---criterii de proiectare pentru cladiri amplasate inzone seismice (ex. Test 3) A5. GOLURI IN PLANSEU (CURTE semnificatia 1.
A5. GOLURI IN PLANSEU (CURTE semnificatia 1.S OLUTII CONST RUCTIVE PENTRU CLADIRI EFECTE INDUSE DE S IN STR. VERTICALA
A7. PLANSEU IN CONSOLA (BOWINDOW) INTERIOARA) coeficientilor ce intra in
A1. FORMA IN PLAN Un al 7-ea criteriu il constituie planseele in consola generalizate. Ne reintoarcem la problema golurilor in calculul fortei seismice,
Un criteriu este cel al unei eventuale simetrii. O simetrie care nu e tratata ad- Daca exista un singur balcon pe fiecare latura a casei, nu plansee, goluri in sens de curte interioara. valori, reprezentare in
litteram, adica pana in 10% la nivelul suprafetelor de planseu diferente sunt considerati plaseu in consola, daca exista balcoane De ce este necesar sa reluam problema norme de proiectare
acceptate sa fie complet/corect? simetrice. Intre 10-30% penalizati comportarea independente 2-3 nu le considerati ca si can dar fi plansee in golului si practic a dimensiunii golului. Faci Fb=[ d x ag x b(T) x l x
casei iar pe forme mai complicate cu abateri de la simetrie de mai mult de 30% consola, daca exista balcoane cuplate cate 2 pe fiecare latura, suprafata golului raportata la suprafata de M] / q
in calculul suprafetelor penalizati si mai drastic comportarea casei. nu le considerati. Considerati doar daca pe intreaga planseu si vezi unde te situezi cu raportul
10% abateri dimensionale pe fiecare directie, cand inmultesti, la nivel de arie latura/fatada aveti planseu iesit in consola sau intr-o proportie respectiv. Mai mica de 10%, intre 10% si Fb – forta taietoare de
sunt diferente de 20%. Abaterile in suprafete de 20% te trimit la abateri mai mare de 60% din dimensiunea fatadei sa fie. Daca te uiti la 30% sau mai mare de 30%. De ce e baza
dimensionale de 10%. gradul de penalizare al comportarii case: casa ramane important cat de mare este golul in planseu d – coeficient de
De ce cautam forme simetrice sau aproape simetrice? Pentru ca e relativ usor ca nepenalizata daca nu ai plansee in consola, dupa care bilantul cand am vazut ca existenta golului in expunere (in functie de
pe un plan de arhitectura simetric sa pozitionezi si o structura care sa fie de penalitate crestecu cat ai mai multe plansee in consola pe planseu iti limiteaza posibilitatile de clasele de importanta
simetrica. Faptul ca iti doresti o structura simetrica este pur si simplu ca doresti 1,pe 2, pe 3 sau chiar pe 4 laturi. Daca am avea plansee in pozitionare a elementelor structurale. Ne care reprezinta gradul
sa apropii centrul de rigiditate de centrul de masa. Asta este in spatele consola pe toate cele 4 laturi, egale intre ele, 2 m in consola pe intereseaza suprafata golului ? Cum ti se de avariere in uma unui
criteriului. Iar apropiind centrul de rigiditate de centrul de masa problema fiecare latura. Drept pentru care respect criteriul de simetrie, pare un planseu perforat de un gol mare: cutremur; ≈0.8 – 1.2)
torsiunii este mult diminuata, poti sa preiei in mod decent eforturile. daca este sa te gandesti la simetrie la cel de-al doilea caz cu un rigid in planul lui sau sensibil in planu lui? ag – acaloratia tereului
Altfel, trebuie sa te gandesti la ceea ce se cheama pseudosimetrie, adica pe o planseu scos in consola pe o singura latura fata de cazul Cum se face distributia de forta seismica (Pentru Bucuresti ag=
forma lipsita de simetrie ar trebui sa pui o structura suficient de destept precedent fara plansee in consola ai putea sa te gandesti ca intre elementele structurale verticale 0.30g sau 0.24 g )
pozitionata in asa fel incat sa ajungi la o pseudo-coiincidenta intre centrul de penalizezi casa pe criteriul de simetrie -> n-am simetrie , n-am (pereti si stalpi): proportional cu rigiditatea b(T) – coeficientul de
masa si centrul de rigiditate, dar aici lucrurile se complica; sa gasesti genul acela centrul de masa coincis cu centrul de rigiditate -> imi apare acestora. Calculati momentele de inertie amplificare dinamica
de structura destept pozitionata pe un plan lipsit de simetrie. torsiune generala (cand amplanseu in consola pe 1 latura sau ale elementelor,ale peretilor si stalpilor si (2.5)
In spatele acestui criteriu sta dorinta de a avea pe 2 laturi sau pe 3 laturi unde apare problema de simetrie pe vedeti, elementul mai rigid preia mai mult l – perioada de vibratie
suprapuneri/coincidenta/apropierea centrului de rigiditate cu centrul de masa o singura directie). Pe 4 laturi consideram ca este un caz si elementul mai putin rigid preia mai putin. ( coef de deformare) (1;
in asa fel incat sa minimizam miscarile de torsiune generala. dramatic cu penalitate maxima pentru ca.... Cu conditia ca forta seismica care statea? 0.85)
A2. RAPORTUL DIMENSIUNILOR IN PLAN Are legatura cu saptiul liber, de ce? Ce posibilitate am sa pe planseu in centrul de masa al planseului M – masa totala a
Sa te gandesti la un raport al dimensiunilor in plan pana in 5 ( casa ia maximum pozitionez elementele structurale sub planseele in consola imi sa aiba capacitatea planseul respectiv sa constructiei
posibil), sau peste 8 (penalizezi serios comportarea casei). Trebuie sa te gandesti ramane? Evident pe zona de nucleu, central, echivalentul unei distribuie forta asta seismica catre q – factor de
ce e cu limitele astea, 8- ul acela cat de exagerat este la nivel de - a avea o bara ciuperci cu palarie mare si picior modest, problema torsiunii elementele structurale verticale comportare ( 1.5 –
cu raportul dimensiunilor in plan mai mare decat 8. Ar trebui sa iti pui problema ramane pentru ca in continuare chiar pe forme simetrice am proportional cu rigiditatea lor adica zidarie; 4-5 b.a., cadre -
incertitudini asupra distributilor de masa, mai ales in cazul
cat de mare ar putea sa fie dimensiunea maxima in plan a unei constructii, la cat planseul in planu llui orizontal ar trebui sa 5 si pereti structurali- 4)
consolelor. Nu imi garanteaza nimeni ca incarcarea simetrica pe
o limitez, faci o casa lunga de 100 sau 200 m dintr-o bucata? Si raspunsul este fie nedeformabil, sa fie infinit rigid. calculul si distributia
consola de pe o latura fata de consola de pe latura cealalta ->
NU. Tentatia este sa o tronsonezi, sa o limitezi la dimensiuni maxime in plan de Un planseu e deformabil sau nu in functie fortei seismice
deci disimetrii intre mase si rigiditati am, torsiunea generala se
ordinul a 50 m. Adica 50 m reprezinta o dimensiune decenta cand te gandesti ca de cum actioneaza incarcarile ca daca In conformitate cu
manifesta iar posibilitatile mele de a pune structura departata
ai variatii de temperatura, care duc la variatii dimensionale. Variatii incerci in sens gravitational, in mod clar o normele de proiectare
fata de centrul de rigiditate nu exista pentru ca ……………………….
dimensionale… daca faci din start casa mai mare de 50 m si variatii adimensionale sa se deformeze pe sens gravitational, deci antiseismica, o temp. variate=>aveau nevoie de o baza solida, ca sa nu se
ai vrut sa ai la partea superioara console si atuni nu am
in sens de contractie sau de dilatare. Pe de alta parte peste 50 m ai riscul sa este flexibl, deci orice planeu oricat de rigid structura se calculeaza
posibilitatea de a prelua incarcari din torsiune generala.
intalnesti pamanturi diferite sub fundatie, ca nu mai ai uniformitate. Peste 50 m l-ai face, are un grad de flexibilitate in sens la incarcarea seismica,
A8. DIMENSIUNILE IN PLAN ALE SUBSOLULUI
incepi sa simti actiunea seismica diferitiata adica atacul seismic (o unda care se gravitational, dar fortele seismice nu (considerata incarcata
Un subsol generalizat este bonificat cu 5%,un subsol extins este
propaga) va fi diferentiat intre capatul din stanga si capatul din dreapta si te actioneaza gravitational, ele actioneaza pe static) determinata cu
bonificat cu 10% iar un subsol partial lasa casa de nota 10 deci
trezesti atunci cu o oscilatie in care nu toate punctele se duc in acelasi sens. Apar orizontala, ini planul planseului. Este formule de tipul: Sr=cr,
existente subsolului corect tratat, in general, creste gradul de
din excitatie diferente in miscarea dezordonata. Atunci e o idee buna sa ai o planseul suficient d erigid in planul lui ca sa unde notatiile au
incastrare al constructiei, asta este filosofia din spatele
limitare la 50 m pentru o constructie in dimensiunea maxima in plan. fie nedeformabil ? Raspunsul este da, daca semnificatia din P100-
criteriului.
De ce spun 50m? ca sa imparti la 8 (48 imparit la 8) si sa iti dea pe directia cealalta il faci fara goluri, din beton armat, daca 92 (Normativ pentru
Ce poate sa insemne un subsol partial, pentru care sa dai casei
6 . Si atunci 8 fa socoteala pe invers: cat case accepti tu sa ai cu raportul densitatea elementelor structurale proiectarea
nota 10, ar trebui sa iti pui problema racordarii intre zona cu
dimensiunilor 48 raportat la 6 sau chiar mai putin. E destul de dificil sa te verticale (un fel de reazeme) este suficient antiseismica a 3. nisipoase, saturate si sensibile la seism-> intre particulele de
subsol, respectiv zona fara subsol pentru ca daca ai tratat
gandesti la o bara care sa fie lunga de 50 m si pe directia cealalta sa ai 5 sau 4 de mare, adica sa ai camere de 6/8, putem constructiilor de
lucrurile pe schematizarea din figura, zona cu subsol, zona fara
m. o rezolvare meschina dpdv arhitectural-functional. considera un planeu de 13 cm neperforat locuinte, social-
subsol, ai face foarte rau, ai avea zone de tasari diferentiate intr
Pe o astfel de constructie suficient de lunga este relativ usor sa pozitionezi de goluri mari infinit rigid in planul lui. Dar culturale,
corpurile de cladire, zona de ancorare in teren diferentiata si
elemente transversale intre camere/unitatile locative si sa te duci cu ele exista plansee mai subtiri de 13 cm, avem agrozootehnice si
atunci la nivel de detaliere esti pus in situatia in care trebuie sa
(suficient de dese) la distante mici intre ele, in schimb avem o problema cu densitate mai mica, goluri mari in plaseu. La industriale).
faci o racordare intre zona cu subsol si zona fara subsol in niste
pozitionarea elementelor pe directia lunga. Sigur ca pe o fatada posterioara ai un planseu de lemn sau cu grinzi metalice, ❑ cr - coeficient
trepte de fundatie umplute cu beton simplu cu dimensiunile
putea sa spui ca nu ai restrictii si poti pune un perete suficient de lung dar in lungul grinzilor putem considera ca avem seismic global
treptelor undeva 70x70 cm adica de la cota adancimii de
lucrurile nu stau asa pe fatada principala, care fie este mult perforata de goluri ( destul de multa rigiditate, dar corespunzator modului
fundare de la zona cu subsol (un -3m) racordata la cota fara
fereastra, balcon ) si atunci putem lasa depoarte ca ar putea fi perforata la nivelul perpendicular nu prea ca legaturile sunt de vibratie r;
subsol (min -1m). Deci un 2 m diferenta intre zona cu subsol,
parterului si de suficiente accese generoase si atunci ceea ce inregistrez este o asigurate prin platelajul in discutie. ❑ a- coeficient de
respectiv zona fara subsol la nivelul talpilor de fundati, poti sa
diferenta intre cantitatea de tructura pe care poti sa o pui decent pe directie Pentru un planseu flexibil cum se face importanta a - Mcapabil-> I se asociaza Q(daca o fac sa tina un M mai mare,
preiei in trepte cu dimensiuni de 70x70.
transversala respectiv pe directie longitudinala, pe de o parte. (la exercitiul distributia de forta seismica pe elementele constructiei in functie
Subsolurile generalizate si extinse sunt cat se poate de bune, va
nostru am incercat sa pozitionam aceeasi cantitate de structura, aproximativ pe structurale verticale ? Am vazut ca planeul de clasele de
duce la cresterea gradului de incastrare a constructiei, deci ……
directie transversala si longitudinala, dar intr-un raport allaturilor peste 8 lucrul infinit rigid in planul lui distribuie forta importanta;
de incarcari din suprastructura in infrastructura la fundatii si la
asta e destul de dificil de a fi facut). seismica catre elementele verticale ❑ ks - coeficient functie
terenul de fundatii, va asigura o comportare buna a casei. Daca
Pe de alta parte, pentru o bara suficient de lunga, adut-i aminte cum am spus: proportional cu rigiditatile acestora si daca de zona seimica de
faceti si o hidroizolatie decenta nu aveti probleme cu infiltratiile
incepem sa pozitionam elementele structurale plecand dinspre extremitati catre planseul nu e infinit rigid in planul lui? Cum calcul a
de apa in casa.
centru in asa fel incat sa ai brat de parghie suficient de mare pentru elementele se distribuie forta seismica? Aceeasi amplasamentului;
A9. VARIATIA INALTIMII DE ETAJ
structurale. Dar pe directia scurta esti blocat ca nu ai decat doua posibilitati: sa amprenta, acelasi plan, aceeasi distributie ❑ br - coeficient de
Al 9-lea criteriu este al variatiei inaltimilor de etaj, problema cat
pui pe fatada posterioara, pe fatada principala, pentru ca daca ai mai pune ceva de pereti/stalpi numai ca o data planseul e amlificare dinamica in
se poate de reala. Putei sa va ganditi la 2 variante: la case de
mai in zona centrala ai trece cumva prin centrul de rigiditate deci nu prea fac infinit rigid si odata planseu e flexibil. Cum modul r de vibratie,
hotel, cand ai parterul si mezaninul mai inalte decat partea de
mare lucru. credeti ca pe cazul flelxibil se incarca functie de compozitia
cazare sau la locuinte cu spatii comerciale la parter, cand avem
DECI filozofia criteriului acestuia tine de uniformitatea structurala intre cele fiecare stalp sau fiecare perete in parte. spectrala a miscarii
spatiul comercial de la parter mai inalt decat etajul regular. Un
doua directii principale si de densitatea elementelor structurale pe care poti sa Inainte am vazut ca se incarca proportional seismice pe
caz decent spune asa: 3 m in partea de cazare si pun 3,6 m in
le pui pe o directie raportata la directia cealalta. cu rigiditatea adica momentul de inertie: amplasament;
partea de parter sau mezanin care reprezinta minimum pentru
A3. UNIFORMITATEA DIMENSIUNILOR IN PLAN era un perete lung incarcat in lungul lui ->
❑ y- coefient de
Un al treilea criteriu se refera la uniformitatea dimensiunilor in plan adica am o un hotel sa ai parterul doar cu 20% mai inalt decat etajul curent prelua foarte mult raportat la stalp, era un
reducere a actiunii
forma lipsita de simetrie pe ambele directii, practic am niste goluri mari de tip sau spatiul comercial de la parter doar un pic mai inalt decat perete incarcat perpendicular pe planul lui
seismice tinand seama
curte de lumina. Voi bagati aici cumva casa scarilor unde ai rampele care creeaza zona ded cazare. Raportul este de 1:1,2. lua comparabil cu stalpul pentru ca nu prea
Daca vreau sa evaluez rigiditatea unui etaj, ar trebui sa gandesc de ductilitatea
legaturi intre plansee – ai podestele intermediare care creeaza legaturi intre avea cine stie ce rigiditate. Dar daca
structurii, de
plansee, sunt elemente care au rigiditate. in felul urmator : inseamna inaltimea de etaj impartita la planseul este flexibil? Forta seismica e forta
capacitatea de
Principiul criteriului respectiv e in felul urmator: geometrii in forma de litera U, modulul de elasticitate (deci materialul), moment de inertie de inertie -> trebuie sa fie proportionala cu
redistributie a
L iti favorizeaza oscilatii diferentiate ale aripilor in asa fel incat poti sa te gandesti echivalent al elementelor interioare si un coeficient, o cifra care greutatea. Cat e greutatea fiecarui element
eforturilor, de
ca oscilatia e posibila, un anumit scenariu sa fie in sensul de deschidere a aripilor tine cont de legatura cu exteriorul si in felul asta ai imaginea structural in parte? Este propria lui
rigiditatii unui nivel. Toate etajele e de presupus sa fie la fel ponderea cu care
sau reversul de inchidere a aripilor cu efecte la zona de colturi intrande. Cum as greutate plus ce primeste din stanga,
intervin rezervele de
putea sa pozitionez o structura in jurul unei curti de lumina? Principiul pentru legate pe verticala. Modulul de elasticitate se pesupune ca e la dreapta, fata, spate. Atunci punem
rezistenta
curtea de lumina: o fac si pentru a avea o oarecare imagine asupra spatiului fel, ca folosesti acelasi beton. La momentul de inertie exista o problema asa: daca am un planseu de lemn
neconsiderate in calcul,
respectiv. Daca …. Spatiu cu structura sa-mi devina innacesibil sau sa am un grad oarecare variabilitate, stalpii de la ultímele niveluri sunt ceva sigur ca ma intereseaza cum sunt
precum si de efectele
de transaprenta/opacitate redus , nu m-ar tenta sa mai fac. Atunci posibilitatile mai mici fata de stalpii de la parter, dar daca vorbesti strict de pozitionate grinzile care sa descarce la
la un etaj la altul, adica de la parter la etajul 1 nu am de amortizare a
de pozitionare a elementelor structurale ar ramane mult pe spate, pe fatdaa elementele in discutie: stalpi, pereti si cata
vibratiilor, altele decat
posterioara , pe laterala din stanga si pe laterala din dreapta iar pe zona din fata variabilitatea asta, si ne intereseaza sa facem raportul de al un incarcare transfera acele grinzi peretelui
cele asociate structurii
mi-ar ramane capacele de la U deci iar ar aparea un dezechilibru structural la etaj cu etajul imediat urmator, deci poti sa consideri ca si sau stalpului in discutie plus propria
de rezistenta;
nivelul de excentricitate intre centrul de masa si centrul lde rigiditate, la o astfel gabaritele elementelor structurale sunt cumva la fel. Diferenta greutate adica din ce material este facut si
majora este la inaltimi, daca am spus ca raportul inaltimilior a ❑ er - coeficientul de
de forma de planseu. ce gabarite au stalpii si peretii, drept
doua etaje succesice este 1,2 daca ridicam 1,2 la puterea a 3-a echivalenta intre
Atunci penalizati conformarea casei in functie de raportul laturilor in zona de pentru care pot sa ii calculez o forta axiala
inseamna 1,76. In concluzie daca ai parterul cu 3,6 m si etajele sistemul real si un
plin, respectiv in zona de gol, dar acest gol poate fi pozitionat excentric pe doua pe fiecare stalp/ fiecare perete in parte si
cu 3 m sa stii ca parterul este aproape de doua ori mai slab decat sistem cu un grad de
directii adica sa ajungi la un fel de L nu la un fel de U si atunci ar trebui sa iei automat o forta seismica aferenta. Deci in
etajul prin simplul fapt ca l-ai facut cu raportul de 1,2, ca l-ai libertate corespunzator
situatia cea mai defavorabila. caz de planseu flexibil distributia de forta
facut cu 60 cm mai inalt. Daca l-ai facut cu 60 cm mai inalt, modului propriu r;
A4. DIMENSIUNEA ROSTURILOR INTRE TRONSOANE seismica totala se face proportional cu
scaderea de rigiditate este dramatica, dar unde e dramatica? ❑ G - rezultanta
S-ar putea ca, la acest criteriu care dpdv structural este foarte important, sa nu gradul de incarcare al elementelor
Unde sunt fortele seismice cele mai mari? la nivelul bazei. Daca incarcarilor
va apara ca data precizata pe planurile voastre. Adica te gandesti ca ai o structurale verticale, total diferit fata de
vrei sa faci mai inalt, fa-l pe ultimul ca acolo sunt fortele gravitationale pentru
constructie parter cu 6,7,8,10 etaje lipsita de vecinatati sau cu veinii departati distributia fortei seismice pe un planseu
seismice mai mici, fata de etajele de dedesubt. Daca il faci mai intreaga structura
astfel incat sa considerati casa in camp liber. Nu rezulta din plan daca constructia infinit rigid.
slab fix pe ala de dedesubt tocmai bine unde este solicitarea (determinata in
voastra face parte dintr-o insiruire de constructii care reprezinta un tronson Ar trebui sa va preocupe dimensiunile
mare sa ai rezistenta cea ai mica si rigiditatea cea mai mica? gruparea speciala de
dentr-o multitudine sau nu. Atunci daca ati tratat casa ca si cum ar fi golului raportate la dimensiunile
Evident ca este o greseala fundamentala. incarcari);
independenta si ca nu are vecinatati, atunci nu are interferente cu vecinii, nu are planseului si sa acordati o nota casei si sa
A10. PARTER PE STALPI LA CLADIRI CU PERETI STRUCTURALI Forta se aplica vertical
posibilitati de conexiune, nu exista influente cu veinatatile. scrieti ca acest criteriu este important prin
Tot asociat parterului flexibil, iti pui problema ca pot sa am (longitudinal), orizontal
Pe de alta parte e posibil ca unii dintre voi sa aibe un tronon si sa fie figurate pe prisma realizarii sau nu a conditiei de
parter flexibil pe de o parte ca am inaltime de etaj diferita la (transversal), oblic la
plan si contructii invecinate stanga-dreapta sau fata-spate, dar fara sa fie planseu infinit rigid in planul lui /
parter/mezanin fata de etajele urmatoare darpot sa am si din 30,45,60 pe ambele
precizata dimensunea de rost. Atunci veti lua o dimensiune de rost mai credibila diafragma rigida. Diafragma inseamna
cauza flexibilitatii spatiului de parter. Adica in loc sa am directii. La fiecare etaj
sau mai putin credibila si vedeti ceea ce se intampla sau cei care au un tronson element orizontal.
structura verticala monotona de stalpi mergand din jos, din avem o forta seismica
dintr-un ansamblu si au si precizata dimensiunea de rost se rezola lucrurile in A6. POZITIA GOLURILOR IN PLANSEU
parter, mezanin, subsol si sa ajunga in fundatii, ma tenteaza sa cu dimensiunea din ce
consecinta. In afara de pozitia eventualului
elimin o parte din ceea ce denumisem liniile peretilor, partea de in ce mai mare spre varf
De ce ne ingrijoreaza existenta sau lipsa existentei unui astfel de rost ? Vorbind atrium/curte interioara, deci nu ne referim
perete efectiv si sa pastrez numai un element de capat. Adica (forma parabolica).
strict la nivelul universitatii, du-te si plimba-te si vezi din cate tronsoane e facuta la casa scarii, ea are rampele respective si
de multe ori in plan gasesti pereti cu inima si bulbi. Se poate ca Stalpii se incarca
scoala : ai turnul, corpurile noi si corpul istoric si du-te si plimba-te prin scoala si alta filosofie de proiectare, ne mai
in parter sa desfiintez inima si sa pastrez doar partea de bulb ca proportional cu
identifica rosturile la nivelul planseelor si al peretilor si vezi si cum sunt intereseaza si pozitia acestor goluri in
un stalp, in schimb in etaje unde nu ai nevoie de aceeasi rigiditatea lor (depinde
tratate/mascate rosturile respective si incearca sa te lamuresti cum dimensiunile planseu, adica excentricitatea acestora fata
flexibilitate a spatiului sa reintroduci betonul din inima de material, lungime,
rosturilor atunci cand au fost proiectate au fost de 2-3 cm, si au ajuns sa se de forma generala. Evident ca pe perete (in
respectiva. Iar apare un etaj slab cu rigiditate mai mica. Ce fac sectiune transversala,
inchida unele in prezent. Din ceea ce s-a intamplat pe parcursul existentei cladirii, imagine) sunt trecute pozitiile relative ale
pentru o zona comerciala sau parter liber in caz de hotel? Cat tipuri de legaturi la
rosturile respective, dimensionate cu astia 2-3 cm, au ajuns pur si simplu sa se golului fata de planseu dar pe ambele
dintre peretii respectivi imi pot permite sa scot? Tentatia ar fi capete)
inchida ca urmare a unor tasari diferentiate a constructiilor. directii pentru ca de data aceasta
sa scot in felul urmator: sa scot in zona de fata ca sa imi scenarii de cedare
Daca ar fi sa facem toata casa pe tronsoanele respective, pe aceleasi amprente , decuparea unui gol evident ca iti
elibereze spatiul pe zona principala, comerciala sau de lobby in pentru ziduri de sprijin
acelasi partiu si aceleasi cu aceleasi materiale, cu mar trebui sa tratam? Ar trebui excentricizeaza pozitia centrului de masa,
schimb pe zona din spate cu spatii tehnice, cu depozitari sa (ex. Test 1 dar fara
sa avem in vedere un minim de 1% deschiderea de rost alocata la inaltimea efectiv nu ai masa acolo unde ai curte
pastrez o parte din pereti. Aceasta aparenta de a pastra ceva relatiile complete de
constructiei. La blocuriile de pe Edgar Quinet care au 10 etaje care inseamna 25- interioara sau atrium ( fata de golul de
echilibru)
30 m , 1% ar insemna un rost de 25-30 cm, evident mascat un profil dintr-un pereti, ceva rigiditate, ceva rezistenta este mai pierzatoare, scara unde ai masa, reprezentata de
posibilitati de rezolvare
material care sa fie compatibil cu materialele cu care e tratata fatada, macar la pacatoasa ca atitudine fata de cea a-i scoate pe toti. Prefer sa rampe, podeste intemediare -> alta
a infrastructurilor pe
nivelul de aspect , macar la nivelul de comportare in timp, care sa nu se desprinda scot toti peretii structurali si sa pastrezi stalpi, bulbii respectivi, filosofie de proiectare). In golul de curte
terenuri in panta sau
sau sa favorizeze intratul de apa , tot felul de animale etc. Pe de alta parte, evident cu scadere dramatica de rigiditate si de rezistentaa fata interioara efectiv nu ai masa si atunci
sub nivelul apelor
tratarea rostului, geometria elementului de rost trebuie sa fie de asa natura incat de cazul extrem de a pastra doar o parte dintre pereti. De ce existenta lui te duce la ideea de a
subterane sau in
sa iti permita oscilatia in sensul de deschiderea rostului in constructiile in care este mai rau sa pastrez o parte din pereti? Din cauza centrului excentriciza pozitia centrului de masa ,
vecinatatea unor
oscileaza defazat, una catre stanga, una catre dreapta. Pe de alta parte cand de rigiditate. Daca scot toti peretii, e de presupus ca exista in raportata la cea a centrului de rigiditate.
constructii existente
constructiile se apropie, daca rostul este insuficient, exista posibilitatea de continuare dubla simetrie la nivelul parterului si al etajelor, Ar putea sa apara, daca la scara ok inteleg
coliziune. Pe de alta parte trebuie sa permiti rostului sa se inchida si sa se chiar daca scot peretii de la parter, avand la etaj simetrie, la principiul : exista rampe, podeste, mase,
deschida. parter voi avea aceeasi simetrie, aceeasi pozitie pe verticala, chiar daca sunt cu alta distributie la nivelul
Tendinta, pe masura ce materialele structurale s-au dezvoltat este de a face aceleasi linii de masa, aceeasi pozitie pe verticala a centrului de planseelor curente, ce se intampla in cazul
constructii din ce in ce mai flexibile, de a permite dimensiuni de deformatii mai rigiditate deci nu am o torsiune mai mare la parter fata de una golurilor de lift ? Putem sa avem 3-4 baterii
mari, automat rosturi mai mari (chiar si de 50 cm). Problema e ce faci cu cun rost mai mare sau mai mica la etaj. Ce imi scade dramatic in schimb, de lift grupate si sa ajung la goluri
de 50 cm care risca sa se deschida si sa ajunga din 50, ca urmare a deformatiilor, imi scade rezistenta, trebuie sa am grija ca stalpii care imi raman importante. Cum le tratam pe acelea?
stanga catre stanga si dreapta catre dreapta, sa ajunga la un rost de 1 m intre in loculu peretilor sa aiba capacitatea, sa le pun sificient de Exista diferente conceptuale intre golul de
tronsoane, in momentul in care la un moment dat s-ar putea sa treaca …. si sa multa armatura, sa aiba dimensiuni sificient de mari in plan ca lift, unde in principiu nu prea am mase ca
asiguri anumite cirulatii dintr-un tronson in celalalt. Dar problema ramane la ei sa poata prelua eforturile. avem cabina liftului si glisiera care se
nivelul inchiderii teraselor si al fatadelor. Tronsonul de capat oricum va suferi Ce se intampla in cazul extrem ( c – eliminam doar o parte din plimba in sus si in jos, si oricum nu sunt
miscare, oscilatie, datorita ciocniri intre tronsoane, miscare generala de primul. pereti)? DISPARE SIMETRIA in zona de parter. Deci in zona de echivalente cu ceea ce decupez din
Deci primul primeste forta seismica, le ciocneste pe celelalte ( dar ele aduc si parter, lasand doar o parte din pereti imi apare lipsa de simetrie planseu. Cum tratam zona asociata
de masa si rigiditate, imi apare efect de torsiune generala
propria forta seismica ), intr-un final excitandu-l pe ultimul, dar si asta ultimul isi golurilor acestea mai mari sau mai putin
suplimentar concentrat doar la nivelul parterului, unde oricum
primeste propria lui forta seismica in sensul se a se duce si el catre stanga dar se mari? Pentru un lift care nu e panoramica
am si slabiciune de rezistenta pentru ca am scos o parte din
duce si mai mult catre stanga pentru ca primeste ciocniri de la toate celelealt. La m o casa a liftului, o structura verticala,
peret. Atunci pur si simplu ma trezesc ca favorizez toata partea
fel pe sensul celalalt. Deci cele mai expuse sunt tronsoanele de capat pentru ca macar pe 3 laturi, a 4-a fiind deschisa la
de torsiune generala
primesc inafara de propriile forte seismice si efectele tronsoanelor invecinate nivelul accesului in lift, dar celelalte 3 laturi
Acest ultim criteriu ia in consierare disimetria intre rigiditate si
pentru ca rosturile sunt inchise, ca nu exista fizic rostul care sa garanteze lipsa sunt inchise cu structura de rezistenta,
masa cu posibilitati de amplificare ale momentului de torsiune
coliziunii. Cand vorbim de coliziune mai conteaza si unde se produce coliziunea. diferit fata de cazul unui atrium unde
generala atunci cand scot doar o parte din pereti corelat cu
Coliziunea se poate produce al nivelul planseelor si atunci nu e atat de doresc sa am spatiu liber, aer.
existenta unui etaj slab cu lipsa de rezistenta.
periculoasa (planseu sa se cciocneasca in planseu) dar poate ca planseul Drept pentru care nu asociez cazul acesta
tronsonului din stanga sa loveasca in structura intermediara dintre etaje cu golurile de lift comune, pentru ca in jurul
tronsonul din dreapta iar atunci lucrurile sunt periculoase. golurilor e de presupun sa am structura si
Ce e de retinut: ar fi o idee grozava sa existe rosturi intre tronsoane si sa fie si atunci prin faptul ca excentricizez cumva
corect dimensionate. centrul de masa, excentricizez structura
respectiva sau am posibilitatea sa jonglez
cu pozitia centrului de rigiditate dar in cazul
unui gol asociat unei curti de lumina/
atrium nu se mai face in felul acesta pentru
ca pe perimetrul golului respectiv nu imi
doresc sa pozitionez elemente structurale
puternice.
AMP LAS ATE 1. TRANSLATIE (T)= (Si)
PE TERENURI ÎN P ANTA -cladirea se misca pe directia pe care aplica forta S
Cl adi re a este ampl asat a pe o pl at forma amenaj at a în t aluz ul - T1+T2+…+Tn ~ S
existe nt: 2. TORSIUNE GENERALA (R)
-cladirea se roteste , avand ca punct de referinta CR si ca punct
de actionare al fortei S CM
-R1+R2+…+Rn=0 (pe o directive)
-cuplu de forte
-conteaza rigiditatea elem. str. +bratul de parghie( el. Din
margine preiau mai mult din S fata de cele centrale)
echilibrul masivului este restabilit prin introducerea unui PLANSEU INFINIT RIGID
zid de sprijin -str. verticala dintr-o parte a cladirii preia mai mult din S,
cladirea se alcatuieste ca pe teren orizontal; deoarece CM se deplaseaza cu 5% din latura perpendiculara de
Cladirea este alaturata taluzului: S=> M(mom de torsiune)=S(f. seism) x e( excentricitate)
-S se distribuie proportional cu rigiditatea elem. str. vertical.
PLANSEU FLEXIBIL (LEMN, OTEL)
-S se distribuie el. str. proportional cu forta axiala (si Aaf) a
fiecaruia
=> in cazul unui planseu flexibil in planul sau, peretele preia 50%
din aceasta, iar stalpii (impreuna) preiau 50%.
echilibrul masivului de pamânt este restabilit prin nivelurile
inferioare; EFECTE INDUSE DE FORTA SEISMICA (S):
etajele inferioare se conformeaza si se dimensioneaza T ( efectul de translatie) = (Si)
pentru preluarea -paralel cu forta seismica S
integrala a fortei orizontale din împingerea pamântului;
#TEORIE
PROCEDEE DE FUNDARE AFERENTE AMPLASAMENTELOR
2. 2. (sub nivelul apelor subterane)
DIFICILE
Situatii diferite privind solutiile tehnologice si constructive :
ARTIFICIALE:
Nivelul inferior al subsolului cladirii se afla peste nivelul
-introducerea unor piloti care sa tina partea de suprastructura
maxim probabil al apei freatice, fundatiile se afla sub
(in cazul unui magazine: pardoseala de dim mici in int si
nivelul maxim al acesteia;
prefabricate mari afara; in locul parcarii- cele ext sunt supuse
- se prevad masuri speciale numai pentru etapa de
executie a fundatiilor;
taseze)
- hidroizolatia se proiecteaza numai împotriva apelor de
-se tine cont de gradul de compactare a umpluturilor (straturi
infiltratie provenite din precipitatii sau din pierderile din
bine controlate; gunoaie menajere selectate=> rezulltate f bune)
retelele edilitare;
-la rosturi => str. de o parte si de alta ( desen)
Subsolul cladirii se afla sub nivelul maxim probabil al
NATURALE: 3 categorii:
pânzei freatice;
1.sensibile la variatia umid(loessuri, prafuri argiloase)
- proiectarea si executarea unor betoane impermeabile
2.cu contractii mari si umflari-> apar crapaturi mari in perioade
si/sau a unor sisteme de hidroizolatie aplicate pe pereti si
secetoase; in perioadele ploioase acestea se inchid, dar nu
radier (cuva etansa);
complet
- elementele infrastructurii se dimensioneaza pentru a
prelua si eforturile provenite din presiunea apei freatice;
nisip, e aoa=> fara seism e ok; la seism apa nu are unde sa
----- peretii subsolurilor se proiecteaza pentru a avea
plece=> creste presiunea=> terenul mlastinos => isi pierde
rezistenta si rigiditatea necesare sub efectul concomitent
stabilitatea
al:
SOLUTII: compactez mai mult pamantul sau incerc sa drenez
- încarcarilor verticale aduse de suprastructura ;
apele din interiorul terenului.
- încarcarilor orizontale datorate împingerii pamântului
constructiei;
ALCATUIREA FUNDATIILOR
-încarcarilor orizontale datorate presiunii apei subterane;
-calcul structura( ef. In placa, grinda, stalp)
Etansarea zonelor sensibile ale infrastructurii;
-calculez M apoi Aa( aria de arm nec)
- Trecerile conductelor prin peretii cuvei;
-Aa efectiv>Aa nec
- Rosturile de tasare;
Traseul rosturilor poate fi vertical (separa peretii) sau
fac casa sa tina si o taietoare mai mare cu ajutorul etrierilor)
orizontal (rost în radier).
Este necesar ca sistemele de hidroizolatie sa fie întarite la
rosturi.
Executarea lucrarilor de constructie sub nivelul apei
freatice
Factori hidrogeologici:
nivelul topografic si debitul (cantitatea de apa pe unitatea
de timp) apei freatice;
natura si stratificatia terenului (apa subterana este
cantonata în straturile nisipoase
iar straturile argiloase
sunt impermeabile);
Pri ncipii tehnologi ce pent ru evacuarea apel or din inci nt a:
Pomparea continua a apei care patrunde în incinta de lucru
mentinând în permanenta fundul sapaturii accesibil dar
relativ umed (inconveniente eliminate prin incinte etanse
închise cu palplanse sau cu ecrane de piloti intersectati);
Coborârea artifi cial a a nivel ul ui apei subterane pri n
pompare continua a apei din put uri forate î n vecinat ate a
incintei ;
3. 3.(in vecinatatea unor constructii existente)
Masuri pentru asigurarea integritatii constructiilor
existente in vecinatatea amplasamentului
-starea de eforturi si de deformatii în straturile de pamânt
pe care sunt fundate cladirile existente în vecinatatea
amplasamentului se modifica;
- unele operatii (sapaturi, epuismente, baterea pilotilor)
pot antrena miscari ale straturilor de fundare ale
constructiilor învecinate;
- dupa executarea constructiei noi, în cazul "plombelor",
calcanele constructiilor existente devin inaccesibile din
exterior (ridicarea gradului de asigurare la cutremur);
Sunt necesare: Expertizarea constructiilor existente în
vecinatatea amplasamentului;
Identificarea cauzelor care pot favoriza tasarile terenului
sub constructiile existente în timpul lucrarilor de executie a
infrastructurii;
Evaluarea interactiunii, la nivelul terenului de fundare,
între constructia noua si cladirile învecinate; Proiectarea si
executarea unor masuri rationale, din punct de vedere
tehnic si economic, pentru evitarea/limitarea degradarilor
posibile;
INFORMATII OBTINUTE DIN EXPERTIZAREA
CONSTRUCTIILOR ÎNVECINATE: tasarile maxime fara avarii
structurale si/sau la elementele nestructurale;
degradarile asteptate în cazul unor tasari mai mari decât
cele admisibile;
degradarile provocate de agentii mecanici din procesul de
executie (socuri, vibratii);
Prin expertizare se evidentiaza:
Caracteristicile miscarilor la care va fi supusa constructia
existenta:
directia deplasarilor posibile (verticala, orizontala);
tipul deplasarilor (alternante, în acelasi sens);
viteza deplasarilor (miscari lente, miscari rapide);
Vârsta si starea constructiilor existente;
Tipul terenului de fundare;
Tipul structurii;
Tipul fundatiilor;
Ziduri de sprijin
Zidurile de sprijin preiau si transmit la terenul de fundare
încarcarile provenite din împingerea pamântului si din
diferitele sarcini care pot fi aplicate la partea superioara a
masivului de pamânt.
Încarcari:
- greutatea proprie; - împingerea orizontala a
pamântului ( efectul apei subterane);
- greutatea masivului de pamânt din spatele zidului;
- efectul cutremurelor;
- efectul însoririi;
Criterii de performanta:
- stabilitate de ansamblu, la lunecare si la rasturnare;
- rezistenta, în sectiuni verticale si în sectiuni orizontale;
- rigiditate, în plan vertical;
Categorii de ziduri de sprijin:
- ziduri de sprijin de greutate, realizate din zidarie de
piatra, beton simplu
- ziduri de sprijin din placi plane sau curbe, din beton
armat;
Ziduri de sprijin de greutate
Echilibrul de ansamblu este asigurat de greutatea proprie
a zidului;
Solutie utilizata pentru înaltimi mici si conduce la o
grosime mare a zidului;
Stabilitatea la lunecare se verifica la rostul dintre zid si
talpa de fundatie;
Stabilitatea la rasturnare se verifica fata de axele care trec
prin extremitatea zidului;
Ziduri de sprijin din placi de beton armat
Echilibrul zidului de sprijin este asigurat de greutatea
proprie si de greutatea masivului de pamânt care reazema
pe talpa de fundatie;
Zidul propriu zis si talpa de fundatie sunt solicitate la
încovoiere pe schema statica de consola;
Imbunatatirea stabilitatii de ansamblu fara sporirea
greutatii propria
: - Ziduri de sprijin cu placi intermediare prin care se
realizeaza reducerea împingerii orizontale;
- Ziduri de sprijin ancorate pentru înaltimi mari si în
conditiile în care masivul din spatele zidului permite
ancorarea la distante acceptabile;