Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare

Profesor: Adrian Pop

PROIECT DIDACTIC

Clasa : a-XII-a A
Obiectul : Matematică - Algebră
Subiectul lecţiei : GRUPURI DE MATRICE
Tipul lecţiei : Lecţie de formare de priceperi şi deprinderi de calcul.
Conpetenţe generale :
1. Identificarea unor date si relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de
contextul în care au fost definite.
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual
cuprinse în enunţuri matematice.
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea
locală sau globală a unei situaţii concrete.
4. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii
problemă în scopul găsirii de strategii pentru optimizarea soluţiilor.
5. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei
situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora.
Competenţe specifice :
1. Recunoaşterea structurilor algebrice, a mulţimilor de numere şi de matrice.
2.1 Identificarea unei structuri algebrice, prin verificarea proprietăţilor acesteia
2.2 Determinarea şi verificarea proprietăţilor unei structuri
Strategia didactică: activ-participativă.
 Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică , exerciţiul,
demonstraţia, munca independentă.
 Material didactic utilizat : manual clasa a-XII-a , fişe de lucru .
 Tipuri de actităţi : frontală şi individuală.
 Procedee de evaluare: analiza răspunsurilor, observarea sistematică
a atenţiei, verificarea cantitativă si calitativă a temei.
Scenariu didactic:
1. Moment organizatoric: Verificarea prezentei elevilor şi notarea absenţelor
(dacă sunt) în catalog;
Asigurarea unei atmosfere adecvate pentru buna desfăşurare a orei ;
2. Captarea atenţiei: Verificarea temei elevilor prin sondaj folosind dialogul
profesor-elev; elev-elev, prin confruntarea rezultatelor (în cazul în care apar
diferenţe se rezolvă exerciţiile la tablă ).
3. Informarea elevilor asupra obiectivelor lecţiei: Se anunţă şi se scrie pe
tablă titlul lecţiei: GRUPURI DE MATRICE
 GRUPURI DE MATRICE

Fie n  N* şi Mn (R) mulţimea matricelor pătratice de ordinul n cu elemente numere reale.

După cum se ştie, mulţimea Mn (R) împreună cu adunarea matricelor formează un grup
comutativ, iar cu înmulţirea matricelor formează un monoid necomutativ.
În continuare se vor pune în evidenţă câteva submulţimi ale mulţimii Mn (R), care împreună
cu înmulţirea matricelor formează grupuri.

~Grupul liniar general de grad n~

Fie A  Mn (R). Se ştie că matricea A este inversabilă în monoidul (Mn (R), ) dacă şi numai
dacă det (A) ≠ 0. Mulţimea unităţilor monoidului (Mn (R), ) se notează GLn (R) şi avem :
GLn (R) ={A  Mn (R) | det (A)  R*}.

TEOREMĂ
Perechea ( GLn (R) , ) este grup necomutativ, numit grup liniar general de grad n peste R.

▪ Demonstraţie

Fie A, B  GLn(R). Rezultă că det(A·B)=det(A) · det(B)  R* , deci AB  GLn (R). Aşadar,
mulţimea GLn (R) este parte stabilă a mulţimii Mn (R) în raport cu înmulţirea matricelor.
Înmulţirea matricelor este asociativă şi admite elementul neutru I n  Mn (R). Deoarece det(In) =1
 R* , rezultă că In  GLn(R).
În consecinţă, înmulţirea matricelor pe mulţimea GLn (R) admite element neutru şi anume
matricea In.
1
Dacă A  GLn(R), atunci det(A-1) = det( A)  R* şi se obţine că A-1  GLn(R).
În concluzie, (GLn(R), .) este grup.

~Grupul matricelor ortogonale~

Fie A  Mn (R).

• Definiţie: Matricea A  Mn (R) se numeşte matrice ortogonală dacă t A  A = In. Mulţimea

matricelor ortogonale de ordinul n se notează On (R).

˝Observaţii˝

1.Dacă A  On (R), atunci det (A)={-1, 1}.

Într-adevăr, din A  On (R) se obţine că t A  A =In. (1)
Din relaţia (1) se obţine succesiv:
1 = det(In) = det( t A  A ) = det( t A ) · det(A) = (det (A))².
Aşadar, det (A)  {-1, 1}.
2.Există incluziunea On (R)  GLn (R).
 TEOREMĂ
Perechea (On(R), ) este un grup necomutativ, numit grupul matricelor ortogonale de
ordinul n.

▪ Demonstraţie

Fie A, B  On (R); rezultă că t A  A = In şi t B  B = In.

Avem: t  AB  · (AB)= ( t B · t A ) · (AB)= t B ·( t A  A ) · B= t B  B = In.
Aşadar, AB  On (R), iar mulţimea On (R) este parte stabilă a mulţimii Mn (R) în raport cu
înmulţirea matricelor.
Să verificăm axiomele grupului.
(G1) Axioma asociativităţii. Înmulţirea matricelor pe mulţimea On (R) este asociativă, fiind
operaţie indusă de înmulţirea matricelor pe Mn (R) ( proprietate de ereditate a asociativităţii).
(G2) Axioma elementului neutru. Deoarece t In = In se obţine că t In · In = In, deci In  On (R).
Rezultă că In este elementul neutru al înmulţirii matricelor pe mulţimea On (R).
(G3) Axioma elementelor simetrizabile.
Fie A  On (R). Din observaţia 1 rezultă că det(A) = ± 1, deci matricea A este inversabilă în
monoidul Mn (R). Din relaţia t A  A = In se deduce că A-1 = t A . Folosind această relaţie se
obţine t (A-1) · A-1 = t ( t A ) · A-1 = A · A-1 = In, deci A-1  On (R), iar elementul simetric al
matricei A în On (R) este matricea A-1.
Înmulţirea matricelor nu este comutativă. În concluzie (On (R), .) este grup necomutativ.

~Exerciţii~

 2010 x 0 0
 
1. Se consideră matricea Ax   0 1 0  , pentru xR şi mulţimea
 0 x 1 


G   Ax x  R  M 3 ( R ) .
1 0 0
 
a) Să se verifice că I 3  M , unde I 3   0 1 0  .
0 0 1
 
b) Să se demonstreze că x yA  A  A ,  x , y  R .

G,
xy

c) Să se arate că este grup comutativ.

Rezolvare:
a)
  20100 0 0   1 0 0  
    
A0   0 1 0    0 1 0   I3 

0 0 1
 
0 0 1    I3  G
    
A0  G 


b)
 2010x 0 0   2010 y 0 0  2010x  y 0 0
     
Ax  Ay   0 1 0   0 1 0   0 1 0 
     
 0 x 1  0 y 1  0 x  y 1
 Ax  y , x, y  R
c) Conform punctului b) Ax  Ay  Ax  y  G, x , y  R  G este parte stabilă a lui
M 3(R ) în raport cu “”.
G1) Asociativitatea . Înmulţirea matricelor pe mulţimea G este asociativă deoarece este
operaţie indusă de înmulţirea matricelor pe M 3(R ).
G2) Comutativitatea: Ax, Ay  G , Ax  Ay  Ay  Ax
Ax  Ay  Ax  y , x , y  R 
  “ “ comutativă.
Ay  Ax  Ay  x  Ax  y 
G3) Elementul neutru:
A0  I3  G astfel încât Ax  A0  A0  Ax  Ax, Ax  G  A0 element neutru.
G4) Elementele simetrizabile:
Ax  G , Ax'  G astfel încât Ax  Ax  Ax  Ax  I3
 2010 x  x 0 0 1 0 0
   
Ax  Ax   Ax   Ax  I3  Ax  x   Ax   x  A0   0 1 0  0 1 0 
 0 x  x  1   0 0 1 


2010x x  0
  x   x 
x  x  0
Ax   A x  G este simetricul lui Ax .
  0 0 1 n 
  
2. Fie M   1 0 0  n  N *  M 3 (R) . Să se arate că
 0 1 0 
 M , este grup comutativ.

  
Rezolvare:
0 0 1
 
Fie A   1 0 0  . Calculăm puterile matricei A, pentru a determina mulţimea M.
0 1 0 

0 0 1 0 0 1 0 1 0
     
A  A  A  1
2
0 0  1 0 0  0 0 1 .
0 1 0   0 1 0  1 0 0
 
0 1 0 0 0 1 1 0 0
     
A  A  A  0
3 2

1
0 1  1 0 0  0 1 0  I3  A3 p  A 3   p
 I3, p  N * .
 0 0   0 1 0  0
 0 1 

I 3 , daca n  3 p

An   A, daca n  3 p  1  M 
 I 3 , A, A 2 
 A2 , daca n  3 p  2, p  N

Înmulţirea matricelor pe mulţimea M este asociativă deoarece este operaţie
indusă de înmulţirea matricelor pe M 3(R ).
Alcătuim tabla operaţiei de înmulţire pe M:
. I3 A A2
I3 I3 A A2
2
A A A I3
2 2
A A I3 A
Din care deducem că “” pe M este comutativă, admite elementul neuru I3, şi orice element

 M ,
din M este simetrizabil.

În concluzie este grup comutativ.

 2x 3 y  
3. Fie G    x , y  Q,4x 2  3 y 2  1 . Să se arate că G este grup comutativ în
 y 2x  
raport cu înmulţirea matricelor.
Rezolvare:
   2x 3 y  
G   A    x , y  Q, det A  1  M 2 (R ) .
  y 2x  
G este parte stabilă a lui M 2 ( R ) în raport cu înmulţirea matricelor 
A, B  G  A  B  G .
 2x 3 y   2z 3t 
Fie A   , x , y  Q, det A  1 şi B   , z , t  Q, det B  1 .
y 2x   t 2z 
 2x 3 y   2z 3t   4xz  3 yt 6xt  6 yz
A  B          
 y 2x   t 2z   2 yz  2xt 4xz  3 yt
  3  
 2 xz  yt 3 2xt 2 yz 
  
2     2 3 ,
  3     2 
 2xt 2 yz 2 xz  yt  
  2 
3
unde   xz  yt Q,   xt yz  Q
2
det(A  B)  det(A)  det(B )  1 
 2 3 
A  B     G
  2 

G1) Asociativitatea .
G  M 2 (R ) parte stabilã 

"" pe M 2 (R) este asociativă 
Înmulţirea matricelor pe G este asociativă .
G2) Comutativitatea: “” comutativă  A, B  G  A  B  G 
 2x 3 y   2z 3t 
Fie A     G şi B     G
y 2x   t 2z 
 2x 3 y   2z 3t   4xz  3 yt 6xt  6 yz
A  B       
y 2x   t 2z   2xt  2 yz 4xz  3 yt
  AB  B A
 2z 3t  2x 3 y   4xz  3 yt 6xt  6 yz 
B  A      
t 2z  y 2x   2xt  2 yz 4xz  3 yt  
G3). Elementul neutru
 2x 3y  1 0 
Verificăm dacă I2  G  x , y  Q a.i.     şi 4x 2  3 y 2  1 
y 2x  0 1 
2
1 1 
x  , y  0 , 4x 2  3 y 2  4    - 3  02  1 
2 2
I2  G astfel încât A  G , A  I2  I2  A  A .
G4). Elementele simetrizabile:
A  G , A 1  G astfel încât A  A 1  A 1  A  I2
  2x 3 y 
Fie A     G , x , y  Q, det A  1 .
y 2x 
1  A11 A12 
A 1   A * , A*   
det A  A21 A22 
 2x y 
t
A    , A11  2x, A12  3 y, A21   y, A22  2x 
 3 y 2x 
1  2x - 3 y 
A 1   A*    , det(A 1)  4x 2  3 y 2  1  A 1  G
det A   y 2x 

 1 a 
4. Fie G=  A(a )    / a  R   M2 (R)
 0 1 
Să se arate că (G,) este grup abelian
Rezolvare:
G parte stabilă a lui M2 (R) în raport cu „·” 
[  A(a),A(b) G  A(a)·A(b) G]
1 a 1 b 1 a  b 1 
A(a) ·A(b) =   ·   =   =  , unde  = a+b R  G parte
0 1 0 1 0 1   0 1 
stabilă.
„·” pe G este asociativă fiind operaţie indusă de înmulţirea matricelor pe M2(R)

„·” comutativă   A(a), A(b)  G, A(a) · A(b) = A(b) · A(a)

A(a)  A(b)  A(a  b) 

  „·” comutativă
A(b)  A(a )  A(b  a )  A(a  b)
1 0
``Elementul neutru ``: A(0) =   = I2
0 1
 A(0)  G astfel incât A(a) · A(0) = A(0) · A(a) = A(a) ;  A(a)  G
``Elementele simetrizabile``:
 A(0)  G;  A(a ' ) Є G astfel incât A(a) · A( a ' ) = A( a ' ) · A(a) = I2  A(a+ a  ) =
1 a  a'  1 0
A( a  +a) = A(0)    =    a  = -a  R .
0 1  0 1 
 [A(a)]ˉ¹ = A(-a)  G .

5. Consolidarea cunostinţelor şi asigurarea feed-back-ului : Fiecare elev va primi cate

o fişă de lucru . Pe parcursul rezolvării exerciţiilor, profesorul intervine cu întrebări,
adresate atât elevilor de la tablă cât şi celor din clasă, pentru a se clarifica demersul
rezolvării.
6. Tema pentru acasă : Se vor propune spre rezolvare ca temă pentru acasă , exerciţiile
rămase nerezolvate din fişă .
7. Aprecieri: se notează elevii care s-au evidenţiat în timpul orei.