UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de psihologie

REFERAT
DISCIPLINA: SOCIOLOGIE

FAMILIA ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

Profesor coordonator Student

Lector Univ. Drd. Nansi Lungu

BUCURESTI
-2013-
CUPRINS

Argumentație pag. 2

Definiție și istoric pag. 3

Asumarea responsabilităților în familie pag. 4

Valori și mentalități în sfera familiei pag. 4

Probleme în sfera familiei pag.5

Uniunea consensuală pag. 6

Bibliografie pag. 8

1
ARGUMENTAȚIE

Cu toții facem parte dintr-un grup de oameni mai mic sau mai mare, pe care îl numim
„familie”. Cu toate că rata divorțurilor e pe o pantă ascendentă,neajunsurile ne pândesc la tot
pasul, mulți dintre noi credem că familia este cea mai importantă valoare care dă sens vieții. De
aceea e important să înțelegem atât „mecanismul funcționării” cât și problemele ce pot să apară,
la un moment dat, în familie. Am încercat, pe scurt, să punctez elementele principale dintr-un
subiect axtrem de complex : FAMILIA

2
Definiție și istoric

După DEX , familia este forma socială de bază, întemeiată prin căsătorie și care constă
di soț, soție și din descendenții acestora.

Din punct de vedere sociologic, familia este una din instituțiile fundamentale ale
societății cu funcții sociale multiple: sexuală și de reproducere, de socializare, de transmitere
a unui statut social, de solidaritate familială, funcție educativă, familia fiind primul loc unde
începe educarea și formarea copiilor. Cu alte cuvinte, familia este un grup de persoane legate
între ele prin relații de rudenie, care trăiesc împreună, cooperează, socializează și au grijă de
copii. Căsătoria este o uniune legalizată, aprobată și recunoscută social intre doi indivizi
adulți care au decis să-și întemeieze o familie.

De-a lungul istoriei, familia s-a dovedit a fi una din cele mai stabile forme de comunitate
umană. Încă din cele mai vechi timpuri, pentru a supraviețui, oamenii au fost nevoiți să se
organizeze în grupuri, clanuri. Acestea nu erau altceva decât structuri familiale largi. Legăturile de
rudenie ce se formau între membrii grupului făceau ca întrg grupul să aibe o mare stabilitate. Orice
atac împotriva împotriva unuia dintre membrii devenea un atac împotriva întregului clan.

În antichitatea romană, familiile erau reprezentate de ginte (”gentes”) care aveau, fiecare un
cult particular, sărbători religioase diferite de ale altor ginte. Membrii aveau responsabilități
comune și se supuneau unui lider cu multiple funcții: magistrat, preot și comandant militar.

Familia a evoluat o dată cu dezvoltarea socială. Apariția creștinismului a modificat multe

aspecte majore ale familiei. Astfel, biserica este prezentă in toate momentele esențiale din viața
unei familii: naștere, căsătorie și moarte.

În epoca modernă se dezvoltă noi relații de familie și de integrare a acesteia în societate.

Astfel, apare noțiunea de egalitate între soți și, din punct de vedere legal, integrarea și
afirmarea profesională a femeii nu cunoaște restricții (nu vorbim aici de lumea musulmană,
unde femeile au avut și încă mai au multe restricții sociale).

Asumarea responsabilităților în familie

Tradiția spune că ”bărbatul e capul familiei iar femeia e stăpâna casei”. Aceasta înseamnă că
bărbatul trebuie să muncească, să realizeze venituri (bani) să poată întreține familia, iar femeia este
responsabilă de treburile gospodărești, de creșterea , îngrijirea și educarea copiilor.
3
Chiar și azi, majoritatea femeilor, nu doar a bărbaților, consideră normală o astfel de împărțire a
responsabilităților în cadrul familiei. Totuși, tinerii, și în special femeile, manifestă o atitudine
mai deschisă, mai flexibilă în fața schimbărilor din societate, față de emanciparea femeii, față
de egalitatea între sexe. Intervine, astfel, o nouă viziune, mai flexibilă, în care atribuțiile și
responsabilitățile se împart în funcție de abilitățile fiecăruia.

Pentru ca familia să ”funcționeze” bine între membrii ei trebuie să fie armonie. Trebuie
să fii responsabil atât pentru tine, cât și pentru ceilalți, să-ți satisfacipropriile nevoi, dar și pe ale
celor ce-ți sunt aproape. În mod egal, ambii părinți sunt responsabili de creșterea și educarea
copiilor, de a-i ajuta să se cunoască, să se dezvolte sănătos, pentru ca, mai târziu, să se integreze,
fără probleme de adaptare, în societate. În cadrul familiei, ambii parteneri participă la treburile
gospodăriei, tot așa cum sunt responsabili, in mod egal, de situația materială a familiei. Se pune
accent pe comunicarea între parteneri și expunerea tuturor nemulțumirilor, dorințelor,
aspirațiilor. Cu toată această pretenție de egalitate între parteneri, societatea a impus totuși, ca
femeia să constituie partea emotivă, a înțelegerii și sensibilității în cuplu, iar bărbatul să fie
reprezentantul logicii, al rațiunii

Valori și mentalități în sfera familiei

Ce trebuie să faci pentru a fi fericit și pentru a avea o familie fericită? Majoritatea

oamenilor cred că iubirea, încrederea reciprocă, sprijinul reciproc, o situație materială
corespunzătoare și o locuință proprie sunt suficiente pentru ca o familie să se simtă împlinită și
fericită. Tinerele cupluri, aflate la început de drum, au ca dorință principală crearea de intimitate,
ce se realizează cel mai bine in propria casă. Dar, scăderea nivelului de trai, creșterea costurilor
și lipsa facilităților din domeniu fac din ce în ce mai grea achizitionarea unei locuințe.

Societatea modernă, mereu în schimbare, a impus schimbări pe scara valorilor familiale.

Familia modernă este susținută de valori ca egalitate, schimbare, comunicare. Relația modernă
se bazează pe reciprocitatea și egalitatea puterii și autorității, care, în familia modernă, se află în
proces de reconstrucție în funcție de negocierile ce au loc între parteneri cu privire la rolurile pe
care le îndeplinesc in cadrul familiei. Emanciparea, independența economică și implicarea tot
mai accentuată a femeii în viața socială au dus la lărgirea orizontului ei privind locul și rolul
femeii în relația de cuplu și au determinat flexibilizarea raporturilor de putere în cuplul modern.

Familia transmite valori și față de copii. Fiecare familie are un sistem propriu de valori pe
care le transmite urmașilor: onestitate, bun simț, corectitudine, disciplină, respect, politețe, etc.

4
Probleme în sfera familiei

Într-o societate din ce în ce mai grăbită și ocupată, găsim tot mai puțin timp pentru
familie. De aici până la apariția problemelor nu este decât un pas. Problemele în cadrul
familiei au consecințe asupra soților, asupra copiilor, asupra relațiilor familiei cu societatea.

Cea mai des întâlnită problemă cu care se confruntă familiile tinere este lipsa locuinței.
Din cauza prețurilor extrem de mari, a locurilor de muncă plătite necorespunzător, multe familii
tinere sunt obligate să locuiască cu părinții, în condiții ce nu corespund nevoilor lor. Apar
probleme de adaptare a tinerei familii la noile condiții de trai, poate apărea conflictul între
generații.

O altă problemă este lipsa banilor. In familie, independența financiară asigură o stare de
confort, de siguranță, de liniște. Nereușind acest deziderat, apare stresul, grija zilei de mâine.
Apar dispute în cuplu datorită lipsurilor materiale, cele mai afectate fiind cuplurile tinere și
familiile din mediul rural. Multe cupluri trec prin conflicte cauzate de lipsa banilor si pentru că
nu discută la timp care sunt cheltuielile acceptabile și care nu. Un salariu decent este o
necesitate. Mulți tineri întâmpină dificultăți la angajare, munca nu este remunerată
corespunzător, astfel ăncât puțini sunt aceia care pot spune ca sunt total independenți din punct
de vedere financiar, că pot avea o viață decentă cu un minim de confort asigurat.

Adaptarea la viața de familie poate constitui o problemă atunci când nu exisă

comunicare. Multe certuri pornesc de la treburi casnice nerezolvate. În familie, treburile se
împart, fiecare membru trebuie să manifeste înțelegere față de nevoile celuilalt. Membrii
familiei trebuie să invețe să comunice, să facă eforturi pentru a reuși să găseascăun mod de a
acorda timp și atenție partenerului și copiilor.

O problemă majoră care poate apărea în sfera familiei, de cele mai multe ori de
nerozolvat, care lasă urme adănci în sfera psihicului, din care copiii sunt cei mai marcați, este
divorțul. Divorțul este forma legală de desfacere a căsătoriei. Conform statisticilor, în lume, din
o sută de familii nou constituite, după primul an, nu rezistă decât jumătate. Majoritatea
căsniciilor încep bine, dar, din păcate, unele dintre ele se termină prost. Iubirea de la început
trebuie întreținută pentru a dăinui în timp. Când o relație se clatină, partenerii devin mai puțin
iertători în ceea ce privește defectele celorlalți, asa că viziunea despre partener se transformă
intr-una negativă. Stilul de viată alert, disponibilitatea pentru munca în timpul liber, faptul că
suntem conectați în permanență la tot ceea ce se întâmplă economic, social, limitează drastic

5
timpul petrecut cu cei care realmente conteză pentru noi. Așa stând lucrurile, e bine să chibzuim
mai mult înainte de a rosti celebrul ”DA” pentru familie.

Pe fondul problemelor cotidiene, la care se adaugă stresul , bolile, anturajul, apare

alcoolismul și violența în familie. Aceasta poate îmbrăca diverse forme, ca: abuzul verbal
și fizic, refuzul accesului la resursele financiare, izolarea de prieteni, familie și societate,
amenințări și atacuri.

Uniunea consensuală

Conform Eurostat, numărul de căsătorii din Romania a scăzut de la

8,72căsătorii/1000locuitori în 2007, la 6,25căsătorii/ 1000locuitori în 2009. Totuși, în țara
noastră se înregistrează mai multe căsătorii comparativ cu unele țări din Europa de vest (de
ex. Germania).

De ce nu se mai căsătoresc o bună parte din tinerii din ziua de azi? O rată a șomajului în
creștere, lipsuri financiare, lipsa casei proprii ar putea fi câteva din răspunsuri. La noi în țară
82,7% dintre români sunt creștini ortodocși (conform recensământului din 2002) deci, și-au
declarat atașamentul față de valorile religioase, cu toate acestea, realitatea vieții cotidiene
dovedește că o bună parte a oamenilor renunță la valorile tradiționale, trăiesc în apostazie, iar
familia tradițională este pe cale de dispariție. După cum am mai spus, o parte semnificativă a
populațieiare o situație materială precară, la care se adaugă lipsa protecției sociale pentru
familiile defavorizate. Toate acestea duc la devalorizarea familiei, a căsătoriei legitime. În ultimii
ani uniunea consensuală (concubinajul) este forma modernă de conviețuire preferată față de
forma clasică de căsătorie. Motivele sunt diverse, le-am enumerat mai sus, la care putem adăuga
și nesiguranța legării de o singură persoană.

Din ce în ce mai mulți tineri nu se mai căsătoresc sau amână acest pas pentru o vârstă
mai matură ți preferă traiul în doi sub forma uniunii consensuale. Tot mai multe cupluri aleg să-
și trăiască viața de cuplu în acest fel, locuind sub același acoperiș și crescându-și împreună
copiii. Respingând oficializarea, partenerii încearcă să câștige pe toate planurile și să nu sacrifice
nici una dintre posibilitătile pe care viața le-ar putea oferi. Mulți tineri văd în căsătoria legală
doar un angajament impus, de aceea preferă libertatea relației și sentimentul de independență pe
care uniunea consensuală le oferă. Căsnicia tradițională creează răspunderi pentru toată viața,
sacrificiu în favoarea celuilalt, responsabilități pe care mulți oameni nu doresc să le aibe. De
aceea, uniunea consensuală pare un cadru favorabil pentru relizarea ambilor parteneri, fără
presiuni și fără promisiuni oficiale ce nu pot fi respectate.

6
7
BIBLIOGRAFIE

1. Bistriceanu, Corina, Sociologia familiei, Ed. Fundației „România de Mâine”,

București,
2005;
2. Giddens, Anthony, Sociologie, Ed. All, București, 2010;
3. Vasile, Diana Lucia, Introducere în psihologia familiei și psihosexologie, Ed. Fundației
„Romania de Mâine”, București, 2006.