Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari

facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca

suntem si cum vrem sa m

de Raluca Pantazi HotNewsro

!uni, "0 mar#e $01%, 1&:$" 'ctualitate ( )sen*ial

+aniel +avid

+aniel +avid

oto: danieldavidu--wordpresscom

.rasatura esen#ala a romanilor este neincrederea in

oameni Preocuparea pentru -inele altora nu depaseste
zona familiei /i tot romanii cauta puterea sociala, dar in
mod ipocrit, conform unei culturi colec#viste in care nu da
-ine sa ara# ca vrei sa iesi din rand, isi ascund aceasta
dorinta su- masca modes#ei si sacriciului pentru al#i e2

3eu nu as vrea puterea, dar oamenii imi solicita asta34

Concluziile apar#n unuia dintre cele mai importante studii
din ul#ma suta de ani, Psihologia Poporului Roman
Prolul Psihologic al Romanilor 5 lucrare coordonata de
reputatul psiholog +aniel +avid

+aniel +avid, directorul fondator al +epartamentului de

Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul 6niversita#i
7a-es57ol8ai 6774 din Clu95Napoca, este coordonatorul
grupului de psihologi ce reface lucrarea losofului
Constan#n Radulescu otru 5 Psihologia poporului
roman

!ucrul la noul studiu, numit Psihologia Poporului Roman

Prolul Psihologic al Romanilor, a inceput in $01", s5au
folosit teste psihologice interna#onale adaptate pe
popula#a romaneasca, iar cercetarea integrala va 

pu-licata in prima 9umatate a acestui an, la aproape 100 de

ani de la apari#a prolului realizat de Constan#n
Radulescu5otru

Pana la apari#a studiului integral, +aniel +avid, care este

profesor de s#inte cogni#ve clinice la 677, profesor

universitar ad9unct la ount /inai /chool of edicine New5

;or<, /6', si formator in psihoterapie ra#onal5emo#va si
cogni#v5comportamentala la 'l-ert )llis =ns#tute, /6', a
pu-licat in Revista /inteza si pe -logul sau o noua serie de
concluzii ale cercetarii

+aniel +avid anunta care sunt concluziile de -aza cu

referire la psihologia romanilor:

Cum suntem prolul psihologic de suprafata4 si de ce am

a9uns asa
Prolul psihologic de suprafata este in unele segmente
incomplet dezvoltat, nee2primand poten#alul pe care il
avem 's>el, poten#alul ridicat pentru inteligenta
cogni#va?emo#onala, crea#vitate si invatare nu este
valoricat /tructura de personalitate, adesea defensiva,
sus#ne uneori prea multe aspecte nega#ve e2
cinism?scep#cism?mizantropie, etc4 Comportamentul
este unul care nu se supune usor normelor si regulilor

Pe de alta parte avem o mare nevoie de a ne dovedi

valoarea poten#alul4, ceea ce ne face compe##vi in
munca@ intr5adevar, daca condi#ile socio5culturale sunt
prielnice, compe##vitatea se traduce si in performanta e2
vezi performanta romanilor din strainatate in mediul
academic4 unca ca modalitate de armare sociala4,
familia conte2tul sigurantei4 si religiozitatea care ne da
sens si semnica#e in viata4 sunt cele trei repere ma9ore
care denesc viata romanilor 'cestea sunt constranse de o
trasatura cardinala a romanilor, si anume neincrederea in
oameni@ aceasta se generalizeaza de la straini la
cunoscu#?prieteni, e2cep#e facand familia unde,
dimpotriva, compensam cu o incredere foarte mare

'cest prol psihologic de suprafata deriva din modul in

care mediu socio5cultural interac#oneaza cu prolul
psihologic de adancime /u- aspect psiho5cultural romanii
cauta puterea sociala, dar in mod ipocrit, conform unei
culturi colec#viste in care nu da -ine sa ara# ca vrei sa iesi
din rand, isi ascund aceasta dorinta su- masca modes#ei si

sacriciului pentru al#i e2 3eu nu as vrea puterea, dar

oamenii imi solicita asta34

'poi, u#lizarea puterii se face intr5o paradigma feminina,

caracterizata prin discu#i si cautarea consensului +ar din
cauza ca cinismul social si scep#cismul sunt ridicate,

adesea aceste discu#i spre consens sunt grevate de

certuri?neintelegeri, nu se a9unge la planuri concrete, iar
leadership5ului adesea i se refuza respectul cuvenit e2
carisma?valoarea4

A cultura colec#vista este caracterizata de neincrederea in

straini, neincredere care la romani, amplicata de un nivel
scazut de autodeterminare si spirit civic, asa cum
spuneam, s5a generalizat intr5o neincredere cronica,
inclusiv asupra cunoscu#lor

Cultura romanilor promoveaza heterodeterminarea

inBuenta tradi#ei?religiei4, in dauna autodeterminarii
autonomie in decizie4 si a pragma#smului interesul
personal4, in dauna spiritului civic

Romanii au un s#l cultural represiv si evita#v, ceea ce ii

face sa e defensivi +efensivitatea se poate e2prima in
comple2e de inferioritate si?sau, daca acestea sunt
compensate, in comple2e de superioritate =n ceea ce
priveste comple2ele de inferioritate spre e2emplu, romanii
au aspira#i similare tarilor ves#ce e2 /6'4, dar adesea
sunt mai neincrezatori ca le pot realiza si se simt mereu

datori sa faca auto si heterocompara#i cu al#i mai -uni

pentru a se valida

Romanii au scoruri mai mici la valori ca universalism

preocuparea pentru -inele general4, -enevolenta
-unavointa, preocuparea pentru -inele celor cunoscu#4,
hedonism cautarea placerii4, s#mulare cautarea noului4 si
autodeterminare autonomie?independenta4, dar aparent,
pentru a face o impresie -una, se pot prezenta ca
acordand importanta acestor valori

oarte interesant, la romani universalismul este secundar

-enevolentei, ceea ce inseamna ca preocuparea pentru
-inele altora nu depaseste la romani zona familiei si a9unge
uneori ma2im pana la persoanele pe care le cunosc 'sta
arata un individualism egoist care nu este opus
colec#vismului, ci il poate fundamenta in forme foarte

specice e2 familial4@ opus colec#vismului este

individualismul -enevolent si universalist

Romanii au insa scoruri ridicate la realizare a arata ca sunt

competen#4, putere a o-#ne statut social4 si conformism
la normele e2istente4 =nteresant, scorurile la tradi#e si

securitate sunt astazi la un nivel mediu dar uneori sunt

e2acer-ate pentru a face o impresie -una4 Pro-a-il ca
tradi#a este vazuta in prezent mai ales ca nevoie, romanii
ind gata a renunta la ea daca nu mai aduce un -eneciu
sau daca apare altceva mai -un asa cum a facut de al>el
ma9oritatea popoarelor4
oarte pro-a-il ca securitatea a fost un factor important in
inBuentarea normelor socio5culturale a romanilor mai ales
in trecut, dar aceste norme socio5culturale derivate din
nevoia de securitate se perpetueaza astazi, desi in prezent
securitatea este mai -ine asigurata e2 prin intrarea in
N'.A si 6)4

'utonomia are un statut interesant la romani 'tunci cand

este evaluata ca opinie, romanii se considera la fel de
autonomi ca americanii si turcii@ chinezii, germanii si

spaniolii se simt cei mai autonomi, iar rusii si ucrainienii se

simt cei mai pu#n autonomi Cand este evaluata ca
a#tudine e2 direct, in cadrul valorilor emancipa#ve,
si?sau in forma autodeterminarii sau conformismului4,
autonomia romanilor este mai scazuta 'sadar, luand in
calcul si situa#a chinezilor, opinia romanilor ar putea
reBecta aici mai degra-a modul in care cred si?sau isi

doresc aces#a sa e, decat situa#a in care sunt cu

adevarat

Rela#a romanilor cu religia este foarte interesanta 'sa

cum am spus mai sus, sdarea, indoiala si rela#vismul sunt
mai scazute, iar conformismul crescut, ceea ce ii face
predispusi spre supunere la dogme in acest caz religioase4
=ntr5adevar, romanii au un nivel crescut de religiozitate si
vad religia ca foarte importanta in viata lor au incredere
foarte mare in -iserica4 +esi sunt foarte increzatori in
dezvoltarea s#in#ca e2 in dezvoltare tehnologiei@ in
universita#4, daca s#inta s5ar ciocni cu religia, %0$ dintre
romani ar alege religia +ar religia este vazuta echili-rat:
14 nu doar ca norma?ceremonie religioasa, ci si ca mi9loc
de a face -ine oamenilor si $4 nu doar ca facand sens
pentru viata de apoi, ci si ca facand sens a a9uta4 in viata
de acum

Pe termen lung, transgenera#onal, aceste elementele din

prolul psihologic de suprafata pot  asimilate in prolul
psihologic de adancime

Cum am putea  prolul psihologic de adancime4

Prolul psihologic de adancime, poten#alul pe care il

avem, este unul la nivelul altor tari?culturi moderne si

democra#ce, as>el incat, prin prisma acestui prol,
romanii sunt perfect integra-ili in lumea moderna 6),
N'.A, etc4 'cest prol deriva din interac#unile mediului
socio5cultural, ecologic si -iologic?gene#c, sus#nand apoi
aceste medii 's>el, avem poten#al ridicat e2 compara-il
cu francezii, -ritanicii, americanii4 pentru inteligenta
cogni#va?emo#onala, crea#vitate si invatare /tructura de
personalitate permite atat e2presii pozi#ve, cat si nega#ve,
depinzand de noi pe care le modelam socio5cultural

)ste o nesansa e2trem de mare ca mediul socio5cultural

din tara nu ne permite e2primarea si valoricarea
poten#alului pe care il avem in prolul psihologic de
suprafata@ adesea romanii tre-uie sa mearga in tari asezate
ca sa e2celeze si sa5si poata realiza poten#alul -un pe care
il au 'ceasta opozi#e reala intre poten#al -un5valoricare
decitara apare si in percep#ile romanilor -azate pe

analize de etnopsihologie, ca autostereo#p na#onal vezi

=aco-, $00"4 DE

Cum credem ca suntem si de ce credem asa

'cest demers genereaza mai ales autostereo#puri ale

romanilor 'vem o parere -una despre noi, considerand ca
suntem persoane 3calde3 e2

primitoare?ospitaliere?tolerante?altruiste, etc4 si
3inteligente3 e2 inteligente?crea#ve?cu a-ilita# peste
medie, etc4 Cinstea, care aparea ca o caracteris#ca
autoatri-uita importanta a romanilor atat in analizele din
1FGG, cat si in cele din 1FF" vezi Chelcea, 1FF4, incepe sa
dispara in analizele din $00% si $00& vezi Ilaveanu, $00&4
si nu ocupa o pozi#e importanta nici in analizele noastre
din $01?$01%
Personalitatea este considerata ca una pozi#va, cu umor,
compensand comportamentele mai nega#ve e2
indisciplina4, pe care le conte2tualizam, denindu5le nu ca
o caracteris#ca sta-ila, ci una situa#onala

Ne vedem astazi ca alternand intre a4 individualism mai

egoist4 vs colec#vism, -4 perseverenta mai ales din
interes si?sau incapatanare4 vs
neperseverenta?autodisciplina scazuta si c4 autonomie vs
gregarism 'ceasta imagine dominant pozi#va este a-solut
necesara din punct de vedere psihologic pentru a ne forma
s#ma de sine5imaginea?iden#tatea
sociala?predic#-ilitatea?9us#carea prezentului, #nand
cont de faptul ca prolul de suprafata nu este foarte
incura9ator in acest sens

)lementele nega#ve din aceasta imagine apar doar pentru

a da credi-ilitate aspectelor pozi#ve, ind de asemenea
atenuate: a4 individualismul, desi prezentat ca egoist, este
e2#ns pentru a include si familia automat devenind as>el
3gri9a pentru familie34 si -4 neperseverenta?autodisciplina
scazuta poate  oricand depasita, daca 3ne intereseaza
ceva3 si?sau daca 3vream noi neaparat asta3

/curt spus, ne consideram ospitalieri, inteligen#, cu simtul

umorului, patrio#, adapta#?-ine orienta# si prietenosi@
recunoastem ca in compara#e cu atri-utele de mai sus,
ones#tatea, autodisciplina?cons#inciozitatea si educa#a
sunt mai scazute vezi si +avid, in prega#re@ Hun8ad8,
$00"4

DE

A su-categorie a acestui punct " se refera la cum cred al#i

ca suntem 'cest demers genereaza mai ales
heterostereo#puri fata de romani /unt pu#ne studii
riguroase de acest #p cu referire la romani =ncerc insa o
sinteza a concluziilor la care am a9uns 'l#i ne vad mai ales
patrio# si adapta#?-ine orienta#, dar restul
autostereo#purilor noastre de mai sus sunt minimizate de
aces#a ai recent, romanii sunt asocia# cu
+racula?vampiri, mai ales in /6', si cu comportamente
an#sociale mai pu#n cons#incioase, mai ales in )uropa de
Jest =nteresant, partea de lipsa de cons#inciozitate din
heterostereo#purile fata de romani este recunoscuta si in
autostereo#purile romanilor

A alta su-categorie a acestui punct se refera la cum

credem ca sunt al#i heterostereo#puri ale romanilor4
'sadar, cum ii vad romanii pe ceilal# dupa +avid, in
prega#re@ Hun8ad8, $00"4:

1 'mericanii 5 puternici, populari?cu umor, patrio#@

$ 7ritanicii 5 inteligen#?educa#, ones#, patrio#@

" Chinezii 5 patrio#, ones#, muncitori, inteligen#@

 rancezii 5 patrio#, inteligen#?educa#, -oemi@

% Iermanii 5 muncitori, ones#, inteligen#@

K aghiarii 5 patrio#, adapta#?-ine orienta#,

aser#vi?hotara#@

& Rusii 5 patrio#, adapta-ili?-ine orienta#,

aser#vi?hotara#

Romanii ii prefera pe -ritanici, americani si francezi, apoi

pe germani, si mai la urma pe maghiari si rusi dupa
Hun8ad8, $00"4
DE

Cum vrem sa m modelul psiho5cultural ideal4

+iferentele dintre 3cum suntem3?3cum putem 3, pe de o

parte, si 3cum credem ca suntem3?3cum cred al#i ca
suntem3, pe de alta parte, sunt generatoare de stres
psihologic, stres care la randul sau intareste mecanismele
de aparare care men#n discrepanta +avid, $01$4 /e intra
as>el intr5o cerc vicios, care ne men#ne in starea
defensiva

odelul psiho5cultural ideal al romanilor 5 cum vrem sa

m 5 este deni-il in proiec#a lor psihologica: 3cum cred ca
sunt3 Jestea -una este ca desi romanii 3se cred3 asa 3cum
nu sunt3, totusi 3se cred3 asa 3cum ar putea sa e3 'sadar,
as spune ca proiec#a lor 5 3cum cred ca sunt3 5 nu
reprezinta o iluzie pozi#va, ci un op#mism realist +e

aceea, in cazul romanilor e2ista o sansa foarte mare pentru

dezvoltare si evolu#e in direc#a unui model psiho5cultural
ideal

Cum ar tre-ui sa arate acest model psiho5cultural idealL

/implu spus, sa creeze cetateni inteligen#, crea#vi,
adapta-ili social, cu un -aga9 de cunos#nte declara#ve si
procedurale vast, cu o personalitate care sus#ne
comportamente prosociale e2 altruism?deschidere spre
oameni?op#mism?empa#e, etc4 's vrea sa vad niste
cetateni autonomi?independen#, capa-ili de o solidaritate
sociala formida-ila, generoasa, specica societa#lor
individualiste creatoare de ins#tu#i sociale moderne,
dincolo de comunitatea colec#vis#lor nascuta din
siguranta in comun a unor cetateni nesiguri pe ei care in
Romania a generat adesea 3clanuri3 si 3gas#34 .oate acestea
vor putea sus#ne apoi o sanatate psihica si zica -una, cu
impact pozi#v asupra cresterii sperantei de viata si a
fericirii +ezvoltarea acestei componente psihologice poate
sa e parte a unui proiect de tara, prin care Romania sa nu
e doar o tara care a aderat la spa#ul european, ci una
-ine integrata in acest spa#u

Predic#a mea este ca facand o poli#ca educa#onala, socio5

culturala si economica inteleapta 5 dar chiar si in ciuda

acestora, ca urmare a presiunii administra#v5economice a
6) si a infuziei de capital din 6)4 si a #nerilor romani din
tara si diaspora 5, Romania va  nu doar o tara care a
aderat la spa#ul european, ci una perfect integrata si
performanta in acest spa#u
Ce se va mai pastra din prolul psiho5cultural actual e2
prolul psihologic de suprafata4L )u cred ca pu#n,
deoarece, ca esenta in prolul psihologic de adancime4,
romanii sunt integra# in cultura europeana, doar ca au fost
opri# in drumul lor de -loca9ele istoriei, ul#mul ind
perioada comunista Cat de repede se poate face tranzi#a
as>el incat prolul psihologic de adancime sa devina unul
de suprafataL +epinde de cat de repede se pot coaliza
indivizii5cetatenii autonomi pentru a crea retele sociale
moderne care sa inlocuiasca ca inBuenta comunitatea
colec#vis#lor

.inand cont de conte2tul european in care ne5am integrat,

cred ca ma2imum o genera#e $0 de ani4 va face tranzi#a
deni#v, dar speranta este ca schim-area se poate
intampla in anumite segmente e2 economice, academice,
etc4 si mai repede, ca sa nu mai avem genera#i de

sacriciu

'r#colul integral il pute# ci# pe -logul lui +aniel +avid

Reputatul psiholog +aniel +avid precizeaza ca, pentru a

intelege corect prolul psihologic al romanilor, am analizat
toate studiile de specialitate pu-licate pana in ianuarie
$01% pe aceasta tema si am demarat o serie de studii
proprii .otalul su-iec#lor care au intrat in studiile
analizate?derulate de noi depaseste %0000 de romani, din
diverse zone ale tarii, cu varste de la $ ani la MG0 multe
analize ind pe esan#oane reprezenta#ve na#onal4

'cesta precizeaza ca prolul psihologic al romanilor este

unul sta#s#c, care nu poate  aplicat la un individ, ci poate
 u#lizat in situa#i in care se doreste a se face poli#ci

pu-lice si proiecte relevante pentru tara si?sau grupuri

mari

Citeste si:

'vanpremiera unui studiu de propor#i despre romani: Care

este prolul psihologic al poporului roman

Psihologia poporului roman: un nou studiu de propor#i

despre romani, inceput de un grup de psihologi din Clu9