ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA BĂNCII CENTRALE

EUROPENE

Referat realizat de:

Grupa: FB-36
CUPRINS

1.INTRODUCERE.....................................................................................................................................2

2.EVOLUȚII DE LA INSTITUTUL MONETAR EUROPEAN DE DINAINTE LA BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ3

3.STRUCTURĂ ȘI FUNCȚIONARE.............................................................................................................4

3.COMPETENȚELE ȘI ATRIBUȚIILE BCE....................................................................................................5

4.CONCLUZII...........................................................................................................................................7

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................................8
1.INTRODUCERE

Constituirea băncilor centrale a reprezentat „ piatra de temelie” a unui sistem financiar și

modern. Această decizie a avut ca fundament faptul că baterea monedei se desăvârșea într-un
mod descentralizat iar în ceea ce privește plățile, adesea existau întârzieri. Mutațiile ce s-au
produs la nivelul sistemului financiar a dus la implicarea semnificativă a băncilor centrale în
restabilirea ordinii financiare. De cele mai multe ori, o bancă centrală semnifică singura instituție
ce este capabilă să dirijeze celălalte instuții prin resursele deținute într-o direcție optimă.De
asemenea, există și o serie de opinii cu privire la extinderea băncilor centrale într-un mod
excesiv.1

2.EVOLUȚII DE LA INSTITUTUL MONETAR EUROPEAN DE DINAINTE

LA BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

În vara anului 1988, Consiliul European a menținut ideea de constituire în mod progresiv a
Uniunii Economice și Monetare, cunoscută și sub abrevierea de UEM. Consiliul a numit un
comitet condus de J. Delors, care era președinte al Comisiei Europene, în scopul studierii și
propunerii unor etape concrete de constituire a uniunii. Acest comitet era alcătuit din
guvernatorii băncilor centrale ale tuturor statelor care erau regăsite în Comunitatea
Europeană(CE), un profesor ce preda științe economice, un președinte cât și directorul general al
unei bănci. În anul 1992, „Tratatul de la Maastricht”( Tratatul cu privire la Uniunea Europeană) a
decis o foaie de parcurs ce presupunea atât crearea unei monede cât și a unei bănci centrale
pentru UE, acestea fiind comune.

Atingerea acestui obiectiv a fost atins după parcurgerea a trei etape. În ceea ce privește prima
etapă, s-a desfășurat până în 1994 și a fost denumită etapa de pregătire. Aceasta a presupus
dezvoltarea Uniunii Economice, evoluarea coordonării politicilor economice, extindea rolului
monedei de cont (ECU), tratative în ceea ce privește acceptarea Tratatului UE. În această etapă,
nu a fost creată nicio instituție monetară. În iarna anului 1994, a fost constituit Institutul Monetar
European, cunoscut și sub abrevierea de IME, reprezentând un pas esențial în formarea Băncii

1 Mircea Mureșan, Dan Chirleșan, Angela Roman, „Băncile, politica monetară și stabilitatea financiară sub impactul
crizei globale”, Ed. Junimea, Iași, 2011, pag.231
 Centrale Europene. Institutul Monetar European a luat asupra sa sarcinile Comitetului
guvernatorilor cât și a FECOM. Spre deosebire de acest comitet, IME s-a dezvoltat într-un timp
scurt atât din punct de vedere a organizației cât și referitor la numărul membrilor ce făceau parte
din personal. De asemenea, IME a dispus de o personalitate juridică proprie. Pe parcursul a 4
ani, Institul Monetar European a stabilit modul de organizare într-un mod rapid. Principalul
obiectiv al Institutului Monetar European a fost constituirea Sistemului European al Băncilor
Centrale și de asemenea Banca Centrală Europeană și noua monedă.2

A avut ca sarcini principale:

 Supravegherea modului de funcționare a Sistemului Monetar European

 Facilitarea utilizării monedei ECU și de asemenea monitorizarea bunei funcționări a sistemului
de compensații
 Accentuarea cooperării între băncile centrale naționale
 Efectuarea în mod regulat a consultărilor referitoare la dezvoltarea politicilor monetare cât și
folosirii instrumentelor de politică monetară
 Dezvoltarea coordonării politicilor monetare ale statelor pentru menținerea stabilității prețurilor3

De asemenea, IME trimitea un raport Consiliului unde era prezentat stadiul pregătirilor în ceea
ce privește ultima etapă a Uniunii economice și monetare. Raporturile aveau în componența sa
progresele înregistrate și de obicei se refereau la utilizarea instrumentelor de politică monetară,
la cerințele pe care trebuie să le atingă băncile centrale pentru a putea fi integrate în Sistemul
European al Băncilor Centrale dar și măsurile necesare care trebuie să fie îndeplinite pentru
realizarea politicii monetare unice.

Institul Monetar European era condus și administrat de un consiliu. Acesta avea în componența
sa un președinte și guvernatorii băncilor centrale, unul dintre el fiind reprezentat de un
vicepreședinte. În situația în care acesta nu putea să participe la o întrunire, o altă persoană ce
făcea parte din instituție era desemnată să participe. Președintele era desemnat de către guvernele
statelor membre, fiind de acord toate părțile, cînd avea recomandare de la Comitetul
guvernatorilor și nu în ultimul rând, după ce Parlanentul European și Consiliul se consultau în
privința alegerii. Președintele a avut ca sarcini:

 Pregătirea și conducerea întrunirilor Consiliului IME

 Prezentarea punctului de vedere al IME prin raporturi exterioare
 Gestionarea curentă a Institului Monetar European4

2 https://www.ecb.europa.eu
3 Art. 4 din Protocolul privind statutul Institului Monetar European din 07.02.1992
4 Art. 9 din Protocolul privind statutul Institului Monetar European din 07.02. 1992
O altă instituție prezentă în etapa a doua a Uniunii Economice și Monetare este reprezentată de
Comitetul monetar. O jumătatate dintre membrii săi erau aleși de Comisie iar ceilalți de statele
membre. Acest comitet a fost înființat cu scopul promovării coordonării referitoare la politicile
statelor membre, deținând un rol consultativ. În cea de-a treia etapă a fost dizolvat respectiv
înlocuit cu Comitetul Economic și Financiar.

Ultima etapă ce trebuia să aibă o desfășurare între anii 1997 respectiv 1999 s-a decalat cu 2 ani.
Cu privire la acordul anticipat, Consiliul European trebuia să verifice măsura în care statele
comunitare sunt pregătite să realizeze trecerea începând din iarna anului 1997 a etapei a treia. Ca
urmare a hotărârii luate de Consiliul European din Madrid (1995), etapa a treia a început la
începutul lunii ianuarie 1999. Prin această etapă s-au stabilit paritățile în mod irevocabil între
monedele țărilor ce trebuiau să fie în componența uniunii monetare. De asemenea, a fost
înființată Banca Centrală Europeană, marcând definitivarea politicii monetare comune pentru
viitoarea zonă euro. Ea formează alături de ansamblul băncilor centrale naționale Sistemul
European al Băncilor Centrale(SEBC). BCE împreună cu băncile centrale naționale alcătuiesc
Eurosistemul și au rolul de a conduce politica monetară Uniunii Europene.

3.STRUCTURĂ ȘI FUNCȚIONARE

Membrii Băncii Centrale Europene sunt aleși de comun acord de guvernele statelor membre iar
în ceea ce privește Consiliul, acesta are în alcătuirea sa membrii Directoratului Băncii.

Organele de decizie ale Băncii sunt reprezentate de Consiliul guvernatorilor, Consiliul general
cât și de Comitetul executiv.

În ceea ce privește Consiliul guvernatorilor, are în alcătuința sa atât membrii Comitetului

executiv cât și guvernatorii băncilor centrale naționale ale statelor membre care se află în zona
euro. Acest Consiliu a introdus termenul de Eurosistem în scopul desemnării Băncii Centrale
Europene cât și a instituțiilor bancare ale statelor ce au aderat la Uniunea Monetară. Un lucru de
remarcat este faptul că acest consiliu are rolul de a stabili ratele dobânzilor folosite în cadrul
facilităților de refinanțare respectiv operațiunilor de refinanțare.5

5 Cerna Silviu, Politica monetară, Ed. Academiei Române, București, 2014, pag.397
 Consiliul Guvernatorilor are rolul de a formula politica monetară , stabilind totodată orientările
sale ce sunt necesare pentru a le pune în aplicare. De asemenea, are rolul de a adopta un
regulament numit Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, exercitând și funcții
consultative cât și de decizie în legătură cu modul în care este structurat SEBC în ceea ce
privește cooperarea internațională. Acest consiliu se întrunește de doua ori într-o lună.

Cu privire la Comitetul Executiv, are în componența sa atât un președinte, un vicepreședinte cât

și patru membrii.Consiliul European aleg membrii Comitetului executiv prin majoritate calificată
după ce s-a sfătuit cu Parlamentul dar și cu Consiliul guvernatorilor. Membrii Comitetului au un
mandat de 8 ani și un lucru de remarcat este că nu poate fi reînnoit. În prezent, acest Comitet este
răspunzător pentru gestionarea Băncii Centrale Europene. Acesta ține cont de deciziile ce sunt
adoptate de Consiliul guvernatorilor urmând ca după să pună în aplicare politica monetară. De
asemenea, Comitetul executiv are rolul de a pregăti întrunirile Consiliului guvernatorilor.

Consiliul general 6reprezintă un alt organ de decizie al Băncii Centrale Europene atât timp cât
statele ce fac parte din Uniunea Europeana nu au adoptat moneda euro momentan. Acetsa are în
alcătuința sa un președinte, un vicepreședinte dar si guvernatorii băncii centrale naționale ale
statelor membre ce fac parte din Uniunea Europeană. La întrunirile Consiliului, pot lua lua parte
și alti membri ai Comitetului dar aceștia nu pot vota.

3.COMPETENȚELE ȘI ATRIBUȚIILE BCE

Banca Centrală Europeană dispune de o personalitate juridică fiind singura care are atribuția de a
autoriza emisiunea monedei euro. De asemenea, instituția își exercită atribuțiile și administrează
finanțele sale în mod independent. O serie de instituții, oficii, agenții ce aparțin Uniunii precum
și guvernele statelor membre, au obligația să respecte independența prezentă a Băncii Centrale.

Banca Centrală are obiectiv principal menținerea stabilității prețurilor, ce a fost precizat prima
oară în Tratatul de înființare a Comunității Europene. Din 1998, s-a conturat o definiție ce consta
în faptul că o creștere anuală în ceea ce privește zona euro a indicelui armonizat al prețurilor de
consum trebuie să se mențină sub nivelul de 2%.Din primăvara anului 2003, prin definiția de mai
sus se dorește menținerea unei rate a inflației la un nivel inferior pe termen mediu. Această
stabilitate a prețurilor:

 Ajută la transparența politicii monetare

6 http://www.europarl.europa.eu
 Întărește responsabilitățile Băncii Centrale Europene
 Duce la o sporire a credibilității cât și a unei eficiențe politice monetare- Factorul determinant îl
reprezintă gradul independenței al instituției cât și transparența, modul de comuniare în politica
monetară. Astfel, diferite studii au arătat că o instituție bancară ce tinde spre o independență cu
un grad ridicat, politica sa monetară este îndreptată spre menținerea stabilității prețurilor.
Conform unui studiu din 2007, Banca Centrală Europeană este considerată cea mai independentă
bancă și are cel mai mare grad de credibilitate dintre toate băncile centrale. Dar independența
aceasta este insuficientă în garantara credibilității, aceasta depinzând și de responsabilitatea
băncii,de menținerea transparenței cât și de comunicarea politicii monetare.7
 Se produce reducerea primei de risc ce se află în alcătuirea ratei dobânzii
 Preîntâmpină redistribuirea atât a veniturilor cât și a averilor în mod arbitrar

Banca Centrală Europeană este responsabilă în mod principal pentru:

 Conturarea politicilor Eurosistemului: Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene are ca

responsabilitate aplicarea politicii monetare cu privire la moneda unică. Această aplicare are în
componență definirea menținerii prețurilor, a modalităților de analiză în ceea ce privesc riscurile
de analiză.
 Luarea de decizii referitoare la operațiuni de politică monetară, coordonarea cât și supravegherea
acestor operațiuni: Banca Centrală Europeană oferă indicații băncilor centrale naționale
referitoare la detalii pentru operațiunile cerute și de asemenea, analizează executarea acestora.
 Adoptarea unor norme juridice: organele care iau decizii emit acte juridice în mod obligatoriu în
interiorul Eurosistemului dar și anumite indicații pentru asigurarea efectuării a operațiunilor
descentralizate de către băncile centrale naționale. În anumite limite, aceste organe decizionale
pot lua anumite decizii care au un caracter obligatoriu în interiorul Eurosistemului.
 Emiterea bancnotelor: are în componență coordonarea procedeului de emisiune a tuturor
bancnotelor euro. De asemenea, Banca Centrală Europeană coordonează anumite activități cum
ar fi cele de extindere respectiv cercetare ce se desfășoară în cadrul Eurosistemului dar și cele cu
privire la calitatea producției de bancnote euro. Prin Centrul de analiză a falsificărilor, Banca
Centrala Europeană analizează falsitatea monedelor euro iar cu ajutorul Centrului de prevenirii a
falsificării sunt preîntâmpinate activitățile de falsificare a acestor bancnote.
 Intervinerea pe piețele valutare: În unele cazuri, vinde sau cumpără diverse titluri pe piețele
financiare.
 Colaborarea pe plan european cât și internațional: pentru a prezenta părerile sale, Banca Centrală
Europeană ia parte la diferite ședinte europene dar și internaționale. Din 1998, Banca Centrală
Europeană este singura bancă centrală din întreaga lume ce are statutul în alcătuirea Fondului

7 Voinea Gheorghe, Roman Angela, Chirleșan Dan, „ 10 ani de la lansarea Euro. Prefacerile și viitorul monedei în
contextul crizei mondiale”, Ed. „ Universității Alexandru Ioan Cuza”, 2010, pag.121
 Monetar Internațional și ia parte la ședintele Consiliului executiv. Președintele Băncii Centrale
ale Europei este invitat să participe în mod constant la întrunirile Eurogrup pe plan european. De
asemenea, Banca poate participa la întrunirile Consiliului UE când sunt aduse în discuție aspecte
privitoare la responsabilitățile și obiectivele Eurosistemului.
 Oferire de rapoarte: Banca Centrală Europeană trebuie să publice în fiecare lună câte un raport
cât și o situație financiară în fiecare săptămână în ceea ce privește Eurosistemul
 Supravegherea riscurilor financiare: Banca trebuie să califice riscurile ce sunt asociate titlurilor.
Acestea se referă la titluri cumpărate în contextul investirii de fonduri proprii cât și de rezerve
valutare sau titlurilor ce sunt purtătoare de garanțție în cadrul desfășurarii operațiunilor de
creditare în Eurosistem.
 Consilierea unităților comunitare și celor naționale: Banca Centrală poate adopta „avize”
referitoare la ideile legislative comunitare respectiv naționale doar în situația în care face referire
la aria de cuprindere a Băncii.
 Gestionarea sistemelor IT: Prin anumite sisteme operaționale decise de Bancă, a dus la ușurarea
folosirii de operațiuni descentralizate. Aceste sisteme au în structura sa diferite proceduri
respectiv aplicații.
 Gestionarea de rezerve externe a Băncii Centrale Europene: are ca implicații stabilirea
preferințelor referitoare la risc și la randamentele ce sunt legate de rezervele externe respectiv
stabilirea profilului de risc ținând cont de cerințele de pe piață.8

4.CONCLUZII

Consider că adoptarea acestei bănci centrale a avut mai multe avantaje de la înființarea sa
deoarece strategia sa de politică monetară este una eficientă, un argument în acest caz fiind faptul
că din anul 2003 nu a avut nicio modificare în ceea ce privește structura sa. De asemenea,
această instituție a reușit să restructureze sistemul financiar, asumându-și o anumită răspundere,

8 Ispaș Gabriel- Liviu, „Uniunea Europeană- Evoluție.Instituții.Mecanisme”, Ed. Universul Juridic, 2002,pag.109
respectiv aceea de a dirija economia într-o direcție optimă. Un lucru de remarcat este că în
perioada crizei mondiale, Banca Centrală Europeană a adoptat diferite măsuri suplimentare de
politică monetară pentru asigurarea desfășurării în limite normale a pieței interbancare cât și
redresarea într-un timp scurt a economiei zonei euro.

BIBLIOGRAFIE

Site-uri web:
1. http://www.europarl.europa.eu
2. https://www.ecb.europa.eu

Cărți:

1. Ispaș Gabriel- Liviu, „Uniunea Europeană- Evoluție.Instituții.Mecanisme”, Ed.

Universul Juridic, 2002
2. Voinea Gheorghe, Roman Angela, Chirleșan Dan, „ 10 ani de la lansarea Euro.
Prefacerile și viitorul monedei în contextul crizei mondiale”, Ed. „ Universității
Alexandru Ioan Cuza”, 2010
3. Cerna Silviu, „Politica monetară”, Ed. Academiei Române, București, 2014