Atasament, stiluri de dragoste, relatii de cuplu la tineri

Anca Stefana Labusca

A absolvit in anul 2003 Facultatea de Stiinte - sectia de psihologie a Universitatii Sibiu

Interesata de domeniul relatiilor de cuplu, motiv pentru care se specializeza ca terapeut
In prezent este psiholog in domeniul resurselor umane in cadrul firmei LIRA Consult din Sibiu.

Abstract:

"Acest studiu examineaza asocierea dintre variabilele tip de atasament si stil de dragoste. 18518g612s Studentii din primul an de
facultate, de la sectia de psihologie au participat la acest studiu Chestionarele au fost administrate a 109 de participanti. Scopul
acestui studiu este sa investigheze si sa analizeze relatia dintre atasament si stiluri de dragoste, diferentele pe grupe de sex si
varsta in ceea ce priveste adoptarea stilurilor de atasament, relatia dintre stilurile de dragoste si satisfactie."

Interesul aratat teoriei lui Bowlby asupra atasamentului (1969/1982,1973,1980) dateaza de scurt timp. Investigatiile sale au inceput
prin observarea bebelusilor ce se aflau in camine, separati de familie pentru o lunga perioada de timp. Copiii protestau adesea
vehement, plangeau si aruncau cu obiecte in cautarea protectorilor. De cele mai multe ori, protestele intense aduceau inapoi
persoana la copil. Daca insa protestul vehement nu reusea sa aduca inapoi persoana dorita, copiii intrau in al doilea stadiu -
disperarea - si deveneau tacuti. Daca, in final, copiii nu erau reuniti cu protectorii, intrau in cel din urma stadiu: detasarea. In
aceasta perioada copilul isi reia activitatea normala, in absenta protectorilor, capatand adeseori independenta. Pe baza acestor
observatii s-au delimitat trei stiluri de atasament, ce reprezentau natura interactiunii dintre protector si copil: atasamentul securizant,
in care protectorul este sensibil si raspunde nevoilor acestuia; atasamentul evitant, in care protectorul este distant si nu este
disponibil; atasamentul anxios-ambivalent, in care protectorul prezinta o inconsistenta in comportamentul sau ori nu raspunde deloc.

Shaver si Hazan (1987) au studiat ulterior posibilitatea existentei unei legaturi intre atasamentul format in cadrul relatiei copil-parinte
si atasamentul in cadrul relatiilor de cuplu. Din acest studiu a reiesit faptul ca exista o astfel de legatura, iar in cadrul relatiilor de
cuplu 56% dintre subiecti sunt securizanti, 24% evitanti si 20% anxiosi-ambivalenti.

Brennan, Clark si Shaver (1998) au gasit doua dimensiuni optime ce puteau masura diferentele individuale si ce permiteau a fi
evaluate: anxietatea si evitarea. Astfel, in concordanta cu cele doua dimensiuni: securizantul (poseda un nivel scazut al anxietatii si
al evitarii) se simte confortabil in relatii, cauta apropierea celorlalti si nu este preocupat de gandul ca ar putea fi parasit; preocupatul
(prezinta un nivel al anxietatii crescut, pe cand cel al evitarii este scazut) doreste apropierea de ceilalti, dar se teme ca va fi respins;
cel ce indeparteaza (poseda un nivel al evitarii crescut, iar al anxietatii scazut) nu se teme de faptul ca ar putea fi respins si nu
doreste apropierea de ceilalti; tematorul (detine un nivel crescut al anxietatii si al evitarii) este caracterizat de o imbinare a celorlalte
doua tipuri de atasament nesecurizant ("cel ce indeparteaza" si "preocupatul"): nu se simte confortabil in apropierea celorlalti si se
teme totodata ca aceasta apropiere nu va dura. In continuare ma voi referi la tipurile de atasament "preocupat", "cel ce
indeparteaza" si "temator" ca fiind atasamente nesecurizante.

Teoria stilurilor de dragoste a lui Lee s-a bazat pe examinarea literaturii de fictiune si non-fictiune. In urma acestui studiu, Lee a
construit un instrument numit "Sortarea cartoanelor cu povesti de dragoste". Datele obtinute prin aplicarea acestui instrument au
indicat douazeci si trei de factori. Sase factori sunt importanti si sunt descrisi mai jos: sase stiluri de dragoste, dintre care trei
principale si trei secundare. Stilurile de dragoste principale sunt: Eros: cauta persoane cu anumite calitati fizice si simte dorinta de a
avea o relatie pasionala cu acestea; Storge: prefera dezvoltarea unei legaturi pas cu pas si ca o prelungire a prieteniei in dragoste;
Ludus: cauta jocul in dragoste si nu doreste sa se supuna unor obligatii de lunga durata. Stilurile de dragoste secundare sunt:
Mania: se comporta dominator, doreste sa controleze relatia si este gelos in ceea ce priveste partenerul; Pragma: cauta partenerul
cu anumite caracteristici importante pentru el ca: slujba, varsta, religie, etc.; Agape: este altruist, dragostea sa nu este legata de
dorinta de a primi ceva in schimb si este capabil sa renunte la relatie, daca considera ca este spre binele partenerului.

Hazan si Shaver (1987); Shaver, Hazan si Bradshaw (1988) au presupus o posibila relatie intre teoria atasamentului lui Bowlby si
teoria stilurilor de dragoste. Relatia intre stilurile de dragoste si tipul de atasament a fost confirmata de studii. Astfel: eros si agape
sunt semnificativ pozitiv corelate cu atasamentul securizant, ludus este corelat negativ cu stilul securizant si pozitiv cu cel evitant,
iar mania este corelat cu atasamentul anxios-ambivalent. Stilul storge nu a fost corelat pozitiv cu atasamentul securizant (Levy &
Davis, 1988; Hendrick & Hendrick, 1989).

Metode

Studiul prezent

Scopul acestui studiului il reprezinta investigarea si analiza aspectelor legate de adoptarea unor tipuri de atasament si stiluri de
dragoste in cazul tinerilor, si al presupusei relatii dintre acestea. Sunt testate sase dintre ipotezele prezentate in literatura de
specialitate, si anume:

1. Persoanele de sex masculin adopta in mai mare masura tipul de atasament "cel ce indeparteaza", iar subiectii de sex feminin
adopta stilul de atasament preocupat.
2. Persoanele ce adopta un atasament nesecurizant provin in mai mare masura din familii destramate decat din familii intacte.

3. Persoanele cu atasament nesecurizant isi incep viata sexuala mai devreme decat cei cu atasament securizant.

4. Persoanele de sex masculin adopta in mai mare masura stilurile de dragoste ludus si agape, pe cand persoanele de sex feminin
adopta in mai mare masura stilul mania.

5. Stilul de dragoste ludus si mania ofera un scazut nivel de satisfactie, eros producand un nivel de satisfactie ridicat.

6. Stilul de dragoste ludus este adoptat mai degraba de persoanele ce prefera tipul de atasament "cel ce indeparteaza", stilul de
dragoste mania de acele persoane ce adopta tipul de atasament preocupat; stilurile eros si agape tind sa fie adoptate mai degraba
de persoane cu atasament securizant.

Participanti

109 tineri, studenti la psihologie, in primul an (2001-2002) din cadrul Facultatii de Stiinte, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu,
care au dorit participarea la acest studiu. Distributia pe sexe: 19,4% (N=20) sunt barbati si 80,6% (N=83) sunt femei. In functie de
categoriile de varsta: 65% (N=67) au varsta sub 22 de ani, 17,5% (N=18) subiecti au varste intre 22 si 25 de ani, 17,5% (N=18)
subiecti au 26 de ani si peste. 83,4% (N=86) urmeaza cursurile de zi si doar 16,5% (N=17) pe cele cu frecventa redusa. 67,7%
(N=69) dintre subiecti au sustinut ca au o relatie romantica, 22,6% (N=23) ca nu sunt implicati intr-o relatie de acest tip, iar 9,8%
(N=10) sunt implicati in mai multe relatii in acelasi timp.

Procedura

Chestionarul a fost voluntar si auto administrat de catre subiecti. Raspunsurile au scrise pe o foaie speciala. Chestionarul a fost
completat acasa, iar subiectii au fost asigurati ca raspunsurile sunt confidentiale. Persoanele au fost rugate sa ofere raspunsuri ce
se refera direct la partenerul pe care il au in momentul de fata sau la ultimul partener.

Instrumente

Chestionarul tipurilor de atasament (Grau, 1999) contine doua scale independente, fiecare avand 10 itemi; unul masoara anxietatea
α=0,94 (N=107) si celalalt evitarea α=0,78 (N=106), ca doua dimensiuni ale insecuritatii atasamentului. Coeficientul de corelatie
Pearson a celor doua scale este semnificativ (r=0,33, p<0,01). Itemii suplimentari (Kumpf, 2003) masoara: satisfactia in viata,
satisfactia si fericirea in relatie, expectantele si speranta fata de stabilitatea relatiei. Chestionarul Stilurilor de Dragoste (Bierhoff,
Grau, Ludwig, 1993) cuprinde 6 scale, fiecare scala avand 10 itemi pentru fiecare stil de dragoste. 18518g612s Coeficientul alpha
pentru cele 6 scale este cuprins intre a=0,76 (N=109) pentru scala storge si a=0,88 (N=109) pentru scala agape. Coeficientul de
corelatie Pearson este semnificativ pentru: eros corelat pozitiv cu storge r=0,304; p<0,01 si pozitiv cu agape r=0,218; p<0,05. Ludus
este corelat pozitiv cu pragma r=0,23; p<0,05 si negativ cu agape r= -0,26; p<0,01. Stilul storge este corelat pozitiv cu agape
r=0,296; p<0,01; mania este corelat pozitiv cu agape r=0,29; p<0,01.

Rezultate

In urma analizei scorurilor pe baza celor doua scale de anxietate si de evitare, distributia pe tipuri de atasament este: 39,6% (N=42)
tematori, 28,3% (N=30) securizanti, 18,9% (N=20) "cei ce indeparteaza" si 13,2 (N=14) % preocupati. Am observat faptul ca
procentajul cel mai mare, pentru ambele sexe, este in cazul atasamentului temator: barbati 40% (N=8) si femei 39,8% (N=33).

1. Se aplica testul χ² pentru a se testa daca exista o diferenta semnificativa in asocierea tipurilor de atasament cu variabila sex.
Rezultatul nu este semnificativ χ² (1)= 0,205, p= 0,65. Prin urmare nu exista diferente semnificative intre cele doua sexe in
adoptarea tipurilor de atasament. Ipoteza 1 nu este confirmata.

2. In functie de tipul familiei: 17,5% (N=18) dintre participanti provin din familii destramate, iar 82,5% (N=85) din familii intacte.
Subiectii ce provin din familii destramate si adopta un atasament temator reprezinta 44,4% (N=8), procentajul fiind mai ridicat fata
de cei ce provin din cadrul unor familii intacte 38,8% (N=33). Securizantii ce provin din familii intacte au un procentaj mai scazut de
28,2% (N=24), fata de 33,3% (N=6) securizanti ce provin din familii destramate. Se aplica testul χ² pentru a se putea testa daca
exista o asociere semnificativa intre variabila tipul de familie (intacta sau destramata) si variabila tipuri de atasament (securizant sau
nesecurizant). Rezultatul nu este semnificativ (χ² (1)= 0,187, p= 0,665 pentru p< 0,05). Ipoteza 2 nu este confirmata.
3. Dintre subiectii care nu si-au inceput viata sexuala: 81,2% (N=13) sunt nesecurizanti, 18,8% (N=3) sunt securizanti. Dintre cei ce
si-au inceput viata sexuala: 68,75% (N=55) sunt nesecurizanti, iar 31,25% (N=25) securizanti. Mediile pe categorii de varste si sexe
ale subiectilor ce si-au inceput viata sexuala este prezentata in tabelul 1. Testul T se aplica pentru a analiza existenta unei diferente
semnificative intre mediile globale obtinute de catre grupul de securizanti si cei nesecurizanti in ce priveste inceperea vietii sexuale.
Rezultatul nu arata diferente semnificative intre cele doua grupe (t= -0,65, p=0,52). Testul T se aplica din nou incercand sa se
analizeze daca exista diferente semnificative intre tipurile de atasament securizant si nesecurizant in inceperea vietii sexuale, tinand
cont de distributia pe cele trei categorii de varsta: mai tanar de 22 ani, 22-25 ani, si peste 26 ani. Rezultatele nu sunt semnificative:
pentru prima grupa: t= -0,291, p=0,772, pentru cea de a doua grupa: t= -0,022, p=0,982 si pentru cea de a treia: t=0,162, p=0,873.

Tabel 1 Mediile si abaterile standard a varstei inceperii vietii sexuale pe categorii de varsta si sexe

4. Testul T se aplica pentru verificarea celei de a patra ipoteze: existenta unei diferente semnificative intre medii in adoptarea
stilurilor de dragoste de catre cele doua sexe. S-au obtinut urmatoarele rezultate: eros t=0,82, p=0,42; ludus t=1,25 p=0,21; storge
t= -0,72 p=0,86; pragma t(24.220)= -0,152, p=0,86; mania t= -1,45 p=0,15; agape t(42.762)=3,082, p=0,004. Doar ipoteza conform
careia se presupunea ca stilul de dragoste agape este in mai mare masura adoptat de catre barbati a fost confirmata. Celelalte
doua ipoteze, si anume ca stilul de dragoste ludus este in mai mare masura adoptat de catre barbati si ca stilul de dragoste mania
este in mai mare masura adoptat de catre femei, nu se confirma.

5. Prin coeficientul de corelatie Pearson este testata ipoteza a 5-a. Variabilele stilurile de dragoste si satisfactia in relatie au aratat o
corelatie semnificativa intre eros si ludus si gradul de satisfactie in relatia de cuplu. Astfel, eros este corelat pozitiv cu satisfactia in
cadrul relatiei de cuplu, r=0,68, p<0,01, iar ludus este corelat negativ, r=-0,25, p<0,05 cu satisfactia in cadrul relatiei. In cazul
celorlalte stiluri de dragoste rezultatele nu au fost semnificative pentru pragul p<0,05. Corelatii semnificative s-au gasit intre cele
doua stiluri de dragoste eros si ludus si gradul de fericire in cadrul relatie: eros este corelat pozitiv cu gradul de fericire in relatie
r=0,63, p<0,01 si negativ cu ludus r= -0,37, p<0,01. Coeficientul de corelatia intre celelalte stiluri de dragoste si fericirea din cadrul
relatiei nu a fost semnificativ. Alte rezultate au indicat ca: stilul de dragoste eros este corelat pozitiv cu satisfactia in cadrul vietii,
r=0,39, p<0,01 si mania corelat negativ cu satisfactia in cadrul vietii, r= -0,27, p<0,01. Ipoteza conform careia stilul de dragoste eros
este corelat pozitiv atat cu satisfactia, cat si cu fericirea in relatie, iar ludus este corelat negativ cu satisfactia si fericirea in relatie,
este confirmata.

6. Pentru testarea ipotezei 6, se va folosi ANOVA, urmarindu-se asocierea variabilelor stilurile de dragoste in functie de tipul de
atasament ales. In functie de rezultatele testului de omogenitate, se vor aplica teste diferite. Pentru stilurile de dragoste cu
variantele egale se vor folosi testul Student-Newman-Keuls si testul Scheffe. Testul Scheffe a indicat faptul ca securizantii adopta in
cea mai mare masura stilul de dragoste eros, iar tematorii in cea mai mica masura. Stilul de dragoste ludus este in mai mare
masura adoptat de persoanele cu tip de atasament "cel ce indeparteaza" si in cea mai mica masura de catre securizanti. Stilurile de
dragoste storge si pragma nu au indicat diferente semnificative in ceea ce priveste adoptarea unui tip de atasament. Preocupatii
adopta in cea mai mare masura stilul de dragoste mania, iar in cea mai mica masura il adopta "cel ce indeparteaza". Se aplica
testul Tamhane in cazul stilul de dragoste agape. Persoanele cu atasament preocupat sunt cele ce adopta in cea mai mare masura
stilul de dragoste agape. Analiza ANOVA a indicat ca doar stilurile de dragoste eros, ludus, mania si agape au prezentat praguri
semnificative in functie de variabila stil de atasament: eros F=7,95, p<0,01; ludus F=11,64, p<0,01; mania F=4,05, p<0,01; agape
F=3,32, p<0,01. Se confirma o parte din ipoteza 6. Ipoteza conform careia stilul de dragoste agape este in cea mai mare masura
adoptat de atasamentul preocupat, nu se confirma.

Discutii

Rezultatele nu au fost semnificative in cazul ipotezei 1, acestea nu au indicat o relatie intre tipurile de atasament si sex. Nu exista o
diferenta intre sexe in adoptarea unui stil de atasament. Cu toate acestea, literatura de specialitate indica faptul ca femeile adopta
mai degraba un stil de atasament preocupat, iar barbatii pe "cel ce indeparteaza", fapt ce nu este confirmat in acest studiu.
Interesant este faptul ca tinerii adopta tipul de atasament temator in mai mare masura, decat pe cel securizant. Contradictia apare
cand se face o comparatie intre acest studiu si cele straine, ce sustin preponderenta adoptarii stilului de atasament securizant. Ar
merita o analizare a motivelor pentru care participantii se simt atat anxiosi, cat si evitanti in cadrul relatiei de cuplu. Rezultatele
acestui studiul comparat cu rezultatele obtinute de un studiu asemanator aplicat in Germania, indica aceasta diferenta: studentii
germanii adopta atasamentul securizant, pe cand studentii romani il adopta in cea mai mare masura pe cel temator. Studiul
intercultural din 1994 (Sprecher, Aron, Hatfield, Cortese, Potapova, Levitskaya, 1994) isi propunea analiza exploratorie a mai multe
culturi: americana, rusa si japoneza. Acest studiu a oferit rezultate incredibile conform carora atat rusii cat si japonezii adopta un
atasament evitant, si nu cel securizant, ce era asteptat. Sa nu uitam ca atasamentul temator, preferat de tinerii romani, presupune
un scor mare pe axa de evitare, dar si pe cea de anxietate. Exista unele asemanari intre esantionul rus si cel japonez si rezultatele
obtinute prin acest studiu. Explicatii ar trebui cautate in tipul de educatie si experientele timpurii ale copilului, respectiv
adolescentului, care ar putea permite o dezvoltare a unui atasament mai degraba temator decat securizant. Alte explicatii ar putea
sa fie oferite de nivelul economic instabil din tara noastra, ce ofera putine posibilitati tanarului sa-si intemeieze o viata de cuplu
independenta de sustinerea financiara a parintilor.

Ipoteza 2 - adoptarea stilurilor de atasament in functie de tipul familiei - nu a oferit date semnificative. Nu exista o diferenta intre
provenienta dintr-o familie destramata sau stabila si adoptarea unui tip de atasament securizant sau nesecurizant. Din ceea ce
indica rezultatele, adoptarea de catre tanar a unui stil de atasament nu este in relatie cu apartenenta tanarului la un anumit tip de
familie

Inceperea vietii sexuale nu este asociata cu adoptarea unui tip de atasament. Ipoteza 3 nu este confirmata. Se pare ca nu exista
nici o relatie in inceperea vietii sexuale si adoptarea unui stil de atasament. Ar fi fost de asteptat ca persoanele ce adopta un
atasament nesecurizant sa-si inceapa viata sexuala mult mai repede, datorita faptului ca un preocupat doreste sa-si pastreze
partenerul cu orice pret, iar "cel ce indeparteaza" are tendinta de a dezvolta relatii de scurta durata si multe ca numar. Securizantul
este mult mai restrictiv.

Ipoteza a 4-a oferit date semnificative pentru stilul de dragoste agape. Rezultatele confirma existenta unor diferente semnificative
intre sexe, barbatii adoptand in mai mare masura acest stil de dragoste. 18518g612s Literatura de specialitate sustine acest rezultat
(Feeney & Noller, 1990).

Stilul eros a fost corelat pozitiv cu satisfactia si fericirea in relatie, multumirea in viata, in timp ce stilul ludus a fost corelat negativ cu
satisfactia si fericirea in relatie, iar mania a fost corelat negativ cu multumirea in cadrul vietii. Ipoteza a 5-a fost confirmata. In
literatura, stilul mania a fost asociat cu un nivel scazut de satisfactie in relatie, in special pentru femei (Hendrick, 1988), pe cand
eros si agape au fost corelate pozitiv cu satisfactia in relatie (Davis, Latty-Mann, 1987). Se pare ca dragostea pasionala - eros - este
in relatie cu satisfactia si fericirea in cadrul cuplului.

In final, stilurile de dragoste sunt asociate cu tipurile de atasament. Ipoteza a 6-a fost confirmata. Astfel, securizantii adopta in cea
mai mare masura stilul eros, "cei ce indeparteaza" adopta in cea mai mare masura ludus, preocupatii adopta in mai mare masura
mania. Shaver si Hazan (1988) au sustinut ca atasamentul securizant ar corespunde stilului eros si agape, atasamentul evitant
stilului ludus si atasamentul ambivalent-anxios stilului mania. Rezultatele studiului romanesc sunt intr-o oarecare masura
asemanatoare. Tipul securizant presupune abilitatea de a forma o relatie "sanatoasa", lipsa anxietatii in momentul absentei
partenerului si implicarea in cadrul relatiei, iar stilul eros ofera aceste posibilitati. Relatia intre atasamentul preocupat si stilul de
dragoste mania este puternica prin tendinta celor doua de a dezvolta o relatie posesiva, bazata pe gelozie si prin nevoia unei
asigurari constante a afectiunii din partea partenerului. Atasamentul "cel ce indeparteaza" si stilul de dragoste ludus presupun
amandoua lipsa implicarii in relatie si tendinta de a avea mai multi parteneri in acelasi timp. Este curios ca persoanele care adopta
atasamentul preocupat prefera stilul de dragoste agape. Preocupatii doresc cu disperare apropierea, pe cand adoptarea unui stil de
dragoste agape presupune tocmai lipsa anxietatii. Se incearca o compensare? Nu a fost adoptat preferential un anumit stil de
dragoste de catre persoanele ce adopta atasamentul temator

Concluzii

Scopul acestui studiu este in primul rand cunoasterea unor caracteristici ale relatiilor de cuplu din tara noastra, putin studiate in
comparatie cu rezultatele studiilor internationale. Totodata exista necesitatea de a intelege felul in care se dezvolta relatiile de cuplu
si din ce cauza unele din acestea esueaza. Care sunt motivele pentru care o mare parte din tinerii isi doresc, dar totodata se feresc
de a se implica in relatii de lunga durata? In ce masura rezultatele prezinta o caracteristica noua a societatii romanesti in comparatie
cu cele vestice si in ce masura se poate vorbi despre diferente culturale? Toate acestea pot fi decise doar prin replicarea studiului,
prin folosirea unui esantion reprezentativ si care sa cuprinda un numar aproximativ egal de barbati si femei. Ar fi interesant de
observat daca rezultatele se vor repeta, iar atasamentul temator va obtine cel mai mare procentaj.

Stiluri de dragoste
(“Six part model of love” de Hendrick si Hendrick, 1986)
“Daca dragoste nu e, atunci nimic nu e”, spune Marin Preda in Cel mai iubit dintre
pamanteni. Oricat de irationala si de exclusivista ar parea aceasta afirmatie, toti cei care au
cunoscut acea stare sublima numita “indragostire”, ii dau dreptate.
Cat despre iubire ca sentiment, unii se rezuma doar sa o traiasca si sa se bucure de ea, altii
simt nevoia sa o analizeze. Pe baza unui studiu riguros, doi cercetatori americani au
identificat sase tipuri de dragoste:

Dragostea – pasiune, gen atractie fatala, cand obiectul pasiunii este dorit cu intensitate
Dragostea ludica (game- playing), cand dragostea e mai degraba un joc cu reguli care se
pot schimba oricand. Ea implica flirtul, folosit frecvent ca mijloc de seductie si de mentinere
a partenerului intr-o stare de permanenta vigilenta; ea nu implica nici un fel de angajament
si din acest joc al dragostei se poate iesi oricand
Dragostea-prietenie, gen prietenie afectuoasa; ea are de obicei o baza mai solida si de
aceea este si mai durabila
Dragostea-ratiune, sau dragostea pragmatica si cea mai putin oarba; sentimentele
infiripate lasa loc si unor calcule de ordin rational: statutul social, moralitatea, calitatile si
defectele persoanei iubite, modul in care este privita de ceilalti, etc
Dragostea posesiva, in care atasamentul fata de cineva se exprima prin gelozie, insistenta
si afectiune sufocanta; persoana iubita dispune de libertate de actiune foarte limitata
Dragostea-jertfa, care implica devotiune si sacrificiu ; indragostitul pune interesele si
sentimentele persoanei iubite mai presus de propria persoana
In general barbatii prefera dragostea-pasiune si dragostea-ludica, in timp ce femeile
opteaza cel mai des pentru dragostea-prietenie, dragostea-ratiune si dragostea posesiva
(cine a zis ca femeile nu sunt pragmatice!). Din cate se observa, dragostea-jertfa este cea
mai putin preferata, de unde se poate deduce ca cei mai multi doresc sa primeasca cel putin
atat cat dau intr-o relatie (si daca se poate sa primeasca mai mult totul e OK), dar prea
putini sunt dispusi sa ofere sentimente neconditionat.

Acum, dupa ce ne-am lamurit ca omul este mai degraba un ‘animal’ egoist, ar mai fi de
vazut daca aceasta clasificare ne poate ajuta sa prevedem durata unei relatii de dragoste.
Practica dovedeste ca cea mai putin durabila este dragostea- ludica, pentru ca ea este
folosita mai degraba ca mijloc de seductie decat pentru a iubi.

Nici cu dragostea-posesiva nu stam prea bine. Cand iubita se agata de tine, te tine in lesa,
te sufoca si se plange ca nu-i acorzi prea multa atentie – in timp ce tu te intrebi de cat timp
nu ai mai iesit cu amicii la o bere sa vorbesti despre fotbal, afaceri, femei frumoase sau
masini – parca iti vine sa o iei la goana.

Nici dragostea-pasiune nu e prea durabila. Desi presupune atractie fizica si implicare

sentimentala, adesea se dovedeste a fi un “foc de paie”. Odata consumata relatia fizica,
tindem sa nu dam prea mare valoare unui lucru pe care l-am obtinut cu prea mare usurinta.
Este dragostea fara viitor. Dar cu totul altfel se intampla cand persoana se lasa greu
cucerita. Atunci iti pui la bataie tot arsenalul de care dispui si cu cat ea este mai detasata,
cu atat capata mai multa valoare in ochii tai. Cu atat mai mult te bucuri de victoria finala.

Sunt si situatii in care atractia fatala dintre cei doi este egal impartasita de ambele parti si
iubirea evolueaza catre o relatie stabila, de genul dragoste-prietenie. Dar situatiile astea
sunt destul de rare si cel mai bine ar fi sa nu visam prea des la ele. Ar trebui sa traim mai
multe existente ca sa avem sansa sa intalnim acea dragoste despre care tot vorbesc poetii.
Daca totusi o intalnim, ar trebui sa ne consideram niste privilegiati ai soartei.

Cele mai multe relatii care devin serioase si se stabilizeaza printr-o casatorie (sau pur si
simplu convietuire in doi) degenereaza pe masura ce pasiunea se stinge, daca ea nu este
dublata de prietenie si nu se bazeaza pe comunicare. Interesul pentru celalalt scade
progresiv. Persoana iubita, care inainte era idealizata, acum se transforma in “obiect rau”.
Tot ceea ce inainte era bun si frumos, devine rau si urat.

Cel mai trist e ca de cele mai multe ori partenerii nu au curajul sa divorteze – din cauza
varstei, a copiilor, a situatiei materiale, din teama de schimbare sau de teama ca nu-si vor
gasi alt partener (partenera) – si ideea de cuplu se destrama pe un fond de ranchiuna. Desi
conflictele sunt aproape permanente, casnicia continua totusi si relatia dintre cei doi devine
una “sado-mazochista”, in care rolurile se schimba deseori.

Psihologia iubirii conduce la concluzia ca daca indragostitii traiesc la inceputul relatiei lor o
stare erotica intensa, aceasta stare nu este eterna, ea evoluand pe tot parcursul relatiei.
Anumite tipuri de relatii sunt menite de la inceput sa se destrame. Pentru celelalte relatii
care se bucura de o oarecare durabilitate, fie ca se ajunge sau nu la casatorie, procentul
despartirilor este destul de mare si in continua crestere, dupa cum arata statisticile. Spre
exemplu, in SUA, pentru un caz din doua, statisticile prevad divortul.

Psihologia iubirii noteaza faptul ca nu exista un tip pur de relatie, dragostea insemnand
in mai mare sau mai mica masura si pasiune, si prietenie, si o oarecare posesiune, si
sacrificiu. In care din cele sase tipuri de baza ai incadra relatia de dragoste pe care o
traiesti in prezent ? Posteaza mai jos comentariul tau.