CURS 3 – 6.03.

2002 - utopic – este izotopic sau heterotopic  cand este creat

CONSTITUIREA FIZICA A IMAGINII URBANE
ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE:
1.Obiectivele in sit
2. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana
3. Observator
1. Obiectivele in sit  comentariul se desfasoara asupra
caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului)
- obiectiv  caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv  desemnand acea constructie,amenajare care intr-un
anumit tablou constituie o imagine – obiect cu caracter important in
imagine  de prestanta
Mediu – cadru  ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent
de volumetrii)
- culoarea
Element de prestanta
ceva “fabulos,fantastic” (ex: iluminarea de noapte accentueaza sau
sterge anumite caracteristici.O cladire neinteresanta ziua poate
deveni,datorita iluminarii foarte interesanta noaptea sau invers)
3. Observatorul  este caracterizat prin:
3a. Acuitate vizuala a perceptiei  toate simturile sunt solicitate,nu
numai cel vizual
* complexitate a perceptiei – diferenta foarte mare de la un
individ la altul (Ex. In Austria – aer curat,proaspat – simti puritate;la
Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti
ramane ulterior;Germania – mirosul benzinei parfumata,miros
special.Este de calitate superioara  perceptie olfactiva)
3b. Miscarea  spatiul se poate percepe static sau in miscare 
travaliu in perceptie
OBIECTIV IN SIT
Sistem de relatii care
definesc fizic relatia
POZITIE urbana

OBSERVATOR

Termeni in imaginea urbana

1. Privirea  desemneaza procesul fizic prin intermediul caruia se
realizeaza contactul in plan vizual dintre observator si obiectul observat
a. Privirea de sus  se realizeaza in conditii deosebite (ex.
Mediu – linear sau diversificat Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor – Sears
Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos)
- de la nivelul zborului de pasare
2. Punctul de observatie  ne interesereaza:  rezulta o perceptie ce are un sens filosofic,demiurgic,”privire
a. pozitia de observatie – distanta,cota (configuratia terenului), dumnezeiasca”
deschiderea (in spatiu) b. Privirea de jos  este o privire obisnuita,normala
b. conditiile de observare – conjunctura si conditiile de timp (noapte-
zi;iarna-vara;innorat-soare)

a.

Cote de teren

Privirea asupra casei Individul care merge pe

din automobil (din strada are 2 imagini :
miscare) Una cand priveste
normal si alta cand
priveste in sus
Mai multe directii de
observare
Privire – proces determinat fizic efectiv
Nu se reduce la inregistrare frontala.
b.

Ex: exemplu de postmodernism  extinderea Bibliotecii Nationale

Cote de teren

Sensuri de privire
Vegetatie inalta care determina o
singura directie de observare

2. Vederea  este dincolo de procesul fizic al privirii.

 intre obiectivul in sit si pozitie apare o relatie  RAPORT - asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic
- timpul este foarte important in - calitatea imaginii
- este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci
- ceea ce se vede la un moment dat
cand iti place un anumit lucru,obiect arhitectural etc. sau din contra)
 spatiu – izotopic – unitar,continuu - imi place o cladire  insusire a spatiului respectiv.A trecut prin vedere.
- heterotopic – spatiu diversificat,diferentiat dar nu neaparat
discontinuu sau lipsa de unitate
Spatiul intra in semiotica tipologica  spatiul poate fi intregit prin
semnificatie si simbol.Purtand semnificatia  spatiul poarta o semiotica
a locului.Semiotica  diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis –
„Estetica”) in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in Foarte departe
spatiul urban sunt locuri preferate (preferinta pentru locuri din punct de M
vedere spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite
(noul centru al Giurgiului – loc evitat de populatie).

Insusirea spatiului inseamna :

1. Lectura de spatiu  poate fi lecturat ca o carte – mai simplu mai Element de prestanta
dificil dupa nivelul de cultura al individului M
2. Uzul  uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai
intensa
3. Consumul de spatiu  nu se refera la utilizarea curenta a
spatiului,se refera la placerea de a fi in acel spatiu.
Portalul poate deveni
Vederea  experienta subiectiva,spre deosebire de privire M element de prestanta
 tine seama de natura culturii
M  mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la
Privirea  tine seama de natura umana (de factura legii naturale )
care este privit
Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In
arhitectura si urbanism nu poate exista asa ceva.Spatiul trebuie
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire  travaliu de rotire =
ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat.
perceptie panoramica

FORMA FORMAL INFORMAL

- este o manifestare - formalism  a pune - forma ne

a formalului in practica niste forme informeaza,transmite
- ceva in compozitie de dragul formei in noi niste informatii
este de natura formei - este un consum de
forma in sine care nu
reprezinta un rezultat al
vederii - este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare  o
serie de tablouri care se succed
Principii referitoare la perceptie – perceptia sta la baza privirii,vederii - raportul obiectiv – mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea
1. Este vorba de un raport fizic – raport  un alt obiectiv mai mult sau mai putin important
a. Observator – obiect observat  intra in joc distanta
b. Punctul de observatie – obiect observat
2. Unghiul de perceptie – pe orizontala sau pe verticala, este mai mare
3. Perceptie mnemotehnica  este realizata prin tehnica mintii
sau mai mic cu un grad sau cu jumatate de grad de la individ la individ
- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
Exista 2 tipuri de perceptie in functie de:
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin
A. Raportul observator – obiectul de observat minte si sunt selectate  imagine de sinteza care pastreaza
1.Perceptie statica  observatorul este pe loc,perceptia se face componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata
intr-o directie unica de realitate)
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica
(depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare  imaginea apare mai
apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
- unitatea conteaza foarte mult
studiu intreprins pe
- oamenii de cultura  retineau spatiul
un grup de
α  retineau silueta Bosforului
excursionisti din
 elemente arhitecturale
Turcia

2. Perceptie dinamica  este vorba de o miscare,de un travaliu

 se produce in 2 situatii :
A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de
obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va mari din punct de vedere
al cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se diminueaza)
- raportul dintre prestanta si mediu se modifica
B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat
1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului
- punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala  deformare pe
inaltimea profilurilor
- prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu - componente de cladiri pot dispare din imagine
- pentrru om  3000-32000-35000 m - β=unghi de 45° - daca β depaseste 45° totul se accentueaza asupra
- pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg) primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi privite de jos pana sus integral 
- peste 3500  devine dominanta imagine coplesitoare
 liniaritatea
Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor

* β
3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor

*
 totul se leaga de efectul de perspectiva
CURS 4 c a m p s tr u c tu r a l o b tin u t
p r in c o r o b o r a r e
Campul structural – teritoriul in care de defineste o structura
cu o anumita regula (sistem de reguli).Esre legat intotdeauna de un
centru pregnant sau mai putin pregnant (evidenta lui trebuie cautata si
demonstrata).
Structura functionala: H1 H2
1. camp structural functional
2. camp structural configurativ definit in teritoriu M - m e d iu
(configuratia = definirea intr-un sit – alcatuire spatiala) P1 P2
Sit: d
- in antichitate – acel loc sfant – legat de a c e a s t a d is t a n t a d e v in e im p o r t a n t a
credinta c a m p u r i s tr u c t u r a le
- in evul mediu – caracterizat prin deschidere c a re n u s e s u p ra p u n
- in secolul XIX – spatiu brut care prin
interpretare de catre om devine sit.
H1 H2
- Actual – spatialitatea unui teritoriu care se
pune in evidenta printr-o anumita omogenitate; M - m e d iu
- Definirea unei legalitati in sens pozitiv P1 P2
d
Revalorizarea conditilor de sit
- treptat s-a constituit in ideea de spatiu - coroborarea nu este posibila.
organizat - fenomenul de erodare – stare de dualitate
- valoarea vederii asupra sitului
- ideea de umplere a spatiului d u a lita te c a r e a c c e n tu e a z a
- modul de abordare al sitului a trecut printr-un estetism im p o r ta n ta e le m e n tu lu i
Sit – o intreaga stiinta a mediului – Sitologie: o aprofundare a a x ia l
mijloacelor pe care situl le ofera pentru conturarea compozitiei
Sit ideal. Ex.: parcurile care au facut scoala:
- italian: vedere de pe terasa la 2km
- francez: deschidere de mare amploare (km de campie)
- englez: ideea naturalului construit (movile, stanci) A X IA L IT A T E
- spaniol.
Contributia la sitologie a japonezilor – sinuozitate, linia sinuoasa
devine principiu. s is t e m d e c a m p u r i
Bour le Marx – arhitect la moda in anii '60, cunoscut ca arhitect s tr u c t u r a le
peisagist.
H1 H2
Camp structural in sit.
Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o anumita M - m e d iu
regula (sistem de reguli) Este legat intotdeauna de un centru pregnant P2
sau mai putin pregnant. d
Campul structural configurativ. - sistem de campuri structurale
Abordarea dinamica a imaginii urbane:
- abordare in baza principiilor spatialitatii - nu se maidiscuta pe elevatii, ci pe perspective
- este definit in raport cu o regula care pune in - propuneri de altimetrie
evidenta o alta regula - studiu de altimetrie  coroborare intre partea naturala a
- luam in considerare elementele prestanta sitului (locuri inalte,faleze) si inaltimea cladirilor;axele de acces,locurile
cu posibilitati de vizibilitate,cu deschidere.A inceput de la un studiu
istoric (ce a insemnat silueta pentru Bucuresti)
SITUATII: 3. Ritmul: cu referire la campul structural, este o succesiune de
elemente de prestanta.
1. un singur element de prestanta
Formule:
e le m e n t d e RCS=P x rp=P x P/M=P²/M Rcs = raport de camp structural
p re s ta n ta RCS=P1² x P2+d P = prestanta
2 M = mediu
H M P1 = prestanta 1
P1 ² x P2+d P2 = prestanta 2
M - m e d iu 2
h
M
P
R
r a z a d e in t in d e r e P1 ²
- regula in sistem este impousa de una din M P2+d
relatiile din sistem 2
- acest element de prestanta creaza o regula
care se intinde pe o anumita raza R

2. doua elemente de prestanta

Ex.: Bancorex si cupola CEC coroboreaza H1 H2 H3 H4 H5 H6

- acumulare calitativa – elementele coroboreaza – se
defineste un camp structural unic de coroborare – calitate superioara a M - m e d iu
campului structural. P1 P2 P3 P4 P5 P6
- unitatea de ansamblu se obtine prin ritm.
- prestanta mica erodeaza prestanta mare. Daca au aceeasi
Observatii:
prestanta -> stare de dualitate, grava.
- traseul cu ritm duce la un loc important
- un ritm te poate duce din exterior catre un loc important.
- avem inceput ----------------------- > sfarsit
Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul
- prin ritm: atractie catre un anumit loc
- baza campului structural este in dominanta si ritm
 - prin camp structural, ritmul unifica, diversifica, directioneaza,
semnalizeaza, polarizand interesul intr-un anumit loc

c e n tru

r e la tie d e a s c e n d e n ta

c e n tru

r e la tie d e d e s c e n d e n ta

- lucrul cel mai important este consecventa in sistem