Medicina veterinară, pepinieră de

antreprenori
Autor: CAPITAL25 mai 2013

Circa 90% dintre medicii veterinari din România sunt

antreprenori. Este o chestiune de ambiţie, mai ales într-una
dintre puţinele meserii în care şomajul este o raritate, potrivit
Ministerului Muncii
În anul IV de facultate, lui Cristian Enciu i-a încolţit în minte un vis care
nu i-a mai dat pace până când s-a tranformat în realitate: să aibă propria
lui clinică veterinară. Ştia că este singura şansă de a evita să lucreze la
stat sau la o fermă pe un salariu modest, dar cunoştea şi poveştile
multora dintre colegii lui mai mari care nu au avut succes în aventura
antreprenoriatului. „Există mai mulți antreprenori medici veterinari pentru
că acest sistem nu este susţinut de stat şi trebuie să găsim o metodă de
a ne câştiga existența, iar singura șansă este să ne deschidem o
afacere care să ne ofere stabilitate.
Mai este vorba şi de curajul de a o lua de la zero, lucru care în acest
moment este o mică nebunie, având în vedere instabilitatea economică,
dar şi acum poţi începe o astfel de activitate atâta timp cât eşti
profesionist, ambițios şi ai cunoştinţe de marketing care să te ajute în
administrarea firmei“, spune Cristian Enciu, fondatorul Crystal Vet, o
afacere pornită în 2006 cu 10.000 de lei noi, ajunsă acum la o cifră de
afaceri de 1,2 milioane de lei. Tot pe la sfârşitul facultăţii, medicul
veterinar Valentin Istrate, celebru pentru că a cumpărat cu un milion de
euro văcuţele Tnuva, vindea legume pentru a-şi cumpăra o maşină cu
care să se deplaseze prin Bucureşti la diverse cazuri.
Acum are mai multe cabinete veterinare şi farmacii în Capitală, care au
împreună un rulaj de peste un milion de euro. Deşi susţine că, în
România, situaţia medicinei veterinare nu este cu mult mai fericită decât
cea a medicinei umane, recunoaşte totuşi că legea a înlesnit
antreprenoriatul în acest domeniu: „În 1990, orice medic veterinar putea
să îşi înfiinţeze un cabinet, iar în 1999 toate unităţile veterinare de stat
au putut fi cumpărate de privaţi, iar statul nu mai deţine nimic“.
Această măsură a ajutat de fapt la dezvoltarea fulminantă a sectorului,
crede medicul Viorel Andronie, preşedintele Colegiului Medicilor
Veterinari din România (CMVRO): „Sistemul exclusiv privat a făcut ca
numărul medicilor veterinari antreprenori să fie mare, de aproximativ
4.000, din care circa 2.350 sunt în mediul rural.“
Dar facilităţile legislative nu sunt garanţia succesului: pe o piaţă destul
de aglomerată cum este cea din Capitală, unde există circa 210
cabinete, medicii s-au gândit să extindă paleta de servicii şi au înfiinţat
spitale veterinare dotate cu ambulanţe, dar şi grădiniţe, pensiuni şi
saloane de cosmetică pentru cele mai răsfăţate animale de companie.
Însă de unde stăpâni atât de darnici? Piaţa serviciilor veterinare de lux
este de abia la început, dacă ne uităm la investiţiile de circa cinci
milioane de euro făcute în cele trei spitale veterinare înfiinţate în
Capitală şi Ilfov şi rulajele mici realizate până acum. De lux pot fi şi
specializările pe animale mici sau mari, în funcţie de noroc şi dibăcie,
spune medicul Iulian Vieru, fondatorul revistei Veterinarul Ştiinţă şi
Practică.
„Dacă ai afacerea specializată pe animale mici, atunci câştigi bani doar
din asta. Dacă ai cabinet specializat pe animale mari şi ai ceva pile, poţi
obtine o concesiune de la stat şi ești un mare norocos. Dacă ai o
circumscripţie sanitară într-o comună medie şi ştii cum merg treburile,
poţi să câştigi între 1 şi 2 miliarde de lei vechi“. Indiferent de noroc,
statistica arată că medicina veterinară este una dintre puţinele facultăţi
cu un nivel extrem de redus de absolvenţi şomeri.
Medicul veterinar este mai avantajat decât cel uman după absolvirea
facultăţii, pentru că poate exercita profesia imediat, fără rezidenţiat.
Viorel Andronie, preşedinte, CMVRO
Aşa arată singurul spital veterinar privat din Ilfov, Marco Vet, o investiţie
de un milion de euro, care are inclusiv grădiniţă şi pensiune pentru
necuvântătoare
Cifrele pieței:
În România există 4.485 unități de medicină veterinară, care compun o
piaţă de circa șase miliarde de lei;
6 spitale private veterinare, dintre care două în București și câte unul în
Galați, Hunedoara, Iași și Ilfov;
30 clinici veterinare organizate ca SC, dintre care cele mai multe sunt în
București, Cluj și Ilfov;
1.965 cabinete medicale veterinare organizate ca SC, dintre care cele
mai multe sunt în București, Timiș, Iași și Cluj;
2.484 cabinete medicale veterinare individuale, dintre care cele mai
multe sunt în Maramureș, Bacău, Bihor și Argeș.
Salariile din medicina veterinară depind de mai mulţi factori, cum ar fi
vechimea, domeniul de specializare, dar şi de sex: bărbaţii sunt mult mai
bine plătiţi comparativ cu femeile, pentru că ei lucrează mai multe ore
suplimentare, potrivit CMVRO