activitatea in baza unui contract
individual de munca incheiat.

COLEGIUL PREFECTURAL
IN fiecare judet functioneaza un colegiu prefectural compus din prefect, subpref si
conducatorii serv pub decon ale ministerelor si ale celorlalte organe ale adm pub cen din
subordinea G, care isi au sediul in judetul respectiv.

Atributii:

 Analizeaza activ serv pub decon si propune masuri in vederea imbunatatirii acesteia
 Stablieste domeniile si sectoarele in care e necesara/se poate realiza cu eficenta
actiunea coordonata a mai multor serv pub decon
 Stabileste masurile necesare implementarii program, politicilor, strategiilor si
planurilor de actiune adoptate la nivel national
 Organizeaza actiunile comune ale mai multor serv pub decon, in vederea solutionarii
unor situatii deosebite
 Analizeaza masurile necesare in vdr realizarii unui sistem comun de managem al
infor/ resurse material/financ/umane

Colegiul prefectural indepinlineste si alte atrbutii prevazute lege, precum si sarcini date
de ministere sau de celelalte organe ale adm pub cent din subordinea G ori de cate
prefect

Regulamentul de functionare a colegiului prefectural se aproba prin ordin al prefectului.

11. Relaţiile prefectului cu ministerele şi autorităţile locale.

Relatiile prefectului cu conducatorii adm centrale de specialitate

13
- MINISTRII si conducatorii celorlalte organe ale adm pub centrale din subordinea G pot delega
prefectului unele dintre atrbutiile lor de conducere si control cu privire la activitatea servciilor
pub deconcentrate din subordine:

1. Verificarea modului de utilizare a fondurilor pub alocate serv pub deconcentrate

2. Verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse in strategiile sectoriale
3. Analizarea modului de realizare a actuinilor cu caracter interministerial care au ca scop
cresterea calitatii serv pub
4. Organizarea unor achizitii pub din programe comune mai multor serv pub deconcent din
judet/muni
5. Reprezentarea in fata instantelor judecatoresti, in cazul in care sev pub deconcet din
subordine nu pot fi mandate
6. Alte atributii stabilite prin ordin al conducatorului instit ierarhic superioare serv pub
deconcentrat
Lista serv pub decon se aproba prin decizie a primului ministru si se actualizeaza la
propunerea ministrului MAI
Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte autoritati ale adm pub cent de specialit
masuri pt imbunatatirea activitatilor serv pub deconcentr, organizate la nivelul judetului
Din comisia de concurs pt ocuparea postului de conducator al unui service pub deconcent
face parte ! un reprezentant al instit pref !
Prefectul poate propune sanctionarea conducatorilor serv pub decon din subordinea acestra
Conducatorii serv pub decon au obligatia sa transmita pref proiectul de buget. Prefectul
inainteaza proiectul de buget conducatorului instit ierarhic superioare serv pub decon (minister).
In constit se prevede ca intre prefectii, pe de o partem consiliile loc si primari, precum si
consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, NU EXISTA
RAPOARTE DE SUBORDONARE.
PREF. poate verifica masurile intreprinse de primar/presedintele cons judet. in calitatea lor
de reprezen ai statului in unitatea administrtiv-teritoriala (competente pe care le exercita in
numele statului)
Pref poate solicita convocarea unei sedinte extraordinare.
In caz de forta majora si de maxima urgenta, prefectul poate solicita convocarea de indata a
cons loc/judet.
Prefectul poate solicita documentatii, date si info, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu
rapiditate si in mod gratuit.

14
12. Rolul si atributiile organelor constitutionale( Avocatul poporului,
Curtea de Conturi , Curtea Constitutionala, Consiliul Economic si
Social, Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii)
CURTEA DE CONTURI

- Este institutia suprema de control financiar ulterior extern asupra modului de formare,
administrare si de intrebuintare a resurselor financiare al statului si ale sectorului public.

- el prezinta ANUAL Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului pub nat
din exercitiu bugetar expirat

CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL

- e un organ consultativ al Parlam si G in domeniile de specialitate stabilite in legea sa de

infiintare, organizare si functionare (art141 C. RO)

* ARE ROL consultativ in stabilirea strategiilor si politicilor economice si sociale

* este alc si functioneaza pe principiul tripartitismului

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Este garantul independentei justitiei ( art 133 C. RO). El e alc din 19 membri alesi pe o perioada
de 6 ani

AVOCATUL POPORULUI

- o institutie care are drept scop apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice in
raporturile acestora cu autoritatile pub.

CONSILIUL LEGISLATIV

- e un organ consultativ de specialitate al Parlam, care avizeaza proiectele de acte normative in

vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii.

15
CURTEA CONSTITUTIONALA

- e garantul suprematiei Constit.(art 142 din C)

Atrbutii:

 Se pronunta asuprea constitutionalitatii legilor,, a tratatelor au a altor acorduri internat, a

regulamentelor Parlam si a ordonantelor G
 Hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele
 Vegheaza la respectarea procedurii de alegere a presedintelui, a procedurii p organizare si
desfasurare a referendumului
 Verifica indeplinirea conditiilor pt exercitarea initiative legislative de catre cetateni
 Hotraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic

MINISTERUL PUBLIC

Este parte component a autoritatii judecatoresti, care, in activitatea judiciara, reprez interesele
generale ale societatii si apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor

Din ministerul public fac parte: Parchetul de lg Inalta Curte de Casatie si Justitie, parchetele de
laga Curtile de Apel, parchetele de lg tribunalele pt minori si fam, parchetele de pe lg judecatorii
si parchetele militare.

13. Administraţia exterioară.

ADMINISTRATIA EXTERIOARA

-Totalitatea misiunilor diplomatice, permanente si speciale a reprez si misiunii lor

permanente, a delgatiilor, oficiilor consulare, dar si a altor organism care actioneaza in
exteriorul tarii, acum sunt institutele culturale

Consideram ca pe lg rolul adm exterioare de repre a statului roman in exteriorul tarii si de

aparare a drepturilor si intereselor statului romsn, a cetatenilor si persoanelor juridice
romane, acesta trebuie sa fie garantarea unitatii de actiune a statului in exterior, unitatea
de actiune a fost erodata de o proasta coordonare interna proprie adm statului care se
proiecteaza in exterior de o maniera specializata.

16
 Misiunile diplomatice cuprind: ambasadele, reprezentantele, oficiile consulare, organize
sau institutii care act in exterior

SEFUL MISIUNII DIPLOMATICE E REPREZENTANTUL UNICI AL RO IN TARA IN

CARE E ACREDITAT.

14. Definirea, caracterizarea şi fundamentul autonomiei locale.

Principiul autonomiei locale reprezinta chintesenta intregii activitati a administratiei
publice in unitatile administrative-teritoriale.

Ca si in Carta Europeana a Autonomiei Locale, definitia data autonomiei locale - “dreptul

si capacitatea autoritatilor locale de a solution si gestiona o parte importanta a treburilor
publice”.

Acest drept se exercita de consiliile locale, orasenesti si municipal si primari, precum si de

consiliile judetene, acestea fiind autoritati ale adm pub locale alese prin vot universal, egal,
direct secret si liber exprimat.

Art 5, al1 al Legii 286/2006 realizeza tocmai o delimitare mai exacta a competentelor
autoritatilor adm pub locale, precizand ca acestea exercita, in conditiile legi, competente
exclusive, competente partajate si competente delegate. Ele au “dreptul ca sa aiba initiative in
toate domeniile, cu exceptia celor care suunt date in mod expres in competenta altor autoritati.”

Caracterul autonomiei locale, acesta fiind numai administrative si financiara, exercitandu-se pe

baza si in limitele prevazute de lege.

Unitatile adm-terit sunt persoane juridice, de drept public, cu capacitate juridical deplina si
patrimoniu propriu.

Delimitarea teritoriala a comunele, oraselor, municipiilor si judetelor se stabileste prin lege.

Orice modificare a limiteleor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege si numa
dupa consultarea prealabila a cetatenilot.

Autoritatile administ pub loc au dreptul la resurse proprii, pe care trebuie sa le gestioneze potrivit
atributiilor ce le revin. Ele administreaza sau dispun de resurse financiare, precum si de bunurile
proprietate publica/private ale comunelor, oraselor si judetelor.

Autoritatile adm pub cent nu pot stabili sau impune niciun fel de responsabilitati autoritatilor
adm pub loc in procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi servicii
pub

17
Autoritatile adm pub cent vor consulta inainte de adoptarea oricarei decizii, structurile
associative ale autoritatilor am pub loc

In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele, municipiile si judetele au dreptul la

resurse financiare proprii, pe care autoritatile adm pub loc le stabilesc, le administreaza si le
utilizeaza pt indeplinirea competentelor si atributiilor ce le revin.

Resursele financiare de care dispun autoritatile adm pub loc tre sa fie corelate cu competentele si
cu atrbutiile prevazute de leg.

Raporturile dintre autoritatile adm pub loc din comune, orase si municipii si cele de la nivel
judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii , cooperarii si
solidaritatii.

15. Explicati continutul drepturilor de asociere ale colectivitatilor

locale
Dreptul unitatilor adm-terit ca, in limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si
executive, sa coopereze si sa se asociezi in conditiile legii, formand asociatii de dezvoltare
intercomunitara, cu personalitate juridical, de drept privat si de utilitate publica.

Dreptul unitatilor adm-terit de a incheia intre ele acorduri si de a participa, inclusive prin
alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare zonala sau
regionala in baza hotararilor adoptate de consiliile locale ori judetene, dupa caz, in
conditiile legi;

Dreptul unitatilor adm-terit limitrofe zonelor de frontiera de a incheia intre el intelegeri de

cooperare transfrontaliera cu structure similar din statele vecine, in conditiile legii,

Dreptul ca sa coopereze si sa se asocieze si cu unitati adm-terit din strainatate, in conditiile

legii, prin hotarari ale consiliilor locale sau consiliilor judetene, dupa caz

Dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale.

Dreptul Consiliilor locale si consiliilor judetene de a hotara asupra participarii cu capital

sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor local pe care le reprezinta, la
infiintarea, functionarea si dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice si de
utilitate publica de interes local sau judetean.

16. Conţinutul principiilor legalităţii şi eligibilităţii autorităţilor

administraţiei publice locale.

18
Principiul eligibilitatii autoritatilor adm pub loc nu e format ca atare in dispozitiile
constitutionale, ci numai in prevederile legii 251/2001 si 67/2004 pt alegerea autoritatilot
pub loc.

In Cons se prevede numai ca primarii, consiliile locale si judetene sunt alese in conditiile
legii (art 121).

Menirea lor e numai de a administra treburile unitatilor adm terit in care sunt alese, in
intereseul colectivitatilor locare care le.au ales

Potrivit legii nr 67/2004, consilierii locali si judeteni, precum si primarii, consilieri generali ai
Mun Buc si presedintii comsiliilor judetee se aleg prin vot universal, direct, egal, secret si liber
exprimat. Viceprimarii si vicepresedintii consiliului judetean se aleg prin vot secret indirect.

Consiliile locale&judetene se aleg p circumscriptii electorale, prin vot exprimat pe baza

SCRUTINULUI DE LISTA, iar primarii comunelor, oraselor, municipiilor,sect. mun buc si
primarul general al Buc si presedintii consiliilor judetene se aleg pe circumscriptii electorale,
prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.

Pt a fi ales consilier/primar/presedit de consiliu judetean, candidatul tre sa respece anumite

conditii de eligibilitate:

* calitatea de alegator

* dreptul de a fi ales

* domiciliul in tara pe teritoriul unitatii adm-teri pt care candideaza.

Principiul legalitatii

- constituie unul dintre elem esentiale ale conceptului statului de drept, potrivit caruia toate
subiectele de drept – persoane fizici, juridice, autoritati ale adm pub loc- trbuie sa se supuna
legalitaii si sa se conformeze acesteia.

- are in vdr toae aspectele organizatorice si functionale prin care se infaptuieste adm pub in
unitatile adm terit, si anume: alegerea, constituirea, componenta, organizarea, functionarea si
activitatile (actelepe care le adopta) acestor autoritati.

Principiul legalitatii presupune ca toate aceste elem sa fie in conformitate cu prevederile

constitutionale, cu legile, dar si cu celelalte acte normative bazate pe lege.

17. Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de interes

deosebit.

19
Acest principiu este consacrat expres in dispozitiile art 2 dinLgea nr 215/2001 cu modificari
si e completat de dispozitiile capit ale legii privind organizarea si desfasurarea
referendumului.

Organizarea referendmului local se poate face:

-din initiativa autoritatilor adm pub loc

Problemele de interes deosebit din unitatile adm-terit si subdiviziunile adm-terit ale municipiiilor
pot fi spuse aprobarii locuitorilor prin referendumul local.

Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judetene, dupa caz,
la propunerea primarului, respectiv presedintelui consiliului judetean. Cetatenii sunt chemati sa
se pronunte prin DA/NU asupra probl supuse, decizand cu majoritatea voturilor valabil
exprimate la nivelul unitatii adm-terit respective.

- din initiative cetatenilor

Exista si asa-umita initiative “populara” care apartine cetatenilot, care pot cere organizarea unui
referendum in vederea dizolvarii consiliului local / demiterii primarului

Referendumul in vederea dizolvarii consiliului local

- e organizat in conditiile legii, de catre o comisi numita prin ordin al prefectului

- e balabil daca s-au prezentat la urne cel putin jum plus unu din nr total cu drept de vot.
Activitatea consiliului local inceteaza inainte de termen, daca s-au prountat in acest sens cel
putin jum +1 din nr total al voturilor valabil exprimate.

Referendumul in vederea demiterii primarului

Organizarea tre sa fie solicitata in scris, de cel putin 25% dintre locuitori cu drept de vot.
activitatea primarului inceteaza, daca s-au pronuntat in sens favorabil cel putin jum+1 din nr total
al voturilor valabil exprimate.

Referendumul in vdr dizolvarii consiliului judetean

Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin
20% din nr cetatenilor cu drept de vot, inscrisi pe listele electorale ale unitatii adm-terit.

20
18. Principiile descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice)
explicarea noţiunilor).
Descentralizarea reprez transferul de autoritate si responsabilitati pt anumite fctii pub de
la nivelul guvernului central al unei tari la nivelurile subnationale de guvernare sau
institutii autonome.

Dupa responsabilitatile transferate, descentralizarea e de 3 tipuri:

* politica

* administrativa

*financiara

Principiul descentralizarii serviciilor pub consta in organizarea, functionarea, controlul si

desfiintarea serviciilor publice de catre autoritatile adm loc. Principalul obiectiv al
descentralizarii e imbunatatirea managementului serviciilor pub si cresterea calitatii
acestora.

Procesul de descentralizare se desfasoara in beneficial cetateanului prin intarirea puterii si

rolul adm pub loc in scopul dezvoltarii economic-sociale durabile a unitatilor adm-terit.

Serviciile pub organizate la nivelul central sub forma autoritatilor pub sunt si vor exista
intotdeauna la acest nivel. Rolul acestor servicii e tocmai de a concepe si a asigura strategia
G in acel sector de activitate.

Specialistii au aratat ca deconcentrarea serv pub ale ministerelor reprez imputernicirea

unor servicii pub adm care isi au sediul in unitatile adm-terit, de a realize la acest nivel
atributiile si competentele ce le revin ministerelor.

Astfel, legea 215/2001 stipuleaza ca serv pub ale comunei/orasului se infiinteza si se

organizeaza de catre consiliul local in principalele domenii de activitate, potrivit
specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor
financiare de care dispune.

Exemple de servicii comunitare de utilitati pub : alimentarea cu apa, canalizarea si

epurarea apelor uzate, colectarea canalizarea si evacuarea apelor pluvial, productia
transportul distributia si frunizarea de energie termica in sistem centralizer, transport pub
loc

Serviciile de utilitati pub:

* au caracter economic-social

21
* raspuns unor cerinte si necesitati de interes si utilitate publica

19. Regimul actelor consiliului local (tipuri de acte, cvorumul

necesar, elaborarea lor, execuţie).
In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul local adopta, hotarari cu votul majoritatii
membrilor prezenti.

Se adopta cu votul majoritatii consilierilor locali in functie urmat hotarari ale consiliului local:

a) Hotararile privind bugetul local

b) –“- privind contractarea de imprumuturi
c) - = - prin care se stabilesc impozite si taxe locale.
d) - =- privind participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonale sau
de cooperare transfrontaliera
e) - = - privind organizara si dezvoltarea urbanistica localitatilot si amenajarea
teritoriului
f) - = - privind asocierea sau cooperare cu alte autoritati publice, cu persoane juridice
romane/strainte

Hotararile privind patrimoniu se adopta cu votul a doua treimi din nr total al consilierilor
locali in fctie.

Hotararile cons loc se semneaza de consilierul care conduce sedintele de consiliu si se

contrasemneaza pt legalitate de catre secretar.

Hotararile devin obligatorii si produc efecte:

- de la data comunicarii pt cele individuale

- de la data aducerii lor la cunostinta publica pt cele cu caracter normativ

20. Funcţionarea Consiliului Local.

- ales pt un mandate de 4 ani care poate fi prelungit prin lege organic in caz de razboi sau
catastrofa.

Consiliul local se intalneste in

a) Sesiuni ordinae, lunar, la convocarea primarului

b) Sesiune extraordinare, la cerrea primarului sau a cel putin o treime din nr
membrilor consiliului

Convocarea consiliului local se face in scris, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor
ordinare sau cel putin 3 zile inaintea sedintelor extraordinare. ( se poate face si indata)

22
 Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau
ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

Proiectele de hotarari inscris pe ordinea de zi a sedntei consiliului local pot fi dezbatute

daca nu sunt insotite de raportul compartimentului de resort, precum si de raportul
comisiei de specialitate.

Sedintele cons loc st legal constituite daca e prezenta majoritatea consilierilor in fctie.
Prezenta consilierilor la sedinta e obligatorie.

Lucrarile sedintelor se desfasoaraa in lb romana.

Dezbaterile se consemneaza intr-un proces verbal.

21. Atribuţiile Consiliului Local.

Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii:

a) Atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului,

institutiilor si serviciilor publice de interes local si societatilor comerciale si regiilor
autonome de interes local
b) Atributii privind dezvoltarea economic-sociala si de mediu a comunei, orasului sau
municipiului
c) Atributii privind administrarea domeniului ublic si privat al comunei, orasului sau
municipiului
d) Atributii privind gestionarea serviciilor furnizate de catre cetateni

22. Constituirea, organizarea internă şi dizolvarea consiliului local.

Conform Cons RO, consiliile loca si rimarii functioneaza ca autoritati adm autonome si ei
rezolva treburile publice in comune si orase.

Constituirea cons loc se face in termen de 25 de zile de la data desfasurarii alegerilor.

Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier local, ajutat de
cei mai tineri doi consilieri locali.

Cons loc alege din membrii sai, prin votul deschis al majoritatii consilierilor in fctie, un
presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni.

Dupa constituire, cons loc isi poate organiza:

- comisii de specialitate

23
- comisii special de analiza si verificare

- comisii mixte

Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local.

Dizolvarea de drept a cons. loc se realiz:

 In cazul in care acesta nu se intruneste timp de 2 luni consecutive

 In cazul in care nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarare
 In situatia in care nr consilierilor locali se reduce sub jumat plus 1 si nu se poate
complete prin supleanti.

Cons loc poate fi dizolvat prin referendum local, organizat in condiiile legii.
Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de
cel putin25% din nr cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii
adm-terit.

23. Primarul şi viceprimarul. ( rol si atributii)

Primarul indeplineste o fctie de autoritate pub si are urmat roluri:

o Asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a

prevederilor CONStit.
o Asigura punerea in aplicare a legilor, a decretelor Pres RO, a hotararilor si
ordonantelor Guv, a hotararilor cons loc

- conduce serviciile publice locale

-reprezinta unitatea adm-terit in relatiile cu alte autoritati pub

Primarul indeplineste urmat atributii:

o Atrbutii exercitate in calitate de reprezentant al statului

- Fctia de ofiter de stare civila
- Fct de autoritate tutelara
- Asigura functionarea serviciilor pub locale de profil
- Atributii privind organizarea si desfasurare alegerilor, referendumului si a
recensamantului
o Atributii referitoare la relatia cu cons local
- Prezinta cons loc un raport annual privind starea eco, scoiala si de mediu a
unitatii adm-terit
- Elaboreaza proiectele de strategii privind starea eco sco si de mediu
o Atributii referitoare la bugetul local

24
 -
Fctia de ordonator de credite
-
Intocmeste proectul bugetului local si contul de incheiere a ex bugetar si le
supune spre aprobare cons loc
o Atributii privind serviciile pub asigure cetatenilor
- Ia masuri pt prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta
- Ia masuri pt organiz executraii si executarea in concret a activit din
domeniile prevazute
- Asigura elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege
- Asigura realizarea lucrarilor

Actele primarului – emite dispozitii cu caracter normative sau individual

Viceprimaul e subordonat primarului si inlocuitorul de drept al acestuia, care ii poate

delega atributiile sale.

Schimbarea din functie a vice se poate face de consiliul loc, prin hotararea adoptata cu
votul majoritatii consilierilor in fctie, la propunerea primaruklui, sau a unei treimi din nr
consilierilor locali in fctie.

24. Serviciile publice de interes local şi aparatul de specialitate al

primarului.
Consiliile locale pot infinite si organiza institutii si servicii publice de interes local in
principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea
prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispun.

Numirea si eliberarea din fctie a personalului din cadrul institutiilor si serviciilor publice
de interes local se fac conducatorii acestora, in conditiile legii.

Pentru punerea in aplicare a activitatilor date in competenta sa, primarul beneficiaza de un

aparat de specialitate, pe care il conduce.

Strcutura organizatorica a aparatului propriu cuprinde directii in a caror subordine

functioneaza serviii si birouri. Directia este condusa de catre un director executive.

Acesta are ca responsabilitate transformarea programelor si strategiilor stabilite de

autoritatile adm pub in sarcini de lucru.

Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul de specialitate al primarului

se fac de primar, in conditiile legii.

25. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale

25
- e functionarul ublic de conducere, cu studii superioarejuridice/adm

Atributii:

a) Avizeaza pt legalitatea, dispozitiile primarului si ale presedintelui consiliului

judetean, hotararile cons loc, respectiv ale cons jud
b) Participa la sedinte cons loc/ cons jud
c) Asigura gestionarea procedurilor adm privind rel dintre cons loc si primar/ cons jud
si presedintele acestuia, precum si intre acestia si prefect
d) Organizeaza arhiva si evident statistica a hotararilor cons loc si a dispozitiilor
primarului, respectiv a hotararilor cons jud si a dispozitiilor presedintelui cons jud
e) Asigura transparent si comunicarea catre autoritatile, instit oun si persoanele
interesate a actelor
f) Pregateste lucrarile supuse dezbaterii cons loc/cons jud si comisiilor de specialitate
ale acestuia

26. Administratorul public.

La nivelul comunelor, oraselor, munincipiilor, si judetelor, primarul respectiv presedintele

consiliului judetean poate propune consiliului local infiintarea functiei de administrator public ,
in limita numarului maxim de posture aprobate
Administratorul public poate indeplini atributii de coordonare a aparatului de specialitate
sau a serviciilor publice de interes local sau judetean.
Primarul poate delega catre administratorul public in conditiile legii, calitatea de coordinator
principal de credite.
Asociatiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public pt
gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.
Recrutarea ,numirea si eliberarea din functie a administratorului public al asociatiilor de
dezvoltare intercomunitara se fac pe baza unei procedure specifice de catre consiliile de
administratie ale acestora si sunt aprobate prin hotarari ale consiilor locale si judetene respective.

27. Definirea, clasificarea funcţiilor publice, activităţi care necesită

prerogative de putere publică.
Functia pub = ansamblul atributiilor si responsabiltatilor, stabilite in temeiul legii in scopul
realizarii prerogativelor de putere publica de catre adm pub centr, adm pub loc si
autoritatile adm-terit.

Fctiile pub se grupeaza in fctie de 3 criterii:

26
1. dupa tipul atributiilor si responsabilitatilor autoritatilor si inst pub:

* fctii pub generale

* fctii pub specifice

2. in raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii fctiei pub

* fct pub din cls I

* Fct pub din cls II

* fct pub din cls III

3. Dupa nivelul la care se exercita

Fctii pub de stat

Fctii pub teritoriale

Fctii pub locale

4. dupa nivelul atributiilor titularului fctiei pub

- coresp categ de inalti functionari pub

- cores categ funct publici de conducere

- coresp categ functionarilor pub de excutie

28. Modele ale funcţiei publice în ţările UE .

In tarile Europei s-au folosit mai multe solutii in ceea ce priveste functia publica:

- majoritatea angajatilor in administratie au statutul de functionari publici ( Grecia,

Belgia,Frantei,Irlandei,Olanda,Portugalia si Spania)

- in UK: cei care lucreaza in adm beneficiaza de reguli specifice care le asigura statul lor ca
angajati ai statului. In aceasta tara nu exista o lege a serviciului public.

- in Germ exista o distinctie clara intre functionarii publivi, care detin autoritatea publica a
puterii de stat si reprezinta aprox 40% dintre angajati si restul angajatilor statului care se
subordoneaza legislatiei muncii

Concetpul de “exercitare a autoritatii pub” e strans legat de aspecte referitoare la interesul

national, lege si ordine, suveranitatea statului, impunerea legii.
27
Modelul geman, app de cel al Austriei si Luxemburgului, a fost urma de Danemarca acum
cateva decenii si mai recent de italia(1993).

La nivel European exista 2 logici distinct de organizare a functiei publice: cea de cariera sic
ea bazata pe post.

Modelul cariera se bazeaza pe existenta unor corpuri de functionari, adica a unui personal
statuar, ce se supune unui statut specific incadrat de normele juridice care disting in mod net
conditiile de ocupare de cele care se supun dreptului muncii.

Modelul postului este cel in care personalul e angajat sub contract de drept comun, de unde si
denumirea de personal contractual sau nu statuar, pt k nu exista un statut specific, fctiei pub
aplicandu.i-se dreptul comn al muncii,

Aceste modele sunt mai degraba teoretice si nicio tara europeana astazi nu a adoptat in mod
integral si exclusive un model sau altul.

29. Condiţiile pentru existenţa unei funcţii publice profesioniste şi

atribuţiile Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor publici.
Profesionalizarea implica faptul ca functia publica trebuie considerate ca fiind o meserie
veritabila,adica o activitate performanta si stabile,posibil de executat in mod durabil,la adapost
de constrangeri politice.

Pentru crearea si dezvoltarea unui corp de functionari publici profesionist,stabil si impartial s-a
infiintat in subordinea MAI Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Atributii:

1. Elaboreaza politici si strategii privind managementul functie publice si al functionarilor

publici;
2. Elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative privind functia publica si functionarii
publici;
3. Monitorizeaza si controleaza modul de aplicare al legislatiei privind functia publica si
functionarii publici in cadrul autoritatilor si institutiilor publice;
4. Elaboreaza reglementari comune aplicabile tuturor autoritatilor privind ....;
5. Elaboreaza proiecte de legi privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru
functionarii publici;
6. Stabileste criterii pentru evaluarea activitatii functionarilor publici;
7. Centralizeaza propunerile de instruire a functionarilor publici;

28
 8. Intocmeste si administreaza baza de date cuprinzand evidenta functiilor publice si a
functionarilor publici;
9. Recruteaza si promoveaza functionari publici prin concurs.
10. Redistribuie functionarii publici carora le-a incetat activitatea din motive neimputate lor;
11. Participa la negocieri dintre organizatiile sindicale ale functionarilor publici;
12. Colaboreaza cu organisme internationale ,pe domeniul lor de activitate;
13. Elaboreaza anual Planul de ocupare a functiilor publice din administratia publica
centrala pe care il supune spre aprobare Guvernului;
14. Intocmeste anual raport cu privire la managementul functiilor publice;
15. Constata contraventii si aplica sanctiuni,in conditiile legii.

30. Recrutarea şi selecţia funcţionarilor publici (a înalţilor

funcţionari publici, a funcţionarilor publici de conducere şi de
execuţie).
Intrarea in categoria inaltilor funct pub se face prin concurs
national. Recrutare se face de cate o comisie parlamentara,
independent, formata din 7 membri.
Concursul are la baza principiile competitiei deschise transparentei
meritelor profesionale si competentei, si cel al egalitatii accesului la
fctiile pub.
O initiative in sprijinul tinerilor functionari pub a fost
reglemenatrea posibilitatii de a promova in fctia pub de executie ara
a fi neceara, in mod obligatoriu, indeplinirea conditiei de vechime pt
promovara.

Conditiile minime de vechime in specialitatea studiilor pt ocuparea

fctiilor pub de executie:
1. Un an pt ocuparea fctiilor pub de executie de grad
professional asistent de cls I

29
 2. 5 ani pt ocupara fctiilor pub de executie de grad professional
principal
3. 9 ANI PT /=/ GRAD PROFESIONAL PRINCIPAL.

CONCURSUL DE RECRUTARE pt fctiile pub vacante din

autoriatile si inst pub centr e organizat:

 De catre comisia permanenta

 De catre agentia nationala a functionarilor publici
 De catre autoritati si instit pub
CONCURSUL DE RECRUTARE pt fctiile pub vacante din
autoritatile si instit pub centr din adm pub loc :

 De catre ANFP
 Autoritati si instit pub

Nr total al fctiilor pub de conducere din cadrul fiecarei autoritai sau

instit pu este maxim 12% din nr total al functiilor pub.
Concursul pt admitere la programele organizate in conditiile legii pt
obtinerea statul de manager pub se organizeaza si se gestioneaza de
instit abilitate potrivit legii sa organizeze astfel de programe, cu
avizul ANFP.
Concursul consta in 3 etape:
1. selectarea dosarelor de inscriere
2. proba scrisa
3. interviul

30
31. Evaluarea şi promovarea funcţionarilor publici (a înalţilor
funcţionari publici, a funcţionarilor publici de conducere şi de
execuţie).
Evaluarea performantelor personalului e una din activitatile de managemen prin care e
administrate performanta intregii administratii,

Cea mai frecventa evaluare a performantele implica evaluarea anuala a performantelor

personalului de catre superiorul ierarhic.

Evaluarea generala a inaltilor functionari pub se face o data la 2 ani, in scopul confirmarii
cunostintelor profesionale, aptitudinilor si abilitatilor.

Inaltii funct pub au obligatia de a urma annual cursuri de perfectionare profesionala.

a. procedura de evaluare a performantelor profesionale individuale

acesta vieaza 2 componente principale ale activitatii.

* gradul de indeplinire a obiectivelor stabilite

* standardele de performanta atinse

Procesul de evaluare se realiz in 3 etape:

1. completarea raportului de evaluare de cate evaluator

2. interviul

3. contrasemnarea raportului de evali\uare

In urma evaluarii performantelor profesionale individuala, funct public i se acorda unul

dintre urmat calificative: nesatisfacator/satisfacator/bine/ft bn

Calificativele obtinute la evaluarea profesionala sunt avute in vedere la:

a) Avansarea in treptele de salarizare

b) Promovarea intr-o fct pub superioara
c) Eliberarea din fct pub

31
Functionarul pub poate promova in fct pub si poate avansa in treptele de salarizare.

Promovarea e modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice

superioare. ( se face prin examen/concurs)

Conditii:

o Cel putin 4 ani vechime in gradul professional

o Cel putrin 2 ani vechime in treapta de salarizare
o Cel putin calificativul bine
o sa nu aiba in cazierul administrativ o sanctiune disciplinara

in urma dobandirii unei diploma de studii de nivel superior, funct pub de executie au dreptul
de a participa la examenul organizat pt ocuparea unei fctii pub intr.o cls superioara cele in
care sunt incadrati.

32. Problema profesionalizării şi a pregătirii şi perfecţionării

funcţionarilor publici.
Constitutia Romaniei prevede dreptul la pregatirea si perfectionarea pregatirii profesionale
a functionarilor publici, acestia avand dreptul sa isi perfectioneze in mod continuu
pregatirea.

In doctrina franceza, problema perfectionarii profesionale este exprimata prin sintagma

“formare profesionala” si se considera ca aceasta formare nu este o etapa ci un proces ce
dureaza pe toata durata carierei functionarului public.

Nord- americanii sunt categorici in a solicita celor care doresc sa ocupe posturi in admin.
centrala sa fie absolventi ai unor scoli cu profilul “administratie”.

In Romania, dupa 1989 au continuat sa functioneze licee de drept economic si

administrativ care pregatesc functionari cu studii medii si s-au infiintat facultati cu profilul
“Stiinte administrative” sau “Admin. publica” precum si colegii de admin. publica.

Important pe parcursul acestor studii este stagiul practic in sistemul administratiei publice,
pe langa care se adauga si metoda invitarii la cursuri a unor functionari publici cu
experienta.

In sensul pregatirii si perfectionarii a fpst creat Institutul National de Administratie,

specializat pe formarea de functionari publici, dar acesta a fost integrat in 2009 in
structura Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. INA era conectat la reteaua
nationala a centrelor regionale de formare, precum si la reteaua de institutii de formare pt

32
funct, publici din Europa. Functionarul public este obligat prin lege sa urmeze cursuri de
perfectionare profesionala.

O forma superioara de perfect. A pregatirii profesionale este realizata de cei care isi dau
doctoratul cau care elaboreaza studii si lucrari stiintifice in domeniu.

Pe perioda in care funct. Publici urmeaza forme de perfect. Profesionala beneficiaza de

drepturile salariale cuvenite, in situatiile in care acestea sunt:

- organizate la initiativa ori in interesul institutiei publice

- urmate la initiativa funct. public, cu acordul conducatorului institutiei publice

Functionarii publici care urmeaza forme de perfect. prof, a caror durata e mai mare de 90
zile intr-un an calendaristic, finantate din bugetul local de stat sunt obligati sa se angajeze
in scris ca vor lucra in admin. pub intre 2 si 5 ani de la terminarea programelor, daca pt
programul respectiv nu este prevazuta o alta perioada.

Daca funct. publici care au urmat acest tip de programe de perfect. profesionala inceteaza
raporturile de serviciu inainte de perioada stabilita, prin acordul partilor, sunt obligati sa
restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate pt perfectionare, precum si drepturile
salariale primite pe durata perfectionarii, calculate proportional cu perioada ramasa pana
la implinirea termenului.

In cazul in care persoanele care au urmat o forma de perfectionare., dar nu au absolvit-o

din vina lor, sunt obligate sa restituie institutiei contavaloarea cheltuielilor si a drepturilor
salariale primite pe durata perfectionarii.

Nu sunt forme de perfect. prof. si nu pot fi finantate din bugetul de stat sau local studiile
universitare sau de doctorat.

Institutiile pub. au obligatia de a comunica anual catre Agentia Nationala a Functionarilor

Publici planul de perfect. prof a funct. publici, precum si fondurile prevazute in bugetul
anual propriu pt acoperirea cheltuielilor de perfect. prof a funct. publici.

33. Problema corupţiei în administraţia publică.

Coruptia- o amenintare pt democratie, pt suprematia dreptului, echitatii sociale si a
justitiei, erodeaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si
pune in pericol stabilitatea institutiilor statale.

- ea tine de abuzul de putere si de incorectitudine in adoptarea unei decizii

33
Coruptia implica utilizarea abuziva a puterii publice, in scopul obtinerii, pt sine ori pt
altul, a unui castig necuvenit.

Ea presupune:

o Abuzul de putere
o Frauda
o Utilizarea fondrilor ilicite in finantarea partidelor politice si a campaniilor
electorale
o Favoritismul
o Instruirea unui mechanism arbitrat de exercitare a puterii in domeniul privatizarii
sau achizitiilor publice
o Conflictul de interese

Conventia penala a Consiliului Europei defineste coruptia:

* activa: “promisiunea, oferirea sau darea cu intentiem de catre orice persoana indirect
sau direct a oricarui olos necuvenit , catre un funtionar public,in vederea indeplinirii
ori abtinerii de la a indeplini un act”

*pasiva: “solicitarea ori primirea cu intentie de catre un functionar public, direct sau
indirect a unui folos necuvenit:

Coruptia priveste atat sectorul public, cat si cel privat.

In conformitate cu Legea nr. 78/08.05.2000 pt prevenirea, descoperirea si sanctionarea

faptlor de coruptie, infractiunile de coruptie sunt:

* luarea de mita

* darea de mita

* primirea de foloase necuvenite

* traficul de influenta

34. Explicati aplicarea principiului participarii publice in Romania ( explicati continutul

legilor care evidentieaza acest principiu-legea 544/2001 si legea 52/2003)

Valorile de bază pentru practica participării publice:

• Publicul ar trebui să aibă un cuvânt de spus în deciziile ce privesc acele acţiuni care le
afectează viaţa;

• Participarea publică implică promisiunea că aceasta va influenţa decizia;

34
• Procesul participării publice comunică interesele şi vine în întâmpinarea nevoilor tuturor
participanţilor;

• Procesul participării publice solicită şi facilitează implicarea acestor persoane potenţial

afectate;

• Procesul participării publice invită participanţii să-şi definească modul propriu de

implicare;

• Procesul participării publice arată participanţilor felul în care contribuţia lor a afectat
decizia;

• Procesul participării publice furnizează participanţilor informaţii necesare pentru ca

aceştia să participe într-un mod cât mai semnificativ.

35. Explicati conceptul de adminstratie functionala

In literature straina se vorbeste si de existenta unei administratii functionale, ce regrupeaza

organism descentralizate dpdv functional fata de ministere, care au personalitate juridical
proprie sau formule intermediare precum organismele autonome si companiile publice,
administratie determinata in special de cresterea interventiei statului in economie, in cea de
a doua jumatate a secolului al XX, si de functia acestuia de furnizare directa de bunuri si
servicii catre cetateni.

36. Explicati conceptul de administratie periferica

In ceea ce priveste nivelul territorial al administratiei statului, aici se dezvolta, in general, o

administratie periferica, ce reprezinta o prelungire teritoriala a administratiilor care au
competente asupra unei mari parti a teritoriului. Pt a asigura o prezenta continua in
diferite puncte ale teritoriului, se infiinteaza un ansamblu de birouri administrative,
dependente insa de instantele Administratiei centrale. In plus, rolul acestora este de a
apropia in mod fizic cetatenii de locurile de productie si de prestari ale serviciilor.

37. Explicati conceptulde administratie de sustinere

Prin administratie de sustinere intelegem acele structure administrative care servesc drept
instrument al unor organism constitutionale pt a-si putea indeplini functiile care le au fost
atribuite prin Constitutie.

Administratia de sustinere a unor organe constitutionale este alcatuita din:

PARLAMENTUL SI SERVICIILE PARLAMENTARE; CURTEA CONSTITUTIONALA

35
SI SERVICIILE AFLATE LA DISPOZITIA SA, AVOCATUL POPORULUI SI
SERVICIILE AFLATE LA DISPOZITIA SA; CURTEA DE CONTURI, CONSILIUL
ECONOMIC SI SOCIAL, CONSILIUL LEGISLATIV, CONSILIUL SUPERIOR AL
MAGISTRATURII.

38. Explicati conceptul de autoritati administrative autonome

O cunoscuta autoare defineste organul administratiei publice, drept o categorie de organ

public sau de organ autorizat de un organ public, prin care se realizeaza activitati din sfera
administratiei publice, prin executarea legii si prestarea de servicii publice in limitele legii.
( Virginia Vedinas)

Un alt autor apreciaza ca autoritatea administrativa reprezinta acea categorie a

autoritatilor publice care are o structura stabile si o activitate continua, inzestrata cu
capacitate juridical ce-i permite participarea, in nume propriu, la infaptuirea puterii
executive in limitele competentei legal specifice.

39. Aratati care sunt caracteristicile autoritatilor administrative si ale instititutiilor care
alcatuiesc aparatul administrative

Alti autori sublinieau ca autoritatile administrative prezinta urmatoarele caracteristici:

 Sunt de regula, alcatuite dun persoane numite si, mai rar, alese in functie
 Functionarii acestor autoritati sunt suborodonati ierarhic, fiind revocabili din
functie
 Prin activitatea lor, autoritatile administrative asigura punerea in executare si
executarea in mod concret a legilor, procesul activitatii executive incluzand, astfel,
adoptarea si emiterea de acte cu caracter normative, emiterea actelor cu caracter
individual, executarea si controlul indeplinirii lor.

Aparatl administrative sau masina administrative cuprinde un ansamblu complex de

institutii care prezinta urmatoarele caracteristici:

 Ele au o structura organizata dpdv juridic, doatata cu competente, mijloace si

personal, insarcinate cu o functie sau misiune.
 Ele apartin sferei publice, care se distinge prin functiile sale, misiunile sale si
regimul juridic.
 Atunci cand ne referim la institutiile publice, ne referim atat la instantele
politice, cat si cele administrative

40. Aratati care sunt caracteristicile regimului semiprezidential si cum se reflecta el in Constitutia
Romaniei

36
  Regimul semiprezidential incearca sa elimine dezavantajele regimului
presidential si imperfectiunile celui parlamentar, astfel incat presedintele devine
arbitru intre puterile statului. Puterea executive – Guvern- Prim-ministru,
raaspunde in fata Parlamentului. Presedintele este ales prin vot, dar are o pozitie
echidistanta fata de diferitele forte politice.

41. Poate presedintele demite pe primul –ministru ? Justificati.

 Preşedintele României nu îl poate demite pe primul-ministru. Dacă primul-

ministru îşi pierde calitatea de membru al Guvernului, cu excepţia revocării, sau
este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va
desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a
îndeplini atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern.

42. Poate presedintele lua decizii privitoare la politica economica ? justificati

 Nu, el poate doar recomanda Guvernului anumite decizii in zona politico-

economica, atributiile lui fiind in zona politicii externe, aparare si ordine
publica.

43.Poate presedintele refuza promulgarea unei legi ? justificati

 Preşedintele poate refuza o singură dată promulgarea unei legi adoptate de

Parlament, situaţie în care respectiva lege este reexaminată de forumul legiuitor
care o poate adopta insă tot în forma iniţială.

44. Poate presedintele revoca din functie un ministru? Justificati

 Presedintele semneaza decretele de revocare din functie a ministrilor.Potrivit

constitutiei presedintele nu poate sa refuze revocarea din functie a unui ministru.

45. Poate presedintele participa la sedintele guvernului . Justificati

 Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în care se

dezbat probleme de interes naţional privind politca externa, apărarea tarii,
asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
Preşedintele României prezidează şedintele Guvernului la care participă.

46.Poate institui presedintele starea de asediu sau de urgenta ?Justificati

37
  Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin
decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul
Oficial al României..

47. Explicati daca guvernul Ponta este un guvern de tip ierarhic sau colectiv. Justificati

 Guvernul Ponta este un guvern de tip ierarhic. Conducerea ierarhica determina

forme guvern in care cel care il conduce exercita o putere mai mare.

48. *Explicati cum se exercita conducerea guvernului asupra administratiei locale

 Guvernul poate exercita acest fapt fie in mod nemijlocit, fie prin prefecti – ca
reprezentantii sai in teritoriu, care coordonaza si supravegheaza serviciile
publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale
organizate in unitatile administrative-teritoriale. ( vezi pct c) pg 35)

49. explicati natura relatiilor care exista intre adm central si cea locala.

 Relatiile intre acestea 2 nu sunt de subordonare.

50.Explicati natura relatiilor care exista intre prefect si administratia locala

Intre prefect si administratia locala nu exista relatii de subordonare.

51. Explicati natura relatiilor care exista intre administratia locala si cea de la nivel judetean

Raporturile dintre autoritatile admninistratiei publice locale din comune, orase, si

municipii si cele de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii,
responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. In
aceasta relatie nu exista raporturi de subordonare.

52. Explicati cum este partajata puterea de decizie in domeniul relatiilor externe intre
presedinte si guvern

Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de catre guvern.

La propunerea Guvernului, presedintele acrediteaza si recheama reprezentantii
diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului
misiunilor diplomatice.

53. Explicati cum ar trebui sa desemneaze presedintele pe candidatul la functia de prim-

ministru. Justificati pe ce criteria

38
Potrivit Constituţiei, primul-ministru este desemnat de Preşedintele României în urma
consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o
asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia,
respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului
rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

54. Explicati care au fost principalele schimbari care au fost aduse structurii aparatului
propriu al guvernului in anul 2009

Ordonantă de urgenţă privind desfiiţarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor

măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului

EMITENT: GUVERNUL - PRIMUL-MINISTRU

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 9 martie 2009

55. Explicati cum este fixat numarul ministerelor si ce probleme politico-administrative pot
aparea cu ocazia restructrarilor ministeriale. *Explicati formarea guvernului actual. ( Ce partide
sunt reprezentate , ce portofolii detin )

Ministerele se aproba de catre Parlament. Primul-ministru poate cere Parlamentului

modificare structurii Guvernului prin infiintare, desfiintare sau, dupa caz, divizarea ori
comas area unor ministere. Acest proces are un puternic fundament politico-administrativ.

56. Explicati caracterul functiei de secretar general al guvernului.

Structura cu personalitate juridică în cadrul aparatul de lucru al Guvernului, Secretariatul

General al Guvernului (SGG) are rolul de a asigura derularea operaţiunilor tehnice
aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice
şi tehnice ale activităţii Guvernului, precum şi reprezentarea Guvernului în faţa instanţelor
judecătoreşti.

57. Explicati diferenta/asemanarea care exista intre functia de secretar de stat si functia de
secretar general al ministerului.

Functia de secretar de stat este fctie de demnitate publica numita de catre premier, functia
de secretar general al ministerul est fctie publica si intra in randul inaltilor functionarilor
publici

58. Explicati tipurile de personal care exista la nivelul unui minister si explicati
caracteristicile acestora.

39
Personalul existent la nivelul unui minister este compus din demnitari şi asimilaţi ai
acestora, funcţionari publici, cu funcţii publice generale sau specifice şi din personal
contractual.

59. Exemplificati cu cate un exemplu tipurile de organe aflate in subordinea guvernului sau a
ministerelor

Aceste organe ale administratie publice centrale de specialitate poarta diferite denumiri :
agentii, comisii, oficii, secretariate etc.

In perioada 2003-2005 in subordinea Guvernului sau a ministerelor existau urm. Organe:

o Primul ministru coordona prin Cancelaria Primului Ministru:

 Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei

 Agentia Nationala pt Resurse Minerale

 Inspectoratul de Stat in Constructii

 Agentia Romana pt Investitii Straine

 Autoriatea pt Valorificare a Activelor Statului

 Agentia de Compensare pt Achizitii de Tehnica Speciala

 Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor

 Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia

Informatiei

 Comisia Nationala pt Controlul Activitatilor Nucleare

 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

 Agentia Nationala pt Sport

 Agentia Nationala Anti-dopping

 Agentia pt Strategii Guvernamentale

o In coordonarea Secretariatului general al Guvernului de aflau:

 Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat

 Autoritatea Nationala pt Reglementarea si Monitorizarea

Achizitiilor Publice

40
  Oficiul Roman pt Adoptii, Institutul National de Statistica,
Agentia Nationala pt Romi

60. Explicati care sunt ramificatiile administratiei statului.

o In mod obisnuit, la nivelul unui stat avem de-a face cu o administratie de stat, care
la randul sau, cuprinde organism administrative centralte ( aparatul de lucru al
guvernului si ministerele, organism administrative specializate, aflate in subordinea
Guvernului sau a ministerelor, autoritati administrative autonome), organism
administrative periferice, aflate la nivel territorial (servicii exterioare sau
deconcentrate), organism administrative exterioare (care reprez statul in
strainatate) si o administratia locala, ce cuprinde autoritati locale de baza si
autoritati locale intermediare.

61.Explicati care este rolul constitutional al prefectului si masura in care acesta se reflecta in
legislatie si practica.

o Rolul constitional al prefectului este de reprezentant al Guvernului in

teritoriu.Acesta asigura legatura operativa dintre fiecare ministru, respectiv
conducator al organului administratiei publice centrale din subordinea Guvernului
si conducatorului serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia.

62.Explicati care sunt marjele de manevra ale prefectului in raport cu administratia locala

o Prefectul poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele

consiliului judetean in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea
administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii
masurilor necesare, in conditiile legii.
o Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz,
convocarea unei sedinte extraordinare in cazuri care necesita adoptarea de masuri
imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea calamitatilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si apararea ordinii si linistii publice.
o In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor unitatilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea
de indata a consiliului local sau a consiliului judetean.
o Pentru indeplinirea atributiilor care ii revin, prefectul poate solicita institutiilor si
autoritatilor administratiei publice locale documentatii, date si informatii, iar
acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu celeritate si in mod gratuit.

63.Explicati organizarea administrativ-teritoriala a Romaniei

o Romania face parte din categoria statelor cu un singur nivel intermediar, deci cu 3
niveluri de administratie-de baza,intermediar si national, denumit conventional
sistem departamental.

41
 o Organizarea teritoriala a Romaniei este divizata in doua nivele sub-nationale: 42 de
judete si 3173 de comune rurale;211 orase si 108 municipii.

64. Explicati daca autoritatile locale pot lua decizii in oricare problema ce tine de interesul
colectivitatilor locale . Justificati

o Principiul autonomiei locale, prin care se intelege “dreptul si capacitatea efectiva a

autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si
in interesul colectivitatilor locale pe care le resprezinta, treburile publice”.
o Acest drept se exercita de consiliile locale, orasenesti si municipale de primari,
precum si de consiliile judetene, acestea fiind autoritati ale administratiei publice
locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Aceasta insa nu
aduce atingere posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum
sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice, in
conditiile legii.

65. Explicati in ce consta dreptul de asociere si cooperare al colectivitatilor locale

In privinta dreptului de asociere si cooperare al autoritatilor publice locale, in legea

215/2001 asocierea si cooperarea sunt considerate drepturi ale autoritatilor administratiei
publice locale , iar legea 286/2006 face referiri mai detaliate la aceste drepturi:

 Dreptul unitatilor admin- teritoriale ca, in limitele competentelor autoritatilor

deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze, in conditiile legii, formand
asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate juridica, de drept privat si
de utilitate publica.

 Dreptul unitatilor admin- teritoriale de a incheia intre ele acorduri si de a participa,

inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de
dezvoltare zonala sau regionala in baza hotararilor adoptate de consiliile locale ori
judetene, dupa caz, in conditiile legii.

 Dreptul unitatilor admin- teritoriale limitrofe zonelor de frontiera de a incheia intre

ele intelegeri de cooperare transfrontaliera cu structuri similare din statele vecine in
conditiile legii.

 Dreptul ca, in limitele competentelor autoritatilor deliberative si executive, sa

coopereze si sa se asocieze si cu unitati admin- teritoriale din strainatate, in
conditiile legii, prin hotarari ale consiliilor locale sau consiliilor judetene, dupa caz.

42
  Dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, in conditiile legii, cu
scopul de a asigura protectia si de a promova interesele lor comune ale unitatilor
admin- teritoriale.

 Dreptul consiliilor locale si consiliilor judetene de a hotari asupra participarii cu

capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le
reprezinta, la infiintarea, functionarea si dezvoltarea unor organisme prestatoare de
servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, in conditiile legii.

66. Explicati ce tipuri de serviciii sunt serviciile comunitare de utilitati publice

( deconcentrate sau descentralizate). Justificati

Legea 215/2001 stipuleaza ca serviciile publice ale orasului sau comunei se infiinteaza si
se organizeaza de catre consiliul local in principalele domenii de activitate. Potrivit
specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor
financiare de care dispune. Acestea sunt servicii publice descentralizate.

Insa, intre diferitele categorii de prestatii se face o deosebire: servicii publice si servicii
comunitare de utilitati publice.

Serviciile comunitare de utilitati publice, denumite pe scurt servicii de utilitati publice,

sunt definite ca totalitatea activitatilor de utilitate si interes public general, desfasurate
la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor sub conducerea, coordonarea
si responsabilitatea autoritatilor admin. publice locale, in scopul satisfacerii cerintelor
comunitatilor locale, prin care se asigura urm utilitati publice:

- alimentare cu apa

- canalizare si epurarea apelor uzate

- colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale

- productia, transportul, distributia si furnizarea de energie termica in sistem

centralizat

- salubrizarea localitatilor

- iluminatul public

- administrarea domeniului public si privat al unitatilor admin-teritoriale, precum si

altele asemenea

- transportul public local

43
67. Explicati ce tip de serviciu este Administratia Finantelor publice sector 6( decentralizat
sau deconcentrat)

- Este un serviciu deconcentrat.

68. Dati un exemplu de serviciu deconcentrat si unul descentralizat .

- Serviciu descentralizat: POLITIA RUTIERA BUC

- Serviciu deconcentrat: Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu, Direcţia pentru
Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural NaţionalGiurgiu, ADMINISTRATIA
FINANTELOR PUBLICE

69. Explicati daca secretarul comunei sau orasului poate refuza semnarea unei hotarari .pe ce
motiv. Justificati

- Secretarul comunei/orasului poate contrasemna hotărârile consiliului local,

respectiv ale consiliului judeţean, pe care le consideră legale. Deci acesta poate
refuza semnarea unei hotarari care nu respecta conditiile legii.

70. Aratati care este diferenta /asemanarea dintre functiile de administrator public si cea de
secretar al comunei sau orasului

- Diferenta intre aceste doua functii consta in faptul ca prezenta unui administrator
public nu este obligatorie in toate unitatile administrativ-teritoriale, aceasta functie
putand fi propusa spre infiintare de catre primar, respectiv presedintele consiliului
judetean, in limita numarului de locuri aprobate. In schimb, functia de secretar al
comunei/orasului este prezenta in toate unitatile administrativ-teritoriale.

71. Explicati care este diferenta dintre functiile de manager public si cea de administrator
public, conform legislatiei din Romania

- Managerii publici reprezinta o categorie aparte de functionari publici, care, prin

exercitarea atributiilor si responsabilitatilor lor, contribuie la asigurarea eficientei si
continuitatii reformei in administratia publica, de la nivelurile strategice la cele
operationale. De asemenea, managerii publici contribuie si la integrarea in
structurile Uniunii Europene prin implementarea si urmarirea aplicarii acquis-ului
comunitar, in cadrul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara
activitatea.
La nivel de primarie, administratorul public poate îndeplini atribuţii de coordonare
a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local, delegate de
către primar, pe baza unui contract de management.

44
72. Dati exemplu de competente care ar putea fi delegate administratorului public.

- Administratorului public i se poate delega de catre primar, respectiv presedintele

consiliului judetean, in conditiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
Acesta mai poate fi desemnat pentru gestionarea serviciilor de interes general care
fac obiectul asocierii de catre asociatiile de dezvoltare intercomunitara.

73. Explicati de ce primarul poate solicita sprijinul prefectului si a serviciilor deconcentrate

in ceea ce priveste exercitarea functiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila .

- In exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, primarul

actioneaza si ca reprezentant al statului in comuna/orasul in care a fost ales. In
aceasta calitate. Primarul poate solicita prefectului, in conditiile legii, sprijinul
conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte
organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile admin-
teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.

74. Explicati daca secretarul comunei sau orasului poate impiedica adoptarea unui act de
catre consiliul local . ( justificati )

- Secretarul comunei/orasului poate contrasemna hotărârile consiliului local,

respectiv ale consiliului judeţean, pe care le consideră legale. Deci acesta poate
refuza semnarea unei hotarari care nu respecta conditiile legii.

75. Exemplificati niste servicii descentralizate aflate in subordinea unui consiliu local sau
judetean

- Servicii aflate in subordinea consiliului local sector 6: Administraţia Şcolilor Sector 6,

Administraţia Pieţelor Sector 6, Serviciul Public pentru Finanţe Publice Locale Sector 6,
Direcţia de Administrare a Fondului Locativ Sector 6, Direcţia Locală de Evidenţă a
Persoanelor Sector 6

76. Explicati care este rolul constitutional al presedintelui consiliului judetean .Justificati
importanta acestuia.

- Presedintele Consiliului Judetean asigura respectarea prevederilor Constitutiei,

punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Ro, a hotararilor si
ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului judetean, precum si a altor acte
normative.

77. Justificati cine gestioneaza cea mai mare parte a resurselor financiare ale unui judet:
prefectul sau presedintele consiliului judetean

45
 - Cea mai mare parte a resurselor financiare ale unui judet sunt gestionate de catre
presedintele consiliului judetean, deoarece acesta exercita functia de oronator
principal de credite.

78. Explicati cum se incadreaza functia publica din Romania in cadrul celor modele ale
functiei publice la nivel european. Justificati alegerea Romaniei pentru acest tip de organizare al
functiei publice.

- Incepand cu 1999, functionarii publici din Ro isi desfasoara activitatea pe baza unui
statu care cuprinde norme referitoare la recrutarea, incadrarea, promovarea,
modificare si incetarea raporturilor de drept administrative si, pe cele de consecinta,
a raporturilor de serviciu ale functionarilor publici.
- Functia publica reprez ansamblu atributiilot si responsabilitatilor, stabilite in
temeiul legii in scopuul realizarii prerogativelor de putere publica de catre
administratia publica central, administratia publica locala si autoritatile
administrative autonome.

46