PROIECT DE DIPLOMĂ

1
 INGRIJIREA BOLNAVULUI
CU ANGINA PECTORALA

ÎNDRUMATOR,

ABSOLVENT,

2
MOTTO:
"SANATATEA NU ESTE NUMAI O PROBLEMA
INDIVIDUALA, CI PRIVESTE INTREAGA SOCIETATE.
SANATATEA NU ESTE TOTUL, DAR FARA SANATATE TOTUL
ESTE NIMIC."
SCHOPENHAUER

3
 ARGUMENT

Angina pectorala este una din bolile cele mai studiate datorita raspandirii sale in populatie,
mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Incidenta anginei pectorale si implicit a cardiopatiei ischemice este extrem de diversa in

raport cu distributia geografica a tarilor si a stilului de viata allocuitorilor. Este mai mare la
barbati decat la femei si aceasta creste odata cu varsta la ambele sexe.

La femei, prima manifestare a cardiopatiei ischemice mai frecventa este angina pectorala,
pe cand la barbati prima manifestare este de regula infarctul miocardic. eel putin o patrime din
infarctele miocardice la ambele sexe raman nediagnosticate, fie ca sunt asimptomatice, fie
atipice.

Maladia ataca preponderent barbatii de varsta intre 40 si 50 de ani. Incidenta este de

5/1000 pe an la barbatii peste 40 de ani.

Frecventa AP creste cu varsta si este mai mare la barbatii de peste 65 de ani, apoi se
repartizeaza egal in functie de sex dupa 70 de ani. Femeia este rar afectata pana la menopauza.

Bolile coronariene constituie prima cauza de deces in intreaga lume, deci si in Romania. In
S.U.A., de exemplu, anual, peste 1,5 milioane de oameni fac infarct miocardic si 0 treime dintre
acestia mor in urma infarctului. In ansarnblu, bolile cardiace ucid
mai multi oameni decat toate celelalte cauze de deces la un loc.

Angina este intalnita mai ales la cei in varsta de peste 30 de ani si este mai frecventa la
barbati. lar daca tinem cont de faptul ca cel putin o treime din populatia de peste 30 de ani
sufera de hipertensiune arteriala, vom putea aprecia si mai exact cat de
grava este situatia din acest punct de vedere.

In conditiile in care statistici paneuropene bine documentate au demonstrat o prevalenta a

cardiopatiei ischemice de 2-4%, rezultatele preliminarii ale programului guvernamental aflat in
derulare, care sugereaza o frecventa de peste 10 procente a
cardiopatiei ischemice in Romania nu pot fi decat ingrijoratoare.
4
 Pentru cea mai mare parte apopulatiei globului (80%), care traieste in tari subdezvoltate
economic, mortalitatea prin boli cardiovasculare este de circa 25-30%, fapt datorat sperantei
reduse de viata si flagelului bolilor infectioase.

Pentru Romania se apreciaza ca peste jumatate din populatie va deceda ca urmare a unei
afectiuni vasculare, fie ea coronariana, cerebrala sau periferica, asa cum de altfel se intampla in
toate tarile cu economii in curs de dezvoltare.Acest
procent este in jur de 50%, in scadere in ultimele zeci de ani, si in tarile dezvoltate economic.
Prognosticul cardiopatiei ischemice cronice este extrem de variabil, supravietuirea putand atinge
nu rareori mai mult de zeci de ani.

Intre principalii factori care influienteaza prognosticul acestei afectiuni se remarca

schimbarea modului de viata cu recurgerea la o alimentatie rationala care sa vizeze reducerea
aportului de grasimi saturate.

5
 CUPRINS:

MOTTO
ARGUMENT

CAPITOL I
Angina pectorala……………………………………………………………………… pag. 7
1.1.Prezentarea bolii……………………………………………………………………….pag. 7
1.2.Descrierea anginei pectorale…………………………….…………………………….pag. 8
1.3.Durata si aparitia crizelor anginoase……………………………….………………….pag. 11
1.4.Clasificarea anginei pectorale………………………………………………….……...pag.12
1.5.Angina pectorala stabila…………………………………………………………….....pag.13
1.6.Angina pectoral instabila………………………………………………………………pag. 19
1.7.Angina prinzmetal……………………………………………………………………...pag. 23

CAPITOL II
Ingrijiri generale acordate bolnavilor cu angina pectoral…………………………………..pag. 28
2.1.Ingrijiri igienice…………….………………………………………..…………………….pag.28
2.2.Investigatii clinice si paraclinice-supravegherea pacientului……………………………….pag.30
2.3.Pregatirea pacientului pentru explorari paraclinice………………………..……………….pag.31
2.4.Administrarea tratamentelor………………………………………………………..……..pag.39

CAPITOL III
Inima..............................................................................................................................................pag.45
3.1.Circulatia mare si mica...........................................................................................................pag.48
3.2.Proprietatile fiziologice ale aparatului cardio-vascular..........................................................pag.51

CAPITOL IV
Planuri de ingrijire.......................................................................................................................pag. 57
Cazul I…………………………………………………………………………………….pag.57
Cazul II…………………………………………………………………………………….pag.68
Cazul III……………………………………………………………………………………pag.76
Bibliografie

6
 CAPITOLUL I

ANGINA PECTORALA

1.1.PREZENTAREA B0LII
Pentru a asigura hranirea cu sange a miocardului permanent si in cantitate suficienta,din
aorta se desprind inca de la inceputul ei,doua artere foarte importante, arterele coronare (stanga
si dreapta ). Acestea aduc miocardului sange in functie de necesitati (mai mari in efortul fizic,
mai mici in repaus). Arterele coronare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesitati
marindu-si sau micsorindu-si lumenul,dupa cum primesc excitatii nervoase din partea nervilor
vasomotori. 0 alimentatie deficitara a miocardului duce la inlocuirea fibrelor miocardice, la
degenerescenta, locul lor luindu-l tesutul conjunctiv care din punct de vedere functional este
inert, toate aceste fenomene avand cel mai adesea drept cauza ateroscleroza coronariana, proces
care are loc in timp si care,afectand si tesutul de conducere al inimii, are ca manifestare clinica
un bloc atrioventricular de diverse grade.
Terminologia afectiunilor coronariene a fost si este destul de bogata.De la angina pectorala
(sub diverse forme) pina la infarctul miocardic sunt o serie de forme intermediare,cu denumiri
diverse ca: preinfarct", "insuficienta coronariana", "microinfarct", "iminenta de infarct", etc.
Pentru a nu crea confuzii si a vorbi intr-un limbaj comun, in 1962 0.M.S. a convocat o
comisie de experti care a recomandat o clasificare unitara si anume:

FORME CLINICE:
1.Angina pectorala
2.Sindromul intermediar
3. Infarctul de miocard

ETI0L0GIA cardiopatiei este dominata de departe de ateroscleroza coronariana prezenta in

92-97 % din cazuri. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene nu au ca etiologie
ateroscleroza, fapt pentru care in aceste situatii se discuta:

7
-Coronaritele reumatismale (desi afecteaza mai ales ramurile mici ale arterelor coronare).
-Arteritele inflamatorii (in endocarditele inflamatorii).
-Coronaritele alergice si cele Rickettsiene (au aceeasi localizare).
-Leziunile coronariene in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la oameni la care
exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana.
-Coronaritele din periarterita tip Kussmaul-Maier,exceptionale ca frecventa.
-Emboliile coronariene de asemenea foarte rare din cauza situatiei anatomice a arterelor
coronare care iau nastere in unghi drept din aorta.

1.2.DESCRIEREA ANGINEI PECTORALE

Angina pectorala este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata
de un dezechilibru lntre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul coronarian.
Se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori lnapoia
sternului cu iradiere, in cazurile tipice ln umarul stang bratul si antebratul stang pana la ultimele
degete.
Criza dureroasa apare dupa:
- efort
- emotii
- mese copioase
Dureaza doua-trei minute pana la maxim zece minute si dispare spontan sau la
administrarea de nitroglicerina.
ETI0L0GIE. In declansarea crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze determinate si
favorizate.

CAUZE DETERMINANTE:
- arterioscleroza coronariana = se manifesta sub forma de stenozari sau
obliterari coronariene;
- cardiopatii valvulare = stenoza aortica si mai rar stenoza mitrala si
insuficienta aortica.
- alte cauze coronarita reumatismala, coronarita ricketsiana (la zootehnicieni,
veterinari) trombangeita obliteranta.

8
CAUZE FAV0RIZANTE:
- Diabetul zaharat
- Hipertensiunea arteriala sistemica
- Tulburatii de ritm mai mari de 180 - 200 batai pe minut
- Bolile aparatului digestiv:
- litiaza biliara
- colecistitele cronice
- ulcerul gastric si duodenal
- hernia diafragmatica
- Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene)
- Tabagismul

FIZI0PAT0L0GIE
Angina pectorala este expresia unei insuficiente coronariene acute, datorita dezechilibrului
brusc aparut la efort lntre nevoile miocardului (mai ales ln oxigen) si posibilitatea arterelor
coronare. Tn mod normal circulatia coronariana se adapteaza necesitatilor miocardului putand
creste la efort de opt zece ori. Pe fondul arteriosclerozei coronariene, spasmul supraadaugat
(emotii, frig cu descarcare de catecolamine) sau travaliu cardic scurt (efort fizic) determina o
disproportie lntre irigatia coronariana si nevoile metabolice ale miocardului urmata de
acumularea catabolitilor ln exces (acid lactic, acid piruvic) si iritarea consecutiva a fibrelor
nervoase intracardiace.

SIMPT0MAT0L0GIE
Simptomul dominant care defineste angina pectorala este DUREREA CARDIACA
caracterizata prin patru trasaturi esentiale:
1. sediul, iradierea si tipul durerii
2. conditii (circumstante) de aparitie a durerii
3. durata
4. raspunsul la nitroglicerina

9
SEDIUL, IRADIEREA $I TIPUL DURERII
Localizarea durerii este ln majoritatea cazurilor (70%) retrosternal ln partea inferioara,
mijlocie sau superioara si precordiala. Mult mai rar durerea poate pleca din alte teritorii:
- flancuri
- maxilar inferior
- sprancene
- obraji.
Important este modul ln care pacientul arata sediul durerii toracice: cu lntreaga palma sau
cu ambele palme, niciodata cu degetul, sau, cu mult mai elocvent cu pumnul strans al mainii
drepte plasat ln plin stern exprimand din mimica fetei senzatia de zdrobire resimtita. Gestul ajuta
mai ales la bolnavii incompatibili de a descrie suferintele cardiace.
Iradierea tipica a durerii se face ln umarul stang de unde pleaca pe fata anterioara a
bratului si antebratului pana la ultimele doua degete a mainii stangi. Durerea poate iradia lnsa si
numai ln:
- membrul superior drept
- regiunea claviculara stanga
- ln dinti
- ln regiunea epigastrica
- fosa iliaca dreapta
Este posibil ca durerea de angina pectorala sa apara initial ln membrul superior stang si
ulterior ln regiunea precordiala.
Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii si mai ales de
personalitatea psihica a bolnavului. Cel mai adesea este vorba de o senzatie de presiune
(apasare), zdrobire, arsura, mai rar junghi (ca un cutit) sau sfredelire, constrictie (ca o menghina
sau arc).
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Sunt strans legate de solicitarile fizice si psihice.
Circumstantele cele mai obisnuite sunt:
- efort fizic de orice fel
- frigul are rol izolat sau potenteaza efortul fizic
- pranzurile copioase
10
 - raporturile sexuale
- emotiile acute (stresul psihic si general)

1.3. DURATA SI APARITIA CRIZEL0R ANGIN0ASE

Tipic pentru angina pectorala este caracterul paroxistic, intermitent al durerii.
Durata medie a crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. 0 criza
anginoasa ce a depasit cincisprezece douazeci minute trebuie suspectata a fi:
- infarct miocardic
- angina instabila
- expresia unor tulburari nevrotice.

DIAGN0STIC P0ZITIV
Angina pectorala este un sindrom definit prin durere precordiala localizata retrosternal sau
precordial, cu durata scurta (mai putin de cincisprezece minute) cu iradiere tipica ln umarul si
membrul superior stang sau atipica ln mandibula, abdomen au membrul superior drept,
declansata de efort, emotii, sau alti factori care cresc munca inimii si trec ln repaus sau dupa
administrarea de nitroglicerina.
Examenul subiectiv nu evidentiaza deseori nimic. Alteori se gasesc semnele bolii care
produce acest sindrom: - arteroscleroza
- hipertensiunea arteriala
- tulburari de ritm
- dispnee
- agitatie
- anxietate.
De regula diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat din examenul
EKG.

DIAGN0STICUL DIFERENTIAL
Tn cazurile ln care lnfatisarea durerii coronariene este neconcludenta iar
electrocardiograma este normala sau contine unele modificari discutabile se impune un
diagnostic cu urmatoarele boli:

11
 - nevroza cu manifestari cardiace
- boli ale esofagului
- ulcerul gastro- duodenal
- hipertensiune arteriala pulmonara
- pericardita
O atentie deosebita, prin masurile terapeutice si p rognostic se impune fata de
diagnosticul diferential cu INFARCTUL MI0CARDIC ACUT.

PR0GN0STICUL
Este favorabil ln cazul anginei pectorale fara modificari semnificative la arteriografie fara
ereditate lncarcata sau leziuni organice cardiace.
Este nefavorabil in cazurile cu:
- ereditate lncarcata
- infarct cu antecedente
- diabet zaharat
- leziuni valvulare aortice
- tulburari de ritm.

1.4.CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE

I. ANGINA PECT0RALA DE EF0RT STABILA:

a) angina de efort vavo-debut sub o luna
b) angina de efort stabila-debut peste o luna
c) angorul agravat-evolutie brusc lnrautatita ca:
- frecventa
- durata
- intensitate
II. ANG0RUL SP0NTAN - ln repaus
a) angina Printzmetal (angina cu orar fix) - crize ce apar in mod ciclic cu trasaturi clinice
asemanatoare ce nu sunt precedate de efort. Durerea apareln repaus.

12
 b) angina de decubit - survine ln repaus, este concomitenta de obicei cu dispunerea
paroxista nocturna, trezind bolnavul din somn este favorizata de cresterea volumului de
sange intracardic ln pozitie de decubit.

III. ANGINA PECT0RALA INSTABILA.

Angina de efort ce precede cu cel putin doua saptamani instalarea unui infarct de miocard
acut.
Angina instabila reprezinta un alt tip de angina. Acesta reprezinta o stare evolutiva mai
grava, care poate aparea si in repaus sau chiar ln somn, fara a putea fi prevazuta.
Acest tip de angina trebuie sa fie interpretata ca semn al unei afectari cardiace severe, care
mai devreme sau mai tarziu, va duce la un infarct.

IV. ANGINA PECT0RALA INTRICATA Coexista cu alte boli extracardiace.

1.5. ANGINA PECTORALA STABILA

Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin
discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat
de repaus sau nitroglicerina sublingual.
Angina pectorala stabila este o forma clinica a cardiopatiei ischemice care se
caracterizeaza prin:
-durata sub 5 secunde sau peste 20 de minute
-accentuarea la inspir profund sau modificarea posturii
-declansarea la o simpla miscare
-calmarea la inghitire (apa, alimente)
-aria foarte mica, indicata cu virful degetului
-accentuarea la presiune asupra toracelui
-debut si sfirsit brusc.
In Romania prevalenta bolii este de 10, 9% si in crestere.
Diagnosticul este confirmat prin efectuarea de teste de efort, care urmaresc adaptabilitatea
coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de cel maximal si se fac pina la aparitia

13
modificarilor EKG si clinice ale pacientului. Testele imagistice apreciaza defectele de perfuzie,
tulburari diskinetice cardiace, fluxul de singe coronarian,extinderea leziunilor aterosclerotice.

14
 Tratamentul cuprinde corectia factorilor de risc, masuri generale privind schimbarea
modului de viata, prevenirea si tratamentul crizelor anginoase, revascularizarea miocardica.
Mortalitatea este mult mai cunoscuta decit morbiditatea, reprezentind in Romania 60% din
totalul deceselor prin boli cardiovasculare.
In tarile industrializate mortalitatea a scazut constant in ultimii 25 de ani cu circa 3-5% pe
an, spre deosebire de tarile est-europene unde continua sa creasca.
Incetarea fumatului este cea mai eficienta interventie preventiva pentru a reduce
ateroscleroza coronara, cauza principala a anginei pectorale. Tratamentul intensiv al diabetului,
hipertensiunii, hipertrofiei hepatice, hiperlipidemiei si obezitatii, factori de risc predominanti,
are un rol important in preventia bolii coronare.
Complicatiile anginei pectorale includ: angina instabila, infarctul miocardic si decesul.
Ateroscleroza coronariana este responsabila in 95% din cazuri de angina pectorala si
cardiopatia ischemica. Sediul principal al dezvoltarii leziunilor aterosclerotice este la nivelul
intimei. Aici se formeaza progresiv striatiile grase care incep sa apara de la nastere in aorta si de
la virsta de 15 ani in coronare. Aceste leziuni nu au consecinte hemodinamice sau clinice si pot
persista, regresa sau evolua spre placi fibroase.
Placile fibroase apar dupa 25 de ani in coronare. Leziunile avansate a caror incidenta
creste cu virsta provin din placile fibroase prin: vascularizare de neoformatie, calcificarea
centrului necrotic, ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei.
Studiile epidemiologice au permis conturarea notiunii de factor de risc, caracteristici care
sunt prezente la persoanele sanatoase dar asociate posibilitatii ulterioare de dezvoltare de boli
cardiovasculare aterosclerotice.
Acestea sunt:
-sexul masculin, estrogenii ar avea rol protectiv
-virsta inaintata
-agregarea familiala prin obiceiuri alimentare si ereditate poligenica
-factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool),
zona geografia (consum de apa nedura cu carente in microelemente)
-obezitatea
-fumatul

15
 -sedentarismul
-factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambitios, agresiv,
nerabdator)
-factori sociali (profesiunile cu responsabilitati crescute, grad inalt de stres) .
Factori metabolici:
-hiperglicemia-diabet zaharat, micro- si macroangiopatie
-hiperuricemia
-hipercolestorelemia >230 mg/dL (normal <200 mg/dL)
-hiper-LDL-colesterolemia >130 mg/dL
-hipo-HDL-colesterolemia <40 mg/dL
-hipertrigliceridemia >200 mg/dL (normal <150 mg/dL) .
Factori hemodinamici: hipertensiunea arteriala care creste stressul parietal si secundar
creste necesarul de oxigen, iar trauma hemodinamica scade aportul de oxigen prin favorizarea
aterosclerozei.
Cauze ale anginei pectorale care nu tin de ateroscleroza:
-spasmul coronarian-angina Prinzmetal
-sindromul X
-boala inflamatorie sistemica sau boala de colagen: sclerodermia, lupus sistemic eritematos,
boala Kawasaki, poliarterita nodosa si arterita Takayasu
-stenoza aortica, cardiomiopatiile, hipertensiunea arteriala
-anemia severa
-anomalii cardiace sau ale vaselor de singe
-anevrism sau fistula coronariana, ectazia coronariana, fibroza coronariana.

SEMNE SI SIMPTOME
Majoritatea pacientilor cu angina pectorala experimenteaza disconfort retrosternal decit
durere franca. Acesta este descris ca o presiune, greutate, gheara, arsura sau senzatie de
sufocare. Durerea anginoasa este localizata primar in epigastru, spate, git si umeri. Localizarile
tipice sunt brate, umeri si git.
Tipic angina este pecedata de exercitii fizice, alimentatie, expunerea la frig sau emotii si

16
stres.

17
 Dureaza aproximativ 1-5 minute si este ameliorata de repaus sau nitroglicerina. Durerea
de piept dureaza doar o secunda si nu este de obicei angina. Intensitatea anginei nu se modifica
cu respiratia, tuse sau modificari ale pozitiei. Durerea deasupra mandibulei si sub epigastru este
rar cauzata de angina.
Asociatia cardiaca din New York clasifica angina pectorala astfel:
-clasa I-fara limitarea activitatii fizice, fara simptome
-clasa II-limitare usoara a acitvitatii fizice, cu simptome moderate
-clasa III-limitarea moderata a activitatii fizice, pacientul nu prezinta simptome in repaus,
iar activitati fizice moderate declanseaza simptomele
-clasa IV-pacientul nu poate sa efectueze nici o activitate fizica fara discomfort, chiar si in
repaus.
Examenul fizic clinic este sarac. In prezenta aterosclerozei se pot observa:
- xantelasme: acumulare de celule conjunctive incarcate cu granulatii lipidice, tradusa prin
pete galbene, ceroase localizate la nivelul pleoapelor catre partea nazala
-gerontoxon: inel cenusiu pericornean de obicei bilateral
-sufluri arteriale la auscultatie
-in criza: tahicardie cu sau fara hipertensiune arteriala si auscultarea zgomotului

18
Z4 cu suflu sistolic mitral.

19
DIAGNOSTIC
Electrocardiografia-EKG:
*Intre crize:
-aspect normal in 80% din cazuri
-leziuni subendocardice - ST subdenivelat, ischemie subepicardica -T negativ
sau subendocardica-T inalta, pozitiva, simetrica
-reducerea amplititudinii sau inversarea undei T
-alungirea intervalului QT.
*In criza:
-aspect normal in 50% din cazuri
-subdenivelari ale segmentului ST
-unda T negativa sau turtita
-blocuri atrioventriculare.
Testele de efort urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort cit mai
apropiat de efortul maximal, atestat prin atingerea frecventei ventriculare maximale- (220-
virsta).
Aceste teste se fac pina la aparitia crizei de angor, alterarilor EKG sugestive. Frecventa la
care apare durerea se numeste prag anginos. Efortul poate fi: general (cicloergometric, covor
sau scara rulanta) sau pur cardiac (electrostimulare cardiaca) .
Diagnosticul diferential se face cu: infarctul miocardic acut, pericardita acuta, disectia
de aorta, pneumonie, embolie pulmonara, pneumotorax, reflux gastroesofagian, acalazia
cardiei, artrita condro-costala, mialgii, radiculite, hernie diafragmatica, ulcer peptic subcardial,
colica biliara, nevroza cu acuza cardiac.

TRATAMENT
Tratamentul conservator.
Corectia factorilor de risc este prima intentie a medicului:
-normalizarea tensiunii arteriale
-echilibrarea diabetului zaharat
-combaterea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate in colesterol (creier, rinichi,

20
ficat, unt, smintina, untura, oua, ciocolata) . La nevoie se asociaza medicatie
anticolesterolemiana.

21
Dieta si stilul de viata:
-schimbarea locului de munca daca acesta presupune stres sau eforturi fizice excesive
-renuntarea la sporturile care predispun efort fizic major
-evitarea drogurilor care cresc consumul de 02 al miocardului: amfetamine, izoproterenol,
cocaina
-combaterea obezitatii: grasimi sub 30% din necesarul caloric, grasimi animale sub 2/3 din
totalul grasimilor
-suprimarea fumatului, deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm coronarian, creste
necesarul de 02 miocardic si scade eficienta medicatiei antianginoase
-evitarea stresului
-combaterea sedentarismului si antrenament fizic dozat in raport cu toleranta
-evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv triplu: aport
caloric suplimentar, efect hiperkinetic, efect toxic pentru fibra miocardica
-reducerea consumului de cafea.

TERAPIA MEDICAMENTOASA
Nitratii si nitritii determina doar venodilatatie, cu scaderea umplerii distolice a
ventricolului sting, a stresului parietal si consumului de 02. Induc coronarodilatatie care se
insoteste de redistribuirea singelui spre zonele ischemiate si colaterale.
Nitroglicerina, se administreaza in criza o tableta sublingual sau o doza spray, preventiv-
preparate cu eliberare lenta, discuri transdermice sau unguent. Efecte secundare imediate :
cefaleea, flushing, hipotensiune, sincopa. Efecte secundare tardive: methemoglobinemie,
toleranta, dependenta.
Isosorbiddinitratul are proprietati asemanatoare si se recomanda in profilaxia imediata cu
15 minute inaintea efortului sau profilaxia de durata. Isosorbidmononitratul are avantajul de a
nu fi metabolizat total la primul pasaj hepatic ceea ce-i prelungeste eficienta spre 6 ore.

PROGNOSTIC
Factorii importanti pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ functia
ventricolului sting, severitatea si localizarea leziunii aterosclerotice si raspunsul simptomelor
la tratament.
22
1.6.ANGINA PECTORALA INSTABILA
Termenul de angina instabila a fost utilizat prima data acum trei decenii si semnifica
statusul intermediar intre infarctul miocardic si cel cronic al anginei stabile. Angina instabila
este sinonima cu termenii sindrom intermediar si angina de preinfarct.
Incidenta anginei instabile este in crestere si aproape un milion de persoane internate
primesc acest diagnostic.
Riscul de deces, infarct miocardic si complicatii este variabil datorita spectrului clinic
variat care este acoperit de termenul de angina instabila. Studiile arata ca incidenta mortii in
prima saptamina dupa internare este de 4% iar incidenta infarctului miocardic este de 10%.
Factorii de prognostic negativ sunt: denivelarea segmentului ST, virsta inaintata,
disfunctie de ventricul sting si extinderea bolii oronare. Femeile cu angina instabila sunt in
virsta si au o prevalenta crescuta a hipertensiunii arteriale, diabetului, insuficientei congestive
cardiace si istoric familial de boli cardiace mai bogat decit al barbatilor. Barbatii tind sa prezinte
incidenta crescuta de infarctizare miocardica si revascularizare, nivel crescut de enzime
cardiace la diagnostic si rate inalte ale revascularizarilor si cateterizarilor. Prognosticul este
totusi dependent mai mult de severitatea bolii decit de sex.
Virsta medie de prezentare a pacientilor este 62 de ani. Femeile sunt cu 5 ani mai invirsta
la diagnosticare.
Cauzele anginei instabile sunt aceleasi ca si pentru cea stabila: ruperea unei placi de
aterom cu formarea de trombi care obstrueaza complet sau partial un ram coronar principal,
anemia severa, hipertensiunea si insuficenta cardiaca congestiva.
Fata de angina stabila durerea sau disconfortul asociat cu angina instabila:
- apare adesea in repaus, noaptea in somn sau la activitati fizice minime
-este brusca, este mai severa si dureaza mai mult pina la 30 de minute
-nu este ameliorata de repaus sau nitroglicerina
-este un semn care prevesteste un atac de cord in viitorul imediat.
Pentru persoanele cu angina instabila optiunile terapeutice sunt imediate pentru a preveni
infarctul cardiac. In peste 85% dintre pacienti tratamentul de urgenta va stabiliza simptomele. Se
poate opta pentru o cateterizare, angioplastie sau by-pass cardiac. Angioplastia de urgenta si
operatia pe cord deschis sunt necesare la pacientii care nu raspund la restul metodelor.

23
Patogenia anginei pectorale instabile
Angina instabila deriva din cadrul sindroamelor ischemice cardiace datorita patogeniei
comune. Cauza tipica a declansarii anginei instabile este ruperea placii de aterom cu formarea
rapida de trombi cu deficit hemodinamic secundar sau microembolizare. Este diferita etiologic
de angina stabila care este determinata de cele mai multe ori de o stenoza coronara fixa care
compromite scurgerea singelui si o placa ateromatoasa care creste progresiv si care permite
formarea de colaterale.
Factorii care intevin in patologia anginei instabile includ: dezechilibrul cerere- oferta
miocardica de oxigen, ruperea placii de aterom, tromboza, vasoconstrictia si fluxul sanguin
ciclic.
Cauze si factori de risc in angina pectorala instabila
Cresterea cererii de 02 miocardic:
-febra, tahiaritmii, hipertensiunea maligna
-tireotoxicoza, feocromocitomul, consumul de cocaina
-consumul de amfetamine, stenoza aortica, stenoza aortica supravalvulara
-cardiomiopatia obstructiva, sunturile aortovenoase
-insuficienta cardiaca congestiva.
Scaderea aportului de 02 cardiac:
-anemie
-hipoxemie
-policitemie.
Factorii de risc cuprind:
-virsta inaintata peste 60 de ani
-istoric familial de boli cardiace ischemice
-nivele inalte de colesterol in singe
-hipertensiune arteriala, fumatul
-diabetul tratat cu insulina
-sedentarismul, obezitatea, sexul masculin-estrogenii avind rol protector
-consumul excesiv de zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool
-tipul psihosomatic A: ambitios, energic, agresiv, nerabdator

24
-profesiunile cu stress crescut.

25
SEMNE SI SIMPTOME
Angina instabila cuprinde urmatoarele forme clinice:
-angor de novo - sub o luna de la aparitia primei crize
-angor de repaus-poate trezi bolnavul din somn
-angor crescendo-cresterea frecventei, intensitstii si duratei crizei (15-30 de
minute), concomitent cu reducerea pragului anginos
-reaparitia angorului dupa o perioada de remisiune la un vechi anginos, post-
by-pass sau post-APTL
-angor vasospastic.
Examenul fizic clinic este de obicei nespecific pentru angina instabila. Diagnostice
specifice care pot determina angor sunt: disectia aortica, ruperea unui anevrism toracic,
pericardita cu tamponada, embolism pulmonar si pneumotorax. La 10 minute de la internare
pacientului i se va face un EKG.
Alte semne si simptome pe care bolnavul poate sa le experimenteze cuprind:
-palpitatii cardiace care se pot observa cu ochiul liber in zona precordiala a pacientului
-presiunea sanguina sistolica sub 100 mmHg
-apex diskinetic
-dedublare a zgomotului cardiac Z2
-prezenta unui zgomot cardiac Z3 sau Z4
-murmul apical nou sau care creste in severitate datorita disfunctiei muschilor papilari
-raluri sau clicuri
-dispnee-senzatia de sc urtare a respiratiei
-greata si varsaturi
-anxietate extrema si senzatia de moarte iminenta
-ritm de galop.
Clinic este tipica lipsa de legatura cu factorii agravanti ai insuficientei coronariene:
anemie, tireotoxicoza, infectii, aritmii. Nitroglicerina are efect temporar si incomplet.

DIAGNOSTIC

Studii de laborator:
-cresterea creatin kinazei si a izoenzimei sale MB
26
 -cresterea nivelului troponinelor care evidentiaza moartea celulelor miocardice
-masurarea CK-MB la fiecare 6-8 ore in primele 24 de ore
-determinarea nivelului de troponina T sau I de doua ori la fiecare 6-8 ore mai ales in
primele 2-4 ore de angor cardiac
-nivelul de troponina T de 0. 4 ng/mL sau mai mari si a troponinei I de 0. 1 ng/mL sau mai
mari sunt considerate pozitive si asociate cu mortalitate crescuta pe termen lung si scurt
-nivelul de troponine poate sa indice un eveniment cardiac la pacientii care au intirziat
prezentarea la medic deoarece semi-viata serica a acestora este mai lunga decit a CK-MB si
pot ramine crescute la 7-14 zile dupa eveniment
-datorita kineticii lor troponinele sunt mai putin folositoare pentru evaluarea crizelor
anginoase recurente, reinfargtizarea este recunoscuta dupa nivelul de CK-MB
-peptidul natriuretic cerebral este un factor independent de predictie a mortalitatii pe termen
lung si scurt si a riscului de insuficienta cardiac congestiva la pacientii cu angina instabila
-nivelul ridicat al proteinei C reactive indica prognostic negativ pe termen scurt si lung la
pacientii cu angina instabila
-pacientii cu RCP crescuta au un risc inalt de infarct miocardic recurent.
Electrocardiografia:
-subdenivelari St-leziuni subendocardice
-ischemie subepicardica-T negativa sau subendocardica-T inalta, pozitiva,simetrica
-reducerea amplitudinii sau inversarea undei T
-alungirea intervalului QT
-blocuri intraventriculare.
Aspectele EKG sunt identice cu cele din angorul stabil dar foarte mobile. Monitorizarea
Holter evidentiaza numeroase episoade ischemice silentioase.

TRATAMENT
Pacientii cu angina instabila necesita internare in spital pentru repaus la pat si
monitorizare cardiaca continua. Este necesar un acces intravenos si inceperea terapiei cu 02.
Strategiile terapeutice cuprind: cateterizarea cardiaca cu posibila revascularizare si
metoda conservativa care cuprinde un control initial medicamentos al anginei cu posibilitatea
utilizarii cateterizarii cardiace daca este indicata de esecul terapiei medicale sau de evidentierea

27
ischemiei.
Indiferent de strategia aleasa, controlul initial medical cuprinde:

28
 -terapia antiagregant-plachetar (aspirina, clopidogrel, antagonisti ai glicoproteinei IIb/IIIa)
-terapia anticoagulanta (heparina)
-betablocantii si nitratii-terapia vasodilatatoare.
Medicatia complexa cuprinde terapia antilipemianta (statine) si utilizarea inhibitorilor
enzimei de conversie = IECA.
Nitroglicerina se administreaza in perfuzie intravenoasa pentru a reduce tensiunea
arteriala sistolica cu 10% dar nu mai mica de 110 mmHg. In caz de hipotensiune se ridica
piciorul patului in pozitie Trendelemburg, iar in caz de tahicardie reflexa se asociaza beta-
blocante.

PROGNOSTIC
Durata medie de supravietuire nu difera notabil dupa procedurile chirurgicale comparativ
cu tratamentul medical conventional, dar calitatea vietii este incomparabila.
Factorii de prognostic negativ:
-lipsa ameliorarii dupa 48 de ore de terapie intensiva
-modificari EKG persistente sau episoade de ischemie silentioasa la supravegherea Holter.

1.7.ANGINA PRINZMETAL
Angina varianta sau angorul vasospastic este o forma speciala de angina instabila prin
spasm coronarian care determina ischemie transmurala acuta cu alterari EKG pasagere de tip
infractoid.
Spasmul coronarian acut este o contractie brusca, temporara cu o anumita localizare in
miocard corespunzator unei coronare. Spasmul incetineste sau opreste fluxul sanguin prin artere
si lipseste inima de 02 si nutrienti.
Spasmul poate apare in artere care apar normale sau in cele au devenit calcificate datorita
aterosclerozei. Spasmul arterial coronar este o cauza a ischemiei cardiace si afecteaza
aproximativ 4 din 100. 000 de persoane si 2% din pacientii cu angina.

29
 Spasmul poate fi silentios fara simptome sau poate apare la persoanele cu angina stabila
sau instabila. Apare de obicei ca o varianta a anginei, un tip de durere retrosternala care pare a fi
determinat de disfunctie endoteliala, o conditie patologica in care arterele coronare pot apare
normale dar nu functioneaza optim.
Spasmul prelungit poate provoca chiar infarct miocardic.
Factorii care declanseaza spasmul coronar sunt: consumul de alcool, emotiile puternice,
expunerea la frig si medicatia care determina vasoconstrictie. Consumul de cocaina si fumatul
poate provoca spasm coronarian sever prin cresterea travaliului cardiac. La multe persoane
angina varianta poate apare fara nici o cauza evidenta.
Simptomul principal este angina de repaus, spontana, intensa, prelungita (10- 15minute),
survenind in primele ore ale diminetii, eventual cu orar fix. De obicei capacitatea de efort este
pastrata.
Alte semne si simptome de insotire sunt: senzatia de presiune toracica, de gheara, de sufocare,
strivire. Durerea este severa si poate iradia spre git, umar sau brat.
Persoana afectata isi poate pierde cunostinta.

Testele necesare pentru a diagnostica spasmul coronar includ: angiografia coronara si

EKG-ul.
Scopul tratamentului este de a controla durerea si de a preveni infarctul miocardic.

30
Nitroglicerina este principalul agent vasodilatator utilizat in angina varianta. Calciumblocantele
sunt extrem de eficiente in angina varianta fata de angina stabila. Asocierea cu nitratii este
benefica. Se pot asocia doua calciumblocante.
Prognosticul pacientilor este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani variaza intre 84-98%.
Mortalitatea si mortalitatea sunt dependente de boala aterosclerotica cauzatoare. Pacientii fara
stenoza de 70% au o supravietuire de 93% la 1 an, in timp ce cei cu boala aterosclerotica
multivasculara coronariana si angina varianta au doar 65% sanse sa supravietuieasca la 1 an.

PATOGENIA ANGINEI PRINZMETAL

Angina varianta este determinata de spasmul arterial coronarian focal si o anormalitate
generala a arterelor coronare. Spasmul aretrial focal apre de obicei la locul unei stenoze sau
adiacent acesteia. Un numar mare de pacienti prezinta o angiograma coronariana normala desi
au evidenta de boala aterosclerotica demonstrata prin examinarea intravasculara echografica.

FACTORI DE RISC PENTRU ANGINA PRINZMETAL

Factorii care pot declansa o criza de angina varianta cuprind:
-virsta inaintata, agregarea familiala prin poligenism cit si prin obiceiuri culinare comune
-factori dietetici: consum caloric excesiv, consum de apa dura
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul, stressul emotional si profesional
-diabetul zaharat, hiperuricemia, dislipidemia
-hipertensiunea arteriala, care creste stressul parietal coronarian.
Asocierea a 3 factori de risc majori (hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat,
hipercolesterolemia) creste de 6 ori morbiditatea comparativ cu subiectii care prezinta un singur
factor de risc.

SEMNE SI SIMPTOME
Angina varianta se declanseaza la repaus, spontan, cu episoade care au un ciclu circadian,
cele mai multe crize aparind dimineata devreme. Durerea este severa si poate fi asociata cu
palpitaii sau sincopa secundara aritmiilor. 0 parte din pacienti pot prezenta un tonus vascular
modificat si sa prezinte simptome ale migrenei si fenomenului Raynaud.
31
 Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe, moarte subita (5-10% din cazuri) sau
evolutie spre infarct miocardic acut (20%) . Adesea factorii de risc sunt nesemnificativi.
Nitroglicerina administrata este adeseori eficienta.
Diferentierea anginei instabile de cea varianta este dificila si necesita investigatii speciale,
incluzind angiografia coronara. Diferentierea se face arbitrar deoarece vasospasmul este cauza
si consecinta rupturii unei placi de aterom si trombozei arteriale coronare la un pacient cu
angina pectorala instabila, iar multi pacienti cu angina varianta au boala arteriala coronariana
obstructiva.
Absenta factorilor de risc pentru boala arteriala coronariana aterosclerotica sugereaza
angina varianta, desi fumatul este un factor de risc comun pentru ambele sindroame clinice si
este raportat la multi dintre pacientii cu angina varianta.
Infarctul miocardic este o complicatie a anginei varianta. Se dezvolta tipic in regiunea
corespunzatoare localizarii electrocardiografice a modificarilor intervenite in atacurile
anginoase primare. Acesta localizare sugereaza teoria conform careia vasospasmul arterial
coronarian este mecanismul primar.

DIAGNOSTIC
Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completa, biochimia serica si profilul
lipidic pentru a exclude infectia, disfunctie plachetara primara, insuficienta renala,
hiperglicemia, dezechilibrul electrolitic si dislipidemia. Determinarea enzimelor cardiace este
importanta daca se suspecteaza un infarct miocardic imediat.
Confirmarea diagnosticului se realizeaza prin reproducerea crizei si alterarilor EKG la
testul cu ergonovina care declanseaza spasm coronarian. Testul se efectueaza prudent, in doze
progresive si sub monitorizare EKG, avind la indemina nitroglicerina pentru a cupa criza prin
injectare intravenoasa sau intracoronariana.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: infarctul miocardic acut,
ischemia silentioasa, angina stabila si instabila, dureri toracice de alte cauze: pneumotorax,
pneumonie, pleurezie, pirozis, ulcer perforat, radiculite.

32
TRATAMENT
Pacientii cu angina varianta sunt internati pentru investigare si initierea terapiei medicale.
Prima masura este efectuarea unei electrocardiografii cu 12 derivatii care trebuie repetata dupa
fiecare episod de angina, monitorizarea telemetrica in primele 24-48 de ore si enzimele cardiace
Terapia medicala.
Acesta include initial administrarea de nitroglicerina sublingual sau intravenos si un
blocant de calciu oral.
Calciumblocantele.
Toate calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angorul vasospastic, de preferinta in
doza maximala tolerata. Asocierea cu nitratii este benefica,mecanismul de actiune fiind diferit.
Se pot asocia si doua calciumblocante din sub clase diferite: dihidropirine si verapamil sau
diltiazem.
Intreruperea brusca poate da rebound la nifedipina si verapamil, dar nu si la diltiazem.
Administrarea de durata a calciumblocantelor amelioreaza prognosticul pe termen lung.Dieta.
Deoarece ateroscleroza este comuna intre pacientii cu angina varianta, terapia prin dieta
pentru dislipidemie este utila.
Combaterea displipidemiei prin:
-evitarea alimentelor bogate in colesterol: creier, ficat, rinichi, unt, smintina, untura, oua,
ciocolata
-evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool.
Sevrajul tabagic este un pas important in terapia anginei varianta. Majoritatea
pacientilor fiind fumatori, sevrajul imediat, total si definitiv constituie masura terapeutica
fundamentala si care poate permite reducerea progresiva pina la suspendare a medicatiei (in
12 luni) .

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Revascularizarea percutana coronariana si chirurgia de by-pass coronarian pot fi utile la
pacientii cu manifestari mixte, care includ angina de repaus si cea de efort, cu afectarea
proximala a arterei coronare principale.

33
PROGNOSTIC
Prognosticul pacientilor cu angina varianta este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani
este de 84-98% iar supravietuirea fara infarct miocardic la 3 ani este de 63-98%.

34
 CAPITOLUL II
INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI
CU ANGINA PECTORALA

2.1.INGRIJIRI IGIENICE

I. ASIGURAREA C0NDITIILOR DE MEDIU

1. Saloane - aerisite (ventilatie uor reglabila prin ferestre)

- curat
- luminate corespunzator
- cu numar mic de paturi
- mobilier redus, usor de lntretinut
- pereti vopsiti ln culori pastelate
- dotat cu apa curenta
- calduroase - pentru adulti - 18- 20 grade
- pentru copii mici - 20 - 22 grade
- pentru sugari - 22 - 24 grade
2. Paturile - sa fie comode
- sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort al
pacientului cat si i ale personalului de lngrijire
- sa-i permita pacientului sa se poata misca ln voie
- sa poata la nevoie sa coboare din pat
- usor de manipulat si curatat.
- saltelele - confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucati, din burete, sau
material plastic - se curata si se dezinfecteaza mai usor
- saltelele din cauciuc sau material plastic umplute cu apa sau aer au
avantajul ca permit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitatea
(pentru prevenirea escarelor)

35
 -pernele - ln numar de doua
- dimensiuni - 55 cm latime
- 75 cm
lungime
-patura - confectionata din lana moale
- trebuie sa se poata spala usor

-lenjeria - sa aiba cat mai putine cusaturi

- cearsaful - dintr-o singura bucata
-curat
- sa se fixeze bine sub saltea
- musama - confectionata din cauciuc sau material plastic
- rol de a proteja salteaua de diferite dejectii
- aleza - acopera musamaua
- confectionata din
panza
- fata de perna - din acela si material ca si restul lenjeriei
- se va lncheia cu siret ln partea laterala
II. ASIGURAREA IGIENEI
- se executa zilnic toaleta bolnavului fara ca acesta sa faca eforturi prea mari
- se verifica temperatura ambianta pentru a evita racirea bolnavului
- se izoleaza bolnavul cu un paravan
- va fi dezbracat complet si se va acoperi cu cearsaf si patura
- se descopera progresiv numai partea care se va spala
- se stoarce corect buretele pentru a nu se scurge apa ln pat sau pe bolnav
- se sapuneste si se clateste cu o mana ferma fara brutalitate pentru a favoriza circulatia
sanguina
- apa calda din abundenta, schimbata de cate ori este nevoie
- se insista la pliuri, sub sani, la maini si ln spatiile interdigitale la coate si axile
- se mobilizeaza articulatiile ln toata amplitudinea lor si se maseaza coatele si zonele
predispuse escarelor
- pielea trebuie mentinuta curata si uscata deoarece se poate infecta usor
36
- schimbarea lenjerie de pat si de corp, zilnic pentru ca acesti bolnavi transpira.

37
III. ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC
- se fereSte bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos
- trebuie sa castige lncrederea bolnavului printr-o buna pregatire profesionala prin calm si
seriozitate
- se vor administra la timp medicamentele si va raspunde prompt la orice solicitare
- recoltarea probelor de laborator se va face fara a fi traumatizanta pentru bolnavi
- bolnavii vor fi lnsotiti la consultatiile de specialitate
- se va supraveghea starea psihica a bolnavului vizitandu-l cat mai frecvent, fara sa se
deranjeze odihna bolnavului
- va instrui vizitatorii asupra modului de comportare fata de bolnav

2.2.INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE - SUPRAVECHEREA

PACIENTULUI

1.SUPRAVEGHEREA FUNCTIIL 0RVITALE

Tensiunea arteriala = presiunea cu care sangele apasa asupra peretilor arteriali
- se masoara ori de cate ori este nevoie ln primele zile
apoi de doua ori pe zi dimineata si seara
- valorile obtinute se noteaza ln foaia de observatie
Pulsul - expansiunea ritmica a arterelor comprimate pe un plan osos
- urmarim : - frecventa, ritmul, amplitudinea, celeritatea
- se masoara dimineata si seara
- valorile se noteaza ln foaia de observatie
Respiratia - se masoara dimineata si seara, pacientul stand ln pozitie semisezand; urmarim :
frecventa, ritmul, amplitudinea, simetria miscarilor, aspectul toracelui.
- valorile obtinute se noteaza ln foaia de temperatura
Temperatura a se masoara cu ajutorul termometrului a locuri de electie - axila, plica
inghinala, cavitatea bucala, rect,vagin.
In functie de zona in care se masoara se tine termometrul intre trei si zece minute, dupa
terminarea timpului de mentinere a termometrului,acesta se scoate si se sterge cu o compresa.

38
 a se citeste gradatia la care a ajuns termometrul:
a se spala termometrul, se scutura
a se introduce ln solutie dezinfectanta
a nota valoarea ln foaia de temperatura

2. ASPECTUL TEGUMENTEL0R
- curate, fara leziuni
- normal colorate
- elastice
- sa nu prezinte transpiratie excesiva

2.3.PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORARI

PARACLINICE

Pregatim pacientul psihic pentru proba la care urmeaza sa fie supus, ii explic ln termeni
simpli, pe lnteles proba, pentru ca bolnavul sa nu fie speriat sau stresat.

ELECTR0CARDI0GRAMA = lnregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din

cursul unui ciclu cardiac
- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a lnlatura factorii emotionali
- transport bolnavul ln sala de lnregistrare
- asez bolnavul culcat pe patul de consultatii si ll rog sa- si relaxeze musculatura
- dezbrac pacientul ln zonele ln care se aplica electrozii
- dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se lmbrace
- ll transport lnapoi ln salon

0SCIL0METRIA = metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial

cu ajutorul oscilometrului

39
 - pregatesc bolnavul psihic
- ll transport lntr-o camera lncalzita corespunzator
- bolnavul este culcat ln repaus cel putin 15 minute lnainte de efectuarea probei
- descopar membrele superioare si inferioare
- ma asigur ca lmbracamintea sa nu fie stramta
- dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se lmbrace
- ll transport ln salon

EC0CARDI0GRAMA = metoda de explorare bazata pe lnregistrarea ultrasunetelor strabatute

i si reflectate la nivelul cordului:
- ii explic bolnavului tehnica
- ll lnsotesc pana la camera de examinare
- ll ajut sa se aseze pe pat ln pozitia indicata de medic
- li descopar zona unde se aplica electrozii
- dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se lmbrace
- conduc bolnavul ln salon si ll supraveghez

PUNCTIA VENOASA = reprezinta crearea unei cai de acces lntr-o vena prin intermediul unui
ac de punctie.
Scop: - explorator = recoltarea sangelui pentru examene de laborator (biochimice, hematologice,
serologice, bacteriologice)
- terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei
intravenoase
- recoltarea sangelui ln vederea transfuzarii sale
- executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
- sangerarea 300-500 ml ln edemul pulmonar acut, hipertensiunea arteriala

LOCUL PUNCTIEI - venele de la plica cotului (bazilica si cefalica) unde se formeaza M

venos prin anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsala a mainii
 - venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare si epicraniene mai ales la sugari si copii mici

MATERIALE NECESARE
- manusi chirurgicale
- perna elastica pentru sprijinirea bratului
- musama
- aleza
- substanta dezinfectanta si degresanta, alcool iodat, tinctura de iod
- ace de 25-30mm diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm, ln functie de scop
- pense, tampoane
- garou sau banda ESMARCH eprubete uscate si etichetate
- cilindru gradat
- fiole cu solutii medicamentoase
- solutii perfuzabile si tavita renala

PREGATIREA INSTRUMENTELOR SI MATERIALELOR NECESARE

- se aleg materialele necesare si se aseaza pe tava
- se transporta tava cu materiale ln apropierea bolnavului

PREGATIREA FIZICA SI PSIHICA A BOLNAVULUI

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii
- se aseaza bolnavul ln pozitia necesara (ln functie de sediul ln care se executa)
- ln laborator, dispensar bolnavul sta ln pozitie sezand pe scaun cu membrul superior ln
abductie extensiei si supinatie
- ln salon bolnavul sta culcat ln pat ln decubit dorsal cu membrul superior sprijinit ln
extensie abductiei si supinatie
- se dezbraca bratul ales astfel ca hainele sa nu- i mpiedice circulatia de relntoarcere
- se aseaza subratul bolnavului perna elastica si apoi musamaua
- se solicita bolnavului, sa mentina bratul ln pozitie necesara
STABILIREA LOCULUI PUNCTIEI
- se stabileste bratul la care se face punctia
- se examineaza calitateai si starea venelor de la plica cotului
- se stabileste locul de executare a punctiei

EFECTUAREA PUNCTIEI
- se aplica garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului
- cu indexul mainii stangi se palpeaza locul pentru punctie
- se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod
- se cere bolnavului sa lnchida si sa deschida pumnul de cateva ori si sa ramana cu el
lnchis
- se fixeaza vena cu policele mainii stangi la patru cinci cm sub locul punctiei, exercitand
o usoara compresiune si tractiune ln jos asupra tesuturilor vecine

- se fixeaza seringa cu gradatiile fiind ln sus, acul atasat cu bizoul ln sus, ln mana dreapt
lntre police si restul degetelor se prinde cu acul traversand ln ordine tegumentul ln
directia oblica (unghi de 30 de grade) apoi peretele venos lnvingand o rezistenta
elastica pana cand acul lnainteaza ln gol
- se schimba directia acului cu 1-2 cm ln lumenul venei
- se controleaza patrunderea acului ln vena prin aspiratie cu seringa
- se continua tehnica ln functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor,
recoltarea sangelui, perfuzii
- ln caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se
introduce ln vasul colector, garoul ramanand legat de brat
- se lndeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si
desfacerea pumnului
- se aplica tamponul lmbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se
retrage brusc acul
- se comprima locul punctiei 1-3 min, bratul fiind ln pozitie verticala.
INGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA TEHNICA
- se face toaleta locala a tegumentului
- se schimba lenjeria daca este murdara
- se asigura o pozitie comoda ln pat
- se supravegheaza pacientul

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

- se arunca materialele de unica folosinta
- se curata instrumentarul folosit

ACCIDENTE SURVENITE SI INTERVENTIILE ASISTENTEI

- hematom (pin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ) - se retrage acul si se comprima
locul punctiei 1-3 minute
- strapungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul in lumenul venei
- ameteli, paloare, lipotimie - se lntrerupe punctia, pacientul se aseaza ln decubit dorsal
fara perna, se anunta medicul.

ELECTROCARDIOGRAMA=lnregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din

cursul unui ciclu cardiac.
Este o metoda de investigatie extrem de pretioasa ln diagnosticul unei cardiopatii ln
general, ln suferintele miocardo-canariene ln special, si totodata este metoda de a recunoaste o
boala de inima care evolueaza clinic latent, cand se efectueaza EKG-ul de efort.

PREGATIREA BOLNAVULUI
*se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a lnlatura factorii emotionali
*se transporta bolnavul ln sala de lnregistrare, de preferinta cu caruciorul, cu 10- 15 minute
lnainte de lnregistrare
*aclimatizarea bolnavului cu sala de lnregistrare
*bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa- si relaxeze musculatura.

MONTAREA ELECTROZILOR PE BOLNAV

- se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor
 - sub placa de metal a electrozilor se aseza o panza lnmuiatca ln solutie de electrolit (o
lingura de sare la un pahar de apa) sau pasta speiala pentru electrozi (cei 100 electrozi 94
pentru membre si 6 pentru precordiali) se fixeaza pe bolnav ln felul urmator:
- montarea electrozilor pe membre:
• rosu = mana dreapta
• galben = mana stanga
• verde = picior stang
• negru = picior drept
- montarea electrozilor precordiali:
V1= spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului
V2= spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului
V3 = lntre V2 V si 4
V4 = spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara (apex)
V5 = la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara anterioara
stanga
V6 = la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie
stanga.

N0TAREA ELECTR0CARDI0GRAMEI
- asistenta noteaza pe electrocardiograma:
- numele/prenumele pacientului
- varsta
- lnaltimea
- greutatea
- mentioneaza medicatia folosita
- data/ora lnregistrarii
- viteza de derulare
- semnatura celui care a lnregistrat.

INTERPRETARE
Pe o electrocardiograma normala definim:
 1. Unde - conventional numite P,Q,R,S,T,U
2. Segmente - distanta dintre doua unde (PQ), (ST)
3. Intervale - unda+segment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QT
cuprinde unda QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectrica)
Tntre doua cicluri cardiace se lnregistreaza linia 0 potential (linia izoelectrica).
Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care sunt dedesubtul ei sunt
negative.
Intervalul PQ se masoara de la lnceputul undei P si corespunde timpului ln care stimulul
strabate atriile de la nordul sinuzal KEITH - FLACK pana la nodul atrio- ventricular
ASCH0FF - TAWARA. Timpul de conducere a stimulului de la atriu la ventriculi normali
0,12 " -0,21".
Unda 0 si segmentul PQ reprezinta expresia electrica a activitatii atriilor.
Unda QRS, segmentul ST si i unda T sunt expresia electrica a activitatii ventriculare.

MASURAREA $I N0TAREA PULSULUI

PULSUL ARTERIAL = expansiunea ritmica a arterelor comprimate pe un plan osos
SCOP : evaluarea functiei cardio-vasculare
ELEMENTE DE APRECIAT : - ritmicitatea
- frecventa
- celeritatea
- amplitudinea
LOCURI DE MASURARE: - oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe
un plan osos (artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala, pedioasa)
MATERIALE NECESARE : - ceas cu secundar sau cronometru
- creion rosu sau pix cu mina rosiie
- foaie de temperatura.

PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A BOLNAVULUI

- se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul
- se explica bolnavului modul de masurare; o stare emotiva creata de necunoscut li poate
modifica valorile pulsului
- bolnavul se mentine ln stare de repaus fizic si psihic 5-10 min cu bratul sprijinit, pentru
 relaxarea muschilor antebratului.

EXECUTAREA TEHNICII MASURAREA IN ARTERA RADIALA

• spalarea pe maini cu apa si sapun
• se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului, ln continuarea policelui
• se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui se
lmbratiseaza antebratul la acest nivel
• se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor (index, mediu,
inelar) de la mana dreapta si se percep zvacniturile pline ale pulsului
• se numara zvacniturile percepute urmarind secundarul ceasului timp de un minut

NOTAREA GRAFICA IN FOAIA DE TEMPERATURA

- pentru fiecare linie subtire orizontala a foii de temperatura se socotesc 4 pulsatii
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei

INTERPRETAREA FRECVENTEI PULSULUI

Frecventa pulsului variaza fiziologic dupa varsta, emotii si efort.

VARIATII FIZIOLOGICE ALE FRECVENTEI PULSULUI

- puls tahicardic : - ln ortostatism
- efort fizic si psihic
-emotii puternice
- ln cursul digestiei
- puls bradicardic : - ln decubit
- ln stare de repaus
-linistire psihica

VARIATII PATOLOGICE ALE CALITATILOR PULSULUI

- frecventa : puls tahicardic (mai rapid) si puls bradicardic (mai rar)
- ritmicitatea : puls ritmic si aritmic
- amplitudinea : puls cu amplitudine mica (filiform) si puls cu amplitudine mare
- volum : puls dur si puls moale
 Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura: la 1grad crestere cu 8-10 pulsatii pe
minut.

2.4.ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Medicamentele - sunt produse de origine minerala, vegetala, animala sau chimica (de
sinteze) transformate lntr-o forma de administrare (preparate solide sau solutii) prescrise de
medic.

REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

1. Respect medicamentul prescris de medic.
2. Identific medicamentul prescris dupa : eticheta, forma de prezentare, culoare, miros,
consistenta.
3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea medicamentelor solide,
sedimentarea, tulburarea, opalescent medicamentelor sub forma de solutie.
4. Respect caile de administrare prescrise de medic
5. Respect orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se mentine
concentratia constanta ln sange
6. Respect doza de medicament - doza unica si doza zilnica
7. Respect somnul fiziologic al pacientului
8. Evit incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii
medicamentoase ln aceeasi seringa, ln acelasi pahar
9. Servesc pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe calea orala
10. Respect urmatoarea succesiune ln administrarea medicamentelor: solide, lichide injectii,
ovule vaginale, supozitoare
11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise ln ceea ce priveste
efectul urmarit si efectele secundare
12. Anunt imediat medicul privind greselile produse ln administrarea medicamentelor legate
de doza, calea si tehnica de administrare
13. Administrez imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
 14. Respect masurile de asepsie, igiena, pentru a preveni infectiile intraspitalicestii.
DIETA - Alimentatia pacientului :
- evitarea eforturilor fizice mari
- evitarea frigului
- repaus dupa mesele principale
- evitarea meselor abundente
- ceaiul, cafeaua si alcoolul sunt contraindicate
- se interzice fumatul
- regim alimentar - hipocaloric - pentru mentinerea greutatii corespunzatoare
- hiposodat - pentru a lmpiedica retinerea apei ln organism
- evitarea medicamentelor care contin sodiu
- cantitatea de lichide nu va depasi 1,5-2l/24h
- ratia zilnica de alimente se lmparte ln 4-5 mese, ultima se va lua cu cel putin 3
ore lnainte de culcare.

ALIMENTE PERMISE :
- painea, ln cantitate de 200-250g/zi
- preparate fara zahar facute ln casa din gris
- paste fainoase
- cartofi fiertii sau copti
- legume si zarzavaturi
- fructe proaspete sau preparate sub forma de compoturi, piureuri, marmelade
- bauturi sub forma de sucuri de fructe sau legume, apa mineral carbogazoasa
- carnea slaba de vaca, vitel, pasare, vanat preparate la gratar sau fierte
- 2-4oua/saptamana
- lapte degresat branza de vaci slaba, iaurt degresat
- aportul zilnic de lipide: 60-80g/zi
ALIMENTE INTERZISE:
- lapte integral
- smantana
- branza
EDUCATIA SANITARA
 Educatia sanitara a pacientilor internati cu angina pectorala se adreseaza ln principal
lnlaturarii sau diminuarii efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de viata si munca.
Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completeaza cu :
- tratamentul bolilor asociate
- exercitii de cultura fizica
- alimentatie rationala
- renuntarea la obiceiul de a fuma
- masuri sociale, cum ar fi conferinte la locul de munca sau ln familie, evitarea discutiilor
emotive, evitarea ocupatiilor personale stresante, repaus periodic ln timpul zilei, somn
linistit.
Efortul fizic la bolnavii cu angina pectorala va fi controlat si supravegheat pentru a nu
atinge frecvente cardiace prea mari care duc la aparitia anginei pectorale. Nu se recomanda
repaus absolut!
PR0FILAXIA PRIMARA
Se adreseaza lntregii populatii; se realizeaza prin:
- alimentatie rationala cu evitarea excesului caloric
- evitarea sedentarismului si dozarea eforturilor fizice
- evitarea stresurilor psihoemotive
- excluderea fumatuluii si a bauturilor alcoolice
- reducerea greutatii corporale

tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat,

hipertensiune arteriala)
- exercitiu fizic adaptat organismului
- actiunile profilactice depinde de speranta de viata a subiectilor, reducerea
sperantei de viata duce la intensificarea controalelor pentru lnlaturarea
factorilor de risc
- profilaxia primara la copii are ln vedere formarea unui comportament - stil
de viata pozitiv, mai ales la copii care au antecedente cardiace
- femeia tanara, pana la menopauza, se considera mai protejata de riscul
cardiovascular decat barbatul de aceeasi varsta
PR0FILAXIA SECUNDARA
Se adreseaza bolnavilor cu angina pectorala cu scopul de a lmpiedica evolutia bolii:
 - regim dietetic (reducerea aportului caloric)
- evitarea starii de oboseala, eforturile fizice mari
- controlul stilului de viata
- controlul factorilor de risc
- utilizarea profilactica a medicamentelor : aspirina , dipiridamol, beta-blocante ln special
la cei cu complicatii de conducere cardiaca, disfunctii ventriculare etc.

TNGIJIRI DIETETICE
Regim dietetic (reducerea aportului caloric)
1. Alimentatia trebuie sa fie echilibrata cu evitarea grasimilor animale si a alimentelor
bogate ln colesterol (creier, carne grasa, mezeluri, unt, oua, branzeturi grase, smantana,
ciocolata)
2. Combaterea obezitatii - grasimi sub 30% din necesarul caloric, grasimi animale sub 2/3
din totalul grasimilor
3. Cantitatea de glucide trebuie sa reprezinte 40% din ratia calorica zilnica
4. Evitarea consumului de alcool
5. Reducerea consumului de cafea
Principiul de baza al dietei ramane regimul liposodat. Cantitatea de sodiu pe care o poate
consuma bolnavul este stabilita de medic de la caz la caz si este in functie de retentia de lichide.
Acest regim este greu de suportat. Asistenta trebuie sa se lngrijeasca de alimentatie prin
adaugarea de lamaie, otet sau alte substante permise. Sa fie cat mai gustos servite. Alimentele
trebuie sa asigure un aport bogat de potasiu (ceaiuri, banane), mai ales daca bolnavul primeste si
medicatie diuretica.
Mesele sa fie fractionate, evitandu-se consumul cantitatilor mai mari la o masa. Masa de
seara sa fie saraca ln lichide si servita la 2-3 ore distanta de ora de culcare.
Asistentul se va lngriji de mentinerea tranzitului intestinal, la nevoie se vor face clisme
evacuatoare.

DIETA PENTRU 0 ZI
1. mic dejun : - 200 ml lapte rece sau cald
- ora 10 - chifla (150g) sau paine (50g) cu branza de vaci, carne
fiarta slaba (50g)
 2. pranzul : - felul I : salata de cruditati (200g varza, andive, salata verde,
castraveti, rosii, praz cu o lingurita de ulei, lamaie sau otet)
- felul II : 100g carne slaba de vaca, pasare (fiarta, fripta, tocata)
- felul III : un mar (100g)
3. cina : - felul I : 100g carne slaba fripta sau 150g peste
- felul II : un mar (100g)
Totalul caloriilor circa 1000g (750g proteine + 100g glucide + 150g lipide)

TNGRIJIRI TERAPEUTICE
Tratamentul medical trebuie efectuat pe de o parte ln timpul crizelor, pentru a usura scurta
durata, iar pe de alta parte, ln afara crizelor, ce are ln vedere lmbunatatirea starii generale si
prevenirea unor noi crize anginoase. Se urmareste ameliorarea circulatiei coronariene si
echilibrarea raportului dintre nevoile energetice ale miocardului fluxul sanguin. Pentru
prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant care se lncepe
prin
administrarea de heparina ln primele 48 de ore, concomitent cu instruirea tratamentului cu
Trombostop - administrat oral - sub controlul timpului de protrombina. Administratia
medicala trebuie facuta cu o deosebita punctualitate si atent, daca este vorba de substante ln
aparenta indiferente, caci orice lntarziere cat de mica poate provoca emotii inutile acestor
bolnavi anxiosii. De si medicamentele se dau numai la indicatia medicului, asistenta va trebui sa
intervina de urgenta ln unele cazuri extreme si pana la sosirea medicului, cu unele
medicamente ca oxigen sau nitroglicerina. Asistenta trebuie sa sesizeze cat mai devreme
supradozarea sau efectul nefavorabil al unor medicamente. Bolnavul trebuie sa stie la externare
modul de a lua medicatia si semnele preliminare ale supradozarilor de medicamente (atentie la
beta-blocante).

INGRIJIRI PR0FILACTICE
Boala avand o prelvanta ridicata ln populatia generala, profilaxia trebuie conceputa la
nivel comunitar ca parte integranta a programului complex de combatere si prevenire a bolilor
cronice si degenerative.
Regim de viata
Viata activa, care lmbina armonios activitatea intelectuala cu cea fizica, practica educatiei
fizica si a sportului, a turismului si a altor mijloace de destindere
ln aer liber. Sunt deprinderi care trebuie lnvatate si aplicate lnca din copilarie.
Administratia va fi rationala, echilibrata calitativ si cantitativ.
Se combate cu tenacitate obiceiul de a se consuma sarea ln exces.

C0MBATEREA EVENTUALULUI HANDICAP PSIH0S0CIAL

Pe cat posibil persoanele cu risc crescut de a face angina pectorala vor fi sfatuite sa nu- si
aleaga profesii cu stres profesional asa mare. Vor evita de asemenea, profesiile care predispun la
sedentarism si obezitate.
Supravegherea medicala activa prin sistemul de dispensarizare a tuturor celor supusi
profilaxiei este si ea o actiune ce trebuie desfasurata cu seriozitate si competenta.
Profilaxia urmareste educarea ln vederea unui comportament adecvat de viata, chiar
orientarea profesionala a descendentilor, deci a persoanelor susceptibile de a face boala.
Foarte important este si profilaxia complicatiilor realizabila prin asigurarea cooperarii
bune si prin recomandari ferme si judicioase.
 CAPITOLUL III

INIMA

Configuratia externa
Inima are doua fete:
- o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in raport cu peretele
anterior al toracelui si cu plaminii. Pe fata anterioara se observa arterele si venele mari de la
baza, urechiusele stinga si dreapta si doua santuri (longitudinal anterior si atrio-ventricular) in
care se gasesc o parte din vasele coronariene care hranesc muschiul inimii.
- o fata inferioara sau diafragmatica, care este plana si vine in raport cu muschiul
diafragmatic pe care sta culcata. Pe aceasta fata, la baza inimii se afla orificiile venelor si
arterelor mari,si tot pe aceasta fata se observa doua santuri(longitudinal inferior si coronar).
Inima are doua margini, o baza formata in cea mai mare parte din atriul stang si o mica
parte din atriul drept, si un varf care se afla in partea opusa a bazei, el fiind rotunjit si alcatuit in
totalitate din miocardul ventricular sting.

Structura inimii
Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi:
1.END0CARDUL sau stratul intern, care este o membrana lucioasa,
transparenta, care captuseste toate cavitatile inimii si se continua cu tunica interna a
arterelor si venelor.
El contine fibre nervoase si limfatice dar nu contine vase de singe. Hranirea lui se face prin
imbibitie care reprezinta trecerea substantelor nutritive direct din plasma sanguina in celulele
miocardului.
2.MI0CARDUL sau muschiul inimii este format din fibre musculare care se prind pe
niste formatiuni fibroase care in ansamblul lor alcatuiesc scheletul fibros al inimii. Acest schelet
este alcatuit din patru inele fibroase care inconjoara orificiile atrio-ventriculare si pe cele ale
arterelor mari la care se adauga doua formatiuni denumite trigoane fibroase.
Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circulare iar
cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie spiralata formind un virf , asa numitul
 vartej al inimii.
Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din tesut
muscular cu caractere speciale.
In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular:
-tesut cardiac;
-tesut nodal.
Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este alcatuit din fibre striate

cardiace care reprezinta asa zisul miocard adult.

Tesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere al inimii.
Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli:
-nodulul sino-atrial, situat in peretele atriului drept, intre vena cava superioara si cea inferioara.
-nodulul atrio-ventricular, situat tot in peretele atriului drept, in portiunea inferioara a
septului interatrial.
-fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul atrio- ventricular si
se imparte in doua ramuri si anume :
-ramura dreapta (care merge la ventriculul drept);
-ramura stinga (care merge la ventriculul stang).
Acest fascicul se continua cu o retea de fibre (reteaua Purkinje) situata sub endocardul
ventricular .
3.EPICARDUL sau stratul extern care reprezinta foita viscerala a pericardului seros.
4.PERICARDUL care este un sac fibro-seros care contine anima si radacinile vaselor
mari si este format din: pericardul fibros situat la periferie si pericardul seros format din doua
foite, una parietala la exterior si una visceral situata la interior. Ele se continua una cu cealalta la
nivelul bazei cordulului.
Configuratia interna
Inima este un organ cavitar. Are un perete longitudinal care corespunde santurilor
longitudinale externe care despart inima in doua parti:
-inima dreapta;
-inima stanga.
Are un perete transversal care corespunde santului coronar, ce imparte fiecare din cele
doua parti in doua cavitati:
 -o cavitate catre baza inimii numita atriu;
-o cavitate catre virful inimii numita ventricul.
Inima are patru cavitati in interiorul ei:
- doua atrii
-doi ventriculi.
Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica decat a ventriculului, forma cuboidala,
numarul mare de orificii care se deschid la nivelul lor. (In atriul stang se deschid venele
pulmonare si orificiul atrioventricular stang, iar in atriul drept se deschid vena cava superioara si
inferioara si orificiul atrioventricular drept).
O alta caracteristica a atriilor este grosimea mai mica a peretilor si lipsa muschilor
papilari.
Ventriculii se caracterizeaza prin:
-capacitate mai mare decat a atriilor;
-forma piramidala cu baza spre atrii;
-grosime mai mare a peretilor(peretele ventriculului stang este de trei ori mai gros decat a
ventriculului drept).
0 alta caracteristica este prezenta muschilor papilari. Din ventriculul drept pleaca
trunchiul arterei pulmonare prevazut cu valva pulmonara care inchide ventriculul drept
impiedicind astfel intoarcerea coloanei de sange in timpul diastolei.
Din ventriculul stang pleaca artera aorta al carei orificiu este prevazut cu valvulele
aortice cu acelasi rol ca cele pulmonare.
Vascularizatia inimii
Este asigurata de arterele coronare si venele coronare .Venele coronare se varsa in atriul
drept prin sinusul coronar.
Inervatia inimii
Este asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac.
 INIMA STANGA INIMA DREAPTA

3.1.CIRCULATIA MARE SI MICA

Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe, aduce C02 de la tesuturi si
organe spre inima, avand traseul: inima-artere-organe-vene-inima.
Circulatia mica asigura transportul sangelui neoxigenat de la cord spre plamani si a celui
lncarcat cu oxigen lnapoi la inima.
Vasele de sange
Arborele circulator este format din artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circula sangele de la inima ln lntreg organismul.
Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie.
Venele sunt vase care aduc sangele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv lntre sange si
celule. Sangele circula lntr-un singur sens:artere-capilare-vene.
ARTERELE:
Arterele sunt vasele prin care sangele circula de la inima la organe.
Aorta este cea mai voluminoasa artera din corp care porneste din ventriculul stang printr-o
dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al aortei si are trei componente:
o -aorta ascendenta;
o -arcul aortic;
o -aorta descendenta.
Aorta descendenta este aproape in intregime acoperita de pericard.
Din bulbul aortic pornesc:
o -artera coronara dreapta
o -artera coronara stanga
Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul si membrele
superioare:
o -trunchiul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara dreapta si stanga, artera
carotida comuna dreapta si stanga.
Aorta descendenta are doua portiuni:
o -portiunea toracala situata deasupra diafragmului;
o -portiunea abdominala situata sub diafragm.

Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei de unde si
denumirea de sistem aortic.
Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare Si din
ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept sii dupa 3-4 centimetri se
lmparte ln artera pulmonara stanga si artera pulmonara dreapta.
Capilarele:
Dupa ce sangele a strabatut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta retea de vase de calibru
mic numita retea capilara, raspandita in tot organismul.
Structura capilarelor:
Endoteliul este foarte subtire si format din celule endoteliale care au proprietatea de a-si
modifica forma permitind trecerea proteinelor plasmatice si chiar ale elementelor figurate ale
sangelui.
Membrana bazala inconjoara endoteliul fiind formata dintr-o retea de fibre elastice,
colagen si reticulina si este strans legata de celulele endoteliale, intervenind in procesele de
filtrare capilare.
Periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate dispuse in jurul
membranei bazale, numite pericite. Aceste celule au proprietatea de a-si modifica forma luind
parte la procesul de permeabilitate capilara.
Venele.
Venele sunt vase prin care sangele se intoarce de la periferie spre inima.
Venele marii circulatii
Sangele din marea circulatie este colectat de vene care merg paralel cu arterele,fiind
conduse in final in doua mari trunchiuri colectoare, si anume vena cava superioara si inferioara
care se deschid in atriul drept.
Venele micii circulatii
Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in venele lobare care conflueaza formand
venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman si care se varsa in atriul stang.
Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc
sangele ln vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid ln atriul drept.
Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie lncepe cu artera pulmonara care ia
nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa ln atriul stang.
Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele
alveolocapilar. Acestea se strang apoi ln venule si ln vene de calibru din ce ln ce mai mare,
formand ln cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plaman. Dupa ce strabat
pediculul pulmonar, aceste vene se varsa direct ln atriul stang, ducand sange lmbogatit ln
oxigen la inima, pentru a continua apoi din nou marea circulatie.
3.2.PROPRIETATILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI
CARDIO-VASCULAR

Proprietatile fiziologice ale miocardului:

a) Excitabilitatea
Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o functie a membrane fibrelor
musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a membranei.
b) Conductibilitatea
Aceasta functie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a miocardului. De la
nodulul sinoatrial excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia atriala. Excitatia este
captata apoi de nodulul atrioventricular.
c) Automatismul cardiac
Inima, mentinuta in conditii fiziologice, in afara organismului isi continua activitatea prin
functionare spontana, repetitiva, cu caracter ritmic, numit automatism.Suportul morfologic al
automatismului este sistemul excito-conductor al inimii sau tesutul nodal.
d) Contractilitatea
Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.
e)Tonicitatea
Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine si in diastola. Ciclul
cardiac sau revolutia cardiaca fiziologica
Fazele activitatii inimii consta din contractii numite sistole,prin care se realizeaza
deschiderea cavitatilor,si relaxari numite diastole,in timpul carora are loc umplerea cavitatilor.
Inima functioneaza ca o pompa care expulzeaza intermitent cu fiecare sistola in sistemul arterial
o cantitate de sange numit debit sistolic sau volum de bataie.
Manifestarile care insotesc ciclul cardiac
) Manifestarile acustice.
Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardiace care pot fi ascultate direct
cu stetoscopul sau inregistrate grafic pe fonocardiograma. Zgomotele inimii sunt produse de:
-modificarea vitezei de curgere a sangelui
-modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmoide.
 In mod obisnuit se disting doua zgomote cardiace principale:
-zgomotul sistolic
-zgomotul diastolic.
b) Manifestarile mecanice.
Socul apexian se palpeaza in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara,unde
varful inimii vine in contact cu peretele toracic.
Pulsul arterial -fiecare contractie cardiaca ventriculara este urmata de expulzia sangelui in
aorta si genereaza o unda de presiune care se propaga de-alungul aortei si ramurilor sale.
c) Manifestarile electrice.
Inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea miocardului se
numeste electrocardiograma.Inregistrarea se poate face la suprafata corpului.
Electrocardiograma-EKG- consta din unde dispuse deasupra si dedesuptul liniei izoelectrice.
Debitul cardiac sau circulator
Acesta este expresia finala cea mai importanta a activitatii inimii deoarece cantitatea de
sange care iriga organele depinde de homeostazie. Debitul cardiac poate fi exprimat prin:
cantitatea de sange expulzata intr-un minut de inima stanga sau dreapta = minut - volum.
-cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola = debitul sistolic/volumul-bataie.

Fiziologia circulatiei in vase

Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de presiune intre
extremitatea arteriala si cea venoasa a arborelui circulator in circulatia sistemica si pulmonara.

a) Circulatia sangelui in artere.

Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se transmite si asupra peretilor
arteriali determinind tensiunea arteriala.In conditii normale tensiunea arteriala la adulti este de
120-130 mm Hg pentru presiunea sistolica si de 70-80 mm Hg pentru cea diastolica,la 60 de ani
avem o tensiune sistolica de 160 mm Hg.
b) Circulatia sangelui in capilare.
Deplasarea sangelui in capilare este determinata de diferenta de presiune intre extremitatile
capilarului, mai mare la nivelul arterelor, si mai mica la nivelul venelor.
Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie si vasodilatatie in
functie de :-schimburile de substante nutritive;
-mentinerea homeostaziei tesuturilor.
 c) Circulatia sangelui in vene.
Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua extremitati ale arborelui
venos, capilarele venoase si locul de varsare al venelor mari in atrii.
Diferenta de presiune din sistemul venos este mult mai mica decat in sistemul arterial al
marii circulatii,totusi circulatia sangelui este facilitata si de alti factori:
o -aspiratia toracica;
o -tonusul si contractiile muschilor ,extremitatile inferioare fragmenteaza coloana de
sange si favorizeaza intoarcerea venoasa;
o -aspiratia arteriala
o -forta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si o
stanjeneste pe cea aflata sub acest nivel.
Reglarea activitatii inimii
Atat presiunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi se afla permanent sub
actiunea factorilor nervosi si umorali ,care se modifica in functie de starea de activitate sau de
repaus a organismului sau diferitelor tesuturi.
Tensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme presoare sau hipertensive,
care sunt stimulate pe doua cai:
o calea reflexa care realizeaza asa numita autoreglare.
o calea umorala prin care diverse substante chimice care au effect vasoconstrictor si
vasodilatator.
 PLANUL DE INGRIJIRE - GENERAL

DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

C DE AUTONOME DELEGATE
NURSING
- asigurarea unei pozitii -aeroterapie - Bolnavul se
1.dispnee de - sa respire normal
efort care sa usureze respiratia PROPANOL, NIFEPIDIN linisteste
- dozarea activitatii
(semisezand) , ALGOCALMIN -dispneea dispare
- oprirea oricarei activitati NITROGLICE-RINA

NITROGLICE-RINA - durerile dispar in 7

2.dureri - inlaturarea -oprirea oprirea oricarei
activitati sublingual, min
retrosternal e durerilor
-repaus la pat PROPANOLOL - bolnavul se simte mai
bine

-reducerea ratiei - - ii explic efectul nociv al - regim hiposodat, - bolnavul incearca sa

3.crestere
alimentare Kg. in plus asupra inimii hipoglucidic, respecte regimul
in greutate
-informarea asupra si necesitatea respectarii hipolipidic, hipoprotidic alimentar indicat
valorii nutritive a regimului alimentar - bolnavul nu mai are
alimentelor si hipocaloric
necesarul - ii explic pacientului nici o retinere fata de
organismului efectul benefic al activitatea fizica
activitatii asupra
-convingerea organismului
bolnavului ca
activitatea fizica nu
poate sa-i faca
decat bine
 Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson
Nevoia fundamentala
1 Nevoia de a respire si
de a avea o buna
circulatie
2 Nevoia de a bea si a
manca
3 Nevoia de a elimina
4 Nevoia de a se misca
si a avea o buna
postura
5 Nevoia de a dormi si a
se odihni
6 Nevoia de a se
lmbraca si dezbraca
7 Nevoia de a mentine
temperatura corpului
constanta
8 Nevoia de a mentine
tegumentele curate si
integre
9 Nevoia de a evita
pericolele
Diagnostic de Sursa de dificultate
nursing
- dispnee de efort - modificarea functiei
cardiace
- dureri precordiale la
efort
- alimentatie - lipsa de cunoastere a
exagerata cantitativ valorilor nutritive si
si calitativ nevoile organismului
- greutate peste
normal
- independent -1 scaun la 24h
- 1300ml urina la 24h
-refuza sa faca - stare depresiva
activitate - oboseala, slabiciune
- neadaptarea la rolul de
bolnav
- lipsa de cunoastere a
efectelor benefice ale
activitatii fizice
- independent - doarme ln medie 7h pe
zi
- somn odihnitor
- independent - poarta haine
corespunzatoare care ii
permit o libertate a
miscarilor
- se lmbraca si se
dezbraca singur
- este ordonat
-independent -afebril = 37C
- independent - lsi executa singur
deprinderile igienice
- pielea este sanatoasa
- durere la nivelul - spitalizarea ca
regiunii eveniment amenintator
retrosternale -neliniste fata de
 - anxietate diagnostic si tratament
moderata medical
-lipsa de cunostinte
despre boala
10 Nevoia de a comunica -singuratate -anxietate
- izolare de anturaj -neacceptarea bolii
si de mediu -schimbarea mediului de
-lipsa de interes viata
11 Nevoia de a actiona - independent ----------
conform propriilor
credinte si valori
12 Nevoia de a se realiza - neputinta -atitudine defavorabila
- dificultate de a se anturajului
implica lntr-o -neacceptarea bolii
activitate
-dificultate de a lua
decizii
13 Nevoia de a se recrea - dificultate de a - lipsa de activitati
desfasura activitati distractive ln jur
recreative - epuizare
- dificultate de a se - teama de recreatiile
concentra ln timpul celorlalti
unei activitati
recreative
14 Nevoia de a lnvata - dezinteres ln a - lipsa de informatii
lnvata referitoare la boala sa
- lipsa de cunoastere a
mijloacelor ce se pot
folosi pentru a- si mentine
sanatatea
 CAPITOLUL IV
PLANURI DE INGRIJIRE
CAZUL I

Bolnava V. L, in varsta de 67 ani, din Rosiori, religie ortodoxa, nu are copii, este
pensionara, vaduva de 13 ani.
In ziua de 29.05.2015 este internata prin serviciul de urgenta al Spitalului Caritas, sectia
Cardiologie, prezentand urmatoarele simptome: dispnee, durere retrosternala si precordiala,
frica de moarte iminenta, tenesme vezicale.
In prima zi de la internare a fost informata pentru investigatiile necesare in stabilirea
diagnosticului. Dupa efectuarea investigatiilor (EKG, ecografie cardiaca, renala, radiografie
gastro-duodenala) i s-a stabilit urmatorul diagnostic:
Cardiopatie ischemica cu angina instabila.
Antecedente personale:

Din discutiile purtate cu bolnava am aflat ca mai sufera de ulcer gastric de multi ani,
hepatita cronica evolutiva, diskinezie biliara, constipatie cronica. A suferit o interventie
chirurgicala de chisti ovarieni biolaterali in urma cu 7 ani, si doua infarcte repetate unul dupa
altul in anul 1991. Tot atunci I s-a mai descoperit o insuficienta ventriculara stanga si
spondiloza cervicala.
Antecedente heredo-colaterale:
Nu are cazuri de patologii cronice.

Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:

- nevoia de a respira;
- nevoia de a avea o buna circulatie;
- nevoia de a elimina;
- nevoia de a dormi;
- nevoia de a se alimenta.
 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI V. L CU ANGINA PECT0RALA PE PERI0ADA 29. 05. 2015 - 03.
06. 2015

DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

NURSING
AUTONOME DELEGATE
1.Disconfort general Asigurarea Psihoterapie - am linistit Am administrat medicatia Starea de confort
29. 05. 2015

produs de crizele
anginoase manifestate prin
durere retrosternala si
precordiala cu iradiere in
umar si
mana stanga, pana in varful
degetelor.
confortului bolnava cu privire la boala sa. prescrisa de medic: PEV cu ameliorata.
prin glucoza 5% 500ml, Miofilin iv
diminuarea 10ml, Enap, Captopril,
durerii Algocalmin II f, Propanolol 1 tb,
Diazepam 1 tb seara, Clexane 0,4
UI.

2. Alterarea functiilor Asigurarea unei Am masurat functiile vitale, Am administrat la indicatia Pacienta respira mai
respiratorii manifestata respiratii in limite am asezat pacienta intr-o medicului un usor, dispneea se
prin dispnee. fiziologice si pozitie pentru a favoriza bronhodilatator diminueaza. TA
masurarea respiratia (ortopnee)
functiilor = 200/80 mm Hg
vitale P = 100 b/min
o
T = 36,8 Celsius

3. Stare de disconfort Aducerea TA la Am informat pacienta in Am administrat la Cefaleea a diminuat in

circulator produs de HTA
(180/80 mm Hg) manifestat
prin cefalee, intepaturi
precordiale, astenie.
valori normale vederea unui regim alimentar indicatia medicului totalitate.
hiposodat, hipolipidic, antihipertensive
hipocaloric. Am administrat TA = 170/80 mm Hg
pacientei lichide fractionat 0biectiv nerealizat
pentru a diminua TA
 4. Risc de modificare a Pacienta sa Supraveghez starea bolnavei Am administrat la indicatia P = 80 b/min ritm regulat,
ritmului cardiac produs de prezinte puls si masor P ori de cate ori este medicului medicatie pacienta nu mai prezinta
tahicardie manifestat prin normal in timp nevoie si notez in F0 antiaritmica. Insotesc bolnava palpitatii. EKG -
palpitatii. scurt, fara la efectuarea examenelor
palpitatii paraclinice (EKG, ecografie ritm sinusal
cardiaca) tahicardic, traseu
EKG normal

5. Insomnii datorita Pacienta sa Stabilesc un program de La indicatia medicului am Pacienta prezinta un

durerii precordiale. prezinte un odihna impreuna cu pacienta administrat un sedativ - somn odihnitor, linistit.
somn odihnitor, 1 tb Diazepam, seara inainte
linistit de culcare

6. Inadaptarea la Asigurarea unui Am asigurat un climat Pacienta s-a adaptat

conditiile de spitalizare climat corespunzator, cu salon aerisit, conditiilor de
datorita mediului corespunza- tor pat confortabil, spitalizare cu usurinta
nefamiliar
cu lenjerie curata

1. Modificarea starii Combaterea Psihoterapie - explic Pacienta este linistita,

generale datorita starii de pacientei importanta de a fi starea de anxietate s-a
201530. 05.

anxietatii. anxietate relaxata si linistita diminuat

2. Respiartie inadecvata - Pacienta sa Asez pacienta intr-o pozitie Am administrat la 0biectiv neindeplini
dispnee din cauza durerii prezinte care sa-i favorizeze respiratia indicatia medicului 02 primele 24h, respirat se
precordiale respiratie cu extremitatea cefalica si mentine superficia
imbunatatita in trunchiul ridicate, pozitie este dificila, este
decurs de semisezand tahipneica.
24h R = 24 r/min
 3. Modificarea Recoltarea de Am pregatit materialele
constantelor analize necesare recoltarii. I-am
biologice. explicat pacientei necesitatea
efectuarii recoltarilor, am
informat-o ca inainte de
recoltare sa nu manance. Am
masurat fuctiile vitale.
La indicatia medicului am Glicemie = 95mg/dl
recoltat sange pentru Hematocrit = 33,3%
hemoleucogra-ma: hematocrit, Colesterol =
transaminaze, glicemie,
colesterol, acid uric si urina 153mg/dl Acid uric
pentru sumar de urina. = 2,5mg/dl TG0 =
31U/l TGP = 13U/l
TA = 180/85 mm
Hg
R = 26 r/min P =
o 82
b/min T = 36,7 C

4. Riscul modificarii Pacienta sa Ajut pacienta in efectuarea Pacienta prezinta

tegumente- lor datorita prezinte igienei si o sfatuiesc sa-si tegumente curate si uscate
igienei deficitare tegumente mentina
integre si curate o igiena corespunzatoa- re
 1. Alimentatie insuficienta Sa-si recastige Psihoterapie - i-am explicat Am administrat la indicatia Senzatia de greata a
31. 05. 2015
din cauza bolii manifestata treptat apetitul. pacientei cat de importanta este medicului, in raport cu orarul diminuat. Bolnava se
prin inapetenta, greata si Diminuarea alimentatia hiposodata. meselor, urmatoarele alimenteaza fara sa mai
varsaturi. senzatiei de medicamente: - antiemetice, prezinte greturi si
greata si a inainte de masa varsaturi,
varsaturilor. (Metoclopramid 1 tb/zi); -
fermenti digestivi in timpul
mesei (Triferment Digest-duo)
 2. Dificultate in a se odihni
din cauza bolii, manifestat
prin insomnie nocturna si
somnolenta diurna si din
cauza agitatiei produsa de
zgomotele din salon.
Pacienta sa Am asigurat linistea in salon La indicatia medicului i- am Pacienta prezinta un
prezinte un si conditii de confort termic. administrat un sedativ somn odihnitor.
somn linistit, (Diazepam, 1 tb seara).
odihnitor, fara
zgomote.

3. Modificarea Modificarea Am masurat functiile La indicatia medicului am TA = 170/80 mm

functiilor vitale functiilor vitale vitale. administrat medicatie
si readucerea la hipotensoare: -Enap 1 Hg
valori tb/zi -Captopril 1 tb/zi.
fiziologice.
P = 80 b/min R o= 23 r/min
T = 36,7 C

1. Alimentare inadecvata Asigurarea unei Psihoterapie- i-am explicat Pacienta a inteles

01. 06. 2015

cauzata alimentatii pacientei cat de importanta este importanta alimentatiei,

de durere manifestata prin corespunza- alimentatia in cazul unei boli. prezentand in
inapetenta. toare continuare apetit
scazut.
 3. Modificarea Recoltarea de Am pregatit materialele
constantelor analize necesare recoltarii. I-am
biologice. explicat pacientei necesitatea
efectuarii recoltarilor, am
informat-o ca inainte de
recoltare sa nu manance. Am
masurat fuctiile vitale.
La indicatia medicului am Glicemie = 95mg/dl
recoltat sange pentru Hematocrit = 33,3%
hemoleucogra-ma: hematocrit, Colesterol =
transaminaze, glicemie,
colesterol, acid uric si urina 153mg/dl Acid uric
pentru sumar de urina. = 2,5mg/dl TG0 =
31U/l TGP = 13U/l
TA = 180/85 mm
Hg
R = 26 r/min P =
o 82
b/min T = 36,7 C

4. Riscul modificarii Pacienta sa Ajut pacienta in efectuarea Pacienta prezinta

tegumente- lor datorita prezinte igienei si o sfatuiesc sa-si tegumente curate si uscate
igienei deficitare tegumente mentina
integre si curate o igiena corespunzatoa- re

1. Alimentatie insuficienta Sa-si recastige Psihoterapie - i-am explicat Am administrat la indicatia Senzatia de greata a
31. 05. 2015

din cauza bolii manifestata
prin inapetenta, greata si
varsaturi.
treptat apetitul. pacientei cat de importanta este medicului, in raport cu orarul diminuat. Bolnava se
Diminuarea alimentatia hiposodata. meselor, urmatoarele alimenteaza fara sa mai
senzatiei de medicamente: - antiemetice, prezinte greturi si
greata si a inainte de masa varsaturi,
varsaturilor. (Metoclopramid 1 tb/zi); -
fermenti digestivi in timpul
mesei (Triferment Digest-duo)
 2. Dificultate in a se odihni Pacienta sa Am asigurat linistea in salon La indicatia medicului i- am Pacienta prezinta un
din cauza bolii, manifestat prezinte un si conditii de confort termic. administrat un sedativ somn odihnitor.
prin insomnie nocturna si somn linistit, (Diazepam, 1 tb seara).
somnolenta diurna si din odihnitor, fara
cauza agitatiei produsa de zgomote.
zgomotele din salon.

3. Modificarea Modificarea Am masurat functiile La indicatia medicului am TA = 170/80 mm

functiilor vitale functiilor vitale vitale. administrat medicatie
si readucerea la hipotensoare: -Enap 1 Hg
valori tb/zi -Captopril 1 tb/zi.
fiziologice.
P = 80 b/min R o= 23 r/min
T = 36,7 C
01. 06.
2015

1. 1. Alimentare inadecvata Asigurarea unei Psihoterapie- i-am explicat Pacienta a inteles

01. 06. 2015

cauzata alimentatii pacientei cat de importanta este importanta alimentatiei,

de durere manifestata prin corespunza- alimentatia in cazul unei boli. prezentand in
06. inapetenta. toare continuare apetit scazut.
2015

2. Insomnii datorita Combaterea Stabilesc un program de Am administrat la indicatia In urma medicatiei

durerii precordiale. insomniei odihna impreuna cu medicului un sedativ pacienta a prezentat un
pacienta. (Diazepam 1 tb seara, la somn odihnitor.
culcare), 1 fiola Algocalmin.
Asigurarea uneio Ajut pacienta sa isi Durerea a diminuat in
3. Postura inadecvata din posturi adecvate gaseasca o pozitie intensitate, dar persista.
cu diminuarea antalgica.
cauza durerii acute. durerii.
 1. Circulatie inadecvata,
02. 06. 2015
cauzata de boala,
manifestata prin tahicardie,
extremitati reci.
Asigurarea unei Invat pacienta sa poarte
circulatii imbracaminte lejera, care sa nu
fiziologice. jeneze circulatia, sa aiba o
alimentatie bogata in fructe si
legume.
La indicatia medicului Pacienta prezinta o
administrez Clexane 0,4 circulatie periferica buna.
0biectiv realizat.
UI.

2. Lipsa cunoasterii Pacienta sa Am invatat pacienta cum sa se Pacienta a inteles ce i

obiceiurilor cunoasca alimenteze pentru a preveni s-a spus.
daunatoare cu privirte la obiceiurile, atat complicatiile (supraincarca-rea
boala, alimentatie. alimentare cat si inimii)
despre boala.

3. Anxietate produsa de Pacienta sa Explic pacientei evolutia si Pacienta prezinta stare de

necunoasterea prognosticu- cunoasca evolutia complicatiile bolii. liniste, este mai putin
lui, manifestat prin bolii. anxioasa.
ingrijorare.
 7

1. Riscul modificarii Pacienta sa Ajut pacienta in efectuarea Pacienta prezinta

03. 06. 2015

tegumente- lor datorita prezinte igienei si o sfatuiesc sa-si tegumente uscate si curate.
unei igiene deficitare. tegumente mentina igiena.
uscate si curate.

2. Stare de disconfort Linistirea Am informat pacienta Starea de disconfort a

cauzata de necunoaste-rea bolnavei prin asupra orarului cu privire la diminuat in intensitate, dar
regimului medicamentos si explicarea tratamentul prescris de tot persista, pacienta a
alimentar dupa externare. tratamentu- lui la medic. inteles ceea ce i s-a
domiciliu. explicat.

3. Externarea Explicarea I-am explicat pacientei orarul Pacienta a inteles

pacientei. tratamentu- lui medicatiei: - importanta medicatiei
medicamen- tos si a alimentatiei.
si alimentar la 3tb/zi Nitropector; -
domiciliu. 1tb/zi Aspacardin; -
Intocmirea
biletului de 1tb/zi Nitroglicerina la
externare.
nevoie. Am
informat Pacienta
asupra alimentatiei, cu
evitarea oricarui factor
determinant.
 EVALUARE FINALA

Pacienta V.L, in varsta de 67 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Caritas,
pentru perioada 29. 05.2015 - 03. 06. 2015 cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica
dureroasa,angina pectorala instabila, insuficienta ventriculara stanga, spondiloza cervico- dorso-
lombara, manifestand dureri retrosternale severe, dispnee, cefalee, palpitatii.
Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de
medic, cu urmatoarele medicamente:
anticoagulante (Clexane 0,4 UI);
antialgice (1 fiola Algocalmin in PEV de glucoza);
antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid);
fermenti digestivi (Triferment, Digest-
duo); sedative (1 tb Diazepam seara la
culcare); bronhodilatatoare (1 fiola
Miofilin 10 ml); antihipertensive (Enap,
Captopril 1 tb/zi).

I s-au facut examene paraclinice pe perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca) si I s-a
recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu
stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari:
-respectarea tratamentului medicamentos;
-respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a
frigului, repaos la pat atunci cand crizele anginoase devin mai frecvente, prelungite,
intense, si raspund slab la nitroglicerina, evitarea supraalimentatiei cu reducerea aportului
caloric si de grasimi animale, evitarea stresului;
-control periodic la medicul cardiolog.
 CAZUL II

Pacienta N. E, in varsta de 49 ani, din Rosiori, religie ortodoxa, are un baiat, este casnica,
sotul lucreaza la "Apaserv".
In ziua de 03. 06. 2015 este internata in Spitalul Caritas, sectia Cardiologie, salon 508,
F0 4562, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala,
manifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala, precordiala si dispnee.
Antecedente personale
Din discutiile purtate cu bolnava, am aflat ca mai sufera de diskinezie biliara si litiaza
renala.
Bolnava a mai fost internata in anul 2000 datorita unor crize de angina pectorala care
nu s-au ameliorat nici dupa administrarea mai multor tablete de nitroglicerina, ceea ce a
inspaimantat bolnava.
Bolnava prezinta obezitate.
Antecedente heredo-colaterale
Fara cazuri de patologii cronice.
Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:
- nevoia de a respira;
- nevoia de a se odihni;
- nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale;
- nevoia de a se alimenta;
- nevoia de a se misca.
 80
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI N. E, CU ANGINA PECT0RALA PE PERI0ADA 03. 06. 2015 - 07. 06.
2015

DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

NURSING
AUTONOME DELEGATE
1. Disconfort general Combaterea durerii intr- Psihoterapie - ajut pacienta sa isi Am administrat la Durerea a diminuat
03. 06. 2015

produs de criza un timp foarte scurt. gaseasca o pozitie antalgica, indicatia medicului: in intensitate, dar
anginoasa, manifestata administrez 02. glucoza 10% PEV persista.
prin dureri Masurarea
retrosternale si functiilor vitale. 500 ml, HSHC 150 TA = 190/80 mm
precordiale. mg, Miofilin 10 ml, Hg
Verapamil 10 mg, P = 88 b/min R =
Nitropector 1 tb/zi, 29 r/min T =
Aspacardin 3 tb/zi, o
1 36,7 C
Aspirina / 2 tb/zi,
Xanax 0,25 mg 3
tb/zi, Diazepam 1 tb
seara la culcare.

2. Stare de disconfort Pacienta sa prezinte Am urmarit ritmul si frecventa La indicatia medicului am

cauzata de dispnee prin respiratie in limite respiratiei si am notat in foaia de administrat medicatia. R = 27 r/min
afectarea cailor fiziologice, temperatura. Am aerisit salonul.
respiratorii. intr-un timp cat mai Stare de confort si
scurt. respiratie
satisfacatoare.
3. Modificarea Readucerea Am masurat functiile vitale. TA = 180/80 mm
functiilor vitale. functiilor vitale la
limite fiziologice. Hg
P = 80 b/min
R = 27 r/min
o
T = 36,7 C
 4. Perturbarea Pacienta sa prezinte un Stabilesc impreuna cu pacienta, Am administrat la indicatia Pacienta prezinta un
somnului nocturn din somn linistit. un program de odihna. medicului, 1 tb Diazepam, somn odihnitor.
cauza durerii. inainte de culcare.

5. Modificarea Recoltarea de Am pregatit materialele necesare La indicatia medicului am

constantelor produse biologice. recoltarii. Am pregatit psihic si fizic recoltat sange pentru
biologice. bolnava, i-am explicat necesitatea hemoleucograma: glicemie,
efectuarii recoltarilor, am anuntat-o TG0, TGP, hematocrit,
sa nu consume nimic inainte de
recoltare. creatinina, acid uric,
colesterol si urina
pentru examen sumar
de urina.
6. Inadaptarea Asigurarea unui Am asigurat un climat Pacienta s-a adaptat
pacientei la climat corespunzator. corespunzator, cu salon aerisit, pat conditiilor de
conditiile de confortabil, cu lenjerie curata. I-am spitalizare cu usurinta.
spitalizare. facut cunostinta cu pacientele din
salon, i-am explicat regulile de Rezultatele analizelor
ordine interioara ce trebuiesc de laborator:
respectate pe tot parcursul •leucocite:
spitalizarii. 3
7000/mm
•neutrofile
nesegmentate:
oeozinofile 1%
obazofile 0
olimfocite 26%
omonocite 2%
 •hematocrit 37,5%
•colesterol 181
mg/dl
•acid uric 60 mg/dl
•glicemie 145 mg/dl
•TG0 22 U/l
•TGP 18 U/l
• examen sumar de
urina normal.
1. Risc de Pacienta sa prezinte Supraveghez starea bolnavei si masor La indicatia medicului am
04. 06. 2015

modificare a un puls normal in P ori de cate ori este nevoie, si notez administrat medicatie P = 80 b/min
ritmului cardiac limite fiziologice. in F0. Educ pacienta in vederea unui antiaritmica: Verapamil 40
produs de CID, regim mg 1 tb/zi. Ritm regulat, pacienta
manifestat prin alimentar hiposodat, mai prezinta palpitatii.
tahicardie. hipolipidic, hipocaloric. Insotesc bolnava in EKG - ritm
efectuarea examenelor sinusal
paraclinice (EKG,
ecografie cardiaca). tahicardic, EKG
normal.

2. Perturbarea somnului
nocturn din cauza
aparitiei febrei (T =
o Revenirea Am hidratat pacienta Am administrat la Pacienta prezinta in
39,9 temperaturii corespunzator. indicatia medicului un continuare
 C), manifestata corporale in limite antipiretic: stare de
prin apatie si fiziologice. Paracetamol 1 tb. subfebrilitate: T =
o
somnolenta 38,8 C.
diurna.
3. Stare de disconfort Combaterea starii de Psihoterapie - ii explic pacientei Pacienta prezinta stare
datorita anxietatii. anxietate. importanta de a fi relaxata si de liniste prin
linistita. diminuarea anxietatii.

4. Respiratie inadecvata Pacienta sa prezinte Indrum pacienta sa adopte o pozitie Am administrat la R = 25 r/min
- dispnee din cauza respiratie imbunatatita semisezand pentru indicatia medicului
durerii in decurs de 24h.
a-I favoriza respiratia. 02. In primele 24h
precordiale. respiratia se mentine
superficiala, este
dificila, tahipneica.
0biectiv
nerealizat.

1. Alimentatie Asigurarea unei Psihoterapie - i-am explicat Pacienta a inteles

05. 06. 2015

inadecvata cauzata de alimentatii pacientei cat de importanta este importanta alimentatiei,

durere manifestata prin corespunzatoare. alimentatia in cadrul unei boli. prezinta in continuare
inapetenta, greata si un apetit scazut.
varsaturi.

2. Insomnie Combaterea Am asigurat linistea in salon si Pacienta prezinta un

datorata zgomotelor insomniei prin conditii de confort termic. somn odihnitor.
din salon. asigurarea unui
somn linistit.
 3. Stare de Aducerea TA la Am informat pacienta in vederea Am administrat TA = 170/80 mm
disconfort circulator valori fiziologice. unui regim alimentar hiposodat, antihipertensive la indicatia Hg
produs de HTA hipolipidic, hipocaloric. Am
(180/80 mm Hg) administrat lichide fractionat pentru medicului: Enap 1 tb/zi,
manifestat prin a diminua TA. Cefaleea a diminuat in
cefalee, intepaturi Captopril 1 tb/zi.
precordiale, astenie. intensitate, dar tot
persista.
4. Stare generala Asigurarea unei Am hidratat pacienta. La indicatia medicului T = 36,6o C Pacienta
alterata produsa de temperaturi in limite i-am administrat 1f nu mai prezinta stare
aparitia febrei (T = fiziologice. febrila, temperatura se
38,9o C) Algocalmin IM. incadreaza in limite
normale.

06. 06. 1. Anxietate cauzata Pacienta sa cunoasca Am invatat pacienta sa se Pacienta urmeaza
2015 de lipsa cunoasterii obiceiurile alimenteze corespunzator. regimul pentru a
obiceiurilor alimentare. preveni complicatiile
daunatoare. bolii sale.

2. Disconfort Pacienta sa scada in Explic pacientei necesitatea unui Bolnava a inteles

produs de obezitate, greutate. regim alimentar, cu reducerea din regimul care I s-a
manifestat prin alimentatie a dulciurilor prescris, respectandu-l
astenie, oboseala. concentrate, fainoaselor, painii, intocmai.
proteinelor. G = 87 kg.
 3. Stare de disconfort Aducerea TA la Am informat pacienta in vederea Am administrat
circulator produs de valori fiziologice. unui regim alimentar hiposodat, antihipertensive la TA = 170/80 mm
HTA (180/80 mm Hg) hipolipidic, hipocaloric. Am indicatia medicului: Hg
manifestat prin cefalee, administrat lichide fractionat pentru Enap 1 tb/zi, Captopril 1
intepaturi precordiale, a diminua TA. tb/zi.
astenie. Cefaleea a diminuat
in intensitate, dar
tot persista.

4. Stare generala Asigurarea unei o

alterata produsa de temperaturi in limite Am hidratat pacienta. La indicatia medicului T = 36,6 C Pacienta
aparitia febrei (T = fiziologice. nu mai prezinta stare
o i-am administrat 1f febrila, temperatura
38,9 C) se incadreaza in
Algocalmin IM. limite normale.
1. Anxietate cauzata Pacienta sa Am invatat pacienta sa se Pacienta urmeaza
06. 06.
2015

de lipsa cunoasterii cunoasca alimenteze corespunzator. regimul pentru a

obiceiurilor obiceiurile preveni complicatiile
daunatoare. alimentare. bolii sale.
2. Disconfort produs de Pacienta sa scada in Explic pacientei necesitatea unui Bolnava a inteles
obezitate, manifestat greutate. regim alimentar, cu reducerea din regimul care I s-a
prin astenie, oboseala. alimentatie a dulciurilor prescris, respectandu-l
concentrate, fainoaselor, painii, intocmai.
proteinelor.
G = 87 kg.
3. Stare de agitatie Pacienta sa cunoasca I-am explicat evolutia si Pacienta prezinta stare
produsa evolutia bolii. complicatiile bolii. de liniste, este mai
de necunoasterea putin anxioasa.
prognosticului,
manifestat prin
07. 06. Externarea bolnavei. Pregatirea Am pregatit biletul de iesire din Pacienta trebuie sa respecte Pacienta a inteles
2015 documentelor spital, cu recomandarile prescrise regimul prescris de medic, cu recomandarile
pentru externare. de medic. prescrise de medic.
urmatoarele recomandari:
oregim medicamentos + regim
igieno-dietetic, cu masurile de
rigoare.
 EVALUARE FINALA
Pacienta N. E, in varsta de 49 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Caritas,
pentru perioada 03. 06. 2015- 07. 06. 2015, cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica
dureroasa, angina pectorala, manifestand dureri retrosternale, precordiale si dispnee.
Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform indicatiei medicului:
- antipiretice (1 tb Paracetamol);
- antialgice (3 tb Aspacardin);
- bronhodilatatoare (Miofilin 1 fiola 10 ml);
- antiaritmice (1 tb Verapamil);
- hipotensoare ( Enap, Captopril, 1 tb).
I s-au facut examene paraclinice in perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca), i s-a
recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu
stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
- respectarea masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului,
supraalimentatiei, cu reducerea aportului caloric si de grasimi animale, a stresului, repaos la
pat, control periodic la medicul cardiolog.
 CAZUL III
Pacienta M. S, in varsta de 66 ani, din Rosiori, de religie ortodoxa, are trei copii si este
pensionara.
In ziua de 06. 06. 2015 este internata la Spitalul Caritas, sectia Cardiologie, salon 308, F0
5472, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angor prelungit, HTA,
manifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala, precordiala, dispnee, palpitatii.
Antecedente personale
Bolnava mai sufera de spondiloza cervicala anchilozanta, inceput de cataracta, constipatie
cronica. In urma cu 14 ani a suferit o colecistectomie, apendicectomie si histerectomie.
Crizele de angina pectorala au aprut in urma cu 3 ani, fiind internata de 4 ori in sectia
Cardiologie, cu simptomele descrise mai sus.
Bolnava prezinta obezitate moderata, cu G = 83 kg, si T = 1,63m.
Antecedente heredo-colaterale
Parintii bolnavei au suferit de angor pectoral, respectiv IMA. Sora mai mare a decedat in
urma unei insuficiente renale acute (IRA) in urma cu 20 ani.
Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:
- nevoia de a respira;
- nevoia de a se misca;
- nevoia de a se odihni;
- nevoia de a se alimenta.
 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI M. S, CU ANGINA PECT0RALA, PE PERI0ADA 06. 06.
2015 - 11. 06. 2015

DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

NURSING

AUTONOME DELEGATE
1. Disconfort general Asigurarea confortului Psihoterapie - am asigurat Am administrat la Durerea a diminuat
06. 06. 2015

produs de criza prin combaterea pacientei o pozitie antalgica, indicatia medicului: in intensitate, dar
anginoasa, manifestata durerii anginoase intr- i-am administrat 02. glucoza 10% PEV persista.
prin dureri retrosternale, un timp cat mai scurt.
precordiale, precordiale, Masurarea functiilor 500 ml, HSHC 150 TA = 190/80 mm
palpitatii, paloare. vitale. mg, Miofilin 1 fiola 10 Hg
ml, Nitropector 2 P = 84 b/min
tb/zi, Nefrix 1 tb/zi, R = 28 r/min
o
Verapamil 3 tb/zi, T = 36,7 C
Diazepam 1 tb/zi.

2. Stare der disconfort Pacienta sa prezinte Am invatat pacienta sa Administrez TA = 170/80 mm

cauzata de HTA, valori tensionale in aiba un regim alimentar antihipertensivela
manifestat prin cefalee, limite normale in timp hiposodat, hipocaloric, indicatia medicului: Hg
vertij, astenie. scurt. hipolipidic. Am
administrat lichide Enap 1 tb/zi
fractionat pentru a Simptomele au
diminua TA. Captopril 1 tb/zi diminuat, dar
persista.

3. Modificarea starii Combaterea starii de Psihoterapie - explic Pacienta prezinta stare

generale datorita anxietate. pacientei importanta de a fi de liniste prin
anxietatii. linistita si relaxata in ceea diminuarea anxietatii.
ce priveste evolutia bolii.
 4. Modificarea Recoltarea de Am pregatit materialele La indicatia medicului am
constantelor produse biologice. necesare recoltarii. Am recoltat sange pentru
biologice. pregatit psihic si fizic hemoleucograma: glicemie,
TG0, TGP, hematocrit,
pacienta, i-am
colesterol, creatinina,
explicat necesitatea
acid uric si urina
efectuarii recoltarilor,
pentru examen
am anuntat-o sa nu
sumar de urina.
consume nimic
inainte de recoltare.

1. Stare de disconfort Pacienta sa scada in Explic pacientei Rezultatele

produsa de obezitate, greutate. necesitatea unui regim analizelor de
manifestata prin dispnee alimentar, cu reducerea laborator:
de effort, stare de din alimentatie a
oboseala. dulciurilor concentrate, •glicemie
fainoaselor, painii, 115mg/dl •TG0
proteinelor.
19U/l •TGP
07. 06. 2015

20U/l •creatinina
0,8mg
•colesterol
210mg/dl •acid
uric 4,5mg/dl
•examen sumar
de urina normal
2. Modificarea Monitorizarea Am masurat functiile TA = 170/80 mm HgP
functiilor vitale. functiilor vitale. vitale. = 80 b/min R = 27
0
r/min T = 36,7 C
3. Disconfort respirator Pacienta sa prezinte Invat pacienta sa ocupe o Administrez la indicatia R = 25 r/min In
cauzat de durere respiratie imbunatatita pozitie semisezand pentru a medicului primele 24h respiratia
precordiala, manifestat in decurs de 24h. favoriza respiratia. se mentine
prin dispnee. 02. superficiala, este
dificila, tahipneica.
EKG
- ritm sinusal
tahicardic, EKG
normal.
1. Inadaptarea pacientei Am asigurat un climat Pacienta s-a
la conditiile de corespunzator, cu salon aerisit, adaptat cu
spitalizare, datorita pat confortabil, cu lenjerie usurinta
schimbarii mediului Asigurarea unui curata. I-am facut cunostinta conditiilor de
familiar. climat corespunzator. cu pacientele di salon, i-am spitalizare.
explicat regulile de ordine
interioara ce trebuiesc
n
respectate pe tot parcursul
spitalizarii.
2. Perturbarea Pacienta sa prezinte un Stabilesc impreuna cu Am administrat la Pacienta
somnului nocturn somn linistit. pacienta un program de indicatia medicului 1 tb prezinta un
cauzat de durere, somn. Diazepam seara, inainte de somn linistit.
manifestat prin culcare.
insomnie.
3. Alterarea functiilor Asigurarea unei I-am masurat functiile Am administrat la
respiratorii manifestate respiratii normale. vitale, am asezat pacienta indicatia medicului 1 fiola TA = 180/80 mm
prin dispnee. intr-o pozitie pentru a-I Miofilin + 02. Hg
favoriza respiratia
(ortopnee). P = 85 b/min
R 28 r/min
Pacienta respira
 mai usor,
dispneea se
diminueaza.
1. Insomnie datorita Pacienta sa prezinte un Stabilesc un program de La indicatia Pacienta prezinta un
09. 06.

durerii precordiale. somn odihnitor. odihna impreuna cu medicului somn odihnitor.

2015

pacienta. administrez 1 tb
Diazepam inainte de
culcare.
2. Anxietate Pacienta sa cunoasca Explic pacientei Pacienta prezinta stare
produsa de evolutia bolii. evolutia si de liniste, este mai
necunoasterea complicatiile bolii. putin anxioasa.
prognosticului,
manifestat prin
ingrijorare.
3. Postura inadecvata din Asigurarea unei Am ajutat pacienta sa-si Durerea a
cauza durerii acute. posturi adecvate cu gaseasca o pozitie diminuat in
diminuarea durerii. antalgica. intensitate.
 1. Alimentatie Sa-si recastige Psihoterapie - i-am La indicatia medicului Alimentatie fara

10. 06. 2015

insuficienta din cauza apetitul treptat. explicat pacientei cat de am administrat senzatie de greata,
bolii, manifestata prin importanta este alimentatia urmatoarea medicatie, in varsaturi.
inapetenta, greata, Diminuarea in cazul bolii sale. raport cu orarul meselor:
varsaturi. 0biectiv realizat.
senzatiei de -antiemetice inainte
greata si varsaturi. de masa (1 tb
Metoclopramid);
-fermenti digestivi in
timpul mesei
(Triferment).
2. Cunostinte Pacienta sa Invat pacienta sa se Bolnava a inteles
insuficiente despre cunoasca alimenteze corespunzator, informatiile care
obiceiuri daunatoare. obiceiurile pentru a preveni unele i-au fost aduse la
alimentare. complicatii. cunostinta.

1. Alterarea starii de Linistirea bolnavei prin Informez pacienta asupra Starea de

11. 06. 2015

confort cauzat de explicarea tratamentului orarului cu privire la disconfort a

necunoasterea la domiciliu. tratamentul prescris de diminuat, dat inca
regimului medic. persista, pacienta
medicamentos dupa a
externare.
inteles ceea ce I
s-a explicat.

2. Externarea Explicarea i-am explicat orarul Pacienta a inteles

pacientei. tratamentului medicatiei: importanta
medicamentos si medicatiei si a
alimentar la -Nitropector 3 tb/zi;
-Nitroglicerina 1 tb/zi

domiciliu. I-am la nevoie; alimentatiei.

intocmit biletul de -Aspacardin 1 tb/zi.
externare. Am informat-o asupra
alimentatiei, cu
evitarea oricarui
factor determinant.
 EVALUARE FINALA

Pacienta M.S, in varsta de 66 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Caritas,
pe perioada 06. 06. 2015 - 11. 06. 2015, cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica
dureroasa, angor prelungit, HTA, cu urmatoarele manifestari: durere precordiala, retrosternala
severa, dispnee, cefalee, palpitatii, paloare.
In timpul spitalizarii a urma tratament medicamentos conform schemei prescrise de
medic, cu urmatoarele medicamente:
- antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi);
- antiaritmice (Propanolol 1 tb/zi);
- sedative (Diazepam 1 tb seara la culcare);
- bronhodilatatoare ( 1 fiola Miofilin 10 ml);
- anticoagulante (Clexane 0,8 UI).

A beneficiat de examene paraclinice in aceasta perioada (EKG, ecografie cardiaca), I s-a

recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina.
Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu
urmatoarele recomandari:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
- control periodic la medicul cardiolog.
 BIBLIOGRAFIE

1.Cornel Borundel:Manual de medicina interna pentru cadre medii,

Editura All ,2007;

2.Lucretia Titirca :Urgente medico chirurgicale,Editura Medicala,2009;

3.I.Teodorescu:Anatomia si fiziologia omului,Editura Medicala,1969;

4.Lucretia Titirca:Ghid de nursing ,Editura Viata Medicala

Romaneasca,2006.