Sunteți pe pagina 1din 7

Divorţul

Desfacerea căsătoriei, divorţul este singura modalitate de disoluţie a căsătoriei, constatată


sau, după caz, pronunţată de o autoritate învestită; fie că este constatată pe temeiul
consimţământului ambilor soţi, fie că este pronunţată la iniţiativa unuia dintre ei, divoţul stinge,
numai pentru viitor, starea de căsătorie şi, implicit, efectele căsătoriei.
Sub denumirea marginală “motivele de divorţ”, art.373 C.Civ., stabileşte că divoţul poate
avea loc:
- divorţ remediu -
a) prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ;
b) unci când din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi, sunt grav vătămate şi
continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;
- divorţ din culpă
c) la cererea unui dintre soţi, după o separare de fapt care a durat cel puţin 2 ani;
d) la cererea acelui dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.

1. Divorţul prin acordul soţilor


Art. 374 Condiţii
(1) Divorţul prin acordul soţilor poate fi pronunţat indiferent de durata căsătoriei şi indiferent
dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie.
(2) Divorţul prin acordul soţilor nu poate fi admis dacă unul dintre soţi este pus sub interdicţie.
(3) Instanţa este obligată să verifice existenţa consimţământului liber şi neviciat al fiecărui soţ
DIVORŢUL PE CALE JUDICIARĂ (prin apel la instanţă)
CEREREA: Cererea soţilor va fi smenată de către aceştia sau de cătr eun mandatar cu
procură specială. Mandatarul este avocatul în cele mai multe cazuri şi el va certifica semnătura în
baza legii. El va înregistra cererea. Ambii soţii îl vor împuternici pe avocat/mandatar.
Cererea de divorţ pe cale judiciară se poate solicita indiferent de durata căsătoriei şi
indiferent dacă soţii au sua nu au copii minori născuţi din căsătorie, sau din afara căsătoriei sau
chiar adoptaţi. Este necesar ca soţii să convină şi asupra cererilor accesorii asupra divorţului.
COMPETENŢA: Instanţa competentă este Judecătoria în circumscripţia căreia se află
ultima circumscripţie comună a soţilor.
DEPUNEREA CERERII: dac[ nici unul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia
judeţului unde se afla cea din urmă locuinţă comună sau dacă soţii nu mai au o locuinţă comună
atunci este de competenţa Judecătoriei în circumscripţia căreia pârâtul a avut ultimul domiciliu.
Dacă pârâtul nu are locuinţa în ţară şi Instanţele comune sunt competente internaţional atunci
cererea se va adresa Judecătoriei în circumscripţia căreia se află locuinţa reclamantului.
Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu mai au locuinţe în ţară, atunci soţii pot conveni să
introducă cererea la oricare Judecătorie d epe teritoriul României, iar dacă soţii nu se înţeleg,
cererea va fii adresată Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.
Primind cererea instanţa d ejduecată va fixa termen în camera de consiliu când va verifica
existenţa consimţământului soţilor în privinţa divorţului.
Divorţul prin acordul soţilor pe cale judiciară nu s epoate dispune dacă unul dintre soţi
este pus sub interdicţie judiciară.
În cazul în care soţii nu se învoiesc sau nu se înţeleg cu privire la cererea accesorie
referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea locuinţei minorului, contribuţia la
cheltuielile pentru creşterea şi educarea copiilor, instanţa va continua judecata şi va administra
probe în vederea soluţionării acestor cererii. Instanţa este obligată să soluţioneze aceste cererii.

2. Divorţul prin procedura norarială/pe cale administrative


CONDIŢII: Cererea va fi depusă de către soţii la ofiţerul de Stare Civilă sau norarul
public de la locul căsătoriei sau ultima locuinţă comună a soţilor. În cazul în care soţii nu au
copii minori ei se pot adresa ofiţerului de stare civilă. Cererea poate fi înregistrată chiar dacă
soţii au copii minori născuţi în timpul căsătoriei dacă convin în privinţa tuturor aspectelor
referitoare la acestea. În această ipoteză cererea va fi soluţionată doar în cadrul procedurii
notariale.
CEREREA: Cererea se depune personal de către soţi, putând fi depusă şi de către
mandatar cu procură specială şi autentică în cazul în care este adresată notarului public. După ce
primeşte cererea ofiţerul de stare civilă/notarul public acordă părţilor un termen de reflexie de 30
de zile. Acest termen este dat părţilor cu scopul de a avea posibilitatea gandirii (răzgândirii).
COMPETENŢA: După expirarea acestui termen, părţile se pot prezenta personal în faţa
notarului public (ofiţerul de Stare Civilă) care va verifica existenţa consimţământului lor liber şi
neviciat în ceea ce priveşte divorţul. Soţii trebuie să se prezinte personal în faţa notarului public.
RESPINGERE: Cererea va fi respinsă în situaţia în care soţii nu mai stăruie în divorţ/nu
agreează de comun acord modul de exercitare a autorităţii părinteşti în comun, stabileşte
contribuţia pentru cheltuielile de creştere şi educare a minorului, stabileşte locuinţa acestora
(stabileşte programului de vizitare a minorilor, respectiv numele pe care soţii îl vor purta după
divorţ.
În caz de ADMITERE a cererii, ofiţerul de Stare Civilă sua notarul public vor emite
certificatul de divorţ. Dacă RESPINGE cererea, notarul public va emite încheiere de respingere,
iar Ofiţerul public va emite o dispoziţie de respingere care nu sunt supuse niciunei căi de atac.
În cazul în cre ofiţerul de Stare Civilă/Notarul public au refuzat în mod nelegal emiterea
certificatului de divorţ, soţii pot solicita repararea prejudiciului care i-a fost cauzat în acest mod
prin formularea unei acţiuni în răspundere civilă delictuală.

3. Divorţul din motive de sănătate


Divorţul din motive de sănătate se poate pronunţa atunci când unul dintre soţii suferă d eo
boală gravă care împiedică continuarea căsătoriei.
ÎNDREPTĂŢIŢ: Reclamantul poate fi doar cel bolnav.
Cererea de divotţ întemeiată pe acest motiv este lăsată la aprecierea soţului bolnav, acesta fiind
singurul îndreptăţit să o promoveze. Celălalt soţ ar putea eventual să înainteze o cerere de divorţ
din Culpă.
ADMISĂ: Cererea este admisibilă dacă soţul reclamant suferă d eo boală gravă indiferent de
natura acesteia, indiferent dacă a preexistat încheierea căsătoriei/a apărut în timpul căsătoriei sua
indifrerent dacă afectează sua nu discernământul său.
PRIN REPREZENTANT: Cererea poate fi introdusă şi de către cel pus sub interdicţie
judecătoareacsă prin reprezentant legal; este mecesar ca boala să facă imposibilă continuarea
căsătoriei.
PROBE: Acte cu privire la boală, expertiză + proba cu martorii. Dacă în urma probelor
administrate, Instanţa constată îndeplinite condiţiile divorţului din motive de sănătate, va amdite
cererea de divorţ, fără a face menţiune cu privire la culpa soţilor.

4. Divorţul din culpa


Cererea de divorţ poate fi promovată la Instanţa de Judecată doar de către soţii.
Reprezentantul persoanei puse sub interdicţie judecătorească este tutorele sau curatorul., el va
introduce cererea de chamre în judecată sua se poate personal, dacă are jumătate din
discernământ, când jumătate din capacitatea de discernământ nu este afectată.
CEREREA: va conţine elemnetele prevăzute la art. 194 C.Civ., precum şi numele
copiilor minori născuţi în timpul căsătoriei sau după caz menţiunea că nu există copii minori, sau
cei din afara căsătoriei sau adoptaţi. Se poate face menţiune în legătură cu înţelegerea părţilor cu
privire la cererile accesorii.
Ce conţine cererea? Nume, prenume, cerere, obiectul cererii, motivele de drept.. pag.308.
- cererea de divorţ – este cererea principală.
CERERII ACCESORII:
- exercitarea autorităţii părinteşti
-stabilirea contribuţiilor la creşterea şi educarea acestora, locuinţa minorior.
-drepturi părintelui de a avea relaţii persoannle cu minorul
-cerere referitoare la nume
-cerere referitoare la locuinţa familiei
-cerere de despăgubire pentru prejudiciile morale sau matrimoniale cauzate ca urmare a
divorţului
- cerere pentru obţinerea prestaţiei compensatorii sau obligaţiei de întreţinere (prestaţii
compensatorii sau obligaţie de întreţinere) – doar împreună cu cererea de divorţ.
-cerere pentru lichidarea regimului matrimonial (partajul), lichidarea comunităţii de bunuri.
Excepţoe – se pot judeca şi în lipsă!!!

La fiecare termen de judecată, Instanţa va încerca împăcarea părţilor, în lipsa părţilor nu


se va putea face. Se are în vedere carcaterul personal al acţiunii. Este obligatoriu prezentaţa
reclamantului, în mod personal la fiecare termen de judecată.
În situaţia în care reclamantul se află în executare aunei pedepse privative de libertate,
este împiedicat de o boală gravă, dacă are reşedinţa în străinătate, dacă este pus sub interdicţie
judecătorească sau este pus sub o altă situaţie asemănătoare, atunci va putea fi reprezentat de
avocat, mandatar cu procură specială, tutore sau curator. Dacă reclamantul nu se prezintă în mod
nejustificat la un termen de judecată, cerere ecstuia va putea fi respindă ca nesusţinută.
Dcaă ambele părţi lipsesc, cererea se suspendă.
Probele sunt importante în cerera de divorţ.
1. probe cu înscrisuri:
a) certificatul de căsătorie
b) certificatul de naştere al minorilor (dacă este cazul)
c) adeverinţă refrritoare la venituri sua Instanţa face adresă direct la angajator
d) certificate medico-legal
e) înscrisurile privind bunurile ocmune pentur partja, sau se face o enumerare a (cererii)
bunurilor din cerer
f) proba cu martorii (cel puţin 2)- să spună motivele
g) pot avea calitatea de martori (cu excepţia descendenţilor), rudele, afinii cu excepţia
descendenţilor şi a copiilor majori!!!. Pentru că într-un proces fiind vorba de aspect
intime/private. Din considerente d eordin moral, să nu se spună la proces aspecte de oridin privat.
Se poate totuşi chema ca martor copilul major
h) Ancheta psiho-socială se va face dacă avem copii minori
i) minorii vor fi audiaţi obligatoriu de la 10 ANI, în camera de consiliu, se poate şi sub vârsta de
10 ani, dar este facultative acest aspect.

Cererea reconvenţională
Calitatea procesuală activă
(1) Desfacerea căsătoriei prin divorţ poate fi cerută numai de soţi.
(2) Cu toate acestea, soţul pus sub interdicţie judecătorească poate cere divorţul prin reprezentant
legal sau personal în cazul în care face dovada că are capacitatea de discernământ neafectată.
Pârâtul poate să formuleze şi el cererea de divot până cel târziu la primul termen de
judecată pentru faptele petrecute până la acel moment. Pentru faptele petrecute ulterior acesta va
putea formula cererea de divorţ până la începerea dezbaterilor fondului în ceea ce priveşte
cererea reclamantului.
În situaţia în care reclamantul formulează apel, cererea pârâtului se poate formula şi în
faţa Instanţeid e Apel.
Cererea formulate şi de celălalt soţ=cerere reconvenţională, cerere făcută de pârât
împotriva reclamantului în care are pretenţia proprie derivată din aceelaşi report juridic sau
asemănătoare lui. Este o cerere incidentală.

Măsurii vremelnice/provizorii date de instanţă


Instanţa pe parcursul procesului poate dispune măsuri vremelnice privind stabilirea
locuinţei minorului, a contribuţiei pentur creşterea copilului sau cu privire la locuinţa familiei.
Aceasta vor fi aplicabile până la hotărârea definitive a divorţului.
SOLUŢIA INSTANŢEI: Instanţa va putea dispune amditerea sau respingeres cererii de divorţ.
În cazul în care doar reclamantul a formulat, dacă din cererea şi probele administrate = culpa
ambilor soţii, Instanţa va putea dispune desfacerea căsătoriei din culpa comună.
Dacă doar reclamantul formulează plângerea, iar din probe rezultă = culpa exclusivă a
acestuia- instanţa respinge cererea.
ATAC: calea de atac împotriva hotărârii de divorţ este APELUL în termne de 30 de zile de la
comunicarea hotărârii
CALE EXTRAODINARĂ (recursul): Calea de atac a revizuirii sau a contestaţiei în anulare, nu
poate fi promovată dacă priveşte soluţionarea cererii de divorţ şi unul dintre soţii s-a recăsătorit.
Publicitatea hotărârii s efface prin comunicarea ei Serviciului Public Comunitar (SPCL)
de evidenţă a persoanelor, registrele nnaţionale matrimoniale şi registrul comerţului dacă unul
dintre soţi este profesionist.

5. Efectele hotărârii de divorţ

5.1 Efecte patrimoniale


- stabilirea numelui, încetează toate obligaţiile referitoare la fidelitatea , încetarea obligaţiei de
coabitare, de spriin reciproc, etc.

5.2 Efecte nepatrimoniale


- căsătoria se declară desfăcută la data rămânerii defeinitive a hotărârii sua la data emiterii
Certifictaului de Divorţ.
- regimul matrimonial dintre soţii încetează la data înregistrării cererii de divorţ. Cu excepţia
situaţiei în care aceştia solicită instanţei să constate încetarea regimului patrimonial d el adata
separării în fapt a acestora.

5.3 Dreptul al despăgubire al soţilor


Soţul inocent care solicită instanţei obligarea soţului vinovat de desfacerea căsătoriei la
repararea prejudiciului moral sau material . Trebuie să dovedim îndeplinirea condiţiilor
răspunderii civile delictuale. (să existe fapta, fapta să fie ilicită, vinovăţia, legătura de
cauzalitate).
Condiţii: divorţul pronunţat din cupa exclusivă a unui soţ.

5.4 Dreptul la prestaţii compensatorii


Aceasta cerere care vizezaă prestaţiile compensatorii s epoate formula NUMAI împreună
cu cererea de DIVORŢ.
CONDIŢII:
- Ca urmare a divorţului, soţul care solicită prestaţii compensatorii , să sufere un
prejudiciu patrimonial, semnificativ.
- Soţul pârât să fi exclusive vinovat de desfacerea căsătoriei
- Durata căsătoriei să fie de cel puţin 20 de ani
- Soţul reclamant să nu soluţioneze şi obligarea la întreţinerea sa de către celălalt
soţ

5.5 Obligaţia de întreţinere


În situaţia în care unul dintre soţi suferă şi se află în incapacitatea de muncă el poate să
beneficieze de întreţinerea din partea celuilalt soţ, dacă incapacitatea a apărut înainte de
încheierea căsătoriei sau a apărut în timpul căsătoriei. De asemenea soţul poate beneficia de
întreţinere şi dacă incapacitatea de muncă a apărut după desfacerea căsătoriei are o cauză din
timpul căsătoriei.
Obligaţia este şi în beneficiul soţului vinovat exclusiv de desfacerea căsătoriei, dar numai
pentur o perioadă de 1 AN. (în situaţia soţului CREDITOR).
Obligaţia de “întreţinere”:
- Prin decesul soţului creditor sau debitor
- Prin recăsătorirea soţului creditor ori dispariţia incapacităţii de a muncii sau a
stării de nevoie.