Sunteți pe pagina 1din 87

Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás


Profesor

E-mail:
tamas.nagy-gyorgy@upt.ro

Tel:
+40 256 403 935

Web:
http://www.ct.upt.ro/users/TamasNagyGyorgy/index.htm

Birou:
A219

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

2.1 STRUCTURA BETONULUI

2.2 TIPURI DE BETON

2.3 REZISTENȚELE BETONULUI

2.4 DEFORMAȚIILE BETONULUI

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .2


Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Betonul este un material mixt, un amestec de:


- agregate→ → naturale → balastieră sau carieră
→ artificiale → zgură/argilă expandată/
→ reciclate

balastieră

Obs:
- Agregatele mari oferă densitate și asigură rezistența
- Partea fină (nisip) umple golurile dintre agregatele carieră
mari și crește rezistența liantului de ciment
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .3
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Agregat balastieră Agregat carieră

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .4


Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Betonul este un material mixt, un amestec de:


- agregate → naturale → balastieră sau carieră
→ artificiale → zgură/argilă expandată/...
→ reciclate

zgură/argilă expandată
agregate din sticlă expandată

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .5


Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Betonul este un material mixt, un amestec de:


- agregate → naturale → balastieră sau carieră
→ artificiale → zgură/argilă expandată/
→ reciclate

”In Japan, recycling rate of concrete debris was 96% in 2000…”


Koji SAKAI, Prof. of Kagawa University, Japan

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .6


Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Betonul este un material mixt, un amestec de:


- ciment → CEM I ciment portland (obișnuit)
→ CEM II ciment portland compozit
→ CEM III ciment de furnal
→ CEM IV ciment puzzolanic
→ CEM V ciment compozit

→H cimenturi hidrotehnice
→ SR cimenturi rezistente la sulfați
→ II A cimenturi albe cu adaosuri
→ PR/PG/PV cimenturi colorate roșu/galben/verde

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .7


Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Betonul este un material mixt, un amestec de:


- apă

- aditivi (chemical admixtures)


→ reductori de apă (rezistență)
→ antrenori de aer (microporozitate) porozitatea↗ ascensiunea capilară↘
→ acceleratori de priză (iarna)
→ întârzietori de priză (vara)
→ plastifianți (lucrabilitate)
→ pentru impermeabilizare (bazine)

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .8


Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Betonul este un material mixt, un amestec de:


- adaosuri (mineral admixtures)
→ zgura granulată de furnal înalt (măcinată sau nemăcinată) S
→ puzzolana naturală P
→ puzzolana naturală calcinată Q
→ cenuşa zburătoare silicioasă V
→ cenuşa zburătoare calcică W
→ şist calcinat T
→ calcar L, LL
→ silice ultrafină (SUF) D

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .9


Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Betonul este un material mixt, un amestec de: Aer


- agregate→ naturale → balastieră sau carieră Ciment
→ artificiale → zgură/argilă expandată Apă
→ reciclate
- ciment → Portland Nisip
→ Portland cu adaosuri
→ hidrotehnic
→ rezistent la sulfați Pietriș

- apă
- aditivi → reductori de apă
→ antrenori de aer
→ acceleratori de priză
→ întârzietori de priză
→ plastifianți
- adaosuri → cenuşă volantă uscată (zburătoare)
→ zgura granulată de furnal înalt (măcinată sau nemăcinată)
→ silicea ultrafină (SUF)sau silicea amorfă

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


10
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Pastă de ciment

Agregate mari Agregate fine


Proporția volumetrică

70-80 %

(Weiss J – Purdue University)

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


11
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Betonul = material bifazic, format din agregatele înglobate în matricea de


piatră de ciment :
- Neomogen
- Izotrop
- Material elasto-plastic

- Elasticitate: datorită agregatelor și a pastei de ciment întărit


- Plasticitate: datorită microfisurării
- Viscozitate: datorită pastei de ciment neîntărit.

(Mehta&Monteiro, 2003)

Piatra de ciment este un pseudosolid, format din:

1. − formaţiunile cristaline de ciment întărit, nucleele nehidratate de ciment → faza solidă


2. − gelurile cimentului → faza vâscoasă
3. − apa legată chimic, fizic şi apa liberă → faza lichidă
4. − porii capilari şi porii de gel care comunică între ei şi cu exteriorul → faza gazoasă.

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


12
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Evoluţia în timp a structurii betonului

Modificarea volumului fazelor din piatra de ciment

% din volumul pietrei de ciment


100
pori cu aer (evaporarea apei) fază gazoasă
80
apă fază lichidă
60

40 fază solidă
ciment hidratat
20 cim.
nehidratat timp (luni)
0
1 3 6 12

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


13
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

2.1 STRUCTURA BETONULUI

2.2 TIPURI DE BETON

2.3 REZISTENȚELE BETONULUI

2.4 DEFORMAȚIILE BETONULUI

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


14
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

•BETON PROASPĂT / FRESH CONCRETE ρ = 2300 … 2400 kg/m3


•BETON ÎNTĂRIT / HARDENED CONCRETE ρ = 2000 … 2600 kg/m3
•BETON SIMPLU / PLAIN CONCRETE
•BETON ARMAT / REINFORCED CONCRETE
•BETON PRECOMPRIMAT / PRESTRESSED CONCRETE

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


15
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

BETOANE SPECIALE
•BETON UŞOR / LIGHT-WEIGHT CONCRETE (LC) ρ < 2000 kg/m3
- BETON CU AGREGATE UȘOARE
- BETON CELULAR (BCA) / CELLULAR CONCRETE
•BETON GREU / HEAVYWEIGHT CONCRETE ρ > 2600 kg/m3
•BETON CU REZISTENȚĂ RIDICATĂ / HIGH STRENGTH CONCRETE
•BETON CU ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ / HIGH PERFORMANCE CONCRETE (HPC)
•BETON MODIFICAT CU POLIMERI / POLYMER-MODIFIED CONCRETE
•BETON ARMAT CU FIBRE / FIBER REINFORCED CONCRETE (FRC)
•BETON AUTOCOMPACTANT / SELF COMPACTING CONCRETE (SCC)
•BETON TORCRETAT / SHOTCRETE

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


16
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

2.1 STRUCTURA BETONULUI

2.2 TIPURI DE BETON

2.3 REZISTENȚELE BETONULUI

2.4 DEFORMAȚIILE BETONULUI

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


17
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Ruperea betonului la compresiune monoaxială – caracter treptat

Coef. Poisson
 = -  ct /  c ≈0,2 direcţia de încărcare N
N
agregate mari

scurtare, c piatră de ciment

microfisuri de
aderenţă 1

propagarea 2
microfisurilor
alungire
a) N transversală  ct b) c) N
Generalizare fisurilor orientate
3
paralel cu direcția forței
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
18
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Ruperea betonului la compresiune monoaxială – caracter treptat

c
Curba c - c a betonului supus la compresiune Variaţia volumului cilindrului comprimat

1. Faza de comportare elastică : consolidare → efortul unitar de compresiune este cuprins în intervalul
0 – f0 (f0 = rezistenţa la microfisurare a betonului)
2. Faza de comportare elastico-plastică : microfisurare → efortul unitar de compresiune (f0 – 0.9 fc)
3. Faza finală de rupere : fisurare–rupere → efortul unitar de compresiune depăşeşte valoarea critică
(0.9 fc);
fc = rezistenţa cilindrică la compresiune sub încărcări statice de scurtă durată este valoarea maximă atinsă
de efortul unitar de compresiune.
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
19
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Ruperea betonului la întindere axială

→ influențat puternic de discontinuități

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


20
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Comportarea cilindrului de beton supusă la compresiune centrică

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


21
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Comportarea cilindrului de beton supusă la compresiune centrică

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


22
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Comportarea cilindrului de beton supusă la compresiune centrică

Microfisuri în piatra de ciment


Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
23
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Comportarea cilindrului de beton supusă la compresiune centrică

Microfisuri în piatra de ciment Forțe interioare


Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
24
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Comportarea cilindrului de beton supusă la compresiune centrică

Microfisuri în piatra de ciment Forțe interioare Macrofisuri → Cedare


Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
25
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Ruperea unui cub de beton cu frecare


→ din cauza frecării între platanele presei şi epruvetă
apar solicitări biaxiale

𝜏 – eforturi unitare tangențiale → împiedică deformațiile transversale


𝜎 – eforturi unitare normale
𝜎1 – efort unitar principal de întindere
𝜎2 – efort unitar principal de compresiune
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
26
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Comportarea betonului confinat supus la compresiune centrică

Beton confinat Beton confinat Forțe interioare


TUB FRETĂ
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
27
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Confinarea betonului = Creşterea rezistenţei la compresiune a


betonului prin crearea de solicitări triaxiale
→ se realizează prin împiedicarea deformaţiilor
(în general cu ajutorul etrierilor)

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


28
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Comportarea betonului confinat supus la compresiune centrică


etrier perimetral etrieri dubli

Beton
confinat

acoperire
cu beton
Efectul de confinare pe înălțimea elementului

Beton
confinat

Beton
neconfinat
Efectul de confinare în secțiunea elementului

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


29
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Confinarea betonului = Creşterea rezistenţei la compresiune a betonului prin crearea


de solicitări triaxiale

beton
confinat
Eforturi de compresiune

beton
neconfinat

Deformații specifice

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


30
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Confinarea betonului = Creşterea rezistenţei la compresiune a betonului prin crearea


de solicitări triaxiale
Fretă

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


31
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Concluzii privind ruperea betonului:

- ruperea betonului se produce prin decoeziune (pierderea coeziunii),


indiferent de tipul de solicitare, atunci când deformaţiile specifice de
întindere ating valoarea maximă (ultimă);
- ruperea betonului are un caracter treptat, datorită acumulării unei
cantităţi critice de degradări, sub formă de microfisuri, apoi de fisuri;
- se poate considera o comportare elastică până la valori ale
eforturilor unitare care nu depăşesc rezistenţele de microfisurare (f0 );
- comportarea plastică se datorează apariţiei şi dezvoltării
deformaţiilor ireversibile, prin microfisurarea betonului;
- ruperea betonului simplu are un caracter casant, deoarece se
produce cu deformaţii foarte mici.
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
32
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Încercări uzuale pentru beton

Rezistenţa Solicitarea Epruveta Denumirea Simbolul


Rezistenţa cilindrică
cilindru
(clasa betonului) fcil
Rezistenţa la Compresiune
compresiune monoaxială
cub Rezistenţa cubică fcub
prismă Rezistenţa prismatică fpr
Întindere Prismă,
monoaxială cilindru
Rezistenţa la întindere fct
Întindere prin Rezistenţa la întindere
Rezistenţa la
despicare
cilindru, cub
prin despicare fct sp
întindere
Rezistenţa la întindere
Întindere prin prismă
încovoiere încovoiată
din încovoiere fct fl

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


33
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Factorii care influențează rezistențele betonului

1. Calitatea materialelor prime

Ciment influențează rezistența doar la vârste mici

Agregate - rezistența
- dimensiunea
- forma
- textura suprafeței
- natura mineralogică
- calitatea (densitate, puritatea, etc)

Apa ”...apă potrivită pentru băut...”

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


34
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Factorii care influențează rezistențele betonului

2. Proporția constituenților

Raportul A/C ↘  𝑓𝑐 ↗

Aerul antrenat ↗  𝑓𝑐 ↘

Dozajul de ciment ↗  𝑓𝑐 ↗

Raportul P/N (granulometria)  lucrabilitatea  rezistența

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


35
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Factorii care influențează rezistențele betonului

3. Condiții de punere în operă

Vibrarea  Compactitatea

Compactitatea ↗  𝑓𝑐 ↗

Omogenitatea ↗  𝑓𝑐 ↗

Segregare ↗  𝑓𝑐 ↘

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


36
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Factorii care influențează rezistențele betonului

4. Condiții de lucru/păstrare

Temperatura ↗  favorizează hidratarea

Umiditatea ↗  favorizează hidratarea

Vârsta = gradul de hidratare


Strength [N/mm2]

estimated

measured

Maturitaty (C x time)

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


37
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Factorii care influențează rezistențele betonului

5. Condiții de încercare

Dimensiunea epruvetei ↗  𝑓𝑐 ↘

Forma epruvetei 𝑓𝑐,𝑐𝑢𝑏 > 𝑓𝑐,𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛𝑑𝑟𝑢


𝑓𝑐,𝑐𝑢𝑏 > 𝑓𝑐,𝑝𝑟𝑖𝑠𝑚ă

Umiditatea probei ↗  𝑓𝑐 ↘

Viteza de încărcare ↗  𝑓𝑐 ↗

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


38
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

2.1 STRUCTURA BETONULUI

2.2 TIPURI DE BETON

2.3 REZISTENȚELE BETONULUI

2.4 DEFORMAȚIILE BETONULUI

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


39
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Cauzele care provoacă deformații :

- INTRINSECI (proprii) : - contracția


- umflarea

- EXTERIOARE : - încărcări directe


- deplasări impuse
- variații de temperatură
- et cetera

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


40
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţia elastică:
- se datorează fazei solide (agregate, cristale formate prin
întărirea cimentului)
- poate fi liniară sau neliniară;
- la încetarea acţiunii, teoretic corpul revine instantaneu la
forma iniţială.

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


41
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţia plastică:
- se produce datorită discontinuităţilor de structură (în special
microfisuri), care compromit aderenţa agregat-piatră de
ciment;
- apare la un anumit nivel de solicitare
- creşte atât timp cât se menţine încărcarea, iar după
încetarea acţiunii, constituie deformaţie ireversibilă.

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


42
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţia vâscoasă:
- se datorează componentei gelice şi este denumită curgere
lentă;
- deformaţia vâscoasă se dezvoltă în timp şi este parţial
reversibilă după încetarea acţiunii.

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


43
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Volumul betonului păstrat într-un mediu uscat scade → Contracţia


(cs - shrinkage)

Volumul betonului păstrat în apă crește → Umflarea


(swelling)
u
umflare
u
apă
1 2 t (timp)

U = 95%
75%
60%
cs, 50%
contracţie
cs

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


44
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Volumul betonului păstrat într-un mediu uscat scade → Contracţia


Volumul betonului păstrat în apă crește → Umflarea
Reversibilitatea parțială a contracției

𝜺𝒄𝒔,∞ = 𝟎, 𝟒 … 𝟎, 𝟖‰ > 𝜺𝒕𝒖 = 𝟎, 𝟏 … 𝟎, 𝟏𝟓

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


45
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Teoria → deformaţiile proprii ale betonului se datorează deplasării apei în masa


betonului

În betonul proaspăt, apa se deplasează datorită transformării pastei de ciment în


piatră de ciment (contracţia chimică a cimentului); aceasta este denumită contracţie
endogenă, și se produce foarte intens în primele zile după turnare.

εca (autogenous shrinkage)


În betonul întărit, apa migrează prin porii capilari din beton şi se elimină sub efectul
variaţiilor de umiditate şi temperatură din mediul înconjurător; aceasta este
denumită contracţie de uscare.
εcd (drying shrinkage)
Pentru calcule, valoarea deformaţiei specifice totale din contracţie

εcs = εca + εcd


Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
46
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Concluzii privind contracţia betonului:

- Componenta ireversibilă a contracţiei se datorează îmbătrânirii gelurilor,


manifestată prin reducerea progresivă a volumului lor şi creşterea volumului
formaţiunilor cristaline;

- Componenta reversibilă a contracţiei scade în timp şi se datorează:


- fenomenului de capilaritate, independentă de vârsta betonului,
- modificării grosimii peliculelor de apă adsorbite pe suprafaţa gelurilor,
dependentă de vârsta betonului;

- La nivelul componentelor pietrei de ciment, granulele nehidratate şi cristalele se


opun contracţiei gelurilor, în consecinţă sunt comprimate, iar gelurile sunt întinse;

- La nivelul betonului, agregatele împiedică deformarea pietrei de ciment, care este


întinsă şi în unele zone fisurează.

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


47
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Factorii care influenţează contracţia şi umflarea betonului

- Starea de umiditate şi temperatură: umiditatea relativă mai mică, iar


temperaturile mai mari duc la valori ridicate ale deformaţiilor din contracţie

RH ↘ + Temp ↗  εcs ↗

- Volumul gelurilor: creşte cu dozajul de ciment

Vgeluri ↗  εcs ↗

- Agregatele: influenţează prin raportul P/N

P/N ↘  Apă ↗  Agregate/Ciment ↘  εcs ↗

εcs, ciment > εcs, mortar > εcs, beton

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


48
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Factorii care influenţează contracţia şi umflarea betonului (cont)

- Aditivii superplastifianţi permit reducerea raportului A/C, fără ca


lucrabilitatea să scadă

- Compactitatea mai mare a betonului → se reduce A/C →


→ rezistenţele betonului mai mari + deformaţiile din contracţie mai mici

- Posibilitatea de evaporare a apei: contracţia este cu atât mai mare cu


cât suprafaţa specifică, dată de raportul dintre suprafaţa expusă şi
volumul elementului este mai mare.

grindă placă

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


49
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Contracţia betonului armat

Experimental: valoarea contracţiei betonului armat este mai mică


decât cea a betonului simplu, şi anume cu atât mai mică, cu cât
procentul de armare este mai mare.

Explicaţia: aderenţa dintre beton şi armătură diminuează tendinţa de


contracţie a betonului, armătura opunându-se contracţiei.

→ în armătură se nasc eforturi unitare de compresiune şi în beton de


întindere.

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


50
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Contracţia betonului armat Beton armat cu


deplasare împiedicată
Beton simplu Beton armat

εsc
Element b.a. cu
εcs

εct
deplasare liberă:
εct εcs = εct + εsc

Lo = L
Lo

L Element b.a. cu
deplasare împiedicată

Ac εcs = εct
As
εcs = deformaţia specifică liberă totală din contracţie a b.s.
εsc = deformaţia specifică de compresiune din armătură ( = contracție b.a.)
εct = deformaţia specifică de întindere din beton, cauzată de prezența armăturii
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
51
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Contracţia betonului armat


Efortul de compresiune în armătură:
𝜎𝑠 = 𝜀𝑠𝑐 ∙ 𝐸𝑠
Forța de compresiune în armătură corespunzătoare:

𝐹𝑠 = 𝐴𝑠 ∙ 𝜎𝑠
εcs εsc
Efortul de întindere în beton: εct

𝜎𝑐 = 𝜀𝑐𝑡 ∙ 𝐸𝑐 = (𝜀𝑐𝑠 − 𝜀𝑠𝑐 ) ∙ 𝐸𝑐

Forța de întindere în beton corespunzătoare:

𝐹𝑐 = 𝐴𝑐 ∙ 𝜎𝑐
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
52
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Contracţia betonului armat


Condiția de echilibru în direcția longitudinală: 𝐹𝑠 = 𝐹𝑐

→ 𝐴𝑠 ∙ 𝜀𝑠𝑐 ∙ 𝐸𝑠 = 𝐴𝑐 ∙ (𝜀𝑐𝑠 −𝜀𝑠𝑐 ) ∙ 𝐸𝑐 / 𝐴𝑐 ∙ 𝐸𝑐

→ 𝜌 ∙ 𝜀𝑠𝑐 ∙ 𝑛 = 𝜀𝑐𝑠 − 𝜀𝑠𝑐

unde

𝐴𝑠
𝜌= → coeficient de armare (nu procent!)
𝐴𝑐

𝐸𝑠
𝑛= → coef. de echivalență
𝐸𝑐
(= de câte ori este oțelul mai rigid decât betonul)

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


53
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Contracţia betonului armat


𝜀𝑐𝑠
→ 𝜌 ∙ 𝜀𝑠𝑐 ∙ 𝑛 = 𝜀𝑐𝑠 − 𝜀𝑠𝑐 → 𝜀𝑠𝑐 =
1+𝜌∙𝑛

𝜀𝑐𝑠
Efortul în armătură : 𝜎𝑠 = ∙ 𝐸𝑠 → compresiune
1+𝜌∙𝑛

Pt determinarea efortului în beton: 𝐹𝑠 = 𝐹𝑐 →

→ 𝐴𝑐 ∙ 𝜎𝑠 = 𝐴𝑐 ∙ 𝜎𝑐 /𝐴𝑐 →

𝐴𝑠 𝜀𝑐𝑠 𝜀𝑐𝑠
→ 𝜎𝑐 = ∙ 𝜎𝑠 = 𝜌 ∙ 𝜎𝑠 = 𝜌 ∙ ∙ 𝐸𝑠 = 1 ∙ 𝐸𝑠
𝐴𝑐 1+𝜌∙𝑛 +𝑛
𝜌

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


54
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Contracția BA este mai mică decât pentru B εcs


εct
εsc

Considerând 𝜌 % ↗ ⟹ 𝜀𝑠𝑐 ↘ 𝜀𝑐𝑠


𝜀𝑠𝑐 =
1+𝜌∙𝑛
𝜌1 < 𝜌2 < 𝜌3
(de exemplu 𝜌1 = 1%; 𝜌2 = 2%; 𝜌3 = 3%)

σs curgerea armăturii σc fisurarea betonului


ρ1 ρ1
ρ2 ρ2
ρ3 ρ3

t t

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


55
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Contracţia betonului armat

În structuri nedeterminate contracția induce eforturi.


Aceste eforturi pot fi asimilate cu o variație de temperatură (aprox. -
15⁰C).

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


56
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Contracţia betonului armat - Cf. 1992-1-1:2004 (EC2)

𝜀𝑐𝑠 = 𝜀𝑐𝑑 + 𝜀𝑐𝑎

unde

𝜀𝑐𝑠 - deformația totală de contracție


𝜀𝑐𝑑 - deformația datorată contracției de uscare
𝜀𝑐𝑎 - deformația datorată contracției endogene

Contracția
Contracția
contracția de uscare contracția totală
contracția totală după uscare
contracția de uscare după uscare
contracția endogenă
după uscare

începutul contracția endogenă Vârsta începutul contracția endogenă Vârsta


uscării betonului uscării betonului
Beton obișnuit Beton cu rezistențe ridicate
(Sakata & Shimomura 2004)
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
57
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Contracţia betonului armat - Cf. 1992-1-1:2004 (EC2)

𝜀𝑐𝑠 = 𝜀𝑐𝑑 + 𝜀𝑐𝑎

𝜀𝑐𝑠,∞ = 𝑘ℎ ∙ 𝜀𝑐𝑑,0

𝑘ℎ = coeficient func. h0
ℎ0 = 2𝐴𝑐 /𝑢 (raza medie a secț.)
𝐴𝑐 = aria secț. de beton
𝑢 = perimetrul expuse la uscare

𝜀𝑐𝑎 ∞ = 2,5(𝑓𝑐𝑘 − 10) ∙ 10−6

→ Curgerea lentă depinde de umiditatea mediului, de dimensiunile elementului, de


compoziția betonului + de vârsta betonului în momentul primei încărcări și de durata și
intensitatea încărcării.
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
58
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Contracţia betonului armat - Cf. 1992-1-1:2004 (EC2)

𝜀𝑐𝑠 = 𝜀𝑐𝑑 + 𝜀𝑐𝑎

𝜀𝑐𝑑 𝑡 = 𝛽𝑑𝑠 (𝑡, 𝑡𝑠 ) ∙ 𝑘ℎ ∙ 𝜀𝑐𝑑,0 → evoluția contracției de


uscare în timp

𝜀𝑐𝑎 𝑡 = 𝛽𝑎𝑠 (𝑡) ∙ 𝜀𝑐𝑎 ∞ → evoluția contracției endogene în timp

→ Curgerea lentă depinde de umiditatea mediului, de dimensiunile elementului, de


compoziția betonului + de vârsta betonului în momentul primei încărcări și de durata și
intensitatea încărcării.
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
59
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului din variaţiile de temperatură

Efectul variaţiilor de temperatură asupra structurilor se poate asimila


cu cea a deformaţiilor impuse.
Se iau în considerare variaţiile de temperatură:
- mediului ambiant
- climatice
- tehnologice

±∆𝑙 = 𝑙 ∙ 𝜀∆𝑡 = 𝑙 ∙ ∆𝑡 ∙ 𝛼

Unde
𝑙 - lungimea iniţială a elementului;
∆𝑡 - gradientul de temperatură, în °C;
𝛼 = 10 ∙ 10−6 /°𝐶 - coeficientul de dilataţie termică a betonului

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


60
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului sub încărcări statice de scurtă durată

Curba caracteristică a betonului solicitat axial de încărcări de scurtă


durată

e - def. specifică elastică


p - def. specifică plastică
Ec = c/ e - modul de elasticitate
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
61
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului sub încărcări statice de scurtă durată


Influenţa calităţii betonului asupra formei curbei caracteristice

- deformaţia corespunzătoare rezistenţei betonului la compresiune este practic


aceeaşi indiferent de calitatea betonului (≈ 2... 2,2‰)

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


62
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului sub încărcări statice de scurtă durată


Influenţa calităţii betonului asupra formei curbei caracteristice

- deformaţia specifică ultimă scade dacă clasa betonului creşte;

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


63
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului sub încărcări statice de scurtă durată


Influenţa calităţii betonului asupra formei curbei caracteristice

- modulul de elasticitate creşte cu rezistenţa betonului.

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


64
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului sub încărcări statice de scurtă durată


Influenţa calităţii betonului asupra formei curbei caracteristice

- forma curbei depinde şi de viteza de încărcare → rezistenţele betonului cresc, iar


deformaţiile specifice ultime scad cu cât încărcarea este aplicată cu viteză mai mare

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


65
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului sub încărcări statice de scurtă durată

Influenţa confinării betonului asupra deformaţiei specifice ultime de


compresiune

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


66
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Modulii de deformaţie ai betonului

Modulul de elasticitate longitudinal

𝐸𝑐 = 𝑡𝑔𝛼 = 𝜎𝑐 /𝜀𝑒 (𝑓𝑐 ↗  𝐸𝑐 ↗)

Modulul de elasticitate transversal

𝐸𝑐
𝐺𝑐 = ≈ 0.4𝐸𝑐
2(1 + 𝜈)

unde 𝜈 = 0.2 coef. Poisson pt beton

Gc = 0,4Ec
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
67
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Modulii de deformaţie ai betonului

Modulul de elasticitate-plasticitate (modulul secant)

𝜎𝑐 𝜎𝑐 𝜎𝑐
𝐸𝑐𝑆 = 𝑡𝑔𝛽 = = =
𝜀𝑐 𝜀𝑒 + 𝜀𝑝 1 + 𝜀𝑝 /𝜀𝑐

Modulul tangent

𝐸𝑐𝑇 = 𝑡𝑔𝛾 = 𝑑𝜎𝑐 /𝑑𝜀𝑒

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


68
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului sub încărcări statice de lungă durată


Curgerea lentă (fluaj) (Creep)

c ≤ f0 =(0,3…0,6)fc → curgere lentă liniară


cc,t = (t, t0) e - deformaţia de curgere lentă la timpul t
(t, t0) - coeficientul deformaţiei de curgere lentă la timpul t
𝑐𝑚 𝐸
𝐸𝑐,𝑒𝑓𝑓 = 1+𝜑(∞,𝑡 - modulul deformaţiei de durată
0)

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


69
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului sub încărcări statice de lungă durată


Curgerea lentă (fluaj) (Creep)

F = const. F = const.

εo εt
εφ
L=1

t=0 t=t

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


70
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului armat sub încărcări statice de lungă durată


Curgerea lentă (fluaj) (Creep) 𝜌1 < 𝜌2 < 𝜌3
σs σ c
ρ1
fy
ρ2
fc
ρ3
Δσc
Δσs=εφEs ρ1
σs (Creșterea efortului unitar ρ2
în armătură)
ρ3

0 t t 0 t t
σs ↗ → σc ↘
ρ↗ → εφ↘ → Δσs ↘
ρ↗ → transfer de forță↗ → Δσc ↗ → σc ↘

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


71
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului armat sub încărcări statice de lungă durată


Curgerea lentă (fluaj) (Creep)

- Curgerea lentă și contracția în elemente comprimate acționează în aceeași direcție.


σs ↗ → σc ↘

- În cazul elementelor întinse sau cu zone întinse acțiunea curgerii lente este
favorabilă și duc la reducerea riscului de fisurare a betonului.

σs ↗ → σct ↘

- Armătura transversală nu influențează deformația din curgerea lentă, deoarece


aceasta are caracter linear.

- Curgerea lentă are influență importantă în cazul săgeților și a flambajelor.

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


72
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului sub încărcări statice de lungă durată


Curgerea lentă (fluaj) (Creep) – SR EN 1991-1-1

C fck / fck,cube
t0 (zile)

 (∞, t0) h0=2Ac /u


- Alegerea condițiilor de mediu - Alegerea clasei de beton
(RH=50% interior; RH=80% exterior) - Calculul coef. h0
- Alegerea tipului de ciment (N, R, S)
→ Curgerea lentă depinde de umiditatea mediului, de dimensiunile elementului, de compoziția
betonului + de vârsta betonului în momentul primei încărcări și de durata și intensitatea încărcării.
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
73
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului sub încărcări statice de lungă durată


Curgerea lentă (fluaj) (Creep) – SR EN 1991-1-1

C fck / fck,cube
t0 (zile)

1
4
2

3
5

 (∞, t0) h0=2Ac /u


1. t0 - vârsta betolnului la prima încărcare 3. h0 [mm]
2. Secantă

→ Curgerea lentă depinde de umiditatea mediului, de dimensiunile elementului, de compoziția


betonului + de vârsta betonului în momentul primei încărcări și de durata și intensitatea încărcării.
Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .
74
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului în timp - Deformaţia totală a betonului

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


75
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Efectul descărcării asupra deformațiilor de curgere lentă

εcc,t

εc0

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


76
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Efectul descărcării asupra deformațiilor de curgere lentă

Deformații
specifice

momentul
turnării

0
t0
începerea Timp
uscării

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


77
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Efectul descărcării asupra deformațiilor de curgere lentă


dacă nu intervine o
forță exterioară la t0
Deformații
specifice

contracție
momentul
turnării
contracția
finală
0
t0
începerea Timp
uscării

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


78
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Efectul descărcării asupra deformațiilor de curgere lentă


dacă intervine o forță
exterioară la t0
Deformații
specifice

momentul
turnării

contracție
0
t0
Timp

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


79
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Efectul descărcării asupra deformațiilor de curgere lentă


dacă intervine o forță
exterioară la t0
Deformații
specifice

F
instantanee
deformație

momentul
turnării

contracție
0
t0
Timp

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


80
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Efectul descărcării asupra deformațiilor de curgere lentă


dacă dispare
forța
Deformații
specifice instantanee
deformație

momentul
turnării

contracție
0
t0
Timp

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


81
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Efectul descărcării asupra deformațiilor de curgere lentă


dacă se menține
Încărcare forța
Deformații 𝜎𝑏 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡
specifice curgerea lentă
instantanee
deformație

momentul
turnării

contracție
0
t0 t1
Timp

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


82
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Efectul descărcării asupra deformațiilor de curgere lentă


dacă se menține forța
Încărcare în continuare
Deformații 𝜎𝑏 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡
specifice curgerea lentă

deformația
specifică
totală
instantanee
deformație

momentul
turnării

contracție
0
t0 t1
Timp

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


83
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Efectul descărcării asupra deformațiilor de curgere lentă


dacă se
Încărcare Descărcare descarcă forța
Deformații 𝜎𝑏 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡 𝜎𝑏 (𝑡1 ) = 0 timp
specifice

revenire
curgerea lentă

elastică
revenire din
curgere lentă

deformație plastică
remanentă
instantanee
deformație

momentul
turnării

contracție
0
t0 t1
Timp

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


84
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Efectul descărcării asupra deformațiilor de curgere lentă

Încărcare Descărcare
Deformații 𝜎𝑏 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡 𝜎𝑏 = 0 timp
specifice

revenire
instantanee curgerea lentă

elastică
revenire din
curgere lentă

deformație plastică
deformație

remanentă
momentul
turnării

contracție
0
t0 t1
Timp

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


85
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Deformaţiile betonului sub încărcări dinamice repetate

r = deformaţii remanente (ireversibile) → Rezistenţa la oboseală  f0

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


86
Reinforced Concrete I. / Beton Armat I.

Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás


Profesor

E-mail:
tamas.nagy-gyorgy@upt.ro

Tel:
+40 256 403 935

Web:
http://www.ct.upt.ro/users/TamasNagyGyorgy/index.htm

Birou:
A219

Dr.ing. Nagy-György T. © Facultatea de Construcții .


87