01 Intro 2019 10 01 PDF

Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.
2019
Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás

Profesor
E-mail:
tamas.nagy-gyorgy@upt.ro
Tel:
+40 256 403 935
Web:
http://www.ct.upt.ro/users/TamasNagyGyorgy/index.htm
Birou:
A219
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1. Tudor A., Clipii T., Beton Armat, Note de curs, 2011-2012-2013 (PDF)
2. Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton Armat (ed. II), Ed. Orizonturi Universitare, 2004, ISBN 973-638-176-5
3. Kiss Z., Oneț T., Proiectarea structurilor de beton armat după SR EN 1992-1, Ed. Abel, 2008, ISBN
973114070-0
4. Pascu R., Georgescu D., Beton armat. Curs. Partea I – II., Conspress, 2013, ISBN: 978-973-100-294-1
5. Postelnicu T., Damian I., Zamfirescu D., Morariu E., Buzăianu B., Proiectarea structurilor de beton armat
în zone seismice, Vol. I, II, III, 2012, ISBN 978-973-8411-82-1
6. Lozincă E., Curs Beton Armat I şi Beton Armat II, Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole,
Specializarea: Construcţii Civile, Industriale şi Agricole
7. Nilson A., Darwin D., Dolan Ch., Design of Concrete Structures (13th Ed.), McGraw-Hill Co, 2004, ISBN 0-
07-248305-9
8. Newman J., Choo B. S., Advanced Concrete Technology SET, Ed. Elsevier Science, 2003, ISBN-13:
9780750656863
9. Eurocode 2: Background & Applications, Design Of Concrete Buildings - Worked examples, 2014, ISBN
978-92-79-36548-5
10. SR EN 1992-1-1:2004, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi
reguli pentru clădiri
11. EN 1992-1-1: Design of concrete structures - Part 1-1: General rules and rules for buildings
12. fib Model Code for Concrete Structures 2010, (434 pg), 2013, ISBN: 978-3-433-03061-5
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .2

BETON ARMAT → ENG: REINFORCED CONCRETE

GER: STAHLBETON
FRA: BÉTON ARMÉ
SPA: HORMIGÓN ARMADO
ITA: CALCESTRUZZO ARMATO
HUN: VASBETON
merriam-webster.com
The word “concrete” originates from the Latin verb “concretus”, past
participle of “concrescere” which means to grow together (14th century).

The History of Concrete / Istoria betonului
3000 B.C.
Egiptenii au utilizat: - mortar din amestec de var, gips și nisip la construcția piramidelor

3000 B.C.
Egiptenii au utilizat: - cărămizi uscate la soare din nămolul obținut din Nil
Rezistența ≈ 2…3 N/mm2
- cărămizi uscate la soare din

nămolul amestecată cu paie
Rezistența ≈ 7…9 N/mm2

The History of Concrete / Istoria betonului Sursa: www. wikipedia.org
800 B.C.
Grecii utilizau mortare de var, mai bune decât mortarele Romane de mai târziu
Parthenon, Atena (447 BC ) Templul Atenei, Paestum

(500 BC)
Templul lui Hephaestus/Theseion
Atena (500 BC)
Erechtheion, Atena
(421 BC)
300 BC - 476 AD
Romanii foloseau ciment numit pozzolana din Pozzuoli (Italia, lângă muntele Vezuviu)
→ vulcanică
- Via Appia (ITA): una dintre cele mai vechi, strategic cele mai importante drumuri
romane
Minturno
Roma
Rețeta lui Vitruvius: 2 părți puzzolana
1 parte var nestins
aditivi: grăsimi de animale, lapte, sânge
300 BC - 476 AD
Romanii → ciment numit pozzolana din Pozzuoli (Italia, lângă muntele Vezuviu) → vulcanică
- Băile Romane: erau băi publice, îndeplineau funcții de igienă și socializare.
Majoritatea orașelor romane aveau cel puțin un spațiu amenajat în acest scop.
Băile Herculane
Băile Romane din Bath (Anglia)

40-60 AD
- Apeductul Pont du Gard (sudul Franței)

70 – 80 AD
- Colosseum în Roma → 70-80 AD
55 m
Uriașul amfiteatru a fost construit de Vespasianus în centrul
Romei. În formă de elipsă, cu axa mare de 186 m, axa mică
de 150 m, avea un perimetru de 520 m si o înălțime de 55 m,
oferind locuri pentru aproximativ 50 - 80 mii de spectatori.
Fundația pe care a fost construit avea 12 metri grosime.
10
118 – 128 AD
- Pantheon în Roma: „templul dedicat tuturor zeilor” comandat de Marcus Agrippa și
reconstruit de Hadrian, în aproximativ 126 AD. Este cea mai bine conservată clădire
romană și cea mai importantă clădire veche din lume cu acoperișul original intact
4,0 m

11
The History of Concrete / Istoria betonului Sursa: matse1.matse.illinois.edu/concrete
Până în evul mediu (1200-1500) calitatea mortarelor s-a deteriorat.

Utilizarea varului ars și a pozzolan-ului s-a pierdut.
…
1779: Bry Higgins (IRL) patentează cimentul hidraulic (stucco) pentru utilizarea la tencuieli
exterioare
1759: John Smeaton (ENG) a reconstruit farul din Eddystone, folosind ciment hidraulic
Secțiune transversală – metoda de asamblare

12
1796: James Parker (ENG) a patentat un ciment hidraulic, numit de ciment Parker sau ciment
Roman.
1802: În Franța se utilizează un proces similar pentru cimentul Roman
1813: Louis Vicat (FRA) dezvoltă un pocedeu pentru fabricarea unui liant din calcar și argilă

13
1818: Ralph Dodd (ENG) realizează primul brevet referitoare la utilizarea barelor din fier forjat
în beton
1822: James Frost (ENG) dezvoltă un procedeu de fabricare pentru ciment hidraulic (similar cu
cea lui Vicat), numit Ciment Britanic, care duce ulterior la dezvoltarea cimentului Portland.
1824: Joseph Aspdin (ENG) descoperă și patentează cimentul “Portland”. Denumirea provine
din asemănările sale cu piatra Portland, o piatră de construcție extrasă pe insula Portland în
Dorset, Anglia.
”Aspdin called the product Portland cement because set mortar made from it resembled “the
best Portland stone". Portland stone was the most prestigious building stone in use in England
at the time.” (wikipedia)
1836: Primele teste pe elemente de beton (Germania)

14
1848: Joseph Louis Lambot (FRA) a fost primul care a folosit armătură în beton (bărci de
beton armat cu bare de fier și plasă de sârmă)
…
1850: Apar primele drumuri din beton în Austria

…

15
The History of Concrete / Istoria betonului Sursa: matse1.matse.illinois.edu/concrete + wikipedia
1867: Joseph Monier (FRA), grădinar francez, a patentat lăzi-bazine pentru horticultură. Mai
târziu el a patentat și proiectarea stâlpilor și grinzilor din beton armat.
→ el este cel care descoperă perspectivele reale ale tehnologiei
Lăzi-bazine pentru horticultură
(www.beton.org)
16
1867: Joseph Monier (FRA), grădinar francez, a patentat lăzi-bazine pentru horticultură. Mai
târziu el a patentat și proiectarea stâlpilor și grinzilor din beton armat.
→ el este cel care descoperă perspectivele reale ale tehnologiei
Patentul Podului din ciment armat cu fier - 1873

17
1870: Francois Hennebique (FRA) patentează un sistem complex de armare

18
1885: Emil Mörsch (GER) efectuează teste și studiază elementele de beton

armat. Dezvoltă o metodă pentru calculul capacității portante unei secțiuni
de beton armat, apoi studiază problematica forței tăietoare și a betonului
precomprimat.

19
…
1903: Realizarea primelor construcții înalte (16 etaje) din beton (Cincinatti, OH)
1903: Teatrul Champs Elysee în Paris.

20
Silozuri de cereale din beton prefabricat

Brăila & Galați (1884 -1889)
Constanța (1906)
precast units for silos in Constanța

Anghel Saligny
(1854 -1925)
the lay-out of precast elements

Dr.ing. Nagy-György T. © Faculty of Civil Engineering .
21
1909: Realizarea Podului Decebal (Parkgassenbrücke / Liget úti híd)
Cel mai lung pod cu grinzi

de beton armat din lume!
(195 m x 9 m)
Premiu la Expoziția
din Paris (1910)

22
1909: Realizarea Podului Mihai Viteazul (Mühlenplatzbrücke / Malom téri híd)

23
…
1919: Primul patent pentru pomparea betonului.
…
1927: Eugѐne Freyssinet (FRA) a creat betonul precomprimat, folosind oțel de calitate
superioară.

24
superioară.
Hangar de avioane – Orly (FRA)

(1923)

25
superioară.
Pont Albert-Louppe
(1930)

26
superioară.
Pont Saint-Michel (Toulouse)

(1957)

27
The History of Concrete / Istoria betonului Sursa: http://en.structurae.de + wikipedia
1932: Pier Luigi Nervi: Stadio Artemio Franchi Florence, Italy

28
1948: Pier Luigi Nervi - Palazzo delle Esposizioni, Torino

29
1958: Pier Luigi Nervi - Viadotto Corso Francia

30
1959: Pier Luigi Nervi - Palazzo del Lavoro, Torino

31
1960: Pier Luigi Nervi - Palazzetto dello Sport, Roma

32
1969: Pier Luigi Nervi: Italy Embassy of Italy in Brasilia

33
1971: Pier Luigi Nervi: Cathedral of Saint Mary of the Assumption, San Francisco

34
1971: Pier Luigi Nervi: Città del Vaticano

35
1931: Barajul Hoover, USA 1933: Barajul Grand Coulee, USA
baraj gravitațional, construit în 9 ani

baraj gravitațional, construit în 5 ani
lungime de 379 m și înălțime de 221 m lungime de 1592 m și înălțime de 168 m

36
1931: Barajul Hoover, USA Mike O'Callaghan–Pat Tillman Memorial Bridge (2010)
baraj gravitațional, construit în 5 ani 579 m
lungime de 379 m și înălțime de 221 m

37
1936: Frank Lloyd Wright – arhitectură organică
Fallingwater house
Guggenheim Museum, NY Johnson Wax Headquarters – clădire birouri

38
Zilele noastre - Europa
(CTBUH Journal, 2013)

39
Zilele noastre – în lume

40
2010, Burj Khalifa – Dubai (829.8 m)

Zilele noastre
"light-transmitting concrete“: 96% concrete

and 4% by weight of optical fibers
construit în 5 ani din 1.5 miliarde $

41
Elements of a RC building / Elemenetele unei structuri de beton armat
Arhitectură - concept → estetică + funcționalitate
- bazat pe imaginație + cerințe de funcționalitate
+17.00 +17.00
-hidroizolatie
+15.30 -strat suport PVC +15.30
-termoizolatie 10cm
-placa beton armat
-bariera de vapori
-strat bitum
-gol pentru instalatii
-tavan fals gips
carton
+13.20 +13.20
+11.20 -finisaj (parchet sau +11.20

mocheta)
-strat suport
-sapa slab armata
-polistiren expandat
-placa beton armat
-tavan fals gips carton
+9.10 +9.10
-finisaj (parchet sau

+7.10 mocheta) +7.10
-strat suport
-sapa slab armata
-placa beton armat
+5.00
+4.80
+3.40
-finisaj (parchet sau +3.00

mocheta)
-strat suport
NETENCUIT
-sapa slab armata
DECOFRAT
-sapa cu instalatii electrice
ST?LP
-placa beton armat
+0.90
±0.00 ±0.00
-finisaj (parchet sau

mocheta)
-strat suport
-sapa slab armata
-sapa cu instalatii electrice
-placa beton armat
-pietri?
-p?m?nt compactat
-teren natural

42
Inginerie - dimensionare → siguranță + economie
- bazat pe calcule și coduri de proiectare

43
Inginerie - alcătuirea, pe baza calculelor și prevederilor din coduri de proiectare
ARMARE GRINZI G A-1 (30x50cm)
COTA +3.03
Sc 1:50
1.35 6 Etr. 14Ø8/10 1.55 6 Etr. 8Ø8/20 1.20 6 Etr. 13Ø8/10 1.40 6 Etr. 15Ø8/10 1.25 6 Etr. 7Ø8/20 1.40 6 Etr. 15Ø8/10 5.28 6 Etr. 54Ø8/10
1 2 3 3
10 10 20 20 10 10 10 10 20 20 10 10 10 10 10 10 10 10 5
27 1 2 3 3
40 355 40 365 40 365 40 103

20 3.95 405 228 177 123
2 4 5 6' 6
315 3 2Ø16 L=3.15

542 2 4Ø16 L=5.95 665 5 3Ø22 L=7.05
95
40
40
10 10
10
40
40
1 4Ø16 L=9.15 45
814
40
30
532 4 3Ø20 L=6.50
1-1 2-2 3-3

Sc. 1:20 4Ø16 Sc. 1:20 2Ø16 Sc. 1:20 3Ø22
2 3 5
+3.03 +3.03 +3.03

25
6
13
13
13
6
50
50
50
Etr. Ø8/10/20
45 45 L=1.55
6 6 6
25
4Ø16 4Ø16 3Ø20
5 30 1 5 30 1 5 30 4
A A A
3-3
Sc. 1:20 3Ø22
5
+3.03
13
50
3Ø20
5 30 4
A
44
Component materials / Materiale componente
Betonul este un material mixt, un amestec de: Aer

- agregate Ciment
- ciment
- apă Apă
- aditivi
- adaosuri Nisip
Obs: - Agregatele mari oferă densitate și asigură rezistența

- Partea fină (nisip) umple golurile dintre agregatele mari și Pietriș
crește rezistența liantului de ciment
Betonul este : - neomogen (eterogen)

- izotrop
- material elasto-plastic

45

- agregate Ciment
- ciment
- apă Apă
- aditivi
- adaosuri Nisip

Betonul este : - neomogen

- izotrop
F1  F2 F1 > F2

46

- agregate Ciment
- ciment
- apă Apă
- aditivi
- adaosuri Nisip


- izotrop COMPRESIUNE
Efort
ÎNTINDERE
Deformație specifică

47

- agregate Ciment
- ciment
- apă Apă
- aditivi
- adaosuri Nisip

limita
elastică
- izotrop COMPRESIUNE
Efort
Obs: - Elasticitate: datorită agregatelor și a pastei de ciment întărit
- Plasticitate: datorită microfisurării
- Viscozitate: datorită pastei de ciment neîntărit.
(rezistență la curgere) Deformație specifică

48
Behaviour of plain concrete, RC and PC/ Comportarea betonului simplu, BA și BP
Comportare bună la compresiune:

- Rezistență relativ mare la compresiune fc = 20 … 120 N/mm2
- Deformație specifică ultimă la compresiune εcu = 3.5 - 7 ‰.
Comportare slabă la întindere:

- Rezistență mică la întindere fc / fct = 10 … 20
- Deformație specifică la întindere εctu = 0.1 … 0.15 ‰.
Betonul nearmat (simplu) poate fi utilizat rațional în structuri în care

este supus la compresiune:
- fundaţii masive
- îmbrăcăminţi rutiere, unele construcţii hidrotehnice
49
Behaviour of plain concrete, RC and PC/ Comportarea betonului simplu, BA și BP
Ac cs < fc
q
+
M
a.n.
-
ci = fct
Ac cs = fc
q
M
a.n.
+
As fisurat s = f y
As
Pm q P
m+ q
q - +
M
Pm + +
Ap
Pm +
Ap -
ci > 0
50
Reinforced Concrete / Betonul armat
Avantaje
- Investiția de realizare a structurii este relativ scăzută
- Durabilitatea ridicată
- Rezistența mare la foc este
- Diverse forme structurale (betonul proaspăt ia cu uşurinţă forma cofrajului)
- Comportarea bună sub acțiuni exterioare (rigidității ridicate)
- Posibilitate de precomprimarea → elemente cu deschideri mari
- Părțile componente ale betonului sunt materialele locale (sustenabil)
- Proprietățile betonului se pot realiza în funcție de necesitări
(rezistență, durabilitate)

51
Reinforced Concrete / Betonul armat
Neajunsuri
- Rezistență la întindere mică, provoacă fisurarea → armătura se poate coroda în
anumite condiţii
- Raport masă/rezistență ridicată → nu permite realizarea unor structuri zvelte, cu
deschideri mari
- Se poate produce coroziunea în medii agresive, dar şi în mediile obişnuite, în
anumite situaţii
- Permeabilitatea, datorită structurii sale poroase → apa poate transporta agenţi
agresivi, sau poate cauza cicluri de îngheţ-dezgheţ în masa betonului
- Necesită cofraje şi eşafodaje
- Transformările ulterioare sau consolidările sunt greu de făcut şi pot avea uneori
rezultate incerte
- Demolarea este costisitoare, materialele rezultate din demolare se pot reutiliza
doar greu
- Fabricarea cimentului este poluantă
52
The Broad Museum, Los Angeles

53
Millau Viaduct, France
Dr.ing. Nagy-György T. © Faculty of Civil Engineering .

54
Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás

Profesor
E-mail:
tamas.nagy-gyorgy@upt.ro
Tel:
+40 256 403 935
Web:
http://www.ct.upt.ro/users/TamasNagyGyorgy/index.htm
Birou:
A219
MULȚUMESC FRUMOS PENTRU ATENȚIE!

55

01 Intro 2019 10 01 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 Intro 2019 10 01 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .2

BETON ARMAT → ENG: REINFORCED CONCRETE

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .3

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .4

- cărămizi uscate la soare din

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .5

Parthenon, Atena (447 BC ) Templul Atenei, Paestum

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .8

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .9

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

Până în evul mediu (1200-1500) calitatea mortarelor s-a deteriorat.

Secțiune transversală – metoda de asamblare

1802: În Franța se utilizează un proces similar pentru cimentul Roman

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1836: Primele teste pe elemente de beton (Germania)

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1850: Apar primele drumuri din beton în Austria

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

Lăzi-bazine pentru horticultură

Patentul Podului din ciment armat cu fier - 1873

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1870: Francois Hennebique (FRA) patentează un sistem complex de armare

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1885: Emil Mörsch (GER) efectuează teste și studiază elementele de beton

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

Silozuri de cereale din beton prefabricat

precast units for silos in Constanța

the lay-out of precast elements

1909: Realizarea Podului Decebal (Parkgassenbrücke / Liget úti híd)

Cel mai lung pod cu grinzi

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1909: Realizarea Podului Mihai Viteazul (Mühlenplatzbrücke / Malom téri híd)

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

Hangar de avioane – Orly (FRA)

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

Pont Saint-Michel (Toulouse)

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1932: Pier Luigi Nervi: Stadio Artemio Franchi Florence, Italy

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1948: Pier Luigi Nervi - Palazzo delle Esposizioni, Torino

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1958: Pier Luigi Nervi - Viadotto Corso Francia

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1959: Pier Luigi Nervi - Palazzo del Lavoro, Torino

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1960: Pier Luigi Nervi - Palazzetto dello Sport, Roma

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1969: Pier Luigi Nervi: Italy Embassy of Italy in Brasilia

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1971: Pier Luigi Nervi: Città del Vaticano

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .

1931: Barajul Hoover, USA 1933: Barajul Grand Coulee, USA

baraj gravitațional, construit în 9 ani

lungime de 379 m și înălțime de 221 m lungime de 1592 m și înălțime de 168 m

baraj gravitațional, construit în 5 ani 579 m

lungime de 379 m și înălțime de 221 m