1.

Capitolul I (Introducere în SGBD)

1.1 Conceptul Bazelor de Date. Prezentare generală.

Despre bd ,menirea ce reprez, si cum vad prezenta bd in sarcina de lucru 05p

1.2 Gestiunea Bazelor de Date. Prezentare generală.

Ce ins gestiune si adm bd si prin sarcina mea cum vad adm bd
Administra a paginii, ca administrator si ca aplicatie

1.3 Despre domeniul problematic propus studiului

Turismul este un sector cheie pentru economia naţională. Fiind unul dintre sectoarele economice cu
cea mai rapidă creștere în lume, turismul este din ce în ce mai recunoscut ca un factor vital pentru
crearea locurilor de muncă și a bunăstării, protecția mediului, conservarea culturală și reducerea
sărăciei. Un sector al turismului bine conceput și gestionat poate ajuta la conservarea patrimoniului
natural și cultural de care depinde, la împuternicirea comunităților gazdă, la crearea de oportunități
comerciale, la promovarea păcii și a înțelegerii interculturale.

Politica de dezvoltare a turismului trebuie sa contribuie la crearea unei imagini reale si atractive a
Republicii Moldova, menita sa genereze cererea turistica interna, regionala si internationala.
Republica Moldova, ca destinatie turistica, este putin cunoscuta in strainatate. Este necesar un ajutor
considerabil din partea statului la elaborarea si promovarea unor pachete informationale, care ar face
atractiva imaginea tarii noastre. Prestatorii individuali nu dispun de cunostinte sau de mijloace
financiare pentru a intreprinde actiuni eficiente de marketing si promovare a produsului touristic

[1] https://mei.gov.md/ro/content/turismul-moldova-pasi-comuni-dezvoltarea-turismului-european

1
 Sarcina: Turismul regional în Republica Moldova
I. Proiectarea Input-Output:
1.1. Modelul Conceptual al Domeniului de Studiu

Users logați

Comenzi
Feedback

Turismul Regional Pachete

(ADMIN) turistice

pagini

1.2. Modelul Logic Input Output

„Users LOGAT”
Id_user FullName Email_id Password …

„Probleme”
Id_pro UserEmail … Id_admin „Comenzi”
Id_coma Id_admin UserEmail Id_pachet …

Turism Regional
„Pachete Turistice”
(ADMIN)

2
 „IndicatoriII” Id_admin Id_pachet type …

„Pagini”
Id_pag … Id_admin

Machetul Bazei de Date

Tabel Atribut Tip PK, FK
PRIMARY KEY
ID_user INT
NOT NULL
Full_Name VARCHAR(20)
User Email_ID VARCHAR(70)
……
Password VARCHAR(100)
PRIMARY KEY
ID_Comanda INT
NOT NULL
Pachet_ID FLOAT(6,2) FOREIGN KEY
Comenzi User_Email VARCHAR(70) FOREIGN KEY
…
ID_ADMIN INT FOREIGN KEY
PRIMARY KEY
ID_Pachet INT
NOT NULL
Pachet_type VARCHAR(70)
Pachete …
ID_ADMIN INT FOREIGN KEY
PRIMARY KEY
ID_pag INT
NOT NULL
Pagini …
ID_ADMIN INT FOREIGN KEY
PRIMARY KEY
ID_Prob INT
NOT NULL
Probleme User_Email VARCHAR(70) FOREIGN KEY
ID_ADMIN INT FOREIGN KEY
Id_Prop INT PRIMARY KEY
Propuneri NOT NULL
…
ID_ADMIN VARCHAR(20) FOREIGN KEY
Id_ADMIN INT PRIMARY KEY
Admin NOT NULL
UserName VARCHAR(100)
Password VARCHAR(100)
updationDate timestamp

3
 Abordarea „Output-Input” in proiectarea BD
2.Capitolul II (Modelul Conceptual, Modelul Logic)

2.1 Scopul si obiectivele sarcinii:

Scopul
Crearea unui instrument privind ofertele de turism regional al Republicii Moldova
care să permită vizualizarea locurilor turistice, caracteristicele acestora, costul
călătoriei precum și planificarea unei calătorii, ce poate dura câteva zile, cuprinzând
unele specificații precum (cazare, tipul de transport, alimentarea, divertisment).

Obiective:
1. Colectarea, gestionarea și oferirea atât a informațiilor cât și a serviciilor privind
zonele de turism regional.
2. Colaborarea cu întreprinderi care ofera servicii la nivelul turismului.
3. Promovarea noilor idei de amenajare a mediului, dezvoltare regională,
restabilire și păstrare a monumentelor natural /istorice de valoare națională,
reducere a migrației forței de muncă.

2.2 Descrierea domeniului de studiu

Turismul ar putea să se dezvolte destul de bine pe seama agenţilor economici în cadrul

unei strategii comune de parteneriat public-privat în localităţile unde acest lucru este
posibil. Dar este și situaţia în care o parte mare din baza materială de turism din ţară
este încă în proprietate publică şi este prost gestionată, de ex. taberele de odihnă
pentru copii. Partenerii privaţi ar avea nevoie de o viziune clară, de susţinere a acestui
domeniu şi de cofinanţare.

Un investitor vine acolo unde măcar condiţii elementare de infrastructură şi conectare

la principalele elemente de edilitate sunt asigurate, sau aceasta poate fi făcută doar în
parteneriate public-private.

4
 Totuşi, în ultimii ani, cu sprijinul Uniunii Europene au fost realizate mai multe
proiecte cu destinaţie turistică.

“ Lucrurile se mişcă, dar, din păcate, din lipsă de finanţare continuă, mai încet
decît se doreşte. ”

Promovarea Republicii Moldova ca destinaţie atractivă de turism constituie o

responsabilitate comună a Guvernului, a Agenţiei Turismului şi a diferitelor
instituţii din industria dată, atât publice cât şi din mediul privat.

Dacă în perioada de dinaintea destrămării Uniunii Sovietice eram asaltaţi de turişti

străini, veniţi din partea ţărilor din lagărul socialist, începînd cu anul 1991, a fost
înregistrat un declin substanţial al vizitelor în Republica Moldova din ţările C.S.I. şi
cele învecinate. Pe pieţele cu potenţial din vest, republica noastră este prea puţin
cunoscută ca destinaţie turistică. De aici rezultă şi necesitatea evidentă a creării şi
promovării unei imagini turistice a Republicii Moldova pe plan internaţional.

Departamentul Dezvoltarea Turismului, în limita resurselor sale disponibile,

realizează unele activităţi de marketing, de genul creării Registrului turismului sau
instituirii Fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. Acestea au
permis determinarea produselor turistice de calitate şi la monitorizarea informaţiei
referitoare la ele. Dar cine are nevoie de aceasta când foarte puține atracţii turistice
sunt promovate?

Printre problemele cu care se confruntă această structură sunt promovarea insuficientă

a Rep. Moldova ca destinaţie turistică, lipsa de resurse bugetare ce creează dificultăţi
în implementarea unui plan de marketing la nivel de ţară de lungă durată.

Promovarea Moldovei rămâne la discreţia agenţiilor de turism, naționale și, de ce nu,

străine.

Astfel crearea unei paginii va avea drept scop informarea doritorilor, care la rândul lor
vor avea posibilitatea de a vizualiza prețurile, sau de a comanda un pachet turistic.

5
 2.3. Schema legaturilor intre subdomeniile domeniului de studiu

Schema-Bloc modelului conceptual al Domeniului de Studiu prin abordarea „Output-Input” in

procesul de proiectare a BD pentru Turismul Regional”, reiesind din cele mentionate mai sus.

Oferte
disponibile
S2

Comanda
Utilizatori
S3
S1

„Turism
Regional”

Aici: S1,S2,S3 – subdomenii.

1.4 Conținutul informațional al sarcinii formulate Paginii Web

Pentru a determina „conținutul informațional” (information backgroud) al sarcinii
formulate, vom reiesi din necesitatile informationale de iesire care urmeaza sa fie realizate de
Terismul Regional, pentru administrarea procesului de studiul si oferirea serviciilor de turism vom
reieși din:
1. Iesiri informationale
2. Interogari
3. Servicii

Iesirile informationale – prezintă informatiile obtinute din BD in rezultatul procesării datelor și

care sunt utile pentru:
a. a verifica datele de intrare ce au fost stocate in BD pentru procesul studiat
b. a obtine “Hard Copy” a datelor in caz de pierdere a lor in variant electronic
c. a prezenta surse „doveditoare” a informatiilor obtinute prin logaritmii de procesare
propusi

6
 Interogari – prezintă informatiile obtinute din BD in rezultatul procesării datelor, pornind de la
unele conditii specifice procesului de studiu si analiza, și care sunt utile pentru:
a. obtinerea informatiilor operative in rezultat on-line pentru procesul decizional si pentru
verificarea unor supozitii cu privire la Turism;
b. obtinerea unor informatii intermediare cu scopul de a le directiona si a obtine “Hard
Copy” pentru procesul de verificare si cel decizional;
c. a livra informatii operationale detaliate in regim on-line pentru preprezentantii Top-
management-ului in procesul decizional.

Servicii– prezintă informatiile obtinute din BD in rezultatul procesării datelor, pornind de la conditii
detaliate de proiectie, specifice procesului de studiu si analiza, și care sunt utile pentru:
a. a verifica rezultate punctuale, informatii procesate in conditii detaliate de proiectie,
pentru procesul studiat.
b. a livra informatii operationale detaliate in regim on-line pentru preprezentantii Top-
management-ului în procesul decizional.

2.4.1. Ieşirile informaţionale.

In continuare, pentru a descrie Conținutul informațional al Paginii Web vom precauta
subdomeniile de mai sus prezentate în Schema Modelului Conceptual
Notă: În prezentarea Conținutul informațional al Paginii Web, in antetul formelor ce atestă
acest conținut, pentru a-l descrie, în locul expresiilor, vom utiliza ATRIBUTE.
1. Tabelul principal USERS
Id Name Nr.Tel Email Password RegData UpdationData

2. Tabelul comenzilor
Id IDPachet UserEmail DinData PanaLa Coment RegData Status CancelBy ID_ADMIN

3. Tabelul Pachete turistice

IdPachet Nume type locatia price detalii image ID_ADMIN

4. Tabela Probleme
Id UsrEmail Problema Descriere PostingData AdminRemark ID_ADMIN

2.4.2 Interogari
1. Lista comenzilor efectuate de către client și statutul acestora.
Pentru aceasta se va efectua legătura între tabela PacheteTuristice cu Comanda prin Id_Pachet, apoi
se face legătura dintre Comanda și Utilizator prin EmailUser. În urma acesto manipulari se va crea o
legătură complexă între trei pagini. În rezultat vom obține un tabel de forma:

7
 Nr.\Crt. Id_Călătorie Den.pach Din La Coment Status Data_Com Actiunea

2. Raspunsul primit la raportarea unei probleme

Pentru aceasta se va efectua legătura între tabela User cu Probleme prin EmailUser. În urma acestor
manipulari se va crea o legătură între două pagini. În rezultat vom obține un tabel de forma:
Nr. / Crt. Id Tipul Descriere Rem_admin Reg Data Rem_Data

2.4.3 Servicii
1. Informatie despre un pacht ales. Este dat o variație de pachete turistice AAA, să se determine
numărul XXX de clienți care au aplicat la acest pachet.

Nr.Clienti=

2. Informatie despre cele mai fregvente probleme aparute. Se va extrage Problema AAA care are
cele mai multe cereri de probleme din partea utilizatorilor XXX

Den.Problema=

3. Să se prezinte informația despre nr toatal de utilizatori AAA, logați în perioada 2019.

EmailUtilizator=

2.4.2 Restricţiile

1) ID și valoarea de EmailUSer trebuie să fie unic.

2) ID-urile nu pot avea valori nule!
3) ID-urile nu pot avea o valoare mai mare de 11 cifre.
4) Valoarea de UserEmail trebuie sa corespundă cerinței xxx@xxx.xx
5) În cazul modificărilor datelor data de modificare se va chimba automat dupa
data curentă din calculator.
6) Un utilazator nelogat nu poate avea acces la toate detaliile despre comandă și
nu poate să efectueza o comandă
7) Doar utilizatori logați pot să raporteza o problemă
8) Doar utilizatori nelogați pot scrie propuneri sau sugestii
9) Utilizatorul care a efectuat o comandă o poate anula în orice moment

8
 2.4 Tabelul de acoperire

Content info Ieşiri inf. Interogări Servicii

Atribute 1 2 3 1 2 3 4 1 2 3 4
EmailId + + +
BookingId + + +
CancelledBy + +
PackageId + +
Issue +
AdminRemark +
FullName +
Email_id +
Status + +
Admin_ID + + + + +
Id_pag + +

2.6 Legaturi intre obiectele Domeniului de Studiu

Client Pachete turistice

S1 S2

Client Informare

Preferinte
Comanda
S3

Perioada
Efectuare

Statutul Client

9
 Legendă : legături intre subdomenii ; legături între obiectele din
sudomenii;

În continuare, prezentăm legaturile intre Obiectele Subdomeniilor Domeniului

de Studiu. Pentru aceasta fiecare Obiect din Subdomeniul Domeniului de Studiu
il prezentăm prin modelul relational în format de « schemă liniară » (in rind).
Această prezentare se efectuiază astfel încît să ținem cont de: ATRIBUTELE
introduse mai sus, formele din iesirile informationale, interogari si servicii,
tabelul acoperirilor și legăturile stabilite intre Subdomenii si Obiectele din ele.

Client
S1

Client
ID Nume NrTel EmailID Password RegData UpdationData

Pachete Turistice
S2

PacheteTour
ID_PK Name Type Locations Price Feature Details Image CrData UpData ID_ADM

Admin
ID_ADM Name Password UpData

Comanda
S3

PacheteTour
ID_PK Name Type Locations Price Feature Details Image CrData UpData ID_ADM

Admin
ID_ADM Name Password UpData

10
 Client
ID Nume NrTel EmailID Password RegData UpdationData

Comada
ID_COM ID_PK User_Email From To Comment RegData status ID_ADM

2.7 Legaturile intre atributele Obiectelor Domeniului de Studiu.

ER –schema BD
Pentru a prezenta schema generală (cumulativă) a legăturilor Obiectelor
Domeniului de Studiu, urmează să plasăm schemele de mai sus din Subdomenii în
una singură, urmînd următoarele actiuni:
1. Obiectele sunt plasate in schema generală, (cumulativă) mentinând
ordinea Subdomeniilor.
2. Excludem schemele Obiectelor care se dublează
3. Stabilim legăturile care lipsesc dintre Obiecte, ținănd cont de atributele
cheie si cele externe.
În rezultatul acestor activități obținem:
Client
Id Nume Nr.Tel EmailId Password RegData UpdationData

Comanda
ID_COM ID_PK UserEmail From To Comment Status CancelledBy ID_ADM

Pachete
ID_PK Name Type Location Price Features Image Details ID_ADM

ADMIN

ID_ADM Name Password

11
 2.8 Modelul logic al problemei./Prezentarea schemei ER/
Luând în vedere rezultatele de mai sus Modelul logic al problemei se prezintă
după cum urmează:
Client
Id Nume Nr.Tel EmailId Password RegData UpdationData

Comanda
ID_COM ID_PK UserEmail From To Comment Status CancelledBy ID_ADM

Pachete
ID_PK Name Type Location Price Features Image Details ID_ADM

ADMIN

ID_ADM Name Password

12
 2.9 Machetul bazei de date
Tabel Atribut Tip PK, FK
PRIMARY KEY
ID_user INT
NOT NULL
Full_Name VARCHAR(20)
User Email_ID VARCHAR(70)
……
Password VARCHAR(100)
PRIMARY KEY
ID_Comanda INT
NOT NULL
Pachet_ID FLOAT(6,2) FOREIGN KEY
Comenzi User_Email VARCHAR(70) FOREIGN KEY
…
ID_ADMIN INT FOREIGN KEY
PRIMARY KEY
ID_Pachet INT
NOT NULL
Pachet_type VARCHAR(70)
Pachete …
ID_ADMIN INT FOREIGN KEY
PRIMARY KEY
ID_pag INT
NOT NULL
Pagini …
ID_ADMIN INT FOREIGN KEY
PRIMARY KEY
ID_Prob INT
NOT NULL
Probleme User_Email VARCHAR(70) FOREIGN KEY
ID_ADMIN INT FOREIGN KEY
Id_Prop INT PRIMARY KEY
Propuneri NOT NULL
…
ID_ADMIN VARCHAR(20) FOREIGN KEY
Id_ADMIN INT PRIMARY KEY
Admin NOT NULL
UserName VARCHAR(100)
Password VARCHAR(100)
updationDate timestamp

13
 2.10 Modelul logic al BD, schema BD din “DESIGNER” a Phpmyadmin

3.Capitolul III (Introducere Programare WEB)

Ideia lucrarii de an va fi realizată pe o pagină web. Pe pagina principală se vor afișa

informații generale, scurte descrieri și unele dintre recomandări. În execuția clientului
se află și posibiliatea de a alege destinația dorită, iar pentru aplicare va fi nevoie de
logare.

Utilizatori nelogați pot:

14
  Să vizualizeze informația de pe pagina
 Să lase un mesaj de propunere pentru înbunătațirea paginii
 Să se logheze

Utilizatorii logați pot

 Să vizualizere informația de pe pagină
 Să modifice datele personale
 Să aplice la un tur turistic
 Să vizualizeze statutul turului
 Sa raporteze o problemă
 Să primească raspuns la problema întâmpinată

Toate informațiile sunt salvate în baza de date cu tabelele respective pentru fiecare
dintre obțiune.
Toate acțiunile de pe pagină sunt manipulate de către administrator, acesta are un șir d
obțiuni, precum:
 Să se logheze în panela de administrator
 Să vizualizeze statistica datelor de pe pagina (ex: nr de utilizatori, de oferte,
comenzi, etc)
 Să plaseze o noua ofertă pe pagină
 Să modifice caracteristicele ofertelor deja existente
 Să manipuleze cu comenzile ( vizualizare, acceptare sau anulare,etc)
 Să răspundă la mesajul problemei apărute dinpartea utilizatorilor
 Să vizualizeze datele despre utilizatori
 Să modifice datele de întrare în panela de administrator
 Să vizualizeze propunerile parvenite de la utilizatorii nelogați
 Să seteze conținutul paginilor

3.Capitolul III (Introducere Programare WEB)

3.1 HTML Prezentare generală a noțiunilor utilizate în proiectul de an

HTML(HyperText Markup Language) - set de coduri speciale care se introduc într-un

text pentru a adauga informatii despre formatare si legaturi. Prin conventie toate
informatiile HTML încep cu simbolul < si se termina cu simbolul > de exemplu
<HTML>. Acest marcaj indica unui program de navigare (interpretor HTML) ca
documentul este scris si formatat în limbajul HTML standard.

Multe controale HTML sunt perechi si au controale de început (de deschidere) si de

sfârsit (de închidere). De exmplu avem marcajul de deschidere <HTML> si cel de
închidere </HTML>. Controalele HTML nu tin cont de litere mari sau mici.

Împartirea în paragrafe si linii

Împartirea se realizeaza utilizând controlul <P> pentru un paragraf nou # 313c21d 1;i

15
 respectiv <BR> pentru linie noua. Ca o sugestie pentru plasarea controalelor, cele de
linie noua la sfârsitul liniei de text si marcajul de paragraf pe linie noua. Pentru
indentarea datelor din ferestre se utilizeaza marcajul de informatie preformatata
<PRE> care se încheie cu </PRE>. Atentie textul din textul din blocul preformatat
este de tip monospatiu (fiecare litera are aceeasi înaltime).

Împartire document în sectiuni

Din motive de organizare fisierele HTML sunt împartite în doua sectiuni- antet
(header) care contine informatia introductiva de formatare a paginii si corpul (body).
Se utilizeaza marcajele <HEAD> si respectiv <BODY>. Recomandare - scrieti
paginile Web plasând marcajele în pozitii logice astfel încât documentul sa fie usor de
procesat ulterior.

Inserare titlu pagina

Pentru o pagina de Web mai elevata putem sa dam paginii un nume, controlul utilizat
este <TITLE>. Acest control are o limitare deoarace unekle programe de explorare
Web nu afiseaza titlul ferestrei. În schimb textul din <TITLE> este utilizat ca
informatie de legatura când se utilizeaza bookmarks sau favorites.

Informatii uzuale care se plaseaza la sfârsit

De obicei la sfârsitul unui document apar informatii de copyright si date despre
autorul paginii. Marcajul utilizat este <ADDRESS>. Nu este obligatorie utilizarea
acestui marcaj la paginile Web create.

Definire antete de sectiune

Daca pagina trebuie organizata pe sectiuni si subsectiuni se utilizeaza marcajele de
formatare a subtitlurilor <H1-H6> unde avem H1 pentru subnivelul cel mai de sus si
respectiv H6 pentru subnivelul cel mai de jos. Trebuie sa tinem cont de faptul ca
fonturile, dimensiunile si efectele din prezentarea generala pot fi modificate de
utilizator. Dar foarte putini oameni modifica preferintele implicite, deci daca pagina
arata bine cu valorile predefinite, totul e o.k.

Linie orizontală
Pentru organizarea vizuala a unui document este util marcajul <HR> care introduce o
linia orizontala subtire afisata pe întreaga latime a paginii. Acest marcaj poate fi
utilizat de mai multe ori într-un document Web, daca este folosit judicios paginile
devin mai interesante.

Rezumat 1
Marcaj HTML Marcaj închidere Semnificatie
<ADDRESS> </ADDRESS> Informatii despre adresa si autor
<BODY> </BODY> Corp pagina HTML
<BR> Linie noua
<HEAD> </HEAD> Informatie de formatare HTML
<Hn> </Hn> Nivel de subtitlu document (n=1-

16
 6)
<HR> Linie orizontala
<HTML> </HTML> Defineste un fisier în format Web
<P> Paragraf nou
<PRE> </PRE> Informatie preformatata

Stiluri de text
Caractere îngrosate si italice

Cuvintele sau frazele îngrosate ajuta la parcurgerea materialului si identificarea

punctelor specifice. De aceea titlurile sectiunilor sunt scrise cu caractere îngrosate si
nu italice. Formatarea îngrosata si înclinata necesita maracaje HTML pereche; acestea
sunt <B> si </B> pentru caractere îngrosate si respectiv <I> si </I> pentru caractere
înclinate.

Obs. E obligatoriu ca imediat dupa paranteza unghiulara deschisa a unui marcaj de

formatare HTML sa se scrie codul de formatare- nu sunt permise spatii !!

Subliniere, caractere monospatiu, modificari de text

Se pot utiliza si alte optiuni de formatare acestea sunt: <U> </U> pentru
subliniere, <STRIKE> </STRIKE> pentru taiere, indici inferiori <SUB> </SUB>,
indici superiori <SUP> </SUP>, precum si marcajul monospatiu <TT> </TT> .
Numele monospatiu indica faptul ca fiecare litera dintr-un font de acest tip ocupa
exact aceeasi latime chiar daca litera respectiva este destul de îngusta.

OBS. Exista unele versiuni de Netscape Navigator care ignora marcajul <U>. Este
bine ca în cazul în care creati documente ce contin legaturi catre alte documente
legaturile sa fie afisate cu o alta culoare de obicei albastru.

Pentru introducerea formulelor matematice de obicei se utilizeaza marcajele <SUB>

</SUB> si respectiv <SUP> </SUP>.

Exemplu
<H2> If you could double the amount of water on the planet -
H<SUB>2</SUB>O<SUP>2</SUP> - you'd never have to worry about watering the
lawn, it'd be all under the ocean !! </H2>

Dimensiuni, culori, corpuri de litera

Dimensiunea fonturilor HTML poate varia de la 1 la 7 , unde 1 este cel mai mic iar 7
cel mai mare, fiind exact invers numararii subtitlurilor. Toate modificarile
caracteristicilor fintului se fac prin intermediul atributelor marcajului <FONT>.
Marcajele car pot avea atribute se specifica de obicei prin perechi de forma
nume=valoare.

17
 - Primul atribut al marcajului de formatare este marimea. Pentru exemplificare
consider urmatoare formatare

<FONT SIZE=7> un text important </FONT>

Dimensiunile fontului pot fi specificate în mod absolut (SIZE=5) sau relativ

SIZE=+1), (SIZE=-3)

- Culoarea se poate stabili utilizând atributul COLOR, culorile se pot specifica

prin nume iar daca doriti un control mai bun al rezolutiei culorilor se pot utiliza valori
hexazecimale RGB(despre care vom discuta mai târziu).

Exemplu

<FONT COLOR=RED>Text tare rosu</FONT>

- Al treilea atribut posibil este FACE pentru specificare corp de litera, dar este
necesara utilizarea numelui corect al fontului de pe sistemul utilizat. ! Atentie acestea
au nume diferite pe platforma diferite !

Exemplu

<FONT FACE="Helvetica Narrow,Arrial Narrow">text slab</FONT>

3.2 Limbaje de Scriptare. Prezentare generală.

Limba de scripting care este cea mai comună este JavaScript, aproape orice site
utilizează Scripting cu această limbă. Și ITpedia, feriți-vă! Dar ceea ce este un limbaj
de scripting și există o diferență cu un limbaj de programare.
O limbă de script nu este un limbaj de programare.
Avem de-a face cu o vagă jargon tehnică și se referă la diferența dintre codificare și
scripting. Ați auzit că acești termeni intră în conversații între tehnicieni:

 Trebuie să învățați un limbaj de programare pentru a crea un site web.

 Trebuie să creați un script pentru a putea capta notificări de rețea.
 Avem toate software-ul trebuie să scripți din nou script-urile.

Se pare că codarea și scripting-ul sunt două moduri de ao face program pentru a

descrie pe un computer. De aceea sunt identice, nu? Nu exact. Codificarea și scripting-
ul sunt cu siguranță legate, dar există o diferență subtilă, dar decisivă.
Potrivit instructorului de competențe WordPress Skillcrush Maren Vernon, este mai
ușor să gândiți astfel:

18
 Codificarea este un termen umbrelă care se aplică tuturor limbilor de computere. Dacă
utilizați o limbă a mașinii pentru a scrie instrucțiuni pe care un computer sau un
program de calculator le poate înțelege, codați-vă. Sub acea umbrelă mare de codare
există tipuri specifice de codificare, dintre care unul este scripting.
Scrierea este codul folosit procese pentru a fi automatizat care altfel ar trebui să fie
realizat pas cu pas de către un dezvoltator web. În cazul în care sunt utilizate diferite
tipuri de codificare limbi (cum ar fi limbajele de marcare, cum ar fi HTML si CSS)
pentru a arăta modul în care calculatoarele ar trebui să fie afișate un site sunt limbaje
de scripting (PHP, Ruby și JavaScript) folosit pentru a da instrucțiuni de programe
(cum ar fi site-uri web) care sunt difuzate pe un computer. Cu alte cuvinte, nu utilizați
limbi de scriptare sau scripting pentru a programa funcții statice, cum ar fi aspectul
general sau aspectul unui site Web sau al unei aplicații web. Utilizați un limbaj de
scripting pentru a spune unui site static "să facă ceva", ceea ce face dinamic conținutul
static.

3.3 PHP Prezentare generală și a noțiunilor utilizate în proiectul de an

PHP, înseamnă "PHP: Hypertext Preprocessor" este un limbaj de scripting de uz

general, cu cod-sursă deschis (Open Source), utilizat pe scară largă, și care este
potrivit în special pentru dezvoltarea aplicațiilor Web și poate fi integrat în HTML.
Sintaxa sa provine din C, Java și Perl și este ușor de învățat. Scopul principal al
limbajului este acela de a permite programatorilor web să creeze rapid pagini web
generate dinamic, însă cu PHP puteți realiza mult mai multe.

PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server-side, conform
unui studiu efectuat de Netcraf în aprilie 2002, apărînd pe 9 din cele 37 milioane de
domenii cercetate în studiu. De asemenea, există un grafic al creșterii folosirii PHP-
ului pe site-ul oficial. Popularitatea de care se bucură acest limbaj de programare se
datorează următoarelor caracteristici:

 Familiaritatea: sintaxa limbajului este foarte ușoară combinînd sintaxele unora din
cele mai populare limbaje Perl sau C
 Simplitatea: sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie de includere de
biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într-un document
executîndu-se între marcajele speciale;
 Eficiența: PHP-ul se folosește de mecanisme de alocare a resurselor, foarte necesare
unui mediu multiutilizator, așa cum este web-ul;

19
  Securitate: PHP-ul pune la dispoziția programatorului un set flexibil și eficient de
măsuri de siguranță;
 Flexibilitate: fiind apărut din necesitatea dezvoltării web-ului, PHP a fost modularizat
pentru a bine pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat de un anumit
server web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web existente:
Apache,IIS,Zeus,server, etc.
 Gratuitate : este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP-ului. Dezvoltarea
PHP-ului sub licența open-source a determinat adaptarea rapidă a PHP-ului la nevoile
web-ului, eficientizarea și securizarea codului.

PHP este simplu de utilizat, fiind un limbaj de programare structurat, ca și C-ul ,Perl-
ul sau începînd de la versiunea 5 chiar Java , sintaxa limbajului fiind o combinație a
celor trei. Datorită modularității sale poate fi folosit și pentru a dezvolta aplicații de
sine stătătorare, de exemplu în combinație cu PHP-GTK sau poate fi folosit ca Perl
sau Python în linia de comandă. Probabil una din cele mai importante facilități ale
limbajului este conlucrarea cu majoritatea bazelor de date relaționale, de la MySQL și
pînă la Oracle, trecînd prin MS Sql Server, PostgreSQL, sau DB2.
PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX ,Windows, sau Mac
OS X și poate interacționa cu majoritatea serverelor web. Codul dumneavoastră PHP
este interpretat de serverul WEB și generează un cod HTML care va fi văzut de
utilizator (clientului -browserului- fiindu-i transmis numai cod HTML).
Arhitectura tip LAMP a devenit populară în industria web ca modalitate rapidă,
gratuită și integrată de dezvoltare a aplicațiilor. Alături de Linux, Apache și Mysql,
PHP reprezintă litera P, deși uneori aceasta se referă la Python sau Perl. Linux ocupă
rolul de sistem de operare pentru toate celelalte aplicații, MySQL gestionează bazele
de date, Apache are rol de server web, iar PHP are rol de interpretator și comunicator
între acestea.

PHP folosește extensii speci fice pentru fișierele sale: .php, .php3, .ph3, .php4, .inc,
.phtml. Aceste fișiere sunt interpretate de catre serverul web iar rezultatul este trimis
în formă de text sau cod HTML către browser-ul clientului.

20
 Serverul Web încarcă pagina din sistemul de fișiere propriu și, constatând că este
vorba de o pagină PHP o trimite interpretorului PHP. Interpretorul PHP parcurge
pagina și execută instrucțiunile PHP întâlnite. Instrucțiunile PHP au ca și scop
principal acela de a genera cod HTML. De asemenea, codul HTML din fișierul
original este copiat pur și simplu la ieșire. Interpretorul PHP transmite înapoi către
server fișierul transformat prin interpretarea codul PHP. Acest fișier va conține doar
cod HTML (eventual si Client Side Script etc.) dar nu și cod PHP.

3.4 Serverul Web Apache. Prezentare generală.

Apache este un server HTTP de tip open source. Apache a jucat și joacă un rol
important în dezvoltarea webului, fiind folosit în prezent în circa 65.2 % din paginile
web. Cuvântul apache este numele apașilor, triburi de amerindieni.
Apache este un server web cu o contribuție notabilă la dezvoltatea Internetului (world
wide web). Apache a reprezentat prima alternativă viabilă la Netscape
Communications Corporation, și a evoluat rapid în funcționalitate și performanță ca
un rival competitiv pentru alte servere web bazate pe Unix.
Apache este dezvoltat de o comunitate deschisă de programatori sub emblema Apache
Software Foundation. Aplicația este disponibilă pentru o mare varietate de sisteme de
operare incluzând Unix, FreeBSD, Linux, Solaris, Novell NetWare, Mac OS
X, Microsoft Windows si OS/2.
Serverul Apache este caracterizat ca fiind un software gratuit și open source, acesta
făcând ca, începând din aprile 1996, el să fie cel mai popular server HTTP. Cu toate
că în noiembrie 2005 a început să piardă din cota de piață, în aprilie 2008 Apache
stătea încă la baza a peste 50 % din siturile web, iar în iunie 2013 a ajuns la 65.2%.
Apache este folosit pentru 46,91% din totalul domeniului românesc.
Prima versiune a serverului a fost creată de Robert McCool, care la vremea aceea era
implicat în proiectul National Center for Supercomputing Applications, cunoscut pe
scurt ca NCSA HTTPd. A doua versiune a serverului a fost o rescriere substanțială, de
data aceasta punându-se accentul pe crearea unui layer prioritar (Apache Portable
Runtime) și a suportului de module.
Apache suportă o mare varietate de module care îi extind funcționalitatea, acestea
variază de la server side programming și până la scheme de autentificare. Câteva
limbaje suportate sunt: mod_perl, mod_python, Tcl si PHP. Ca alte module putem
enumera : SSL si TLS support (mod_ssl), un modul proxyun, modul de rescriere URL
(cunoscut ca un motor de rescriere mod_rewrite), custom log files (mod_log_config) și
suport de filtrare (mod_include și mod_ext_filter). O altă calitate a serverului Apache
este virtual hosting (găzduirea virtuală), care constă în posibilitatea de a găzdui mai
multe situri simultan pe același server.
Principalul competitor al serverului Apache este Microsoft Internet Information
Services (IIS), urmat de Sun Java System Web Server al companiei Sun Microsystems
și multe altele, cum ar fi Zeus Web Server.

21
 Apache este folosit de unele din cele mai mari situri din lume. Astfel, motorul de
căutare folosit de Google folosește o versiune modificată de Apache numită Google
Web Server (GWS); și proiectele Wikimedia inclusiv Wikipedia rulează tot pe un
server Apache.

3.5 Administrarea Bazelor de Date cu MySQL. Prezentare generală și a noțiunilor

utilizate în proiectul de an

În general în literatura specifică bazelor de date se operează cu următoarele concepte:

Datele constau în material brut, evenimente primare, fapte, simboluri, numere, şiruri de
caractere, imagini, animaţii etc. fără un înţeles de sine stătător, neintegrate într-un
context. Ele se pot obţine în urma unor experimente, sondaje pot fi colectate din diverse
locuri, nedefinite sau neomogene.

 Informaţiile se obţin prin prelucrarea datelor şi găsirea relaţiilor dintre acestea, au

un înţeles şi sunt integrate într-un context. Datele organizate şi prezentate într-un
mod sistematic pentru a sublinia sensul lor devin informaţii. Altfel spus,
informaţiile sunt date prelucrate capabile de a produce cunoştinţe noi, se referă la
obiecte , procese, fenomene, locuri, situaţii etc. Informaţiile trebuie să fie clare,
concise.

 Cunoştinţele sunt colecţii de date, informaţii, adevăruri şi principii învăţate,

acumulate de-a lungul timpului. Informaţiile despre un subiect reţinute şi înţelese,
folosite în luarea de decizii, şi care formează judecăţi şi opinii devin cunoştinţe. Cu
alte cuvinte, cunoştinţele apar în momentul utilizării informaţiei.

 Pentru obţinerea informaţiilor se desfăşoară un set de activităţi cunoscute sub

numele de proces informaţional ce cuprinde:
- Identificarea surselor de informaţie şi culegerea datelor
- Pregătirea datelor ce presupune: codificare, clasificare, conversie, selectare
- Prelucrarea datelor
- Stocarea datelor în vederea utilizării lor
- Extragerea rezultatelor prelucrării datelor/raportarea informaţiilor către
beneficiarii
 Totalitatea resurselor materiale, umane şi financiare utilizate în cadrul unui proces
informaţional având ca scop asigurarea legăturii dintre sistemul decizional şi cel
operaţional şi obţinerea informaţiilor poartă denumirea de sistem informaţional.

22
 Sistemul informaţional este deci reprezentat de totalitatea metodelor, procedurilor
şi mijloacelor, folosite în procesul informaţional şi poate fi definit ca un ansamblu
organizat şi integrat de operaţii de culegere, transmitere, prelucrare, sistematizare,
analiză şi păstrare, difuzare şi valorificare a informaţiilor.
 Dacă în cadrul procesului informaţional prelucrarea datelor se face cu ajutorul
calculatorului atunci sistemul informaţional se numeşte sistem informatic.
 Colecţia de date reprezintă un ansamblu de date care se referă la acelaşi fenomen,
obiect sau situaţie. În cadrul componentelor colecţiei se pot stabili relaţii care să
faciliteze prelucrarea datelor şi obţinerea informaţiilor.
 Structura de date reprezintă o colecţie de date pe care s-au stabilit anumite relaţii
şi un mecanism de selecţie şi identificare a componentelor sale. Accesul la
componentele structurii de date este un element foarte important în regăsirea
informaţiei şi poate fi de două feluri:
o secvenţial : presupune parcurgerea tuturor datelor situate înaintea celei care
urmează a fi prelucrată
o direct : presupune existenţa unui mecanism care să determine direct poziţia
datei ce urmează a fi prelucrată.
Structurile de date pot fi omogene sau neomogene, în funcţie de tipul datelor
conţinute în structură. În funcţie de posibilitatea de a-şi modifica structura se întâlnesc
structuri de date dinamice sau statice. Operaţiile care pot fi executate asupra unei
structuri de date sunt dependente de mediul de programare utilizat. În general asupra
unei structuri de date pot fi executate operaţii precum: creare, populare, consultate,
actualizare, sortare, scindare, concatenare, duplicare, ştergere.
 Baza de date reprezintă un ansamblu de date integrat, între care există relații
logice și o descriere a acestor date, proiectat pentru a satisface necesitățile
informaționale ale unei organizații. Descrierea structurii poartă numele de
dicţionar de date sau metadate şi creează o interdependenţă între datele propriu-
zise şi programe.
 Sisteme de gestiune a bazelor de date reprezintă un pachet de programe care
permite definirea, crearea, întreţinerea şi accesul controlat la baza de date.

Baza de date poate fi privită ca o colecţie de fişiere interconectate care conţin nucleul
de date necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerată drept un model al
unor aspecte ale realităţii unei companii, modelată prin intermediul datelor. Diferitele
obiecte din cadrul realităţii ce prezintă interes sunt denumite entităţi. Pentru aceste
obiecte sunt achiziţionate şi memorate date referitoare la diferite caracteristici ale
entității numite atribute. Între entitățile identificate se stabilesc relații.

Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de colecţii de date, prin care

se realizează reprezentarea unei realităţi.

23
 O baza de date trebuie să asigure:
 abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al realităţii),
 integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecţii de date
intercorelate, cu redundanţă controlată),
 integritatea datelor (se referă la corectitudinea datelor încărcate şi manipulate
astfel încât să se respecte restricţiile de integritate),
 securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date),
 partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai mulţi utilizatori, eventual în
acelaşi timp),
 independenţa datelor (organizarea datelor să fie transparentă pentru utilizatori,
modificările în baza de date să nu afecteze programele de aplicaţii).

Scopul utilizării bazelor de date este acela de a furniza utilizatorilor o vedere abstactă
şi generală a datelor. Prin urmare când se proiectează o bază de date trebuie să se
obţină o descriere abstractă şi generală a cerinţelor informaţionale ale organizaţiei.
Astfel noţiunea de modelare va aborda concepte precum:
 entitate cum ar fi: Elev, Clasa, Disciplină etc.
 atribut ce descriu proprietăţile entităţilor; Exemplu entitatea Elev poate avea
atribute precum: Nume, Prenume, Data_nasterii, Adresă etc
 relaţiile care se stabilesc între entităţi; Exemplu între entităţile Elev şi Clasa
se poate stabili o relaţie prin faptul că fiecare elev este repartizat la o clasă.
Standardele în vigoare privind proiectarea bazelor de date şi abstractizarea datelor
descriu existenţa a trei niveluri de abstractizare a datelor ce formează o arhitectură
pe trei niveluri cuprinzând:
Nivelul extern care se referă la vederile utilizatorilor asupra bazei de date.
Nivelul conceptual, vederea generală a bazei de date. Acest nivel descrie ce date sunt
stocate în baza de date şi care sunt relaţiile dintre ele. Acent nivel descrie: toate
entităţile, atributele şi relaţiile dintre ele, constrângerile asupra datelor, informaţii
semantice asupra datelor, informaţii privind securitatea datelor.
Nivelul intern, reperezentarea fizică a bazei de date pe calculator. Acest nivel descrie
cum sunt stocate date în baza de date.
Descrierea generală a unei baze de date se numeşte schema bazei de date. Dată fiind
arhitectura pe trei niveluri, există trei tipuri de scheme, corespunzătoare celor trei
niveluri: schema externă, schema conceptuală şi schema internă.
O bază de date are mai multe scheme externe corespunzătoare tuturor vederilor
utilizatorilor. Schema conceptuală descrie toate articolele de date şi relaţiile dintre
acestea, împreună cu constrângerile de integritate, există o singură schemă
conceptuală. La nivelul intern schema internă reprezintă o descriere a modelului
intern.
Sistemul de gestiune a bazelor de date permite implementarea celor trei tipuri de
scheme, prin utilizarea unui limbaj de definire a datelor. Acest limbaj este însă prea
inferior pentru a putea descrie necesităţile unui sistem informaţional al unei
organizaţii. Din acest motiv au fost introduse şi utilizate modelele de date.

24
25