Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Tema: Codificare lui Justinian

Chisinau 2019
Codul lui Justinian (în latină Codex Justinianus) era prima din cele patru colecţii
de legi cunoscute astăzi sub numele de Corpus HYPERLINK
"http://en.wikipedia.org/wiki/Corpus_Juris_Civilis"iuris HYPERLINK
"http://en.wikipedia.org/wiki/Corpus_Juris_Civilis" HYPERLINK
"http://en.wikipedia.org/wiki/Corpus_Juris_Civilis"civilis ("Colecţia de drept
civil") o colecţie de lucrări fundamentale de jurisprudenţă alcătuită între anii 529 şi
534 la porunca împăratului J HYPERLINK
"http://ro.orthodoxwiki.org/Iustinian"ustinian I, care a avut o influenţă durabilă
asupra dezvoltării sistemului juridic din spaţiul european prin reformele sale în
domeniul dreptului, prin reunirea într-un sistem coerent a întregului drept roman.

Totusi codul lui Justinian are o importanta imensa in istorie.Datorita acestui

cod,s-au pus bazele sistemului legislativ in baza caruia se studiaza dreptul privat
roman si anume,desfasurarea proceselor de judecata,institutiile politice etc.

Opera legislativa a imparatului Justinian a fost impartita in 4 lucrari:

1)”Codex Justinianus” (529) cuprindea toate constituţiile imperiale începând cu

domnia împăratului Hadrian. A avut ca surse atât Codex Theodosianus cât şi alte
culegeri de drept precum Codex Gregorianus şi Codex Hermogenianus. Prima
ediţie a lucrării nu s-a păstrat. O a doua ediţie a Codului a fost emisă în 534.

2) „Digestele” (533) erau o compilaţie de comentarii cu autoritate ale marilor

jurişti romani din perioada clasică, majoritatea din secolele II-III d.Hr. Multe din
acestea aveau autoritate în justiţie. Reforma lui Iustinian în acest domeniu viza
unificarea sistemului juridic şi eliminarea contradicţiilor din sistemul juridic
roman, adunând întreaga jurisprudenţă într-un sistem legal coerent.
3) „Institutiones” (533) („Instituţiile”) erau un manual de drept pentru uzul şcolilor
de drept, pe modelul manualului celebrului jurist roman Gaius. Cuprindea extrase
din celelalte două culegeri, cu legislaţia adusă la zi.

4) „Novellae” , constituţiile imperiale emise după 534, majoritatea în limba greacă.

Deşi editarea acestora într-un volum fusese proiectată încă din vremea domniei lui
Iustinian, noua culegere a fost publicată după moartea lui Iustinian. Acestea au fost
reunite de un jurist bizantin, Atanasie din Emesa, în anii 572–577, într-o colecţie
pentru uzul juriştilor, Syntagma.

1.Codex Justinianus
Codul imparatului Iustinian a fost elaborate de o comisie formata din 10
profesori si avocati in frunte cu Tribonian, cel mai mare jurisconsult al vremii.
Lucrarea a fost publicta in doua editii. Prima editie cuprinde constitutiunile
imperial care au fost date din vremea imparatului Hadrian pina la 529, iar editia a
II-a cuprinde constitutiunile imperiale date din vremea lui Hadrian pina in 534.

Prima editie a Codului s-a pierdut, dar editia a II-a, denumita Codex repetitae
praelectionis, a ajuns pina in ziua de astazi. In cadrul acestei lucrari textile au fost
sistematizate in 12 carti, cartile au fost impartite in titluri, titlurile in constitutiuni,
iar unele constitutiuni, au fost impartite si in paragrafe.

Fiindca Codul lui Iustinian urma sa aiba o finalitate concreta,sa fie aplicata
in practica instantelor judecatoresti,comisia a selectat numai constitutiile imperial
ramase in viigoare, nu si pe cele abrogate. Ba mai mult, textele depasite au fost in
asa mod adaptate,incit sa nu poata fi puse in practica.
 In general,prevederile lui Iustinian se refera atat la dreptul public, cit si la
dreptul privat. In doua carti se contin si citeva dispozitii de drept canonic
(bisericesc).

2. Digestele
Digestele lui Iustinian au fost publicate in anul 535 si sunt o culegere de
fragmente din lucrarile jurisconsultilor clasici. Aceasta culegere a fost elaborata
de o comisie formata din 15 profesori si avocati in frunte cu acelasi Tribonianus.
Pentru elaborarea Digestelor,comisia a valorificat peste 2000 de lucrari clasice(mai
mult de 2 milioane de randuri), pe care le-a considerat cele mai valoroase, iar
fragmentele extrase au fost sistematizate in 50 de carti (cu 150.000 de randuri).
Cartile au fost impartite in titluri, fragmente si paragrafe. La inceputul fiecarui
fragment este indicat numele jurisconsultului si lucrarea din care textul a fost
extras.

Culegerea a fost numita Digestele si cuprindea extrase din operele celor mai
de seama juristi romani, puse in concordanta cu structura societatii secolului al VI-
lea.Astfel a luat nastere cea mai importanta colectie de drept roman care, de-a
lungul secolelor, a continuat sa fie o sursa de inspiratie pentru teoreticienii si
practicienii dreptului.

Multa vreme s-a crezut ca fragmentele din Digeste sunt aranjate fara rost si
intimplator insa aceasta impresie este gresita din cauza ca cele 50 de carti au un
continut eterogen si sunt descrise diferite materii,insa nu s-a observat ca aceste
carti sunt unite de catre titlul sau.Fiecare titlu este consacrat unei anumite materii
de drept,iar fragmentele sunt asezate intr-o anumita ordine.
 Plenul comisiei a fost impartit in 3 subcomisii conduse de Teofil,Constantin
si Doroteu.Prima subcomisie are studia fragmentele din lucrarile lui Masurius
Sabinus si lui Salvius Iulianus formau masa sabiniana.A doua subcomisie a
excerptat fragmentele prin care se faceau comentarii asupra edictului pretorului si
formeaza a doua masa numita masa edictala. A treia comisie a extras fragmente din
opera lui Papinian,astfel a aparut si a treia masa,masa papiniana.

3. Institutiones(Institutii)
In timp ce se lucre intens la Digeste,imparatul Iustinian incredinteaza la trei
profesori: Tribonian,impreuna cu Theofil, profesor de drept la Constantinopol si
Doroteu,profesor la Beirut,sa intocmeasca un manual adresat studentilor in drept.
Noul manual a fost numit “Institutele”.

Din punct de vedere structural,manualul era impartit in patru carti si

cuprindea numeroase definitii,clasificari si notiuni generale.A fost elaborate prin
valorificare institutelor clasice,in mod deosebit a Institutelor lui Gaius,Marcian si
Florentin. Institutele lui Iustinian aveau putere de lege,erau izvor de drept in sens
formal.

4. Novellae
Novelele cuprind constitutiile imperiale date de catre imparatul Iustinian din
anul 534 pana in anul 565. Sistematizarea lor intr-o forma unitara s-a facut dupa
moartea imparatului de catre persoane particulare, care au inclus in cuprinsul
Novelelor toate constitutiile de dupa anul 534, fara a tine cont daca erau sau nu in
vigoare. De aceea,se constata frecvent ca textele din Novele se contrazic, fapt
firesc, deaorece constitutiile in vigoare au un continut diferit de cele abrogate.

In urma destramarii Imperiului Roman in secolul al VI-lea,opera lui

Iustinian a ramas in umbra. Abia in secolul al XII-lea, juristii germani au inceput a
studia aprofundat opera legislativa a marelui imparat Iustinian in totalitate,
oferindu-i chiar o noua denumire, de “Colectia dreptului civil”.Codificarea lui
Iustinian a adus un rasunet enorm,deoarece incepind cu anul 1489 cind prima data
au fost publicate manuscrisele, ele au si stat la baza renasterii dreptului privat
roman in Europa,la universitatile din Bologna,Pavia si altele.

5.Alteratiuni de texte
1)Interpolatiuni. Interpolatiunile sunt modificari pe care juristii lui Iustinian
le-au adus, cu buna stiinta, lucrarilor jurisconsultilor clasici si constitutiunilor
imperial, cu ocazia infaptuirii operei de sistematizare a legislatiei.

Interpolatiunile sunt foarte greu de identificat, intrucit compilatorii nu au

facut vreo mentiune in legatura cu modificarile aduse lucrarilor clasice, astfel incit
cititorul ramine cu impresia ca redactarea pe care textul o are in opera legislative,
apartine chiar autorului classic.

2) Cercetatorii au depus mari eforturi in vederea depistarii interpolatiunilor

inca din epoca renasterii. Inceputul cercetarilor in aceasta directie a fost facuta de
catre romanistul Cujas, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea.

Prin depistarea interpolatiunilor, cercetatorii au atins un dublu scop: in

primul rind au reusit sa reconstituie jurisprudenta clasica, in al doilea rind, au
stabilit in ce masura au fost modificate textile de catre juristii lui Iustinian.
 3) Glose sunt alteratiuni de texte din eroare, cu ocazia copierii manuscriselor
clasice. De-a lungul timpului, manuscrisele au fost consultate de catre practicieni
sau de catre alte persoane interesate, care au facut insemnari pe marginea textului
sau chiar printer rinduri. Cu ocazia transcrierii acestor manuscrise, copistii au
introdus insemnarile marginalia in text, caci nu aveau pregatire de specialitate si nu
intelegeau sensul lor.

Concluzie
In concluzie pot spune ca sunt uimit de asa o opera legislativa bine formulate
care serveste pana in ziua de azi drept o sursa a studiului dreptului privat roman.
Dupa parerea mea Codificarea lui Iustinian a avut un impact enorm asupra vietii
sociale a romanilor care a lasat o urma chiar si in viata cotidiana deoarece multe
idei importante din textul codificatiei au fost preluate si incorporate in legislatia
actuala dupa care ne conducem noi. Este uimitor ca o opera sa-si lase urmele dupa
mai bine de 1500 ani.

Aceasta Codificare a permis un trai decent in Imperiul Roman, fiecare

nedreptate fiind aspru pedepsit. Datorita ei s-au pus bazele unui sistem de legi, care
sta la baza unui stat si in ziua de azi.

Aceasta tema, o consider a fi una dintre cele mai importante in dreptul privat
roman si consider ca un jurist adevar trebuie sa cunoasca de unde incep radacinile
sistemului legislativ si cine a pus bazele acestuia.
 6.Bibliografie

1.Emil Molcut, Drept privat roman

2.Iurie Mihalache, Drept privat roman