Bloc de Locuinte Cu D+P+3E+M Si Imprejmuire

Capitolul 1
Memoriu Tehnic Justificativ
Denumirea proiectului:Bloc de locuinţe cu D+P+3E+M
Amplasamentul:Municipiul Suceava
Amplasamentul conferă urmatoarele conditii:
Teren de fundare:
In conformitate cu studilu geotehnic fundarea se va face prin depaşirea obligatorie a

solului vegetal si a umpluturilor, la adâncime minima de 1,20m, pe stratul de argilă prăfoasa
galbenă plastic virtoasă, cu Ppl = 200 KPa. Nivelul hidrostatic 2,60-2,80 m de la cota terenului
natural si are caracter fluctuant.
Conform normativului P 100-1/2006 :
Localitatea Suceava se afla intr-o zona ce este caracterizata de o valoare a acceleratiei

terenului ag = 0,16g si perioada de colt Tc = 0,7 sec.
-Clasa de importanţă – III .

-Categoria de importanţă din anexa 3 cap. III este “C” – normală.
-Zona climatică este III
-Zonarea valorii caracteristice a zăpezii – Sok = 2,5 KN/mp conform CR1.1.3. – 2005
- Zonarea val. caracteristice a vîntului – V = 41m/s conform NP 082-04
Structura de rezistenţă:
Construcţia propusă are urmatoarea structură de rezistenţă:
-cadre din beton armat;stâlpi si grinzi monolite;
-planşee din beton armat monolit cu grosimea plăcilor de 13cm
-sistemul de fundare:grinzi de fundare
- Cota de fundare se stabileste cu respectarea adâncimei din conditia de inghet si
incastrarea de 20 cm in stratul bun de fundare.
-elevatii continui din beton armat cu latime de 30cm la exterior şi 25cm la interior. La
partea superioară a elevaţiei se prevede centura 30x25cm, 25x25cm, armatăcu 6 respectiv 4ø10
şi etrieri ø6.
(Intre elevatie si zidărie se prevede hidroizolatie.)
-Acoperisul este tip şarpanta pe scaune cu invelitoare din tablă.
-Compartimentarile se realizeaza din zidarie de cărămida.
La execuţia lucrărilor se vor avea în vedere:
1
1. Fundaţii:
- orice lucrare de fundare se va începe după verificarea şi recepţionarea terenului de
fundare, dimensiunilor săpăturii şi a elementelor menţionate în procesul verbal de fază
determinantă. Pentru orice tip de fundaţii de beton simplu se cere ca terenul să fie uscat
înaintea betonării ;
- trasare a axelor fundaţiilor se realizeaza pe baza planurilor de execuţie, în raport cu
punctele şi reperele de nivel pentru amplasarea clădiri.
Se vor verifica:
-unghiurile drepte, cu ajutorul echerului dulgherului cu laturile de 3m , 4m şi ipotenuza

de 5m;
-liniile paralele,astfel încât la 6m lungime să nu existe o diferenţă mai mare de 15mm;
-planurile orizontale care se face cu nivele sau bolobocul sau cu ajutorul furtunului de
nivel pentru distanţe mai mari;
- planurile verticale care se face cu bolobocul sau cu ajutorul firului cu plumb. Inceperea
lucrărilor de betonare a fundaţiilor se începe după verificarea cofrajelor şi a armăturilor de
fundaţie, verificare care constituie suportul unui proces verbal de lucrări ascunse.
- după executarea lucrărilor de betonare a fundaţiilor se poate face o recepţie a acestora care
impun nişte abateri maxime admise faţă de planuri, după cum urmează:
- lungime ± 5 mm
- lăţime ± 5 mm
- înălţime ± 10 mm
- la recepţie se va verifica de asemenea aspectul betonului, iar după 28 zile de la turnare

(maxim 45 zile de la turnare laboratorul de încercări trebuie să transmită aceste rezultate) se vor
analiza certificatele cu rezultatele probelor de marca betonului prescrisă în proiect.
2. Cofraje
-se vor trasa axele elementelor de beton şi poziţia cofrajelor faţă de axe;
-se va verifica armarea elementelor în curs de betonare-se întocmeşte un proces verbal de

lucrări ascunse cu semnături de la inspectorul de şantier şi constructor;
-se verifică elementul care trebuie cofrat pentru îndepărtarea degradărilor, obiectelor
străine, gunoaie, aşchii de lemn;
2
-se verifică panourile tego dacă sunt curate, unse cu decofrol sau asigură etanşeitatea
astfel încât să fie împiedecată scurgerea laptelui de ciment din beton.
- se vor inspecta de asemenea:
- susţinerile şi sprijinirile;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor;
- etanşeitatea cofrajelor;
- poziţia cofrajelor fată de elementele inferioare.

3. Armături
Înaintea începerii activităţii de montaj este necesar să se facă verificări la:
- existenţa certificatului de calitate a armăturilor;
- verificarea dimensiunilor armăturii;
- examinarea aspectului armăturii;
- verificarea prin îndoirea la rece.

Se urmareste: suprapunerea barelor pe zona de petreceri, verificarea acopririi
cu beton a armăturii – 15mm placi, 25mm grinzi şi stâlpi, 35mm fundaţii.
Betonul folosit in grinzile de fundare C12/15, în elevatii C12/15, in suprastructura (stâlpi,

grinzi si plăci) B250, Bc20 (C16/20).
Pe timpul execuţiei se vor respecta toate normele de protectia muncii si P.S.I.

valabile la ora actuală, specifice fiecărei categorii de lucrări.
3
Capitolul 2
Calculul coeficientului global de izolare termică „G”
Coeficientul global de izolare termică a unei clădiri „G”, este un parametru termo-
energetic al anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia si are o semnificaţie unei sume a fluxurilor
termice disipate(pierderilor de caldură realizate prin transmisie directă)prin suprafata anvelopei
clădirii,pentru o diferenţă de temperatură intre interior si exterior la 1K,raportată la volumul
clădirii,la care se adaugă cele aferente reâmprospatării aerului interior,precum si cele datorate
infiltraţiilor de aer rece.
Coeficientul global de izolare termică se calculează cu relaţia următoare:

∑(Lj ∙τj )
G= + 0,34 ∙ n [w⁄m3 ∙ K] ;
V
În care:
A
L -coeficientul de cuplaj termic,calculat cu relaţia : L = R′ [W⁄K] ;
m
𝛕 -factorul de corecţie a temperaturilor exterioare;
V -volumul interior,încălzit,al clădirii [m3 ];
𝐑′𝐦 - rezistenţa termică specific corectată,medie,pe ansamblul clădirii,a unui
element de construcţie [m2 K⁄W];
A -aria elementului de construcţie [m2 ],având rezistenţa termică R′m ;
𝐧 -viteza de ventilare natural a clădirii,respective numarul de schimburi de

aer pe oră [h−1 ] .
1. Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii :
4
Aria plăcii peste subsol (A1 ) şi a planşeului sub pod (A2 );
A1 = A2 = 34,00 ∙ 9,450 = 321,30 m2
Perimetrul clădirii:
P = 2 ∙ (34,00 + 9,450) = 86,90 m
Înălţimea etajului:
H=2,80 m
Aria tâmplăriei exterioare:
A3 = 5 ∙ (5 ∙ 1,80 ∙ 1,20 + 6 ∙ 1,20 ∙ 1,20 + 6 ∙ 0,90 ∙ 2,10 + 6 ∙ 1,20 ∙ 1,20 + 6 ∙

0,6 ∙ 0,6) + 2 ∙ 2,10 ∙ 2,10 = 216,72 m2
Aria pereţilor exterior:
A4 = P ∙ H − A3 = 86,90 ∙ 14 − 216,72 = 999,88 m2
Aria anvelopei:
A = 2 ∙ 321,30 + 216,72 + 999,88 = 1862,20 m2
Volumul încălzit al clădirii:
V = A1 ∙ H = 321,30 ∙ 14 = 4498,2 m3
2. Rezistenţe termice specifice.
5
Rezistenţa termică a materialului de construcţie se determină cu relaţia:
R 0 = R i + R + R e -pentru regim termic staţionar,unde:
1
Ri = ; rezistenţa la transfer termic prin suprafaţa interioară
αi
8W
i 
m2 K
R i =0,125
R e - rezistenţa la transfer termic prin suprafaţa exterioară;

1
Rl   0, 042 m 2 K / W  e  24W / m 2 K
e
R - rezistenţa la permeabilitate termică a elementului de construcţie;
n dj
R în care:
i 1 j
dj = grosimea stratului j în m;
λ j = coeficientul de conductivitate termică al materialului din stratul j în w/mk;
În final se obţine relaţia de calcul pentru rezistenţa termică a elementului de construcţie:
n dj
R0  Ri    Re (m2k/w)
i 1 j
6
1 2
-Perete exterior-
Nr. Denumire strat d (m) λ(W/mK) d/λ
3 crt material
1 Tencuială interioară 0,01 0,87 0,0114
M50T
4
2 Zidărie din cărămidă 0,24 0,55 0,436
plină
3 Izolaţie termică,vată 0.1 0.046 2,173
minerală
4 Tencuială armată cu 0,005 0,93 0,00537
polimeri
n
dj
R = Ri + ∑ + R e = 0,125 + (0,0144 + 0,436 + 2,173 + 0,00537) + 0,042
λj
i=1
m2 K
= 2,795
W
-Planşeu inferior-
4 3
Nr. Denumire strat material d λ(W/mK) d/λ

crt (m)
1 Placă BA 0,13 1,74 0,011
2 Şapă egalizare M100 0,03 0,93 0.032
3 Polistiren 0,1 0,04 2,5
4 Şapa slab armată M100 0,03 0.93 0.032
1 2
d
R=R + +R e =0,125+  0,011+0,032+2,5+0,032  +0,042=2,742 m 2 K/W
i λ
 
7
4
3
-Planşeu acoperiş-
Nr. Denumire strat d λ(W/mK) d/λ

crt material (m)
1 Tencuială tavan 0,02 0,87 0,017
M50T
2 Placă BA 0,13 1.74 0.075
3 Polistiren 0,2 0,04 5
4 Şapă egalizare 0,05 0,93 0,054
1
2
d

R=R + +R e =0,125+  0,017+0,075+5+0,054  +0.042=5.313 m 2 K/W
i λ

8
3.Punţi termice: Lungimi si coeficienţi liniari de transfer termic
Determinarea lungimii puntilor termice.
Punţile termice sunt zone a elementelor de construcţie din anvelopă cu structuri neomogene prin
care propagarea căldurii este mai intensă.
Punţile termice se întâlnesc, în practică, frecvent, la îmbinările elementelor de construcţii

sau acolo unde în grosimea anvelopei sunt incluse elemente de rezistenţă.
1. Rost vertical de capăt sau colţ iesind.(RV1)
ψ = 0,065
l = 4 ∙ hint = 4 ∙ 2,67 ∙ 5 = 53,4 m
2.Rost vertical current.(RV2)
ψ = 0,12
l =∙ hint = 16 ∙ 2,67 ∙ 5 = 213,6 m
9
3.Rost orizontal-intersecţie planşeu si perete exterior.(RH1)
ψ1 = 0,35 ; ψ2 = 0,2
l = 1 ∙ Pext = 1 ∙ 86,9 = 86,9 m
4.Rost orizontal current-intersecţie planseu current cu perete exterior(RH2)
ψ1 = 0,145 ; ψ2 = 0,168
l = 1 ∙ Pext = (1 ∙ 86,9) ∙ 5 = 434,5 m
5.Rost orizontal soclu.(RH3)
ψ1 = 0,15 ; ψ2 = 0,20
l = 1 ∙ Pext = (1 ∙ 86,9) = 86,9 m
10
6.Glafuri (RH4)
ψ1 = 0,2 ; ψ2 = 0,25
l = contrur tamplarie = 30 + 28,8 + 36 + 28,8 + 14,4 + 16,8 = 5 ∙ 154,8 = 774 m
14. Rezistenţe termice specifice corectate 𝐑′ (m²k/W)
1
R′ = ; U' –coeficient de transfer termic;
U′
1 ∑n
1 (ψ∙l)
U′ = + (m2 K⁄W)
R A
-Pentru pereti exterior

Nr. ψ l ψ·l
Punţi termice
crt. (W/m·K) (m) (W)
ψ1=0,065 3,471
1. RV 1 53,4
ψ2=0,065 3,471
2. RV 2 ψ1=0,12 25,632
213,6
ψ2=0,12 25,632
ψ1=0,35 30,415
3. RH1 86,9
ψ2=0,2 17,38
ψ1=0,145 63,147
4. RH2 435,5
ψ2=0,168 73,164
ψ1=0,15 13,035
5. RH3 86,9
ψ2=0,20 17,38
ψ1=0,2 154,8
6. RH4 774
ψ2=0,25 193,5
∑(ψxl) 620,905
11
′
1 ∑n1(ψ ∙ l) 1 620,905
U = + = + = 0,357 + 0,602 = 0,959
R A 2,795 999,88
R′ = 1⁄U′ = 1,042
-Pentru planşeu inferior
ψ1=0,15 13,035
5. RH3 86,9
ψ2=0,20 17,38
∑(ψxl) 30,355
′
1 ∑n1(ψ ∙ l) 1 30,355
U = + = + = 0,367 + 0,0944 = 0,461
R A 2,742 321,30
R′ = 1⁄U′ = 2,169
-Pentru planşeul de sub acoperiş.

ψ1=0,35 30,415
3. RH1 86,9
ψ2=0,2 17,38
∑(ψxl) 47,795
1 ∑n1(ψ ∙ l)
′
1 47,795
U = + = + = 0,188 + 0,148 = 0,336
R A 5,313 321,30
R′ = 1⁄U′ = 2,976
12
-Pentru tâmplărie exterioară
ψ1=0,2 154,8
6. RH4 774
ψ2=0,25 193,5
∑(ψxl) 348,3
′
1 ∑n1(ψ ∙ l) 1 348,3
U = + = + = 2 + 1,607 = 3,607
R A 0,5 216,72
R′ = 1⁄U′ = 0,277
13
Determinarea coeficientului global de pierderi de călduraă:
∑(Lj ∙ τj )
G= + 0,34 ∙ n
V
Nr.Crt. Elementul A R′ τ Lj= A ∙ τ⁄R′

de
construcţie
1 Pereţi 999,88 1,042 - 959.577
exteriori
2 Tâmplărie 216,72 0,277 - 682.382
exterioară
3 Planşeu 321,30 2,976 - 107.963
acoperiş
4 Planşeu 321,30 2,169 0.43 63.697
peste
subsol
∑(Lj ∙ τj ) 1813,616
∑(Lj ∙ τj ) 1813,616
G= + 0,34 ∙ n = + 0.34 ∙ 0.5 = 0,573 [w⁄m3 ∙ K]
V 4498,2
În funcţie de raportul A/V se extrage din normativ GN –coeficientul global normat de

izolare termică si se compară cu G calculat.A-aria anvelopei.
A 1862,20
= = 0,414
V 4498,2
14
În urma comparării G<GN se admite despre construcţie ca este bine conformată termic
15
II.Calculul necesarului anual de căldură.
Necesarul anual de căldură pentru încălzire afferent unui m3 de volum interior se

calculează cu relaţia:
24 0
Q= ∙ C ∙ N12 ∙ G − (Qi + Qs )
1000
Q - necesarul annual de căldură;
G - coeficientul global de izolare termică:
C – coefficient de corecţie;
0
N12 – numărul de anual grade-zile de calcul,corespunzător localitaţii unde este amplasată
clădirea,calculate pentru temperature interioară medie 120 zilnică care marchează începerea si
oprirea încălzirii ;
Qi – aportul util de căldură rezultat din locuirea clădirii aferent unui m3 de volum încălzit;
Qs – aportul de căldură rezultat din radiaţia solară aferent unui m3 de volum încălzit;
16
θi 20
N12 = N12 − (20 − θi ) ∙ D12 = 4080 − (20 − 12) ∙ 230 = 2240 K ∙ zile
D12 -durata convenţională a perioadei de încălzire
Determinarea coeficientului de încălzire C .
C ţine cont de: -reducerea temperaturii interioare pe durata nopţii;
-variaţia in timp a temperaturii exterioare;
-dispozitive de reglare termostată;
-regimul de exploatare a instalaţiei de încălzire.
Se determina:
17
Aportul de căldură internă:
-la clădiri de locuit aportul de căldură internă se va considera:
Qi =7 Kwh/m3an
Aportul de căldură provenit din radiaţia solară:
-se realizează numai prin suprafeţe vitrate.
AFij
Q s = 0,40 ∙ ∑ IGj ∙ g i ∙
V
IGj - radiatia solară globală disponibilă unei orientări j;
g i - gradul de penetrare a energiei prin geamurile i a tâmplăriei exterioare;
AFij - aria tâmplăriei exterioare cu geamuri i si dispusa după orientarea j;
V –volumul incălzit;
Cladirea este orientată spre SE, având :
IGj = 340 Kwh/m3an
Pentru geam termoizolant dublu gradul de penetrare a energiei are valoarea:
g i = 0,75
AFij 216,72
Q s = 0,40 ∙ ∑ IGj ∙ g i ∙ = 0,40 ∙ 340 ∙ 0,75 ∙ = 3,914 Kwh/m3an
V 4498,2
Determinarea necesarului anual de căldură:

24 0 24
Q = 1000 ∙ C ∙ N12 ∙ G − (Qi + Qs ) = 1000 ∙ 0,94 ∙ 2240 ∙ 0,573 − (7 − 3,914) = 18,870
Kwh/m3an
Se va ţine cont că este obligatoriuca necesarul anual de căldură calculate sa fie mai mic
decât necesarul de căldură normat:
18
Clădirea este bine conformată şi din punct de vedere al consumului de energie
19
Capitolul 3
3.EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR
3.1.Încarcari permanente
Element Nr. Denumire Strat Grosime Greutate Incărcari Încărcări de

Crt. Material d[m] tehnica Caracteristice γ calcul
ρ gk gd
3
[daN/m ] [daN/m2] [daN/m2]
1 Tencuială tavan 0,01 1900 19 1,35 25,65

M5
2 Placă beton 0,13 2500 325 1,35 438,75
armat
3 BV+VM+SD 0,25 100 25 1,35 33,75
Planşeu 4 Protecţie 0,03 400 12 1,35 16,2
superior hidroizolaţiei
5 Încărcarea - - 80 1,35 108

echivalentă din
şarpantă
6 Încărcărea din - - 42 1,35 56,7
învelitoare+ţiglă
Total 503[daN/m2] 679[daN/m2]
Element Nr. Denumire Grosime Greutate Incărcari γ Încărcări

Crt. strat material d[m] tehnică Caracteristice de calcul
ρ gk gd
[daN/m3] [daN/m2] [daN/m2]
1 Tencuială 0,01 1900 19 1,35 25,65
tavan M5
Planşeu 2 Placă beton 0,13 2500 325 1,35 438,75
curent. armat
Pardoseală 3 Fonoizolaţie 0,02 1900 38 1,35 51,3
caldă nisip uscat
4 PFL-suport 0,013 600 7,2 1,35 9,72
pardoseală
5 Parchet 0,022 600 13,2 1,35 17,82
stejar
Total 403 544,1
20
Element Nr. Denumire Grosime Greutate Incărcari γ Încărcări
ρ gk gd
1 Tencuială 0,01 1900 19 1,35 25,65
tavan M5
curent. armat
rece nisip uscat
4 Şapă de nivel 0,035 2100 73,5 1,35 99,225
M10
5 Strat uzură 0,01 1200 12 1,35 16,2
gresie
Total 467,5 631,125
Element Nr. Denumire Grosime Greutate Incărcari Încărcări de

Crt. strat material d[m] tehnică Caracteristice γ calcul
ρ gk gd
1 Tencuială 0,01 1900 19 1,35 25,65
intrados M5
Rampă 2 Placă beton 0,13 2500 325 1,35 438,75
armat
3 Mortar de 0,01 2100 21 1,35 28,35
poză
4 Trepte beton 0,075 2400 180 1,35 243
simplu
5 Strat uzură 0,01 910 9,1 1,35 12,285
mozaic
Total 554,1 748,035
21
Crt. strat d[m] tehnică Caracteristice γ calcul
material ρ gk gd
3
1 Tencuială 0,01 1900 19 1,35 25,65
interioară
M5
Pereţi 2 Zidărie 0,24 1800 432 1,35 583,2
interiori cărămidă
plină
3 Tencuială 0,01 1900 19 1,35 25,65
interioară
M5
Total 470 634,5

Crt. strat d[m] tehnică Caracteristice γ calcul
material ρ gk gd
3
1 Tencuială 0,01 1900 19 1,35 25,65
interioară
M5
Pereţi 2 Zidărie 0,24 1800 432 1,35 583,2
exteriori cărămidă
plină
3 Izolaţie vată 0,1 100 10 1,35 13,5
minerală
4 Tencuială 0,005 1900 9,5 1,35 12,825
armată cu
polimeri
Total 470,5 635,175
22
Element Nr. Denumire Grosime Greutate Incărcari Încărcări
Crt. strat d[m] tehnică Caracteristice γ de calcul
material ρ gk gd
3
1 Placă ipsos- 0,01 400 4 1,35 5,4
carton
Pereţi 2 Vată 0,08 100 8 1,35 10,8
uşori minerală
3 Placă ipsos- 0,01 400 4 1,35 5,4
carton
Total 16 21,6
23
3.2.Încărcări Variabile
3.2.1.Încărcări utile
Nr. Zona gk γ gd
[daN/m2 ] [daN/m2 ]
crt.
1 Planşee 150 1,5 225

2 Scări 200 1,5 300
3 Balcoane 200 1,5 300
3.2.2. Acţiunea zăpezii
Calculul încărcărilor din zăpadă se realizează conform normativului CR 1-1-3-2005.

Amplasamentul este situat în municipiul Suceava, corespunzător unei zone climatic
caracterizată prin încărcarea din zăpadă pe sol 𝐒𝟎,𝐤 =250 daN/𝐦𝟐 având 2% probabilitate de
depăşire într-un an, respectiv interval mediu de recurenţă IMR=50 ani.
Acţiunea zăpezii se calculează cu relaţia: Sk =µi . Ce . Ct . S0,k ,unde:
24
Sk - valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş (daN/m2 );
µi - coeficient de formă (aglomerare) pentru încărcarea din zăpadă, în zona considerată pe
clădire, datorită formei acoperişuluiş;
Ce - coeficient de expunere al amplasamentului constructiei funcţie de condiţiile de

expunere ale contrucţiei;
Ct - coeficient termic prin care se ţine seama datorită pierderilor termice ale clădirii;
S0,k - valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol.
Coeficientul Ce ţine cont de gradul de expunere al clădirii la vânt, funcţie de prezenţa în

vecinătatea construcţiei a unor obstacole. Valorile recomandate sunt:
Tipul expunerii Ce
Completă 0,8
Parţială 1,0
Redusă 1,2
Pentru construcţia analizată se va considera Ce = 1, expunere parţială, topografia
terenului şi prezenţa altor contrucţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a
zăpezii de către vânt.Pentru acoperişuri cu termoizolaţii uzuale coeficientul termic Ct este
considerat 1,0. Coeficientul de formă µi este funcţie de forma acoperişului (mărimea pantei,
prezenţa unor denivelări, prezenţa unor obstacole, etc.).
Pentru acoperişurile cu 2 pante valoarea coeficientului de formă este: µ1= 0,8
Sk =µi . Ce . Ct . S0,k = 0,8 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 250 = 200 daN/m2
În cazul aglomerării cu zăpadă valoarea coeficientului de formă este µ𝐢 = 1.5
Sk =µi . Ce . Ct . S0,k = 1.5 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 250 = 380 daN/m2
𝟏. 𝟓 + 𝟎. 𝟖
𝐒𝐤 = ∙ 𝟏 ∙ 𝟏 ∙ 𝟐𝟓𝟎 = 𝟐𝟗𝟎 𝐝𝐚𝐍/𝐦𝟐
𝟐
25
3.2.3. Acţiunea vântului
Încărcărilor din acţiunea vântului se realizează conform NP082-2004.
Construcţia este amplasată in Suceava,presiunea de referinţă este qref=0.5 MPa,mediată pe 10

minute la 10 metri, având 2% probabilitate de depăşire într-un an, echivalent cu un interval
mediu de recurenţă IMR = 50 ani.
Presiunea vântului la înălţimea “z” deasupra terenului normală pe suprafeţele structurii,

se determină cu relaţia:
w(z) = Ce (z) · Cp · q ref
w(z) – presiunea normală a acţiunii vântului la înălţimea “z” deasupra terenului în

daN/m2 sau Pa;
q ref - presiunea de referinţă a vântului;
26
Ce (z) - factorul de expunere la înălţimea “z” deasupra terenului;
Cp – coeficientul aerodinamic de presiune.
3.2.3.1. Factorul de expunere Ce (z)
Ţine cont de influenţa rugozităţii terenului şi de influenţa rafalelor vântului, fiind

exprimat cu relaţia:
Ce (z)= Cg (z) · Cr (z)
Cg (z) – factorul de rafală, exprimat ca raportul dinrte presiune de vârf, produsă de

rafalele vântului şi presiunea medie, produsă de viteza medie a vântului:
Cg (z) Q(z)+g·σq
Cg (z) = = = 1+g· Vq = 1+g[2· I(z)]
Q(z) Q(z)
Q(z) - valoarea medie a presiunii produsă de viteza medie a vântului;
σq = √q(z, t)2 - rădăcina medie pătrată din valoarea medie patratică a fluctuaţiilor
faţă de medie ale presiunii pe direcţia vântului;
Vq – coeficientul de variaţie al fluctuaţiilor presiunii, aproximativ egal cu dublul

coeficientului de variaţie al fluctuaţiilor vitezei;
q – factorul de vârf;
I(z) – intensitatea turbulenţei la înălţimea “z” deasupra terenului.
√u(z,t)2 σu √β
I(z) = = = Z
U(z) U(z) 2,5·ln
Z0
Valorile lui β variază cu rugozitatea suprafeţei terenului (z0 , m), sunt considerate
simplificat independente de înălţimea deasupra terenului “z” ;
4,5 ≤ β = 4,5 - 0,856·ln z0 ≤ 7,5
27
Lungimile de rugozitate z0 , în m, pentru diversele categorii de terenuri:
Se consideră încadrarea construcţiei în categoria III, unde z0 = 0,3.
β = 4,5 – 0,856 · ln 0,3 = 4,5 – (- 1,203) = 5,53
4,5 ≤ β =5,53 ≤ 7,5
β = 5,53 => √β = √5,53 = 2,38
Calculul intensităţii turbulenţei la înălţimea z =16.50 m
√β 2,38
I(z) = Z = 16,50 = 0,237
2,5·ln 2,5·ln
Z0 0,3
Valoarea recomandată a factorului de vârf g = 3,5
Cg (z) = 1+g[2· I(z)] = 1+3,5·2· 0,237 = 2,659
Cr (z) – factorul de rugozitate, defineşte variaţia presiunii medii a vântului cu înalţimea

deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate
z0 ) în funcţie de presiunea de referinţă:
q(z) z
Cr (z) = q = k 2r (z0 ) · (ln z )2
ref 0
28
Viteza medie a vântului creşte cu înălţimea faţă de teren, datorită frecării aerului cu
suprafaţa rugoasă a pământului, până la o anumită cotă numită înălţime de gradient, după care
rămâne constantă. Această variaţie este cel mai bine descrisă de o lege logaritmică.
Variaţia vitezei cu înălţimea
Valorile lui k r (z0 ) sunt indicate în tabelul de mai jos:
Categoria Mare, lacuri Câmp deschis Zone cu Zone urbane

terenului teren plat densitate redusă dens construite
a construcţiilor păduri
k r (z0 ) 0,17 0,19 0,22 0,24
Pentru a III-a categorie de teren rezultă k r (z0 ) = 0,22

q(z) z 16,50 2
Cr (z) = = k 2r (z0 ) · (ln )2 = 0,222 · (ln ) = 0,777
qref z0 0,3
În final factorul de expunere Ce (z), rezultă:
𝐂𝐞 (𝐳)= 𝐂𝐠 (𝐳) · 𝐂𝐫 (𝐳) = 2,659·0,777 = 2,055
29
3.2.3.2 Coeficientul aerodinamic de presiune Cp
Coeficienţii aerodinamici depind de: geometria ţi dimensiunile construcţei, de unghiul de

atac al vântului ( poziţia relativă a corpului în curentul de aer).
1) Pentru pereţi
Înălţimea de referinţă, ze , pentru zidurile verticale ale clădirilor rectangulare în plan

depinde de raportul h/b, unde h este înălţimea construcţiei, iar b este dimensiunea laturii
perpendiculare pe direcţia vântului.
a) Vânt transversal
h 16,50
= = 0,481 < 1,0 → h < b → o singură zonă ze = h
b 34,250
Coeficienţii de presiune sunt funcţie de raportul b/h sunt:
d 34,250
= = 2,075 ∈ [1 ÷ 4]
h 16,50
Rezultă prin interpolare liniară:
- pentru zona D → cpe,10 = 0,733;
- pentru zona E → cpe,1 = - 0,3.
Presiunea vântului asupra pereţilor verticali:
𝐰(𝐳)𝐃 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏𝟎 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = 2,055·0,777·0,5 = 0,791 𝐤𝐍/𝐦𝟐
𝐰(𝐳)𝐄 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = 2,055·(-0,3)·0,5 = -0.308 𝐤𝐍/𝐦𝟐
b) Vânt longitudinal
h 16.50
= = 1,466 >1,0 → h > b → se vor considera două zone:
b 11,250
30
-o zonă inferioară extinzându-se la nivelul terenului până la o înălţime egală cu b si o zonă
superioară
Coeficienţii de presiune sunt funcţie de raportul b/h sunt:
d 11.250
= = 0,681≤ 1 →
h 16.50
- pentru zona D → cpe,10 = 0,8;
- pentru zona E → cpe,1 = - 0,3.
𝐰(𝐳)𝐃 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏𝟎 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = 2,055·0,8·0,5 = 0,822 𝐤𝐍/𝐦𝟐
𝐰(𝐳)𝐄 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = 2,055·(-0,3)·0,5 = -0.308 𝐤𝐍/𝐦𝟐
31
2.Pentru acoperişuri cu 2 pante
a.Vânt transversal
𝐰(𝐳)𝐅 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏𝟎 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = 2,055∙ 𝟎, 𝟓 ·0,5 = 0,513𝐤𝐍/𝐦𝟐
𝐰(𝐳)𝐆 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = 2,055·0,5·0,5 = 0,513 𝐤𝐍/𝐦𝟐
𝐰(𝐳)𝐇 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏𝟎 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = 2,055·0,3·0,5 = 0,308 𝐤𝐍/𝐦𝟐
𝐰(𝐳)𝐈 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = 2,055· (−𝟎, 𝟒) ·0,5 = -0,410 𝐤𝐍/𝐦𝟐
𝐰(𝐳)𝐣 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = 2,055· (−𝟎, 𝟖) ·0,5 = -0,493 𝐤𝐍/𝐦𝟐
32
b.Vânt longitudinal
𝐰(𝐳)𝐅 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏𝟎 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 =-1.130𝐤𝐍/𝐦𝟐
𝐰(𝐳)𝐆 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = -2.055 𝐤𝐍/𝐦𝟐
𝐰(𝐳)𝐇 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏𝟎 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = -0.924 𝐤𝐍/𝐦𝟐
𝐰(𝐳)𝐈 = 𝐂𝐞 (z)· 𝐂𝐩𝐞,𝟏 · 𝐪𝐫𝐞𝐟 = -0.513 𝐤𝐍/𝐦𝟐
33
3.3 Încărcări accidentale
3.3.1 Acţiunea seismică
Acţiunea se determină conform normativului P100-2006. Pentru amplasamentul impus

rezultă următoarele caracteristici:
- valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având IMR = 100 ani, pentru
Suceava 𝐚𝐠 = 0,16 g;
-perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns 𝐓𝐂 = 0,7 s, se mai extrag şi celelalte două
valori pentru perioadele de control: 𝐓𝐁 = 0,07 s şi 𝐓𝐃 = 3 s;
34
Spectru normalizat de răspuns elastic (ξ = 0,05) pentru acceleraţii pentru componentele
orizontale ale mişcării terenului, în zona caracterizată prin perioada de control (colţ) 𝐓𝐜 = 0,7 s.
Clasa de impotanţă şi de expunere la cutremur pentru clădiri
Pentru clădirea analizată clasa de importanţă III, la care factorul de importanţă γi = 1.
3.3.2Forţa tăietoare de bază
Forţa tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental, pentru fiecare

direcţie orizontală principală considerată în calculul clădirii, se determină:
𝐅𝐛 = 𝛄𝟏 · 𝐒𝐝 (𝐓𝟏 ) · m · λ
unde:
𝐒𝐝 (𝐓𝟏 ) - ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei

fundamentale T1 ;
𝐓𝟏 - perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce conţine direcţia

orizontală;
35
m - masa totală a clădirii calculată ca sumă a maselor de nivel mi ;
𝛄𝟏 - factorul de importanţă expunere al construcţiei;
λ - factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acestuia, ale căror valori sunt:
λ = 0,85 dacă T1 ≤ Tc şi clădirea are ma mult de 2 niveluri,
λ = 1,0 în celelalte situaţii.
Spectru de proiectare pentru acceleraţii Sd (T) exprimat în m/s 2 , este un spectru inelastic
care se obţine cu relaţiile:
β
−1
q
0 < T1 ≤ TB → Sd = a g · [ 1 + ];
TB
β
TB < T1 → Sd = a g · ;
q
q - este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a răspunsului elastic

în răspuns inelastic), cu valori în funcţie de tipul structurii ţi capacitatea acesteia de disipare a
energiei.
Tipul structurii:cadre,(clădire cu mai multe niveluri si mai multe deschideri)
Factorul de comportare q, care ţine seama de capacitatea de disipare de energie a

structurii pentru fiecare direcţie de calcul a clădirii, are valorile:
H: q=5∙ αu/αi=5∙ 𝟏. 𝟑𝟓 =6.75
M: 𝐪 = 𝟑, 𝟓 ∙αu/αi=3.5∙1.35=4.725
36
3.4. Gruparea încărcărilor
Pentru a ţine cont de posibilitatea apariţiei simultane a mai multor acţiuni, codul
românesc de proiectare prevede o serie de reguli pentru gruparea acestora, funţie de starea limită
luată în considerare.
Prin stare limită se înţelege stara în afara căreia structura nu mai satisface criteriile
(cerinţele) adoptate în cadrul procesului de concepţie/proiectare.
Stări limită ultime
Stările limită ce implică protecţia vieţii oamenilor şi a siguranţei structurii sunt clasificate
în stări limită ultime. De asemeni, stările limită ce implică protecţia unor bunuri de valoare
deosebită trebuie clasificate ca stări limită ultime. Toate aceste stări sunt asociate cu prăbuşirea.
Stări limită de serviciu
Stările limită ce iau în considerare funcţionarea structurii sau a elementelor structurale în

condiţii normale de exploatare, confortul utlizatorilor construcţiei ţi limitarea vibraţiilor
deplasărilor şi deformaţiilor structurii sunt clasificate ca stări limită de serviciu.
3.4.1. Gruparea efectelor structural ale acţiunilor pentru verificarea

structurilo la stări limită ultime
→ Gruparea fundamenală
Gk,i - efectul pe structură al acţiunii permanente i, luată cu valoarea sa caracteristică;
Qk,i - efectul pe structură al acţiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristică;
Qk,1 - efectul pe structură al acţiunii variabile, ce are ponderea predominant între

acţiunile variabile, luată cu valoarea sa caracteristică;
ψ0,i - factor de simultaneitate al efectelor pe structură ale acţiunilor variabile i (i =

2,3……n) cu valorile lor caracteristice, având valoarea ψ0,i = 0,7; cu excepţia încărcărilor din
37
depozite şi a acţiunilor provenind din împingerea pământului, a materialelor purvelurente şi a
fluidelor unde ψ0,i = 1,0 .
→ Gruparea specială
În cazul acţiunii seismice, relaţia de verificare la stări limită ultime este:
AE,k - este valoarea caracteristică a acţiunii seismic ce corespunde intervalului mediu de

recurenţă, IMR adoptat de cod (IMR = 100 ani în P100-2006);
ψ2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acţiunii variabile Qi având

valorile recomandate:
Tipul acţiunii ψ2,i

Acţiuni din vânt şi acţiuni din variaţii de temperatură 0,0
Acţiuni din zăpadă şi acţiuni datorate exploatării 0,4
Încărcări în depozite 0,8
γI - coeficient de importanţă a construcţiei/strucurii
Pentru construcţia analizată, clasa III de importanţă a construcţiei, se extrage γI = 1,0.
38
3.4.2. Gruparea efectelor structurale ale acţiunilor, pentru verificarea
structurilor la stări limită de serviciu
a) Gruparea caracteristică de efecte structurale ale acţiunilor
b) Gruparea frecventă de efecte structurale ale acţiunilor
c) Gruparea cvasipermanentă de efecte structurale ale acţiunilor
ψ1,1 - este coeficientul pentru determinarea valorii frecvente a acţiunii variabile Q1 ,

având valorile:
Tipul acţiuni ψ1,1

Acţiuni din vânt 0,2
Acţiuni din zăpadă şi variaţii de temperatură 0,5
Acţiuni datorate exploatării cu valori ≤ 3 kN/m2 0,5
Acţiuni datorate exploatării cu valori > 3 kN/m2 0,7
Încărcări în depozite 0,9
Pentru construţia analizată se alege ψ1,1 = 0.5.
39
Capitolul 4.
4.1.Evaluarea încărcărilor.
4.1.1.Încărcări permanente;
Element Nr. Denumire Grosime Greutate Incărcari 𝛾 Încărcări

𝜌 gk gd
1 Tencuială 0,01 1900 19 1,35 25,65
tavan M5
curent. armat
caldă nisip uscat
4 PFL-suport 0,013 600 7,2 1,35 9,72
pardoseală
5 Parchet 0,022 600 13,2 1,35 17,82
stejar
Total 403 544,1
40
4.1.2.Încărcări utile
Nr. Zona 𝑔𝑘 γ 𝑔𝑑
[𝑑𝑎𝑁/m2 ] [𝑑𝑎𝑁/m2 ]
crt.
1 Planşee 150 1,5 225

2 Scări 200 1,5 300
3 Balcoane 200 1,5 300
4.1.3.Încărcarea totală de calcul;
q c  q cp  qnc = 544 + 225 = 769 daN/m2;

4.2.Calculul Static;
4,850
𝑀1′
𝑀2′
𝑀2
4,10
𝑀1
𝑀1′
-Placă tip 5-
41
Grosimea placii se ia din condiţia izolării fonice: hp=13 cm.
Stabilirea deschiderilor de calcul:
bgr bgr
l01 = l1- ; l02 = l2- ;
2 2
bgr=25 cm
l01 = 410– 17,5 = 392,5 cm;

l02 = 485 – 17,5 = 467,5 cm;
Pentru tipul 5 de placă coeficienţii α şi β sunt:

  f   ;
𝑙 4,675
𝜆 = 2⁄𝑙 = = 1,29
1 3,925
α51 = 0,0348; β51 = 0,9291;
α52 = 0,0046; β52 = 0,0709;
Calculul momentelor maxime din câmp.
M 1   51  q  l01
2
; M 2   52  q  l 02 ;
2
M1 = 0,0348 · 769 · 3,9252 = 412.273 daN · m;
M2 = 0,0046 · 769 · 4,6752 = 77.312 daN · m;
Calculul momentelor maxime din reazeme;
q1  l01
2
q 2  l 02
2
M 
'
1 ; M 
'
2 ;
12 8
q1 = β51 · q daN/m2; q2 = β52 · q daN/m2;
q1 = 714.477 daN/m2; q2 = 54.522 daN/m2;
−714.477 ∙ 3.9252
𝑀1′ = = −917.247 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚
12
42
−54.522 ∙ 4.6752
𝑀2′ = = −148.951 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚
8
4.3.Dimensionarea armăturii.
4.3.1.Dimensionarea armăturii pe direcţia 1 ;
a) În câmp;
M1=41227.3 daN∙ 𝑐𝑚
𝑀1
𝐵= 2
𝑏 ∙ ℎ01 ∙ 𝑅𝑐
ℎ01 = ℎ𝑝 − 𝑎𝑏 − 𝑑⁄2 = 13 − 1 − 0,8⁄2 = 11,6

Rc = 125 daN/cm2  C16/20
Ra = 2100 daN/cm2  OB 37
41227.3
𝐵= = 0,0245
100 ∙ 11,62 ∙ 125
𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 0,0245 = 0,0248
𝑏 ∙ ℎ01 ∙ 𝜉 ∙ 𝑅𝑐
𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑎 = = 1,712 𝑐𝑚2
𝑅𝑎
b)În reazem 𝑴`𝟏 ;
𝑴`𝟏 = −91724.7 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑐𝑚
𝑀1
𝐵= 2 = 0,05453
𝑏 ∙ ℎ01 ∙ 𝑅𝑐
𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 0,05453 = 0,0561
𝑏 ∙ ℎ01 ∙ 𝜉 ∙ 𝑅𝑐
𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑎 = = 3.873 𝑐𝑚2
𝑅𝑎
43
4.3.2.Dimensionarea armăturii pe direcţia 2 ;
a)În câmp ;
M2 =7731.2 daN · cm
𝑀2 7731,2
𝐵= 2 = = 0,00530
𝑏 ∙ ℎ02 ∙ 𝑅𝑐 100 ∙ 10,82 ∙ 125
𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 0,00530 = 0,005412
𝑏 ∙ ℎ01 ∙ 𝜉 ∙ 𝑅𝑐
𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑎 = = 0,347 𝑐𝑚2
𝑅𝑎
b)În reazem
𝑀2` = −14895,1 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑐𝑚
𝑀2
𝐵= 2 = 0,01021
𝑏 ∙ ℎ02 ∙ 𝑅𝑐
𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 0,0112 = 0,0112634
𝒃 ∙ 𝒉𝟎𝟐 ∙ 𝝃 ∙ 𝑹𝒄
𝑨𝒏𝒆𝒄
𝒂 = = 𝟎, 𝟕𝟐𝟒 𝒄𝒎𝟐
𝑹𝒂
44
Capitolul 5
Calculul static şi dinamic al structurii de rezistenţă

Programul de calcul automat utilizat pentru modelarea structurii analizate este AXIS VM
9 R3g.
Date de intrare:
→Geometrie:
-distanţa dintre axe;
-cota planşeului;
-numarul de etaje;
→Reazeme:
-stâlpii structurii s-au considerat încastaraţi.
→Materiale:
-pentru structura de rezistenţă s-a folosit beton tip C16/20
45
→Secţiunile elementelor structurii de rezistenţă
* Încărcări
→ permanete
Pentru elementele componente ale structurii de rezistenţă se poate genera greutatea

acestor materiale funcţie de material şi secţiunea transversală a fiecărui element. Pe lângă aceste
încărcări din greutate proprie mai există şi alte încărcări distribuite uniform pe suprafaţă cu
diferite intensităţi.
→ variabile
→ utile
Încărcarea utilă se consider ă o încărcare uniform distribuită uniform având intensitatea

de 200 daN/m2.
46
→ zăpadă
Zăpada se va considera ca o încărcare distribuită având valoarea de 290 daN/m2.
→ vânt
Vântul se va considera ca o încărcare uniform distribuită având intensitatea de 82,2

daN/m2 pe direcţia transversală.
→ accidentale
Acţiunea seismului va fi calculat automat de către program funcţie de caracteristicile

menţionate în capitolul 3.3.
Pentru analiza statică şi dinamică s-au făcut următoarele ipoteze de încărcare:
47
Cu aceste ipoteze s - au stabilit următoarele combinaţii de încărcări:
În următoarele figuri sunt prezentate câteva din diagramele de eforturi şi deplasări:
→ Forţele axiale,Nx , din gruparea fundamentală 1:
48
→ Forţele tăietoare,Vz, din gruparea fundamentală 1:
→ Momentele încovoietoare,My , din gruparea fundamentală 1:
49
→ Forţele axiale,Nx , din gruparea specială +:
→ Forţele tăietoare,Vz , din gruparea specială +:
50
→ Momentele încovoietoare,My , din gruparea specială +
→ Înfăşurătoarea minimă de forţele axiale,Nx , este:
51
→ Înfăşurătoarea maximă de forţele axiale, Nx, este:
→ Înfăşurătoarea minimă de forţele tăietoare,Vz , este:
52
→ Înfăşurătoarea maximă de forţele tăietoare,Vz , este:
→ Înfăşurătoarea minimă de momente încovoietoare,My , este:
53
→ Înfăşurătoarea maximă de momente încovoietoare,My , este:
→ Deformata structurii în primul mod de vibraţie este:
54
→ Deformata structurii în al 2-lea mod de vibraţie este:
55
→ Deformata structurii în al 3-lea mod de vibraţie este:
→ Frecvenţele modurilor de vibraţie sunt:
56
→Coeficienţii de echivalenţă sunt:
57
Capitolul 6
Calculul cadrului transversal Nr.8
Pe baza rezultatelor obţinute din programul de calcul automat AXIS s-a stabilit cel mai
solicitat cadru al structurii de rezistenţă analizată.
Calculul cadrului transversal Nr.8 :
Pentru cadrul analizat se vor prezenta in cele ce urmează diagramele de eforturi

secţionale:
- diagrama de efort axial Nx (KN)
58
- diagrama de moment incovoietor My (KNm)
59
În gruparea speciala (+)

60
În gruparea speciala (-)

61
62
Proiectarea grinzilor.
Numerotarea nodurilor.
Proiectarea grinzilor de peste parter.
Calculul armăturii longitudinale din reazeme.
Grinda 13-14 şi Grinda 14-15
max
Mreazem 68.675 ∙ 106
B= = = 0.137
bg ∙ h20 ∙ R c 25 ∙ 3302 ∙ 15
h0 = hg − a = 400 − 70 = 330mm
R C = 15N/mm2 -pentru beton C20/25
R a = 300N/mm2 -pentru PC52
x = h0 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ B) = 330 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ 0,1337) =53.309mm
63
x ∙ bg ∙ R c
AA = ≥ pmin ∙ bg ∙ h0
Ra
53.309 ∙ 250 ∙ 15 0.45

Aa = = 666.362 mm2 ≥ ∙ 250 ∙ 370 = 416.25mm2
300 100
pmin = 0.45% -procentul minim de armare
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟔𝟔𝟔. 𝟑𝟔𝟐
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟒. 𝟓𝟔𝟕 𝐦𝐦 → 𝛟𝟏𝟔
𝟒∙𝛑 𝟒 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
Mcap,real = Aar ∙ R a ∙ (h0 − 0,5xr )
4∙π∙d2 4∙3,14∙162
Aar = = = 804,25 mm2
4 4
Aar ∙ R a 804,25 ∙ 300

xr = = 64,34 mm
bg ∙ R c 250 ∙ 15
Mcap,real = Aar ∙ R a ∙ (h0 − 0,5xr ) = 804,25 ∙ 300 ∙ (330 − 0,5 ∙ 64,34) = 71,886 KN ∙ m
Calculul armăturii longitudinale din câmp.
max
Mcâmp 34,511 ∙ 106
B= = = 0,0266
bp ∙ h20 ∙ R c 630 ∙ 3702 ∙ 15
bp = 2 ∙ ∆b + bg = 2 ∙ 0,19 + 0,25 = 0,63 = 630 mm
lc 4,6 1
∆b = = ∙ = 0,19 m
12 2 12
h0 = hg − a = 400 − 70 = 330mm
64
x = h0 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ B) = 330 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ 0,0266) = 8,897 mm
x ∙ bp ∙ R c 8,897 ∙ 630 ∙ 15
Aa = = = 280,255 mm2 < 0,5 ∙ Adin
ar
reazem
= 0,5 ∙ 804,25
Ra 300
= 402,125mm2
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟒𝟎𝟐, 𝟏𝟐𝟓
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟑, 𝟎𝟕𝟏 𝐦𝐦 → 𝛟𝟏𝟒
𝟑∙𝛑 𝟑 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
3 ∙ π ∙ d2 3 ∙ 3,14 ∙ 142
Aac = = = 461,82mm2
4 4
Aar ∙ R a 461,82 ∙ 300
xc = = = 14,66 mm
bp ∙ R c 630 ∙ 15
Mcap,c = Aac ∙ R a ∙ (h0 − 0,5xr ) = 461,82 ∙ 300 ∙ (330 − 0,5 ∙ 14,66) = 44,91 KN ∙ m
65
Proiectarea grinzilor peste etajul 1.
Grinzile 10-11 şi 11-12
max
Mreazem 72,718 ∙ 106
B= = = 0,178
bg ∙ h20 ∙ R c 250 ∙ 3302 ∙ 15
h0 = hg − a = 400 − 70 = 330mm
x = h0 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ B) = 330 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ 0,178) =65,176mm
x ∙ bg ∙ R c
Ra
65,176 ∙ 250 ∙ 15 0.45

Aa = = 814,703 mm2 ≥ ∙ 250 ∙ 370 = 416.25mm2
300 100
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟖𝟏𝟒, 𝟕𝟎𝟑
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟔, 𝟏𝟔𝟕 𝐦𝐦 → 𝛟𝟏𝟖
𝟒∙𝛑 𝟒 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
4∙π∙d2 4∙3,14∙182
Aar = = = 1017,36 mm2
4 4
Aar ∙ R a 1017,36 ∙ 300

xr = = = 81,388 mm
bg ∙ R c 250 ∙ 15
66
max
Mcâmp 34,403 ∙ 106
B= = = 0,03186
bp ∙ h20 ∙ R c 630 ∙ 3302 ∙ 15
bp = 2 ∙ ∆b + bg = 2 ∙ 0,19 + 0,25 = 0,63 = 630 mm
lc 4,6 1
∆b = = ∙ = 0,19 m
12 2 12
h0 = hg − a = 400 − 70 = 330mm
x = h0 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ B) = 330 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ 0,03186) = 10,688 mm
x ∙ bp ∙ R c 10,688 ∙ 630 ∙ 15
Aa = = = 336,672 mm2 < 0,5 ∙ Adin
ar
reazem
= 0,5 ∙ 804,25
Ra 300
= 402,125mm2
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟒𝟎𝟐, 𝟏𝟐𝟓
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟑, 𝟎𝟕𝟏 𝐦𝐦 → 𝛟𝟏𝟒
𝟑∙𝛑 𝟑 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
3 ∙ π ∙ d2 3 ∙ 3,14 ∙ 142
Aac = = = 461,82mm2
4 4
Aar ∙ R a 461,82 ∙ 300
xc = = = 14,66 mm
bp ∙ R c 630 ∙ 15
67
max
Mreazem 68,660 ∙ 106
B= = = 0,168
bg ∙ h20 ∙ R c 250 ∙ 3302 ∙ 15
h0 = hg − a = 400 − 70 = 330mm
x = h0 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ B) = 330 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ 0,168) =61,148mm
x ∙ bg ∙ R c
Ra
61,148 ∙ 250 ∙ 15 0.45

Aa = = 764,351 mm2 ≥ ∙ 250 ∙ 370 = 416.25mm2
300 100
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟕𝟔𝟒, 𝟑𝟓𝟏
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟓, 𝟔𝟎𝟐 𝐦𝐦 → 𝛟𝟏𝟔
𝟒∙𝛑 𝟒 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
4∙π∙d2 4∙3,14∙162
Aar = = = 803,84 mm2
4 4
Aar ∙ R a 803,84 ∙ 300

xr = = = 64,304 mm
bg ∙ R c 250 ∙ 15
68
max
Mcâmp 34,403 ∙ 106
B= = = 0,0334
bp ∙ h20 ∙ R c 630 ∙ 3302 ∙ 15
bp = 2 ∙ ∆b + bg = 2 ∙ 0,19 + 0,25 = 0,63 = 630 mm
lc 4,6 1
∆b = = ∙ = 0,19 m
12 2 12
h0 = hg − a = 400 − 70 = 330mm
x = h0 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ B) = 330 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ 0,0334) = 11,222 mm
x ∙ bp ∙ R c 11,222 ∙ 630 ∙ 15
Aa = = = 353,51 mm2 < 0,5 ∙ Adin
ar
reazem
= 0,5 ∙ 804,25
Ra 300
= 402,125mm2
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟒𝟎𝟐, 𝟏𝟐𝟓
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟑, 𝟎𝟕𝟏 𝐦𝐦 → 𝛟𝟏𝟒
𝟑∙𝛑 𝟑 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
3 ∙ π ∙ d2 3 ∙ 3,14 ∙ 142
Aac = = = 461,82mm2
4 4
Aar ∙ R a 461,82 ∙ 300
xc = = = 14,66 mm
bp ∙ R c 630 ∙ 15
69
max
Mreazem 66,785 ∙ 106
B= = = 0,1633
bg ∙ h20 ∙ R c 250 ∙ 3302 ∙ 15
h0 = hg − a = 400 − 70 = 330mm
x = h0 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ B) = 330 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ 0,1633) =59,294 mm
x ∙ bg ∙ R c
Ra
59,294 ∙ 250 ∙ 15 0.45

Aa = = 741,184 mm2 ≥ ∙ 250 ∙ 370 = 416.25mm2
300 100
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟕𝟒𝟏, 𝟏𝟖𝟒
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟓, 𝟑𝟔𝟑 𝐦𝐦 → 𝛟𝟏𝟔
𝟒∙𝛑 𝟒 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
4∙π∙d2 4∙3,14∙162
Aar = = = 803,84 mm2
4 4
Aar ∙ R a 803,84 ∙ 300

xr = = = 64,304 mm
bg ∙ R c 250 ∙ 15
70
max
Mcâmp 33,695 ∙ 106
B= = = 0,0327
bp ∙ h20 ∙ R c 630 ∙ 3302 ∙ 15
bp = 2 ∙ ∆b + bg = 2 ∙ 0,19 + 0,25 = 0,63 = 630 mm
lc 4,6 1
∆b = = ∙ = 0,19 m
12 2 12
h0 = hg − a = 400 − 70 = 330mm
x = h0 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ B) = 330 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ 0,0327) = 10,987 mm
x ∙ bp ∙ R c 10,987 ∙ 630 ∙ 15
Aa = = = 346,115 mm2 < 0,5 ∙ Adin
ar
reazem
= 0,5 ∙ 804,25
Ra 300
= 402,125mm2
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟒𝟎𝟐, 𝟏𝟐𝟓
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟑, 𝟎𝟕𝟏 𝐦𝐦 → 𝛟𝟏𝟒
𝟑∙𝛑 𝟑 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
3 ∙ π ∙ d2 3 ∙ 3,14 ∙ 142
Aac = = = 461,82mm2
4 4
Aar ∙ R a 461,82 ∙ 300
xc = = = 14,66 mm
bp ∙ R c 630 ∙ 15
Proiectarea grinzilor de la ultimul nivel.
71
max
Mreazem 84,389 ∙ 106
B= = = 0,2066
bg ∙ h20 ∙ R c 250 ∙ 3302 ∙ 15
h0 = hg − a = 400 − 70 = 330mm
x = h0 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ B) = 330 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ 0,2066) =77,210 mm
x ∙ bg ∙ R c
Ra
77,210 ∙ 250 ∙ 15 0.45

Aa = = 965,131 mm2 ≥ ∙ 250 ∙ 370 = 416.25mm2
300 100
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟗𝟔𝟓, 𝟏𝟑𝟏
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟕, 𝟑𝟓𝟏 𝐦𝐦 → 𝛟𝟏𝟖
𝟒∙𝛑 𝟒 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
4∙π∙d2 4∙3,14∙182
Aar = = = 1017,36 mm2
4 4
Aar ∙ R a 1017,36 ∙ 300

xr = = = 81,388 mm
bg ∙ R c 250 ∙ 15
72
max
Mcâmp 49,908 ∙ 106
B= = = 0,0484
bp ∙ h20 ∙ R c 630 ∙ 3302 ∙ 15
bp = 2 ∙ ∆b + bg = 2 ∙ 0,19 + 0,25 = 0,63 = 630 mm
lc 4,6 1
∆b = = ∙ = 0,19 m
12 2 12
h0 = hg − a = 400 − 70 = 330mm
x = h0 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ B) = 330 ∙ (1 − √1 − 2 ∙ 0,0484) = 16,411 mm
x ∙ bp ∙ R c 16,411 ∙ 630 ∙ 15
Aa = = = 516,976 mm2 > 0,5 ∙ Adin
ar
reazem
= 0,5 ∙ 804,25
Ra 300
= 402,125mm2
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟓𝟏𝟔, 𝟗𝟕𝟔
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟒, 𝟖𝟏𝟔 𝐦𝐦 → 𝛟𝟏𝟔
𝟑∙𝛑 𝟑 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
3 ∙ π ∙ d2 3 ∙ 3,14 ∙ 162
Aac = = = 602,88mm2
4 4
Aar ∙ R a 602,88 ∙ 300
xc = = = 19,139 mm
bp ∙ R c 630 ∙ 15
Mcap,c = Aac ∙ R a ∙ (h0 − 0,5xr ) = 602,82 ∙ 300 ∙ (330 − 0,5 ∙ 19,139) = 58,71KN ∙ m
73
Tabel centralizator al calcului de armătură pentru grinzile cadrului
transversal Nr.8
Cadru Etaj Grindă Simbol Diametre de Moment
Grindă pe armătură capabil real
planşă rezultate din calculat
calcul KN ∙ m
P 13-14 R Φ16 71,88
14-15 C Φ14 44,91
1 10-11 R Φ18 88,29
Transversal Nr. 8
11-12 C Φ14 44,91

2 7-8 R Φ16 71,88
G9
8-9 C Φ14 44,91
3 4-5 R Φ16 71,88
5-6 C Φ14 44,91
4 1-2 R Φ18 88,29
2-3 C Φ16 58,71
Armarea propriu-zisă propusă pentru execuţie precum şi extrasul de armătură se găseste

în partea de piese desenate in planşa:”Armare grinzi peste parter etaj 1,2,3,M”
74
Calculul Stâlpului Central.
Stâlpul central din intersecţia cadrului transversal Nr.8 si cadrul

longitudinal central.
Secţiune stâlpului: 50x50 cm
Calculul momentelor de proiectare.
Gr−transv
2 ∙ Mcap
MyPR = My ∙ γRD ∙ Gr−transv
MPR
Gr−long
2 ∙ Mcap
MzPR = Mz ∙ γRD ∙ Gr−long
MPR
Unde : γRD -factor de suprarezistenţa datorat efectului de consolidare a oţelului.
75
Calculul de dimensionare a armăturii pe direcţia cadrului transversal.
Parter
Momentele de proiectare pentru stâlpul de la parter.

PR
M17−14 = 67,248 KN ∙ m
PR 2∙MGr.R−transv
cap 2∙71,88
M14−17 = M14−17 ∙ γRD ∙ = 4,17 ∙ 1,3 ∙ 72,739+42,403 = 6,768 KN ∙ m
MGr−transv
PR
Mmax = 67,248 KN ∙ m
Calculul armăturii longitudinale.
h0 = hs − a = 500 − 35 = 465 mm
a = 35mm -acoperirea de beton.

MPR
ec = + ea -excentricitatea de calcul.
N
h
ea = max (20, 30s ) mm = 20 mm -excentricitate accidentală.
hs
e= + ec − a mm
2
N
x= mm
b ∙ R CS
N∙e plat ∙ h2s

x < 2𝑎 → Aa = ≥ mm2
R a ∙ (h0 − a) 100
76
N ∙ e − b ∙ x ∙ R CS ∙ (h0 − 0,5x) plat ∙ h2s
x > 2𝑎 → Aa = ≥ mm2
(h
R a ∙ 0 − a) 100
plat = 0,35%
4 ∙ Aa
d=√
4∙π
PR
M17−14 = 67,248 KN ∙ m
cap 2∙71,88
M14−17 = M14−17 ∙ γRD ∙ = 4,17 ∙ 1,3 ∙ = 6,768 KN ∙ m
MGr−transv
PR 72,739+42,403
Mmax = 67,248 KN ∙ m -momentul de proiectare.
N = 753,938 KN -forţa axială.

h
ea = max (20, 30s ) mm = 20 mm -excentricitate accidentală.
MPR 67,248 ∙ 106

ec = + ea = + 20 = 109,195 mm
N 753,938 ∙ 103
hs 500
e= + ec − a = + 109,195 − 35 = 324,195 mm
2 2
N 753,938 ∙ 103
x= = = 118,264 mm > 2𝑎
b ∙ R CS 500 ∙ 0,85 ∙ 15
N ∙ e − b ∙ x ∙ R CS ∙ (h0 − 0,5x)
Aa = =
R a ∙ (h0 − a)
753,938 ∙ 103 ∙ 324,195 − 500 ∙ 0,85 ∙ 15 ∙ (465 − 0,5 ∙ 118,264)

= = 1184,69mm2
300 ∙ (465 − 35)
plat ∙ h2s 0,34 ∙ 5002

≥ = = 850 mm2
100 100
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟏𝟏𝟖𝟒, 𝟔𝟗
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟗, 𝟒𝟐 𝐦𝐦 → 𝛟𝟐𝟎
𝟒∙𝛑 𝟒 ∙ 𝟑, 𝟏𝟒
77
Etaj 1.
Momentele de proiectare pentru stâlpul de la etajul 1.
cap 2∙88,29
M14−11 = M14−11 ∙ γRD ∙ = 41,00 ∙ 1,3 ∙ 2∙62,109 = 75,767 KN ∙ m
MGr−transv
PR
𝐺𝑟.𝑅−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣
𝑃𝑅
2 ∙ 𝑀𝑐𝑎𝑝 2 ∙ 88,29
𝑀11−14 = 𝑀11−14 ∙ 𝛾𝑅𝐷 ∙ 𝐺𝑟−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣 = 32,210 ∙ 1,3 ∙ = 56,786𝐾𝑁 ∙ 𝑚
𝑀𝑃𝑅 2 ∙ 65,103
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 75,767 𝐾N ∙ 𝑚
ℎ0 = ℎ𝑠 − 𝑎 = 500 − 35 = 465 𝑚𝑚
𝑎 = 35𝑚𝑚 -acoperirea de beton.

𝑀𝑃𝑅
𝑒𝑐 = + 𝑒𝑎 -excentricitatea de calcul.
𝑁
ℎ
𝑒𝑎 = 𝑚𝑎𝑥 (20, 30𝑠 ) 𝑚𝑚 = 20 𝑚𝑚 -excentricitate accidentală.
ℎ𝑠
𝑒= + 𝑒𝑐 − 𝑎 mm
2
𝑁
𝑥= 𝑚𝑚
𝑏 ∙ 𝑅𝐶𝑆
𝑁∙𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑡 ∙ ℎ𝑠2

𝑥 < 2𝑎 → 𝐴𝑎 = ≥ 𝑚𝑚2
𝑅𝑎 ∙ (ℎ0 − 𝑎) 100
𝑁 ∙ 𝑒 − 𝑏 ∙ 𝑥 ∙ 𝑅𝐶𝑆 ∙ (ℎ0 − 0,5𝑥) 𝑝𝑙𝑎𝑡 ∙ ℎ𝑠2

𝑥 > 2𝑎 → 𝐴𝑎 = ≥ 𝑚𝑚2
𝑅𝑎 ∙ (ℎ0 − 𝑎) 100
78
𝑝𝑙𝑎𝑡 = 0,35%
4 ∙ 𝐴𝑎
𝑑=√
4∙𝜋
2∙𝑀𝑐𝑎𝑝
𝑃𝑅 2∙88,29
𝑀14−11 = 𝑀14−11 ∙ 𝛾𝑅𝐷 ∙ 𝐺𝑟−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣 = 41,00 ∙ 1,3 ∙ 2∙62,109 = 75,767 𝐾𝑁 ∙ 𝑚
𝑀𝑃𝑅
𝑃𝑅
2 ∙ 𝑀𝑐𝑎𝑝 2 ∙ 88,29
𝑀𝑃𝑅 2 ∙ 65,103
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 75,767 𝐾𝑁 ∙ 𝑚
𝑁 = 607,53 𝐾𝑁 -forţa axială.

ℎ
𝑀𝑃𝑅 75,767 ∙ 106

𝑒𝑐 = + 𝑒𝑎 = + 20 = 144,71 𝑚𝑚
𝑁 607,53 ∙ 103
ℎ𝑠 500
𝑒= + 𝑒𝑐 − 𝑎 = + 144,71 − 35 = 359,71 𝑚𝑚
2 2
𝑁 607,53 ∙ 103
𝑥= = = 95,928 𝑚𝑚 > 2𝑎
𝑏 ∙ 𝑅𝐶𝑆 500 ∙ 0,85 ∙ 15
𝑁 ∙ 𝑒 − 𝑏 ∙ 𝑥 ∙ 𝑅𝐶𝑆 ∙ (ℎ0 − 0,5𝑥)

𝐴𝑎 = =
𝑅𝑎 ∙ (ℎ0 − 𝑎)
607,53 ∙ 103 ∙ 359,71 − 500 ∙ 95,928 ∙ 0,85 ∙ 15 ∙ (465 − 0,5 ∙ 95,928)

= = −166,650𝑚𝑚2
300 ∙ (465 − 35)
𝑝𝑙𝑎𝑡 ∙ ℎ𝑠2 0,34 ∙ 5002

< = = 850 𝑚𝑚2
100 100
𝟒 ∙ 𝑨𝒂 𝟒 ∙ 𝟖𝟓𝟎
𝒅=√ =√ = 𝟏𝟔, 𝟒𝟓 𝒎𝒎 → 𝝓𝟏𝟖
𝟒∙𝝅 𝟒 ∙ 𝟑, 𝟏𝟒
79
Etaj 2.
Momentele de proiectare pentru stâlpul de la etajul 2 .

𝑃𝑅 2∙71,88
𝑀11−8 = 𝑀11−8 ∙ 𝛾𝑅𝐷 ∙ 𝐺𝑟−t𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣 = 28,263 ∙ 1,3 ∙ 2∙65,103 = 40,566 𝐾𝑁 ∙ 𝑚
𝑀𝑃𝑅
𝑃𝑅
2 ∙ 𝑀𝑐𝑎𝑝 2 ∙ 71,88
𝑀𝑃𝑅 2 ∙ 64,332
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 51,94 𝐾𝑁 ∙ 𝑚
ℎ0 = ℎ𝑠 − 𝑎 = 500 − 35 = 465 𝑚𝑚

𝑀𝑃𝑅
𝑒𝑐 = 𝑁
+ 𝑒𝑎 -excentricitatea de calcul.
ℎ
ℎ𝑠
2
𝑁
𝑥= 𝑚𝑚

𝑥 < 2𝑎 → 𝐴𝑎 = ≥ 𝑚𝑚2
𝑅𝑎 ∙ (ℎ0 − 𝑎) 100

𝑥 > 2𝑎 → 𝐴𝑎 = ≥ 𝑚𝑚2
(ℎ
𝑅𝑎 ∙ 0 − 𝑎) 100
80
𝑝𝑙𝑎𝑡 = 0,35%
4 ∙ 𝐴𝑎
𝑑=√
4∙𝜋
𝑃𝑅 2∙71,88
𝑀𝑃𝑅
𝑃𝑅
2 ∙ 𝑀𝑐𝑎𝑝 2 ∙ 71,88
𝑀𝑃𝑅 2 ∙ 64,332
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 51,94 𝐾𝑁 ∙ 𝑚

ℎ
𝑀𝑃𝑅 51,94 ∙ 106

𝑒𝑐 = + 𝑒𝑎 = + 20 = 131,135 𝑚𝑚
𝑁 467,358 ∙ 103
ℎ𝑠 500
𝑒= + 𝑒𝑐 − 𝑎 = + 131,135 − 35 = 346,135 𝑚𝑚
2 2
𝑁 467,358 ∙ 103
𝑥= = = 73,311 𝑚𝑚 > 2𝑎
𝑏 ∙ 𝑅𝐶𝑆 500 ∙ 0,85 ∙ 15
𝑁 ∙ 𝑒 − 𝑏 ∙ 𝑥 ∙ 𝑅𝐶𝑆 ∙ (ℎ0 − 0,5𝑥)

𝐴𝑎 = =
𝑅𝑎 ∙ (ℎ0 − 𝑎)
467,358 ∙ 103 ∙ 346,135 − 500 ∙ 73,311 ∙ 0,85 ∙ 15 ∙ (465 − 0,5 ∙ 73,311)

= = −297,838𝑚𝑚2
300 ∙ (465 − 35)
𝑝𝑙𝑎𝑡 ∙ ℎ𝑠2 0,34 ∙ 5002

< = = 850 𝑚𝑚2
100 100
𝟒 ∙ 𝑨𝒂 𝟒 ∙ 𝟖𝟓𝟎
𝒅=√ =√ = 𝟏𝟔, 𝟒𝟓 𝒎𝒎 → 𝝓𝟏𝟖
𝟒∙𝝅 𝟒 ∙ 𝟑, 𝟏𝟒
81
Etaj 3.

𝑃𝑅 2∙71,88
𝑀𝑃𝑅
𝑃𝑅
2 ∙ 𝑀𝑐𝑎𝑝 2 ∙ 71,88
𝑀5−8 = 𝑀5−8 ∙ γ𝑅𝐷 ∙ 𝐺𝑟−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣 = 30,445 ∙ 1,3 ∙ = 53,997𝐾𝑁 ∙ 𝑚
𝑀𝑃𝑅 2 ∙ 53,448
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 53,227 𝐾𝑁 ∙ 𝑚
ℎ0 = ℎ𝑠 − 𝑎 = 500 − 35 = 465 𝑚𝑚

𝑀𝑃𝑅
𝑁
ℎ
ℎ𝑠
2
𝑁
𝑥= 𝑚𝑚

𝑥 < 2𝑎 → 𝐴a = ≥ 𝑚𝑚2
𝑅𝑎 ∙ (ℎ0 − 𝑎) 100

𝑥 > 2𝑎 → 𝐴𝑎 = ≥ 𝑚𝑚2
𝑅𝑎 ∙ (ℎ0 − 𝑎) 100
82
𝑝𝑙𝑎𝑡 = 0,35%
4 ∙ 𝐴𝑎
𝑑=√
4∙𝜋
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 53,227 𝐾𝑁 ∙ 𝑚

ℎ
𝑀𝑃𝑅 53,227 ∙ 106

𝑒𝑐 = + 𝑒𝑎 = + 20 = 185,983 𝑚𝑚
𝑁 320,680 ∙ 103
ℎ𝑠 500
𝑒= + 𝑒𝑐 − 𝑎 = + 185,983 − 35 = 400,98 𝑚𝑚
2 2
𝑁 320,680 ∙ 103
𝑥= = = 50,302 𝑚𝑚 < 2𝑎
𝑏 ∙ 𝑅𝐶𝑆 500 ∙ 0,85 ∙ 15
𝑁∙𝑒 320,680 ∙ 103 ∙ 400,98 2

𝑝𝑙𝑎𝑡 ∙ ℎ𝑠2 0,34 ∙ 5002
𝐴𝑎 = = = 996,792 𝑚𝑚 ≥ =
𝑅𝑎 ∙ (ℎ0 − 𝑎) 300 ∙ (465 − 35) 100 100
2
= 850 𝑚𝑚
𝟒 ∙ 𝑨𝒂 𝟒 ∙ 𝟗𝟗𝟔, 𝟕𝟔𝟐
𝒅=√ =√ = 𝟏𝟕, 𝟖𝟏 𝒎𝒎 → 𝝓𝟏𝟖
𝟒∙𝝅 𝟒 ∙ 𝟑, 𝟏𝟒
83
Etaj 4.

𝑃𝑅 2∙88,29
𝑀𝑃𝑅
𝑃𝑅
2 ∙ 𝑀𝑐𝑎𝑝 2 ∙ 71,88
𝑀𝑃𝑅 2 ∙ 56,134
M𝑚𝑎𝑥 = 40,507 𝐾𝑁 ∙ 𝑚
ℎ0 = ℎ𝑠 − 𝑎 = 500 − 35 = 465 𝑚𝑚

𝑀𝑃𝑅
𝑁
ℎ
ℎ𝑠
2
𝑁
𝑥= 𝑚𝑚

𝑥 < 2𝑎 → 𝐴𝑎 = ≥ 𝑚𝑚2
(ℎ
𝑅𝑎 ∙ 0 − 𝑎) 100
𝑁 ∙ 𝑒 − 𝑏 ∙ 𝑥 ∙ 𝑅𝐶𝑆 ∙ (ℎ0 − 0,5𝑥) 𝑝𝑙a𝑡 ∙ ℎ𝑠2

𝑥 > 2𝑎 → 𝐴𝑎 = ≥ 𝑚𝑚2
𝑅𝑎 ∙ (ℎ0 − 𝑎) 100
84
𝑥 < 2𝑎 → 𝐴𝑎 = ≥ 𝑚𝑚2
(ℎ
𝑅𝑎 ∙ 0 − 𝑎) 100
𝑁 ∙ 𝑒 − 𝑏 ∙ 𝑥 ∙ 𝑅𝐶𝑆 ∙ (ℎ0 − 0,5𝑥) 𝑝𝑙a𝑡 ∙ ℎ𝑠2

𝑥 > 2𝑎 → 𝐴𝑎 = ≥ 𝑚𝑚2
𝑅𝑎 ∙ (ℎ0 − 𝑎) 100
𝑝𝑙𝑎𝑡 = 0,35%
4 ∙ 𝐴𝑎
𝑑=√
4∙𝜋
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 40,507 𝐾𝑁 ∙ 𝑚

ℎ
𝑀𝑃𝑅 40,507 ∙ 106

𝑒𝑐 = + 𝑒𝑎 = + 20 = 239,975𝑚𝑚
𝑁 173,868 ∙ 103
ℎ𝑠 500
𝑒= + 𝑒𝑐 − 𝑎 = + 239,975 − 35 = 447,975 𝑚𝑚
2 2
𝑁 173,868 ∙ 103
𝑥= = = 27,273𝑚𝑚 < 2𝑎
𝑏 ∙ 𝑅𝐶𝑆 500 ∙ 0,85 ∙ 15
𝑁∙𝑒 173,868 ∙ 103 ∙ 447,975 𝑝𝑙𝑎𝑡 ∙ ℎ𝑠2 0,34 ∙ 5002

𝐴𝑎 = = = 603,786𝑚𝑚2 < =
𝑅𝑎 ∙ (ℎ0 − 𝑎) 300 ∙ (465 − 35) 100 100
2
= 850 𝑚𝑚
𝟒 ∙ 𝑨𝒂 𝟒 ∙ 𝟖𝟓𝟎
𝒅=√ =√ = 𝟏𝟔, 𝟒𝟓 𝒎𝒎 → 𝝓𝟏𝟖
𝟒∙𝝅 𝟒 ∙ 𝟑, 𝟏𝟒
85
Tabel centralizator al calcului de armătură pentru stâlpul central.
Armarea propriu-zisă propusă precum şi extrasul de armătură se găseste în partea de piese

desenate in planşa:”Armare stâlpi”
Stâlp Etaj Simbol Stâlp Diametru Numărul de

pe planşă reultat din bare pe o faţă
calcul
P Φ20 4
1 Φ18 4
Central 50x50
S50x50
2 Φ18 4
3 Φ18 4
4 Φ18 4
Armarea propriu-zisă propusă precum şi extrasul de armătură se găseste în partea de piese

desenate in planşa:”Armare stâlpi”
86
Capitolul 7
Calculul fundaţiilor continue sub stâlpi.

(Conform Normativului NP_112-2004)
Generalităţi:
Soluţia de fundaţii continuie sub stâlpi a fost impusă din următoarele considerente:terenul
de fundare este susceptibil de deformaţii diferenţiale importante şi de faptul că nu se poate realza
o crestere a rigidităţii in plan a ansamblului structural.
Alcătuirea fundaţiilor continuie sub stâlpi:
-fundaţiile continuie sunt dispuse pe 2 direcţii formând o reţea de grinzi;
-deschiderile marginale ale fundaţiilor continuie pe o direcţie se prelungesc in consolă pe

lungimi de 0,20-0,25 L0.
L0-distanţa maximă dintre 2 stalpi consecutivi.
-se majorează lăţimea grinzii obţinute cu cca 20% deoarece datorită interacţiunii dintre grinda
static nedeterminată si terenul de fundare,diagrama presiunilor de contact are o distribuţie
neliniară,cu concentrări de eforturi în zonele de rigiditate mai mare,de obicei sub stâlpi.
-înălţimea secţiunii grinzii de fundare,Hc, se va alege cu valori cuprinse intre 1/3 ÷ 1/6 din
distanţa maximă L0.
Condiţii constructive :
Ht ≥ 300 mm;
b = bs + 50 ÷ 100 mm;
bs -laţimea stâlpului.
Clasa minimă de beton este C12/15
Modelul de calcul Winkler.
Modelul de calcul Winkler este o metodă care asimilează terenul cu un mediu elastic
discret reprezentat prin resoarte elastice independente.
Relaţia caracteristică pentru modelul Winkler este:
87
p = Ks ∙ Z
p-presiunea intr-un punct al suprafeţei de contact intre fundaţie si mediul Winkler;
Z-deformaţia in acel punct;
K s -factor de proporţionalitate între presiune şi deformaţie,care caracterizează rigiditatea

resortului;
K s -este denumit coeficient de pat.
Principiul Winker.
88
Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare
-adâncimea maximă de îngheţ este 100-110 cm.
Stratificaţia terenului:
-sol vegetal;
-argilă părfoasă galbenă plastic vârtoasă;
-argila marnoasă plastic vârtoasă cu interc. nisip ;
-nisip mediu îndesat;
Presiunea de calcul pentru dimensionarea fundaţiilor se va considera:
-pentru adâncimea de fundare D=3.00 m –Ppl=240 Kpa;
-apa subterană apare la adâncimea de 2.6m - 2.8 m;
-se vor lua măsuri de epuismente şi hidroizolaţii.
Pentru calcul fundaţiilor de tipul „Fundaţii continui sub stâlpi” se va lua coeficientul de
pat : 𝒌𝒔 = 𝟐, 𝟎 𝒅𝒂𝑵/𝒄𝒎𝟑
89
Calculul fundaţiilor ,blocului de locuinţe D+P+3E+M ,cu structură de rezistenţă pe cadre
din beton armat.
Datorită posibilitaţilor de tasare se prevede ca sistem de fundare,fundaţii pe reţele de

grinzi,dispuse pe 2 direcţii x şi y.
-alcătuirea sistemului de fundare pe reţele de grinzi-
Pentru coeficientul de pat se adoptă valoarea 𝐤 𝐬 = 𝟐, 𝟎 𝐝𝐚𝐍/𝐜𝐦𝟑
Acest sistem de fundare rigidizează baza construcţiei in ambele direcţii pentru a preveni
producerea tasărilor neuniforme.
Se aplică principiul suprapunerii efectelor,descompunându-se grinda de fundaţie in două

grinzi,una încărcată cu sarcini concentrate ,iar cealaltă cu momente încovoietoare.
Obs1 :Cele doua grinzi se vor calcula separat.
Obs2:Calculul se va face pentru grinda transversală G8.
90
A.Grinda încărcată cu forţe concentrate.
Calculul momentelor de inerţie a secţiunii grinzii de fundare.
y b ∙ H3 65 ∙ 1203
Iz = ηy ∙ = 1,371 ∙ = 12,327 ∙ 106 cm4
12 12
h 0,4
= = 0,5
H 1,2
By 1,3
= =2
b 0,65
→ηy = 1,371
Calculul lungimii elastice.
y
4E ∙ Iz 4 4 ∙ 270000 ∙ 12,327 ∙ 106
Ley =√ =√ = 336,3 cm
K ∙ By 2,0 ∙ 130
E-modulul de elasticitate a betonului
µ = 1 -deoarece grinda de pe direcţie longitudinală are aceleaşi carcateristici geometrice.
Bx ∙ Lex
µ=
By ∙ Ley
-lungimea consolelor 0,2 xL0=0,2 x4,85 = 1,20 m
L0- distanţa maximă dintre 2 stalpi consecutivi.
Forţele concentrate se iau din digrama de forţe axiale a cadrului corespunzător grinzii de
fundare G8.
91
1 2
3
Repartizarea sarcinii stâlpilor in fiecare nod după direcţia y-transversală
l2 1,20
= = 2,05 → ν = 2,05
Ley 3,363
Noduri curente de pe contur.

ν 2,05
P1y = μ+ν ∙ P1 = 1+2,05 ∙ 642,288 =431,701 KN
ν 2,05
P3y = ∙ P3 = ∙ 693,672 = 466,238 KN
µ+ν 1 + 2,05
Nod Central
1 1
P2y = ∙ P2 = ∙ 1194,610 = 597,305 KN
µ+1 1+1
92
Schema de calcul a grinzii.
L 9,70
λ= = = 2,884ϵ(0,6 ÷ 6) − grindă de lungime medie.
Ley 3,363
Pentru cazul grinzilor de lungime medie se poate aplica metoda lui Bleich care constă in
transformarea grinzii me lungime finită intr o grindă de lungime infinită.
În acest sens grinda de lungime finită asupra căreia acţionează forţele concentrate se
prelungeşte in ambele capete şi se incarcă cu forţe fictive a căror valoare se determină din
condiţiile de capăt ale grinzii.
MA = MB = 0
TA = TB = 0
Pentru forţele fictive V1 şi V4 punctele de aplicaţie se gasesc la

π
α ∙ x1 =
2
π
α ∙ x1 = → x1 = 2,64 m
2
Considerăîm o grindă de lungime infinită,acţtionată de o sarcină concentrată
P,presiunea,rotirea,momentul si forţa taietoare se calculează cu relaţiile:
P∙α
px = k s ∙ y = ∙ φ1 (αx)
2b
P ∙ α3
θx = − ∙ φ2 (αx)
ks
P
Mx = − ∙ φ (αx)
4α 3
P
Tx = − ∙ φ4 (αx)
2
φ1 (αx) = e−αx (cos αx + sin αx)
φ2 (αx) = e−αx sin αx
φ3 (αx) = e−αx (cos αx − sin αx)
φ4 (αx) = e−αx cos αx
93
1 1
Iar α = L = 3,363 = 0,2973
e
Determinarea forţelor fictive.
Datorită simetriei de încărcare V1=V4 şi V2=V3.Forţele fictive vor rezulta din condiţiile
puse in capătul A al grinzii.
MA = 0
TA = 0
Secţiunea A.
V1=-277.57 KN
V2=824.95 KN
94
Secţiunea 1.
KN
p1 = 89,504 = 89 KPa
m2
p1 0,89
y1 = = = 0,455 cm
Ks 2
M1 = 210,783 KN ∙ m
T1 = −268,532 KN
Secţiunea a.
KN
pa = 89,355 = 89 KPa
m2
p1 0,89
ya = = = 0,455 cm
Ks 2
Ma = −128,743 KN ∙ m
95
Ta = −174,194 KN
Secţiunea a'.
KN
p𝐚′ = 94,600 = 94 KPa
m2
p1 0,94
y𝐚′ = = = 0,47 cm
Ks 2
M𝐚′ = −135,801 KN ∙ m
T𝐚′ = −184,558 KN
Secţiunea 2.
KN
p2 = 88,682 = 89 KPa
m2
p1 0,89
y2 = = = 0,455 cm
Ks 2
M2 = 223,9181 KN ∙ m
96
T2 = −270,231 KN
Secţiunea b.
KN
pb = 96,97 = 98 KPa
m2
p1 0,98
yb = = = 0,454 cm
Ks 2
Mb = −196,914 KN ∙ m
Tb = −173,206 KN
Secţiuneab'.
KN
pb = 89,354 = 89 KPa
m2
p1 0,89
yb = = = 0,445 cm
Ks 2
Mb = −128,76 KN ∙ m
Tb = −174,187 KN
97
Secţiunea 3.
KN
p3 = 89,504 = 89 KPa
m2
p1 0,89
y3 = = = 0,455 cm
Ks 2
M3 = 210,783 KN ∙ m
T3 = −268,532 KN
Secţiunea x.
KN
px = 89,504 = 98 KPa
m2
p1 0,98
yx = = = 0,454 cm
Ks 2
Mx = 186.391 KN ∙ m
98
Tx = −178.878 KN
Cu valorile determinate pentru M şi T se vor trasa diagramele corespunzătoare,din

acţiunea sarcinilor concentrate:
99
B.Grinda încărcată cu forţe momente concentrate.
În cazul grinzii încărcate cu momente concentrate,grins V fi încărcată cu

momente fictive M1 ,M2 ,M3 ,M4 ,situate faţă de capetele grinzii la distanţele:
π
αx1 = αx4 =
2
3π
αx2 = αx3 =
4
Expresiile presiunii,rotirii,momentului şi forţei tăietoare,în cazul unei grinzi
infinite acţionată de moment încovoietor sunt date de expresiile:
M0 ∙ α2
px = k s ∙ y − ∙ φ3 (αx)
b
M0 ∙ α2
θx = − ∙ φ3 (αx)
bx
M0
Mx = ∙ φ4 (αx)
2
M0
Tx = − φ (αx)
2 1
φ1 (αx) = e−αx (cos αx + sin αx)
φ2 (αx) = e−αx sin αx
φ3 (αx) = e−αx (cos αx − sin αx)
φ4 (αx) = e−αx cos αx

1 1
Iar α = L = 3,363 = 0,2973
e
π
αx1 = αx4 = → x1 = x4 = 5,280
2
3π
αx2 = αx3 = → x2 = x43 = 7,92
4
100
Schema de calcul a grinzii.
Momentele fictive vor rezulta din condiţiile la limita puse in capetele A şi B ale grinzii.
MA = 0
TA = 0
101
Determinarea valorilor momentelor se face similar ca la „grinda încărcată cu forte
concentrate
Armarea fundaţiilor.
Dimensionarea armăturii din reazem
h0 = H − ab − 5 = 120 − 2.5 − 5 = 112.5
ab-acoperirea cu beton
M ∙ 104 223 ∙ 104

B= = = 0.0285
bg ∙ h20 ∙ R c 65 ∙ 112.52 ∙ 95
ξ = 1 − √1 − 2B = 1 − √1 − 2x0.0285 = 0.0289
Rc 95
A = ξ ∙ b ∙ h0 ∙ = 0.0289 ∙ 65 ∙ 112.5 ∙ = 648.8 mm2
Ra 3100
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟔𝟒𝟖. 𝟖
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟒. 𝟑𝟕 𝐦𝐦 𝐝 = 𝟏𝟔 𝐦𝐦
𝟒∙𝛑 𝟒 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
4∙π∙d2 4∙3,14∙162
Aar = = = 803.84 mm2
4 4
Dimensionarea armăturii câmp
h0 = H − ab − 5 = 120 − 2.5 − 5 = 112.5
ab-acoperirea cu beton
M ∙ 104 196 ∙ 104

B= = = 0.0250
bg ∙ h20 ∙ R c 65 ∙ 112.52 ∙ 95
ξ = 1 − √1 − 2B = 1 − √1 − 2x0.0250 = 0.0254
Rc 95
A = ξ ∙ b ∙ h0 ∙ = 0.0254 ∙ 65 ∙ 112.5 ∙ = 569.34mm2
Ra 3100
𝟒 ∙ 𝐀𝐚 𝟒 ∙ 𝟓𝟔𝟗. 𝟑𝟒
𝐝=√ =√ = 𝟏𝟑. 𝟑𝟕 𝐦𝐦 𝐝 = 𝟏𝟒 𝐦𝐦
𝟒∙𝛑 𝟒 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒
4∙π∙d2 4∙3,14∙142
Aar = 4
= 4
= 615.44 mm2
102
Capitolul 8
Fluxul complex de preparare, transport şi punere în operă a betonului

pentru fundaţii
Stabilirea compoziţiei betonului
conform Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat, indicativ NE 012/99
A.Note de calcul privind stabilirea compoziţiei betonului armat pentru infrastructură

(fundaţii);
B.Schiţă de fişă tehnologică.
Compoziţia betonului se va stabili în două variante:
a)Compoziţie normală, fără aditivi;

b)Compoziţie cu aditivi întârzietori de priză.
a)Stabilirea compoziţiei betonului armat fără aditivi
Parametrii compoziţiei betonului:
Clasa de expunere a construcţiei proiectate în condiţii de mediu este:
1a - moderat (construcţii cu închideri perimetrale şi încălzite iarna, cu grupurile

sanitare având umidităţi interioare mai mici de 75% (tab. 5.1)
Conform tabelului 5.4, parametrii compozitiei se refera la betonul de clasa minima

C12/15,grad de impermeabilitate P4, raport A/C ≤ 0,65, tip ciment conf. anexa I.2.1.
Lucrabilitatea betonului este - T3 - cu o tasare a conului de 70 ± 20 mm ;(anexa 1.4.,

tabel 1.4.3. linia 2, fundaţii din beton armat, stâlpi, grinzi, pereţi structurali).
Tipul cimentului este I 32,5 sau II/A-S 32,5, ales funcţie de:
a. condiţiile de serviciu şi expunere;
103
b. condiţiile de execuţie şi tehnologia adoptată;
c. clasa betonului.
Se decide cimentul II/A-S 32,5.
Granula maximă de agregat :
Conf. pct. 3.7, Anexa I.4 :
- Φmax ≤ 1/4D (1/3D în cazul plăcilor) Φmax ≤ 1/3x500 = 167 mm, h= 50 cm
- Φmax ≤ d + 5 mm = 25 + 5 = 30 mm, d = 25 mm, distanţa minimă dintre armături
- Φmax ≤ 1,3 c = 1,3x25 = 32,5 mm.
- Φmax agr = 31 mm
- Φmax ≤ 40% Φn = 0,4x80 = 32 mm. pompă
a) I. Compoziţia preliminară pentru un metru cub de beton:
C12/15 - T3 – II/A-S 32,5 – 31
1. Evaluarea cantităţii de apă este funcţie de clasa de rezistenţă a betonului şi de

lucrabilitatea betonului (anexa 1.4., tabel 1.4.4.).
A = 185 l/mc, ptr. Φagr = 31 mm, agregat de râu.
2. Evaluarea raportului apă – ciment este în funcţie de clasa de rezistenţă a betonului şi

de lucrabilitatea betonului (anexa 1.4. tabel 1.4.2).
A
= 0,65 ptr. ciment II/A-S 32,5 şi beton C12/15
C
3. Evaluarea cantităţii de ciment:
Cmin = 250 kg/m3
104
A 185
C=   285 kg/m3 > Cmin = 250 kg/m3, conf. tabel 5.5.
A / C 0,65
C = 285 kg/m3
4. Evaluarea cantităţii de agregate
 C 
Aag = ρag · 1000   A  10 
 c 
ρag=2,7 kg/dmc (anexa 1.5. tabel 1.5.2)
pc = 3,00 kg/dmc (anexa 1.5. punct 2.3)
ε=2% (anexa 1.5. punct 2.3)
 285 
Aag = 2,7 · 1000   185  20   1890 kg/mc
 3,0 
5. Evaluarea greutăţii agregatelor pe sorturi:
Zona de granulozitate recomandată funcţie de lucrabilitatea şi dozajul de ciment (200 –

300 kg/mc) este:
Zona I, (anexa 1.4. tabel 1.4.5)
Limita zonei I de granulozitate pentru agregate 0 – 31mm, (anexa 1.4., tabel 1.4.8.) sunt:
% treceri în masă prin sită sau ciur

Zona Limită
0,2 1 3 7 16 31
Max 10 40 50 70 90 100
I
Min 3 31 41 61 81 95
Medie 6,5 35,5 45,5 65,5 85,5 97,5
Rotunjit 6 35 45 65 85 100
105
P3  0 45  0
N0 – 3 =  Aag = 1890 = 850 kg/m3
100 100
P7  P3 65  45
N3 - 7 =  Aag = 1890 = 378 kg/m3
100 100
P16  P7 85  65
P7 - 16 =  Aag = 1890 = 378 kg/m3
100 100
P31  P16 100  85

P16 - 31 =  Aag = 1890 = 284 kg/m3
100 100
Total Gag = 1890 kg/m3
Părţi fine N0-0,2 + C ≤ 450 kg/m3 (conf. tab. I.4.12, anexa I.4)
6
N0-0,2 = 1890  114 kg/m3 PF = 114 + 285 = 399 kg/m3 < 450 kg/m3
100
a) II. Compoziţia de bază pentru un metru cub de beton:
La prepararea amestecului de probă s-au consumat 185 l/m3 apă pentru a se obţine
lucrabilitatea T3 ; la testele de control a rezultat ρb ef = ρb calculat.
Compoziţia preliminară devine compoziţie de bază (etalon).
a) III. Compoziţia de lucru pentru un metru cub de beton:
Se ia în considerare umiditatea agregatelor, care sunt mai grele decât agregatele uscate
datorită cantităţii de apa înglobate în ele.
Se corectează cantitatea de agregat în funcţie de umiditatea lor naturală (2% pentru nisip
şi 1% pentru pietriş).
u n0 3 2
ΔN0-3 = N 0 3  850  17 l/m3
100 100
106
u n37 2
ΔN3-7 = N 3 7  378  8 l/m3
100 100
u p7 16 1
ΔP7-16 = P7 16  378  4 l/m3
100 100
u p1631 1
ΔP16-31 = P1631  284  3 l/m3
100 100
Σ ΔAg = 17 + 8 + 4 + 3 = 32 l/m3
Σ ΔAg = 32 l/m3
N`0-3 = Gag0-3 + ΔA0-3 = 850 + 17 = 867 kg/mc
N`3-7 = Gag3-7 + ΔA3-7 = 378 + 8 = 386 kg/mc
P`7-16 = Gag7-16 + ΔA7-16 = 378 + 4 = 382 kg/mc
P`16-31 = Gag16-31 + ΔA16-31 = 284 + 3 = 287 kg/mc
Σ Gàg = 867 + 386 + 382 + 287 = 1890 + 32 = 1922 kg/mc
Cantitatea de apă care se introduce pentru 1 mc de beton, este:
A` = A – ΔA = 185 – 32 = 153 l/mc
ρb = A` + C + Gàg =153 + 285 + 1922 = 2360 kg/mc
Compoziţia de lucru pentru un amestec
Capacitatea betonierei va fi 500 dmc. q = 500 dmc. r = 0,7
q 500
a= A r  153 0,7 = 54,0 l
1000 1000
Cantitatea de ciment va fi:
107
q 500
c= C r  285 0,7 = 100 kg
1000 1000
Cantitatea de agregate va fi:
q
G`b  G`  r`
100
q 500
n0-3 = N 03 r  867 0,7  303 kg
1000 1000
q 500
n3-7 = N 37 r  386 0,7  135 kg
1000 1000
q 500
p7-16 = P7 16 r  382 0,7  134 kg
1000 1000
q 500
p1-316 = P1316 r  287 0,7  100 kg
1000 1000
Σ Gag = 303 + 135 + 134 + 100 = 672 kg/amestec
FT1. Schiţă de fişă tehnologică pentru compoziţia betonului
Compoziţia betonului C12/15 - T3 – II/A-S 32,5 – 31

Component de lucru
etalon
1 m3 500 dm3
Apă 185 153 54
A/C 0,65 0,65 0,65
Ciment 285 285 100
N0-3 850 867 303
agregate
N3-7 378 386 135

P7-16 378 382 134
P16-31 284 287 100
Gag 1890 1922 672
ρb 2360 2360 -
108
b) Stabilirea compoziţiei betonului cu aditivi
Aditivii tensoactivi (plastifianţi, reducători de apă şi întârzietori de priză şi întărire) au, în

general, următoarele roluri:
- reduc cantitatea de apă de amestecare,

- creste lucrabilitatea betonului,
- măreşte timpul de priză,
- creşte rezistenţa la compresiune a betonului,
- creşte durabilitatea betonului.
b) I. Compoziţia preliminară pentru un metru cub de beton:
C12/15 –T3 –II/A-S 32,5 -31/REPLAST
1. Evaluarea cantităţii de apă
Reducerea cantităţii de apa se face cu 10%.
A`=185 – 18 = 167 l/mc
2. Evaluarea raportului apă –ciment

A
= 0,65
C
3. Evaluarea cantităţii de ciment
A 167
C   257 kg/mc > Cmin = 250 kg/mc
A / C 0,65
4. Evaluarea cantităţii de agregate
 C 
Aag = ρag · 1000   A  10 
 c 
ρag=2,7 kg/dmc
ρc = 3,00 kg/dmc
109
C = 257 kg/mc
A = 167 l/mc
ε=2%
 257 
Aag = 2,7 · 1000   167  20  = 1964 kg/mc
 3 
5. Evaluarea cantităţii de agregate pe sorturi.
Zona de granulozitate recomandată funcţie de lucrabilitatea şi dozajul de ciment (200 –

300 kg/mc) este:
ZONA I, (anexa 1.4. tabel 1.4.5)
Limita zonei I de granulozitate pentru agregate 0 – 31mm (anexa 1.4., tabel 1.4.8.) sunt:
% treceri în masă prin sită sau ciur

Zona Limită
0,2 1 3 7 16 31
Max 10 40 50 70 90 100
I
Min 3 31 41 61 81 95
Medie 6,5 35,5 45,5 65,5 85,5 97,5
Rotunjit 6 35 45 65 85 100
P3  0 45  0
N0 – 3 =  Aag = 1964 = 884 kg/m3
100 100
P7  P3 65  45
N3 - 7 =  Aag = 1964 = 393 kg/m3
100 100
P16  P7 85  65
P7 - 16 =  Aag = 1964 = 393 kg/m3
100 100
P31  P16 100  85

P16 - 31 =  Aag = 1964 = 294 kg/m3
100 100
110
Σ Gag =884 + 393 + 393 + 294 = 1964 kg/mc
Părţi fine N0-0,2 + C ≤ 450 kg/m3 (conf. tab. I.4.12, anexa I.4)
6
N0-0,2 = 1964  118 kg/m3 PF = 118 + 257 = 375 kg/m3 < 450 kg/m3
100
b) II. Compoziţia de bază pentru un metru cub de beton:
La prepararea amestecului de probă s-au consumat 167 l/m3 apă pentru a se obţine
lucrabilitatea T3 ; la testele de control a rezultat ρb ef = ρb calculat
Compoziţia preliminară devine compoziţie de bază (etalon).
b) III. Compoziţia de lucru pentru un metru cub de beton
Se corectează cantitatea de agregate în funcţie de umiditatea lor naturală.
un 2
ΔN0-3 = N 0 3  884 = 18 l/mc
100 100
un 2
ΔN3-7 = N 37  393  8 l/mc
100 100
up 1
ΔP7-16 = P7 16  393 = 4 l/mc
100 100
up 1
ΔP16-31 = P1631  294 = 3 l/mc
100 100
Σ ΔAg = 18 + 8 + 4 + 3 = 33 l/mc
Σ ΔAg = 33 l/mc
N`0-3 = N0-3 + ΔN0-3 = 884 + 18 = 902 kg/m3
N`3-7 = N3-7 + ΔN3-7 = 393 + 8 = 401 kg/m3
P`7-16 = P7-16 + ΔP7-16 = 393 + 4 = 397 kg/m3
111
P`16-31 = P16-31 + ΔP16-31 = 294 + 3 = 297 kg/m3
Σ Gàg = 902 + 401 + 397 + 297 = 1964 + 33 = 1997 kg/m3
Cantitatea de apă se modifică cu:
A`` = A` – ΔAag = 167 – 33 =134 l/m3
6. Determinarea cantităţii de aditivi:
Se livrează cu o concentraţie p = 30%
C 257
S= 2 2 = 5,2 l/mc
100 100
Cantitatea de apa se modifică astfel:
A``` = A``– S = 134 – 5 = 129 l/mc
Densitatea betonului proaspăt va fi:
ρb = A``` + C + Gag +Gs = 129 + 257 + 1997 + 5 = 2388 kg/mc
ρb = 2388 kg/mc
Compoziţia de lucru pentru un amestec :
Capacitatea betonierei este tot de 500 dmc şi r = 0,7
Cantitatea de apă
q 500
a= A r  129 0,7 = 45,0 l
1000 1000
Cantitatea soluţiei de aditivi va fi:
q 500
s= S r 5 0,7  1,75 l
1000 1000
112
Cantitatea de ciment va fi:
q 500
c= C r  257 0,7 = 90 kg
1000 1000
Cantitatea de agregate va fi:
q
G`b  G`  r`
100
q 500
n0-3 = N 03 r  902 0,7  316 kg
1000 1000
q 500
n3-7 = N 37 r  401 0,7  140 kg
1000 1000
q 500
p7-16 = P7 16 r  397 0,7  139 kg
1000 1000
q 500
p1-316 = P1316 r  297 0,7  104 kg
1000 1000
Σ Gag = 316 + 140 + 139 + 104 = 699 kg/amestec:
FT2. Schiţă de fişă tehnologică pentru compoziţia betonului
Compoziţia betonului C12/15 - T3 – II/A-S 32,5 – 31

Component de lucru
etalon 3
1m 500 dm3
Apă 167 129 45
A/C 0,65 0,65 0,65
Ciment 257 257 90
N0-3 884 902 316
agregate
N3-7 393 401 140

P7-16 393 397 139
P16-31 294 297 104
Gag 1964 1997 699
Aditiv S 5,0 5,0 1,75
ρb 2360 2360 -
113
11.4.2. Organizarea procesului complex de preparare, transport şi
punere în operă a betonului în fundaţii .
1. Schema logică a procesului complex:
3 ;n p ;D t
114
Automacara AM5 de 5 tf
 Lef  11,35m
 H max  11,3m Qmax  3,10t
 Rmin  4,0m
 H min  8,5m Qmin  1,10t
 Rmax  9,0m H cef  10,8m Qcef  2,00t
 Ref  5,8m

Qcnec  vb'  b'  g  0,8  2100  300  1980kg  1,98tf
2. Corelarea capacităţilor mijloacelor utilizate în procesul complex:
q
na   r  b  VB  b'  VT  b'  nb  vb  b'  (Qcnec  gb )  nb  v b  b  nb
1000
r  0,7 
  r 0,7
r  b  r ' b'  r '  0,8   b   b  2400 
'
 2100kg / m3
 3
r' 0,8

 b  2400 kg / m 
- volumul de beton din buncăr:
VB  b'  VT  b' , VT'  3, 2m3 VT'  volumul (capacitatea) autoagitatorului.
VB  'b  VT = 3,20 m3
-numărul de amestecuri la prepararea betonului:
q 1000  VT  b' 1000  3,2  2100

na   r  b  VT  b ; na 
'
  8 amestecuri
1000 q  r  b 500  0,7  2400
-numărul de bene papuc de vb'  0,80m3
VT 3,20
VT b'  nb  vb  b'  nb    4,0 bene
vb 0,8
-volumul de beton din bena papuc
vb  vb'  0,80m3
-volumul betonului pus în operă dintr-o benă papuc:
115
b' 2100
vb  vb   0,8   0,70m3 ; vb  0,70m3
b 2400
-sarcina necesară la cîrligul macaralei:
(Qcnec  gb )  nb  vb  b  nb  vb  b  gb  0,7  2400  300  1980kg  1,98tf
Macara AM5 de 5 tf: Ref = 5,8 m
Hcef = 10,8 m
Qcef = 2,0 tf
3. Evaluarea duratelor fazelor caracteristice din procesul complex:
-durata de preparare a unui amestec şi de descărcare în buncăr:

q
1   r  NTU (h)
1000
500
1   7  0,051  0,018h  1,07min
1000
-durata minimă de aşteptare în buncăr, inclusive descărcarea în mijlocul de transport:

2  (na  1)  1  (8  1)  0,018  0,125h  7,50min
-durata de transport şi de descărcare în bena papuc:
D 2,0
3   ''3   0,034  0,167h  10,04min
vm ed 15
- durata minimă de aşteptare a ultimei bene papuc cu beton:
4  (n b  1)  5
-durata minimă a ciclului de lucru al macaralei pentru turnarea betonului dintr-o benă:
116
vb
5  reprezintă durata efectivă a ciclului de lucru a macaralei la turnarea betonului în
Cb
diferite elemente structurale
Pex 7,0
- Betonare fundaţii: Cbf    6,36m3 / h
1,10 1,10
vb 0,7
5 f    0,11h  6,6min
Cbf 6,36
4 f  (nb  1)  5 f  (4  1)  0,11  0,33h  19,8min
-durata de punere în operă a betonului dintr-o benă:
vb  NT
6  ( h)
N
-Betonare fundaţii:
0,7  1,55 0,7 1,55

6 f   0,362h  21,7 min; 6 pf   0,362h  21,7 min
3 3
Condţia ca procesul de punere în operă să nu devină loc îngust:
5i  6i  Nmef (numărul de muncitori)
vb  NT 0,7 1,55
-Betonare fundaţii : 5 f  0,11h  6 f  
Nm Nm
0,7 1,55
Nm   9,86 muncitori  Nmef  9 muncitori i = 1,09
0,11
În concluzie, duratele minime ale fazelor caracteristice sunt:
117
1  0,018h 2  0,125h 3  0,167h
 4 f  0,33h 5 f  011h 6 f  0,362h
Vîrsta betonului dintr-un strat sau o fîşie la terminarea punerii în operă:
Betonare bloc fundaţii:
6
t1ef f  
i 6
i1
 0,018  0,125  0,167  0,33  0,11  0,11  0,86h  51,6min
Pentru  b  200 C şi ciment II/B-32,5 ti = 1,50h = 90 min
Pentru  b  200 C şi ciment II/A-S32,5Rti = 1,25h = 75 min
Pentru  b  300 C şi ciment II/B-32,5ti =1,25h = 75 min
Pentru  b  300 C şi ciment II/A-S32,5Rti = 1,00h = 60 min
6
Condiţia tehnologică de betonare: t1ef  
i 6
i
 t i este îndeplinită la betonarea
elementelor structurale chiar pentru temperaturi ale mediului de pînă la 30oC.
118
Capitolul 9
ANTEMĂSURĂTORI
CALCULUL CANTITĂŢILOR DE LUCRĂRI
Rezistenţă.
1.TSC04F1 -Săpătură cu excavatorul cu descărcare in auto bena;
40x15x4,90=2940 m3
Rot=29,40 sute m3
2.TRA01 -Transport pământ cu auto bena.
2940x1,8=5292,0 tone
Rot=5292,0 tone
3.TSE01C1 -Nivelare manuală platforme.
Rot=6,0 sute mp
4.CA06B1 -turnare beton de egalizare C 2,8/3,5 ,d=10 cm, cu pompa.
37,15x13,10=490,0 mp x 0,10=49,0 mc
Rot=49,0mc
5.CB01A1 -cofraje pentru grinzile de fundare
GFA- 36,15 ml x 1,80 x 2 = 130,14 mp
GFB- 36,15 ml x 1,80 x 2 = 130,14 mp
GFC- 36,15 ml x 1,80 x 2 = 130,14 mp
GFB`- 11,85 ml x 1,80 x 2=42,66 mp
GF1÷GF10- 12,10ml x 10 buc x 1,80 x 2=436,60 mp
Total Rot=868,70mp
119
6.CC01C1 -Montarea armăturilor in grinzile de fundare.
-din extrasele de armatura:
OB37 -10546,0 Kg PC52 -8320,0 Kg
Total Rot=18866,0 Kg
7.CZ0301K1 -Confecţionarea armăturilor pentru grinzile de fundare.
18866,0 Kg x 1,015=19149,0 Kg
Total Rot=19149,0 Kg
8.CA07E1 -Turnare beton C12/15 cu pompa in grinzile de fundare.
GFA
GFB 36.15 ml x 3 =108,45ml x 1,3 x 0,6 =84,60 mc
GFC =108,45ml x 0,65x 0,6 =42,30 mc
==108,45ml x 0,50 x 0,6 =32,55 mc
Total=159,45 mc
GFB` =
11,5 ml x 1,0 x 0,60 =7,10 mc
=11,5 ml x 0,65 x 0,60 =4,65 mc
= 11,5,5 ml x ,45 x 0,60 =3,20 mc
Total=14,95 mc
GF1÷GF10 =12,10 ml x 10buc=121,0 ml x 1,3 x 0,60=94,40 mc
=121,0 ml x 0,65 x 0,60=47,20 mc
=121,0 ml x 0,50 x 0,60=36,30 mc
Total=177,90 mc
9.XA001 -preparare beton C 2,5/3,5 pentru egalizare
49,0 mc x 1.008 =49,40 mc
ROT=49.30 mc
10.XA002 -preparare beton C 12/15 pentru grinzile de fundaţii
120
49,0 mc x 1.008 =49,40 mc
ROT=49.30 mc
11.CB05A1 -Cofraje pentru betoane in elevaţie.
Stâlpi:
S1-50x50-6 bucăţi -204,0mp
S2-40x50-18 bucăţi-550,80 mp
S3-40x45-4bucăţi-115,60 mp
S4-40x55-2bucăţi-64,60 mo
S5-40x40-4bucăţi-108,80
Înălţime 17,00 m
Total cofraje stâlpi=839,80 mp
Planşee din beton
-planşeu peste demisol -360,05 mp
-planşeu peste parter etaj 1 2 3 -355,30 mp x 4 = 1421,20 mp
-plaşeu peste mansardă -343,50 mp
Total cofraje planşee=2124,75 mp
Grinzi
-peste demisol -116,30 mp
-peste parter-114,25 mp
-peste etajul 1 2 3 şi M -571,25 mp
Total cofraje grinzi=687,55 mp
Rampă scară
-52,20 mp
Total cofraje Rot = 3704,30 mp

12.CB41F1 -susţineri cofraje
Rot = 3704,30 mp
13.CB47A1 –schelă metalică tubulară
(35+12)x2=96,0 ml x15,0 m(H)=1440,0 mp

Rot = 1440,0 mp
14.CC02C1 -Montare armături în stâlpi plăci grinzi conform extrasului de armătură
Rot = 71736 Kg
121
Capitolul 10.
Programarea lucrărilor de construcţie prin
Metoda Drumului Critic (MDC)
Metoda drumului critic presupune următoarele etape:
1.Analiza proiectului şi stabilirea activităţilor.
2.Elaborarea modelului grafic.
3.Calculul duratelor pentru activităţile graficului reţea.
4.Calculul elementelor graficului reţea(termenele nodurilor,rezerve de timp,evidenţierea

drumului critic).
5.Analiza iîncadrarii în restricţiile temporale a programării.
6.Condensarea şi integrarea graficului reţea.
7.Transpunerea calendaristică a graficului reţea.
Analiza proiectului,stabilirea listei de activităţi
În această etapă ,foarte importantă pentru a obţinerea unui program bun,se însuşeste
proiectul de execuţie ce stă la baza proiectului.
În acest sens se studiază atent cele doua componente ale proiectului,piesele desenate prin care se
prezintă configuraţia,în plan şi în spaţiu ale construcţiei,structurile şi dimensiunile diferitelor
elemente de construcţie.
Pe baza proiectului şi a cunoştinţelor de tehnologie şi organizare ,ţinând seama de soluţia

constructivă a obiectului,de procedeele tehnologice,de resursele disponibile,se structurează
activităţile.
Prin activităţi definim toată gama de acţiuni legate de o construcţie,acţiuni concretizate

prin:
-procese de construcţii,simple,complexe uneori foarte complexe ;
-acţiuni cu caracter tehnic ;
-acţiuni cu caracter organizatoric ;
122
-acţiuni cu caracter administrativ ,legislativ ;
-întreruperi tehnologice.
În tabelul ce urmează s-a întocmit lista de activităţi şi calculul parametrilor org.
Calculul parametrilor t, M , U pentru activităţile graficului reţea de pentru construcţia

obiectivului „Bloc de locuinţe D+P+3E+M”
Infrastructură
Nr.crt. Denumirea activitaţii 𝒕𝒊𝒋 = 𝒅

𝚺𝑸∙𝑵𝑻
;
𝒔 ∙𝒈∙𝒎∙𝟏
𝚺𝑸 ∙ 𝑵𝑻𝑼
𝒕𝒌𝒍 =
𝒅𝒔 ∙ 𝒖 ∙ 𝑲𝑭𝑼
Se adoptă:
1 Eliberare amplasament tef = 2 schimburi;
Mef = 5 muncitori.
2 Se adoptă:
Trasare aproximativă tef = 1 schimb;
Mef = 2 muncitori.
3 Se adoptă:
Organizare de şantier tef = 2 schimburi;
Mef = 5 muncitori.
29,4∙1,3
𝑡𝑐 = 8∙1∙0,90 = 5,308 ⇒ 𝑡𝑒𝑓 =
5 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑢𝑟𝑖;
4 Săpătură generală 𝑡 5,308
𝐾𝐹𝑈𝑒𝑓 = 𝑡 𝑐 = 5 = 1,06;
𝑒𝑓
Uef = 1 utilaj.
6,0∙10,69 8,01
𝑡𝑐 = 8∙𝑔∙1∙1,00 = 𝑔 ;
pentru: g=1 rezultă tc = 8,0817
schimburi;
schimburi;
5 Nivelare manuală platforme
Se impune: tef = 4,008 schimburi.
𝑡 4,008
𝐼𝑒𝑓 = 𝑡 𝑐 = 4 = 1,0;
𝑒𝑓
Deci, se adoptă:
tef = 4 schimburi;
Mef = g·m = 2·1 = 2 muncitori
19149,0∙0,029 34,707
𝑡𝑐 = 8∙𝑔∙2∙1,00 = 𝑔 ;
Confecționare armături în ateliere
centralizate pentru: g=1 rezultă tc = 34,707
schimburi;
123
6 pentru: g=2 rezultă tc = 17,35
schimburi;
Se impune: tef = 17 schimburi.
Deci, se adoptă:
tef = 17 schimburi;
Mef = g·m = 2·2 = 4 muncitori.

Nr.crt. Denumirea activitaţii 𝚺𝑸∙𝑵𝑻
𝒕𝒊𝒋 = 𝒅 ∙𝒈∙𝒎∙𝟏;
𝒔
𝒕𝒌𝒍 =
Se adoptă:
7 Trasare axe tef = 1 schimb;
Mef = 2 muncitori.
49,0∙0,67 1,02
𝑡𝑐 = 8∙𝑔∙4∙1,00 = 𝑔 ;
schimburi;
schimburi;
8 Turnare beton de egalizare C2,8/3,5 Se impune: tef = 1 schimb.
𝑡 1,02
𝐼𝑒𝑓 = 𝑡 𝑐 = 1,00 = 1,02;
𝑒𝑓
Deci, se adoptă:
tef = 1 schimb;
Mef = g·m = 1∙ 4 = 4 muncitori.
18866∙0,18 141,495
𝑡𝑐 = 8∙𝑔∙3∙1,00 = 𝑔 ;
schimburi;
schimburi;
Montarea armăturilor in grinzile de
9 fundaţie.
𝑡 35,37
𝐼𝑒𝑓 = 𝑡 𝑐 = 35 = 1,01;
𝑒𝑓
Deci, se adoptă:
tef = 35 schimburi;
868∙0,67 18,7
𝑡𝑐 = 8∙𝑔∙4∙1,00 = 𝑔 ;
schimburi;
Cofrarea grinzilor de fundaţie pentru: g=4 rezultă tc = 4,675
schimburi;
10
124
𝑡 4,675
𝐼𝑒𝑓 = 𝑡 𝑐 = = 0,168;
𝑒𝑓 4
Deci, se adoptă:
tef = 4 schimb;
Nr.crt. Denumirea activitaţii 𝚺𝑸∙𝑵𝑻
𝒕𝒊𝒋 = 𝒅 ∙𝒈∙𝒎∙𝟏;
𝒔
𝒕𝒌𝒍 =
352,3∙0,788 4,33
𝑡𝑐 = 8∙𝑔∙8∙1,00 = 𝑔 ;
schimburi;
11 Turnare beton C 12/15 în grinzile de schimburi;
fundaţie Se impune: tef = 2 schimb.
𝑡 2,165
𝐼𝑒𝑓 = 𝑡 𝑐 = 2,0 = 1,082;
𝑒𝑓
Deci, se adoptă:
tef = 2 schimb;
12 Se adoptă:
Timp tehnologic de întărire
tef = 2 schimburi.
868∙0,34 1,246
𝑡𝑐 = 8∙𝑔∙3∙1,00 = 𝑔 ;
schimburi;
Se impune: tef = 1 schimb.
13 Decofrare grinzi de fundaţie 𝑡 1,2
𝐼𝑒𝑓 = 𝑡 𝑐 = 1,00 = 1,2;
𝑒𝑓
Deci, se adoptă:
tef = 1 schimb;
555,45∙0,43 29,85
𝑡𝑐 = 8∙𝑔∙1∙1,00 = 𝑔 ;
schimburi;
14 Execuţie umpluturi de pământ sub Se impune: tef = 6 schimb.
𝑡 5,971
pardoseli 𝐼𝑒𝑓 = 𝑡 𝑐 = 6 = 0,995;
𝑒𝑓
Deci, se adoptă:
tef = 6 schimb;
125
Elaborarea modelului grafic.
Modelul grafic exprimă clar şi precis una din modalităţile de execuţie,a o obiectului de
construcţie propus pentru execuţie.
Pentru realizarea modelului grafic vom utiliza programul „Microsoft Office Project”
Evidenţierea drumului critic.
Drumul critic este drumul complet între nodul iniţial şi final al graficului cu durata cea
mai mare,cu termenii minimi egali cu termenii maximi şi cu rezerva de timp 0 .
Drumul critic este format numai din activităţi critice.
Având in vedere condiţionările de mai sus,drumul critic este de fapt durata de execuţie a
programului.
Transpunerea calendaristică a graficului reţea.
Transpunerea calendaristică are menirea de a marca datele calendaristice de începere-

terminare a fiecarei activităţi,respectiv a execuţiei programata prin Metoda Drumului Critic.
Urmărind un program-o durată minimă de execuţie-transpunerea calendaristică trebuie sa

respecte următoarele reguli:
-activităţile din graficul reţea se trec în planul calendaristic în ordine crescătoare a termenului
minim de începere ;
-momentul de începere a unei activităţi,în planul calendaristic coincide cu termenul minim de

începere ;
-dacă dintr-un nod pornesc două sau mai multe activităţi,în planul calendaristic se trec în
următoarea ordine :
-activitate critică ;
-activitate cu rezerva totală cea mică ;
126
-activitatea cu durata cea mai mică.
Realizarea graficului reţea pentru execuţia lucrării “Infrastructură” cu ajutorul programului

“Microsoft Office Project”
Ca date de intrare am folosit:
-lista de activităţi ce duc la realizarea obiectivului propus;
-setarea datelor calendaristice,anul,luna şi ziua începerii execuţiei;
-pentru fiecare activitate în parte i s-a stabilit activitatea precedentă ;
-tipul de resursă pentru fiecare activitatea în parte;
-cantitea de resursă pentru fiecare proces în parte.
127
REZULTATE:
Graficul reţea fig.1. Graficul reţea cu evidenţierea drumului critic fig.2
Durata totală de execuţie 73 de zile lucrătoare.
Fig.1
Fig.2
128
CAIET DE SARCINI
PREVEDERI REFERITOARE LA LUCRARILE DE BETON SIMPLU ŞI

BETON ARMAT
1.Prevederi generale:
Prezentul caiet de sarcini se referă la executarea betoanelor pentru fundaţii ,stâlpi,centuri şi planşee şi
cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite la prepararea betonului,transportul,punerea în operă şi
controlul calităţii materialelor şi a betonului indicate în proiect.
La executarea lucrării se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare şi prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Executantul va efectua toate încercările şi determinările indicate în prezentul caiet de sarcini.
Executantul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de turnare,a probelor prelevate şi a
rezultatelor obţinute.
Executantul este obligat să asigure adoptarea tuturor măsurilor tehnologice care să conducă la respectarea
strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,”inspectorul consultant” va dispune
întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor de remediere ce se impun.
Lucrările de betoane nu se vor executa la temperaturi sub +5 grade C.
Obligativitatea opririi execuţiei lucrărilor la temperaturi sub 5 grade C este determinată de condiţiile
termoclimatice reale,existente efectiv pe şantier,în perioada realizării lucrărilor,indiferent de anotimpul în
care se produc aceste fenomene.
2.Prevederile speciale:
Proiectul cuprinde constructie D+ P+3E+M cu structura cadre din beton armat.

In incintă s-a prevăzut alei si trotuare de acces din pavaje de beton.
129
ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR
 Defrisarea terenului.
 Amenajarea terenului si a platformei de lucru(saparea si depozitarea pamantului
vegetal,nivelari, eventual demolari cu indepartarea molozului).
 Preluarea amplasamentului si trasarea constructiei.
 Executarea sapaturilor pentru fundatii si incheierea procesului verbal de receptie pentru
lucrari ascunse.
 Turnarea fundatiilor din beton simplu sau a betonului de egalizare.
 Montarea cofrajelor si armaturilor dupa care se incheie procesului verbal de receptie
pentru lucrari ascunse.
 Turnarea fundatiilor armate(inclusiv cuzineti,centuri ,diafragme,etc. a caror armatura a
fost receptionata).
 Decofrarea fundatiilor
 Hidroizolarea fundatiilor si receptionarea hidroizolatiei
 Montarea cofrajelor si armaturilor pentru peretii subsol,elevatii, ,dupa care se incheie
procesul verbal de lucrari ascunse.
 Turnarea betonului in cofraje cu armatura receptionata.
 Decofrarea peretilor si elevatiilor.
 Hidroizolarea elevatiilor si receptionarea hidroizolatiei.
 Protejarea hidroizolatiei si realizarea umpluturilor de pamant.
 Montarea cofrajelor si armaturilor pentru stalpi si stratul suport pentru pardoseala de la
cota+/-0.00,dupa care se incheie procesul verbal de lucrari ascunse.
 Se decofreaza stalpii,dupa intarirea betonului.
 Se monteaza cofrajul si armaturile pentru grinzi si planseul peste parter,dupa care se
incheie procesul verbal de lucrari ascunse.
 Turnarea betonului in cofraje cu armatura receptionata.
 Se repeta dupa fiecare nivel operatiile de cofrare, armare ,receptie, turnarea betonului si
decofrarea dupa intarire.
 Intre timp, se executa zidaria de inchidere la nivelele inferioare,precum si zidaria de
compartimentare, verificand si receptionand buiandrugii prefabricati si armatura
inglobata,mai ales armatura prevazuta pentru legarea zidariei de stalp.
130
PREVEDERI REFERITOARE LA LUCRARILE DE TERASAMENTE
Inainte de inceperea sapaturii se va face instructajul de protectia muncii si pentru excesul

de pamant se va stabili locul de depozitare,atat in preajma amplasamentului cat si in afara
acestuia. Se mentioneaza ca excesul de pamant ramas dupa terminarea umpluturilor,este
proprietatea beneficiarului.
Sapaturile pentru fundatii
 Se va asigura echilibrul natural al terenului in jurul gropilor sau santurilor pentru fundatii,
pentru a nu afecta stabilitatea constructiilor invecinate existente sau in curs de
construire,precum si pentru evitarea prabusirii taluzurilor care pot provoca accidentarea
muncitorilor.
 Sapatura nu va depasi cota de fundare indicata in proiect , iar in cazul in care nu poate fi
turnat imediat, sapatura se va opri cu 20 cm deasupra cotei de fundare, urmand ca
terminarea sapaturii sa se faca inaintea turnarii betonului
 In situatii neprevazute care nu pot fi rezolvate de executant se va chema proiectantul
pentru solutionare,de exemplu : hrube, beciuri, umputuri ,nivelul de fundare mai
coborat,conducte,cabluri,etc.
Evacuarea apelor din infiltratii
 La epuizarea apelor se va urmari sa se produca afluieri de sub fundatiile constructiilor

invecinate(deosebita atentie la paminturile nisipoase): in acest scop timpul de epuizare se
va reduce la minimum si turnarea betonului in fundatii se va face imediat dupa evacuarea
apei.
131
Efectuarea umpluturilor
 Pentru umputuri nu se va folosi stratul vegetal,iar pamantul adus in depozit,fara corpuri

straine,se va imprastia in straturi de 20-30 cm grosime si se va compacta dupa umezirea
optima.
 Daca in proiect nu se indica utilajul pentru separare sau compactare,alegerea acestuia
cade in sarcina antrepenorului general.
Verificarea lucrarilor de terasamente
 Betonul in fundatii se va turna numai dupa incheierea unui proces verbal de receptie a
sapaturii si a cofrajului pentru talpile de fundatii.
 Daca cota de fundare terenul nu este corespunzator,continuarea sapaturii se va face numai
pe baza de dispozitie de santier,emisa de proiectant,prevederile dispozitiei de santier se
vor consemna in procesul verbal incheiat pentru receptia lucrarilor ascunse.
 La cota de fundare se vor recolta probe pentru incercari de laborator(minim cate o proba
pentru fiecare 200 mp de suprafata construita si minim trei probe la fiecare obiect).
 La compactare abaterea admisa fata de nivelul prevazut va fi de max.2%
 Buletinele de analiza se anexeaza si se comenteaza in p.v. de lucrari ascunse.
132
PREVEDERI REFERITOARE LA LUCRARILE DE BETON SIMPLU SI BETON
ARMAT
Executarea lucrarilor de betoane se va face numai pe baza de planuri intocmite de

proiectant autorizat si verificate conform legislatiei in vigoare.
Betonarea diferitelor elemente si parti de constructii
a. pozarea fundatiilor din beton armat

- Turnarea betonului in fundatii pote incepe numai dupa incheierea procesului verbal de receptie a
sapaturilor,cofrajului si a armaturii(dupa caz).
- Materialele intrebuintate la prepararea betonului vor respecta normele de calitate prescrise si
reteta necesara pentru realizarea marcii indicate in proiectul de executie.
- Betonul se va turna in fundatii fara intrerupere,pe distanta pana la rostul de tasare,daca aceasta
conditie nu poate fi respectata se vor avea in vedere urmatoarele:
- Durata maxima de intrerupere va fi de cel mult 1,5-2 ore.
- Daca rostul de lucru nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical la o distanta mai mare de 1m
de la marginea stalpului.
- Turnarea fundatiilor se va face in straturi orizontale cu grosimea de cca 30-50 cm. Stratul urmator
se va turna inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior; in acest caz, la
intreruperi,rosturile se vor decala.
- Nu se admit intreruperi la fundatii isolate.
- Suprafata rostului de intrerupere se va curata si se va spala cu apa.
- In perioadele calduroase suprafata betonului se se va mentine umeda prin udare periodica cu apa.
- In perioada rece betonul se se va proteja impotriva inghetului.
- Rosturile de tasare constituie lucrare ascunsa, drept care se vor incheia procese verbale de
receptie inainte de turnare.
133
- La betoanele armate se va verifica armatura ca numar de bare, diametre, lungimi,forma
indoiturilor precum si legarea carcaselor,purici distantieri,capre, a.i. toate sa-si mentina pozitia
din proiect in timpul turnarii.
- Se va urmari sa fie respectata acoperirea armaturii cu beton(3,5 cm in prezenta betonului de
egalizare, de 4,5 cm in contact direct cu pamantul ,daca nu exista apa agresive). Dupa verificarea
acestor repere se va incheia procesul verbal de receptie pentru armare si cofraj si se poate trece la
turnarea betonului.
b. betonarea elementelor verticale(stalpi, diafragme pereti) se va face respectand urmatoarele
precizari suplimentare.
- in cazul elementelor cu inaltime de maxima de 3m,daca vibrarea nu este stanjenita de desimea
armaturilor sau grosimea redusa a elementulti,se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga
inaltime si betonare pe la partea superioara.
- primul strat de beton va avea o lucrabilitate situata la limita admisa,prin fisa tehnologica si nu va
depasi inaltimea de 30cm.
c. betonarea grinzilor si placilor se va face cu urmatoarele precizari suplimentare
- turnarea grinzilor si placilor va incepe dupa 1-2 ore de la terminarea turnarii stalpilor si peretilor.
- grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp; se admite crearea
unui rost de lucru la 1/5...1/3 din deschiderea placii.
- la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la 2m pentru a se asigura grosimea prevazuta in
proiect.
d. betonarea cadrelor se face dand o mare atentie zonelor de noduri
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton armat sunt in anexa III.1 din NE-
012/99
3.Materiale:
Ciment:
La prepararea betonului se va utiliza unul dintre următoarele tipuri de ciment,care trebuie să

corespundă condiţiilor tehnice de calitate,conform prevederilor NE-012/99 „COD DE PRACTICA”
pentru executarea lucrarilor din beton,beton armat si precomprimat.
- cimenturi : II/B-M 32,5R; II/A-M 32,5R; II/A-S 32,5R SR I 32,5
134
Condiţiile tehnice de recepţie,livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă standardelor
respective.
In timpul transportului si a manipulării şi depozitării,cimentul va fi ferit de umezeală şi impurificarea

cu corpuri străine(pământ,substanţe organice, var, cenuşă de termocentrală etc.).
Se interzice folosirea cimentului la o temperatură mai mare de +50 grade C.
Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 de zile de la data livrării de către producător.
Controlul de către executant a calităţii cimentului,se va face în conformitate cu normativul C140-

86,anexa X.1,pct.A1,la aprovizionare şi anexa X1 pct.B1 , înainte de utilizare.Metodele de încercare sunt
reglementate de STAS 227/1-86, STAS277/3-86, STAS 227/3-86, STAS 227/6-86 şi anexa IV din
normativul C140-86.
Executantul va ţine evidenţa calităţii cimentului astfel:
- prin certificate de calitate de la producător;
- prin rezultatele determinărilor efectuate.
Agregate naturale
Pentru prepararea betonului (având densitatea aparentă cuprinsă între 2201-2500 kg/mc) se folosesc
agregate provenite din sfărâmarea naturală sau şi din concasarea rocilor,care trebuie să îndeplinească
condiţiile tehnice din STAS 1667-76 şi STAS 667-84(vezi şi anexa IV.3, C140-86).Se vor utiliza
următoarele sorturi:
- nisip 0-3 mm; 3-7 mm STAS 662-89

- agregate nat.,concasate cu diam. maxim până la 40 mm,adică sorturi:7-16 mm;
- pietriş 7-41 mm
- balast 0-71 mm.
Agregatele trebuie să provină din roci stabile,adică nealterabile la aer,apă sau îngheţ.Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase.
Caracteristicile mecanice ale agregatelor sunt conform STAS 730-89;STAS 6200/5-71 şi STAS
6200/15-83.
135
În ceea ce priveşte conţinutul de impurităţi se vor respecta prevederile STAS730+89;STAS 6620-
89.
Din punct de vedere al formei granulelor,agregate naturale concasate,avănd diametrul maxim mai
mare de 7 mm,trebuie să fie caracterizate prin forma poliedrică şi raportate b/a min.0,66 şi c/a min.0,32.
Din punct de vedere al granulozităţii,sorturile de agregate trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:
- să aibă granulozitate continuă;

- conţinutul de granule care trec,respectiv rămân pe ciururile sau sitele ce limitează sorturile,nu
trebuie să depăşească 10%,cu condiţia ca partea necorespunzătoare dimensional să reprezinte
maxim 15%;
- dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciururile superioare nu trebuie să depăşească
1,5 D maxim.
Controlul calităţii agreg. de către executant se face conf. STAS 4606-80.
Apa
Apa utilizată la obţinerea betoanelor poate să provină din reţeaua publică sau din altă sursă dar în acest
din urmă caz trebuie să îndeplinească condiţii tehnice conform STAS 790-84.
Aditivi
Tipurile uzuale de aditivi şi condiţiile de utilizare sunt indicate în Normativul C140-86,anexa V.3.
4. Stabilirea compoziţiei betonului
Caracteristicile betonului proaspăt:
Lucrabilitatea betonului determinata conf.STAS 1759-80 va fi 1,18-1,30.
Densitate aparentă determinata conf. STAS 1759-80 este 2201-2500
kg/mc.
Caracteristicile betonului întărit: se determină conf. STAS 1275-88 şi vor fi
la încercările preliminare:
136
-rezistenţa la compresiune,determintă conform pct.8 şi anexa V din C140-86,la 7 zile şi
28 zile;
-porozitatea determinată pe cuburi;
-valorile minime pentru compresiune vor fi conf. tabelei V- 1,14 din C140-86.
4.2.2 La încercările de control ale rezistenţelor mecanice: pe probe prelevate din staţia de
betoane,valorile sunt cu 15-20% mai mici decât valorile din tabela V2.14 din C140-86.
5. Transportul betonului proaspăt

Transportul betonului se va face cu automalaxorul.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe,pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment pe parcursul
transportului.Se interzice udarea betonului în timpul transportului.
Durata maximă de transport,din momentul încărcării până la sfârşitul descărcării acestuia,nu va depăşi 45
minute.
Fiecare transport de beton va fi însoţit de un bon de transport.
6. Punerea în operă a betonului

Lucrările premergătoare:
Execuţia stratului de beton se va face numai după recepţionarea fundaţiilor,a subsolurilor,care
trebuie să îndeplinească condiţiile impuse de STAS 6400-84 Turnarea betonului nu se va face
decât după execuţia tuturor remedierilor necesare.
Pentru punerea în operă a betonului se va respecta cap.6 din C140-86.

Controlul calităţii betonului pus în operă se va face în conformitate cu STAS 1275-88,Normativul CD 54-
81.
Influenţa condiţiilor meteorologice:

Lucrările de betonare se vor întrerupe,în situaţia în care se ivesc condiţii meteorologice
defavorabile,adică:
-temperatura aerului sub +5 grade C
137
-temperatura exterioară peste +30 grade C,concomitent cu o umiditate relativă a
aerului mai mică de 40%.
7. Protejarea betonului proaspăt

Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformările de contracţie,se va asigura
menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare,protejând suprafeţele libere prin:
A) acoperirea cu material de protecţie,
B) stropirea periodică cu apă,
C) aplicări peliculare de protecţie.
Se vor consulta şi prevederile cap.VI din C140-86.
8.Execuţa rosturilor de lucru.
În măsura în care este posibil se vor executa rosturile de lucru,organizându-se execuţia astfel încât
betonarea să se facă fără întrerupere pe nivelul respectiv.Când rosturile de lucru nu pot fi evitate,se vor
respecta indicaţiile din cap.VI,pct.6-36;6-39; din C140-86.
9.Analizarea rezultatelor încercărilor pe betoane
Se vor face;
- determinări pe betonul proaspăt;

- încercări pe betonul întărit;
10. Condiţii tehnice
Dimensiunile elementelor din beton armat sunt cele indicate în proiect.
Pentru condiţiile tehnice de calitate,pe care trebuie să le îndeplinească elementele din beton armat,se vor
respecta prevederile cap.VI,din C140-86.
138
11. Controlul calităţii lucrărilor
Verificările ce se efectuează înainte de a începe execuţia betonului constau în:
- calitatea materialelor şi a produselor aprovozionate (beton,oţel beton etc.);

- compoziţia betonului;
- utilajele şi dispozitivele de punere în operă.
Verificarea caracteristicilor betonului proaspăt:
- compoziţia;
- lucrabilitatea;
- densitatea aparentă;
- temperatura.
Verificarea duratei de transport.
Verificarea şi supravegherea punerii în operă a betonului:
- menţinerea cofragului la cotele din proiect;

- lucrabilitate;
- grosimea stratului de beton.
Verificarea stratului de beton executat.
verificarea caracteristicilor betonului pus în operă pe epruvete confecţionate:
- rezistenţa la compresiune(la 7 zile si la 28 zile);

- porozitatea;
- permeabilitatea.
verificarea caracteristicilor suprafeţei elementului de beton
139
12. Recepţia lucrărilor
Recepţia elementelor de beton se efectuează în două etape:preliminară şi finală.
12.1 recepţia preliminară se efrectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt
complet terminate,toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile pct.10 şi 11.
Se încheie Procesul Verbal de Recepţie,conform prevederilor legale în vigoare
specificându-se elementele remedierii necesare.
12.2 Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie şi se va face în condiţiile respectării
prevederilor legale în vigoare,precum şi a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
140

Limbă

Bloc de Locuinte Cu D+P+3E+M Si Imprejmuire

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bloc de Locuinte Cu D+P+3E+M Si Imprejmuire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 1

Memoriu Tehnic Justificativ

Denumirea proiectului:Bloc de locuinţe cu D+P+3E+M

Amplasamentul conferă urmatoarele conditii:

In conformitate cu studilu geotehnic fundarea se va face prin depaşirea obligatorie a

Conform normativului P 100-1/2006 :

Localitatea Suceava se afla intr-o zona ce este caracterizata de o valoare a acceleratiei

-Clasa de importanţă – III .

-unghiurile drepte, cu ajutorul echerului dulgherului cu laturile de 3m , 4m şi ipotenuza

-liniile paralele,astfel încât la 6m lungime să nu existe o diferenţă mai mare de 15mm;

- la recepţie se va verifica de asemenea aspectul betonului, iar după 28 zile de la turnare

-se va verifica armarea elementelor în curs de betonare-se întocmeşte un proces verbal de

- dimensiunile interioare ale cofrajelor;

- poziţia cofrajelor fată de elementele inferioare.

- existenţa certificatului de calitate a armăturilor;

- verificarea dimensiunilor armăturii;

- examinarea aspectului armăturii;

- verificarea prin îndoirea la rece.

Betonul folosit in grinzile de fundare C12/15, în elevatii C12/15, in suprastructura (stâlpi,

Pe timpul execuţiei se vor respecta toate normele de protectia muncii si P.S.I.

Calculul coeficientului global de izolare termică „G”

Coeficientul global de izolare termică se calculează cu relaţia următoare:

𝛕 -factorul de corecţie a temperaturilor exterioare;

V -volumul interior,încălzit,al clădirii [m3 ];

𝐑′𝐦 - rezistenţa termică specific corectată,medie,pe ansamblul clădirii,a unui

element de construcţie [m2 K⁄W];

A -aria elementului de construcţie [m2 ],având rezistenţa termică R′m ;

𝐧 -viteza de ventilare natural a clădirii,respective numarul de schimburi de

1. Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii :

A1 = A2 = 34,00 ∙ 9,450 = 321,30 m2

P = 2 ∙ (34,00 + 9,450) = 86,90 m

Aria tâmplăriei exterioare:

A3 = 5 ∙ (5 ∙ 1,80 ∙ 1,20 + 6 ∙ 1,20 ∙ 1,20 + 6 ∙ 0,90 ∙ 2,10 + 6 ∙ 1,20 ∙ 1,20 + 6 ∙

Aria pereţilor exterior:

A4 = P ∙ H − A3 = 86,90 ∙ 14 − 216,72 = 999,88 m2

A = 2 ∙ 321,30 + 216,72 + 999,88 = 1862,20 m2

Volumul încălzit al clădirii:

2. Rezistenţe termice specifice.

R 0 = R i + R + R e -pentru regim termic staţionar,unde:

R e - rezistenţa la transfer termic prin suprafaţa exterioară;

R - rezistenţa la permeabilitate termică a elementului de construcţie;

λ j = coeficientul de conductivitate termică al materialului din stratul j în w/mk;

În final se obţine relaţia de calcul pentru rezistenţa termică a elementului de construcţie:

Nr. Denumire strat d (m) λ(W/mK) d/λ

Nr. Denumire strat material d λ(W/mK) d/λ

Nr. Denumire strat d λ(W/mK) d/λ

Punţile termice se întâlnesc, în practică, frecvent, la îmbinările elementelor de construcţii

1. Rost vertical de capăt sau colţ iesind.(RV1)

l = 4 ∙ hint = 4 ∙ 2,67 ∙ 5 = 53,4 m

2.Rost vertical current.(RV2)

l = 1 ∙ Pext = 1 ∙ 86,9 = 86,9 m

4.Rost orizontal current-intersecţie planseu current cu perete exterior(RH2)

l = 1 ∙ Pext = (1 ∙ 86,9) ∙ 5 = 434,5 m

5.Rost orizontal soclu.(RH3)

l = 1 ∙ Pext = (1 ∙ 86,9) = 86,9 m

-Pentru pereti exterior

-Pentru planşeul de sub acoperiş.

Nr.Crt. Elementul A R′ τ Lj= A ∙ τ⁄R′

În funcţie de raportul A/V se extrage din normativ GN –coeficientul global normat de

Necesarul anual de căldură pentru încălzire afferent unui m3 de volum interior se

Q - necesarul annual de căldură;

G - coeficientul global de izolare termică: