AAE Proiect

CUPRINS
Sarcina ……..………………………………………………………..……………….……......… 3
Întroducere……………………………………………………………………………....…......… 5
1. Caracteristica succintă a întreprinderii şi a procesului tehnologic.
Caracteristica secțiilor ....................................................................................................... 6
2. Calculul sarcinilor electrice întreprinderii
2.1. Calculul sarcinilor electrice a secţiei pentru proiectare aprofundată............................10
2.2. Calculul sarcinilor electrice ale celorlalte secţii şi ale întreprinderii
în ansamblu. Construirea cartograme sarcinilor..................................................................11
3. Alegerea tensiunii nominale ale rețelelor electrice ale întreprinderii....................................... 16
3.1. Alegerea tensiunii nominale a liniei de racord a întreprinderii
la sistemul electroenergetic..........................................................................................
3.2Alegerea tensiunilor nominale ale rețelelor de distribuție din interiorul
întreprinderii, a tipului liniilor și a modalităților de canalizare a energie electrice............
4. Determinarea puterii transformatoarelor și alegerea schemei electrice și a
concstrucției stației principale coborâtoare. Alegerea locului deamplasare a acestor instalații....19
5. Determinarea numărului și puterilor transformatoarelor posturilor de transformare
din incinta secțiilor. Alegerea locurilor de amplasare aposturilor de transformare și a
punctelor de distribuție……......................................................................................................... 22
6. Elaborarea schemei rețelei electrice de distribuție de medie
tensiune din interiorul întreprinderii.............................................................................................24
7. Elaborarea schemei și dimensionarea rețelei electrice a secției pentru
proiectare aprofundată....………………………….......................................................................29
8. Calculul curenţilor de curtcircuit...............................................................................................31
9. Alegerea și verificarea aparatelor și căilor de curent la acțiunea
curenților de scurtcircuit...............................................................................................................40
10. Alegerea protecțiilor elementelor sistemului și verificarea selectivității
la acționarea acestora ……………………………….............................................................…..49
11. Alegerea schemelor de auotamitizare, semnalizare, măsurări electrice .................................50
12. Compensarea puterii reactive…………..........................................................................…….54
Încheiere………………………………………………………………................................……58
Bibliografie……………………………………………………………...............................…….59
2
SARCINA nr.4
Tema: Alimentarea cu energie electrică a uzinei constructoare de mașini și unelte
Date iniţiale pentru proiectare:
1. Planul de situaţie a uzinei.

2. Informaţia despre puterile instalate a secţiilor – tabelul 1.
3. Lista puterilor nominale a receptoarelor electrice a secţiei de reparaţii mecanice (varianta 4).
4. Alimentarea cu energie electrică poate fi efectuată de la staţia raională a sistemului
electroenergetic, în care sânt instalate două transformatoare cu puterea 16000 kVA fiecare şi
cu tensiunile 110/35/10 kV.
5. Puterea sistemului electroenergetic 1080 MVA.
6. Distanţa de la staţia raională a sistemului electroenergetic până la uzină este de 12,3 km.
Informaţia despre puterile instalate a secţiilor. Tabelul 1

Nr. Denumirea secţiei Pi , kW
secț.
1 Secția instrumentală 280
2 Secția de tratamente termice 480
3 Turnătorie 810
4 Stație de pompare 250
Stație de pompare (10 kV) 630
5 Stație de ompresare 200
Stație de ompresare (10 kV) 630
6 Secția de reparații mecanice 220
7 Depozit de proucție finită 80
8 Secția de asamblare 620
9 Secția de strungărie mecanică 570
10 Secția de forjare mecanică 480
11 Secția de reaparații mecanice
12 Depozit de echipamente și materiale 60
13 Garaj și remiza de pompieri 120
14 Bloc administrativ și cantină 150
15 Laboratorul centralal uzinei 90
Iluminatul secțiilor și a teritoriului uzinei Se determină
conform
suprafețelor
3
Receptoarele instalate în SRM Tabelul 2
Nr. RE pe planul
Receptoare electrice, maşini, unelte,strunguri cosφ ku Pi, kW
secţiei
1..5 Strung de strungit și filetat 0,6 0,14 10
6,7,11,12 Strung de frezat orizontal 0,6 0,14 8,2
8,10 Strung de găurit radial 0,6 0,14 2,8
9,20 Strung de decojat și de ascuțit 0,65 0,17 2,8
13,14 Presă 0,6 0,16 20
15 Macara cu DA-50% 0,5 0,1 20,7
16,17 Ferestrău de retezare cu discuri 0,65 0,17 4,5
18 Strung de frezat universal 0,6 0,14 40
19 Presă de bordurat 0,6 0,16 20
21,33,28 Calorifer, ventilator 0,8 0,65 7
22 Foarfecă cu role 0,5 0,12 4,5
23,31,32 Bac de salpetru 0,85 0,5 10
24,25 Bac de săruri 0,85 0,5 15
26,29 Presă de forjat 0,6 0,16 14
27,30 Cuptor de încălzire 0,85 0,5 60
34 Convertor de sudare 0,7 0,35 28
4
INTRODUCERE
Energia electrică constituie la ora actuală principala formă de energie pentru alimentarea
roboţilor industriali şi a echipamentelor periferice - maşini unelte, transportoare, prese, cuptoare
etc. - care intră în componenţa sistemelor flexibile robotizate.
Instalaţiile electrice la consumator - celulă flexibilă, linie flexibilă etc. - cuprind receptoarele
electrice şi reţelele de alimentare ale acestora, inclusiv aparatele de conectare, protecţie şi de
măsură corespunzătoare. După categoria receptorului, instalaţiile electrice se clasifică în:
• instalaţii de iluminat;
• instalaţii de forţă;
• instalaţii de automatizare, măsură şi control (AMC).
Continuitatea alimentării cu energie electrică este o condiţie de importanţă deosebită pentru
buna funcţionare a unui receptor. Din acest punct de vedere, consumatorii de energie electrică
(totalitatea receptorilor dintr-un atelier, secţie, intreprindere) se împart în trei mari categorii:
• categoria I cuprinde consumatorii la care întreruperea alimentării cu energie electrică
reprezintă un pericol pentru viaţa oamenilor sau pagube importante în economie (deteriorări de
utilaje, rebuturi, întreruperi de lungă durată în reluarea procesului tehnologic eţc.).
• categoria II cuprinde consumatorii la care întreruperea alimentării cu energie electrică
conduce la pierderi de producţie proporţionale cu durata de întrerupere.
• categoria III cuprinde consumatori cu sarcini energetice de mică importanţă.
Consumatorii de energie electrică din cadrul întrepriderilor robotizate se includ în general în
consumatori din categoria I şi în puţine cazuri în categoria II. 116 Sisteme de acţionare
Alimentarea consumatorilor din categoria I se realizează prin două surse independSarcina
principală de optimizare a sistemului de AEE a întreprinderilor industriale, pe lîngă cele
enumerate mai sus, include şi alegerea secţiunilor conductoarelor şi cablurilor, a metodelor de
compensare a deficitului de putere reactivă, automatizării, sistemului de dispecer etc.
Alimentarea consumatorilor din categoria I se realizează prin două surse independente una de
alta, fiecare putând asigura energia electrică necesară. În cazul consumatorilor din sistemele
robotizate, sursa de energie suplimentară poate fi constituită şi pentru o perioadă scurtă de timp
astfel încât robotul industrial să poată fi adus “acasă” (poziţia de “zero”), să poată fi descărcat de
sarcină, etc. Consumatorii din categoria II sunt prevăzuţi cu sursă suplimentară de energie care
nu este obligatoriu să fie independentă (de ex.: două cabluri de alimentare, fiecare putând să
preia întreaga sarcină necesară). Consumatorii din categoria III au în general o singură
alimentare
Deci, problema pusă în faţă este de a alimenta cu energie electrică a uzinei constructoare de
mașini și unelte.
5
1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR EI
1.1. Caracteristica întreprinderii
Întreprinderea proiectată este o uzină constructoare de masini si unelte. Această uzină
lucrează în două schimburi cu timpul utilizării sarcinii maxime de 4335 h.
Capacitatea consumului de energie electrică a acestei uzine este reprezentată de secția de
asamblare, secția de tratamente termice, secţia de forjare, staţia de pompare şi alţi consumatori
tehnologici. Receptoarele electrice fac parte din categoria II-a şi a III-a. Teritoriul uzinii ocupă o
suprafaţă de circa 552000 m2.
Întreprinderea este alimentată cu energie electrică prin două linii de la sistemul energetic
poziţionat la o distanţă de 12,3 km de la uzină. Staţia raională a sistemului electroenergetic are
două transformatoare cu puterea 16000 kVA fiecare cu tensiunea primară 110 kV şi medie 35,
10 kV. Putera sistemului electroenergetic constitue 1080 MVA.
1.2. Caracteristica generală a secţiilor principale
Principalele activitati ale uzinei constau în: primirea materiilor prime si producerea de
utilaje, echipamente, scule, reductoare , precum și a masinilor agricole.
După sosire materiei prime la uzină, este transportată de la depozitul de materiale spre
secția de turnatorie, unde au loc primele etape de prelucrare a ei. Materia primă se toarnă in
diferite forme pentru obtinerea pieselor si prelucrarea lor.Procesul tehnologic de realizare a unei
piese are urmatoarele etape:
• Debitare mecanica(se taie semifabricatul la lungimea necesara),
• Tratament termic de preimbunatatire,
• Sablare(eliminarea crustei de pe supafata),
• Control U.S.(scoate la evidenta fisuri si discontinuitati),
• Strungire,
• Trasare,
• Gaurire, Tesire, Filetare,
• Control centrare,
• Danturare,
• Frezare,
• Masurare cota peste dinti si diametrul exterior,
• Recoacere,
• Sablare,
• Strungire frontal (eliminarea din adaos),
• Control final.
6
Secţia instrumentală
În acastă secţie are loc producerea sculelor, instrumentelor, pieselor, articolelor etc, care in
continuare vor fi deplasate in alte secţii pentru executarea etapelor urmatoare a proceselor
tehnologice.
Consumatorii de bază sunt utilajul electrotehnic, motoarele la 0,4 kV şi iluminatul electric.
Secţia de trament termic
Această secţie este caracterizată de procesul tehnologic ce ţine de tratarea termica a
metalelor, precum şi a altor materiale ce necesită etapa data a procesului tehnologic.
Consumatorii de bază sunt utilajul electrotehnologic şi cel termic, care se alimentează de la
tensiunea alternativă de 380/220 V f=50 Hz.
Turnătorie
Aici are loc topirea metalelor, şi altor materiale precum şi turnarea acestora in formele
corespunzătoare redindu-le configuraţiile iniţiale.
Consumatorii fiind cuptoarele electrice, echipamentele şi mecanismele electrificate de
derulare a procesului tehnologic si iluminatul electric, fiind alimentati de la tensiunea alternativă
de 380/220 V f=50 Hz.
Secţia de pompare
În incinta secţiei date are loc pomparea apei, şi altor lichide necesare proceselor tehnologice
ce se dezvoltă pe teritoriul uzinei în secţii respective.
Consumatorii de baza sunt motoarele sincrone si asincrone atît la 0,4 kV, cit şi la 10 kV.
Secţia de compresoare
Secţia unde are loc producerea aerului comprimat, necesar procesului tehnologic.
Ca consumatori de baza servesct motoarele sincrone si asincrone atît la 0,4 kV, cit şi la 10
kV.
Depozit de producţie finită
Este zona unde se aduc şi se pastrază toate produsele finite pîna la comercializarea lor.
Consumatorii de bază de energie electrică reprezintă un complex de mecanisme
electrificate, destinate pentru mecanizarea lucrului – electrocare, macarale, ventilarea şi
iluminatul electric.
Secţia de asamblare
Secţia unde au loc lucrările de asamblare a pieselor şi materialelor prefabricate în etapele
anterioare ale prceselor tehnologice şi redarea celei din urmă formă.
electrificate, destinate pentru mecanizarea lucrului şi iluminatul electric.
7
Secţia de strungărie mecanică
Este secţia unde are loc şlefuirea suprafeţelor, prelucrarea acestor suprafeţe, redarea
configuraţiilor corespunzătoare a semifabricatelor.
electrificate, destinate pentru mecanizarea lucrului- motoarele asincrone si sincrone de la
strunguri şi iluminatul electric.
Secţie de forjare
Este caracteristica unei secţii termice, delimitindu-se prin amunite procese tehnologice.
Secţia de reparaţii mecanice
Secţia de reparaţie mecanică este destinată reparaţiei electromecanice a utilajului de forţă şi
de iluminat, a utilajului tehnologic, santehnic, inclusiv a motoarelor sincrone şi asincrone.
Consumatorii de energie electrică de bază sunt motoarele asincrone a strungurilor,
instalaţiile de sudare, toate alimentate fiind de la tensiunea 380/220 V.
Depozit de echipament şi materiale
Depozite destinate pastrării si depozitării materiei prime şi semifabricatelor, care ulterior
vor fi folosite la confecţionarea producţiei finite.
electrificate, destinate pentru mecanizarea lucrului – electrocare, macarale, ventilarea şi
iluminatul electric.
Garaj şi remiză de pompieri
Zona unde se află instalatiile, echimamentele şi mecanismele necesare asigurării lucrărilor
andiincendiare in caz de provenienţă, precumşi locul amplasării personalului de serviciu.
Direcţia uzinei, laboratorul central

În blocul de laborator-administrativ sunt aranjate laboratoriile de control a diferitor aparate
de măsură, laboratorul chimic-analitic, laboratorul de analiză spectrală, laboratoriile de măsurări
lineare şi termofizice, destinate pentru petrecerea cercetărilor şi controlului producţiei fabricate.
La partea administrativă a blocului se referă încăperile sălilor de prelucrare a datelor cu
calculatorul, încăperile de primire şi eliberare a informaţiei, grupa de încadrare, dispeceratul,
anticamera întreprinderii, secţiile de contabilitate, secţia energeticianului-şef.
Consumatorii de energie electrică de bază – sunt aparate de laborator specializate şi
iluminatul electric, toţi fiind alimentaţi de la tensiunea 380/220 V.
Cantină
Locul unde i-a masa personalul de lucru.
Consumatorii de energie electrică de bază – sunt aparate necesare pentru prepararea
bucatelor şi iluminatul electric, toţi fiind alimentaţi de la tensiunea 380/220 V.
8
Tabelul 1.1. Caracteristica generală a secţiilor
grad.de cat.de
mediul cat. tip.
N pericol de incen.
Denumirea secției înconj. RE PT
electr. şi ex.
1 Secția instrumentală Cu pericol
Normal II deosebit de - -
ridicat
2 Secția de tratamente termice Cu pericol
Cald II - Interior
ridicat
3 Turnătorie Cu pericol
Cald II - Interior
ridicat
4 Stație de pompare
Cu pericol
Stație de pompare (10 kV) Normal II - -
ridicat
5 Stație de ompresare Cu pericol
Stație de ompresare (10 kV) Normal II deosebit de - Interior
ridicat
6 Secția de reparații mecanice Cu pericol
Prăfuit III - -
ridicat
7 Depozit de proucție finită Normal III Fără pericol - Interior
8 Secția de asamblare Normal II Fără pericol - Interior
9 Secția de strungărie
Prăfuit II Fără pericol - Interior
mecanică
10 Secția de forjare mecanică
Prafuit II Fără pericol - Interior
11 Secția de reaparații Cu pericol

mecanice Prăfuit III П-II Interior
redus
12 Depozit de echipamente și Cu pericol
materiale Prăfuit III П-IIa Interior
ridicat
13 Garaj și remiza de pompieri Cu pericol
Prăfuit II,III deosebit de П-IIa -
ridicat
14 Bloc administrativ și cantină Cu pericol
Normal II - Interior
deosebit
15 Laboratorul centralal uzinei
Normal II Interior
9
2. CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE A ÎNTREPRINDERII
Sarcinile electrice de calcul a întreprinderilor industriale a secţiilor sau a diferitor noduri de

sarcină pot fi determinate prin diferite metode. Determinarea corectă a sarcinii este pusă la baza
proiectării sistemului de alimentare cu energie electrică. Sarcina caracterizează consumul de
energie electrică a receptorului electric, grupuri de receptoare electrice a secţiilor şi
întreprinderilor.
2.1. Determinarea sarcinilor electrice a SRM
Sarcinile electrice de calcul al secţiei se recomandă de determinat prin metoda

coeficientului de maxim. Conform acestei metode numărul de receptoare electrice se împart în
grupe teritorial, fiecare grupă se va alimenta de la un punct de distribuţie comun: dulap de
putere, conductor-bară. Acestea se vor numi noduri.
Receptoarele secţiei îi divizăm în grupe, pentru fiecare nod de alimentare (panouri de
distribuţie, bare colectoare ş.a.). Calculul se efectuează cum pentru fiecare nod de sarcină luat în
parte, aşa şi pentru toată secţia în întregime. Pentru fiecare nod se determină numărul de
receptoare n, puterea nominală, regimul de funcţionare.
Un nod poate conţine mai multe grupe. Pentru fiecare nod se determină coeficientul de
utilizare a puterii active:
n
P msi
Ku.  i 1
n
;
P
i 1
ni
unde Pmsi sunt puterile medii a receptoarelor electrice corespunzătoare nodului dat,
n n
P i 1
msi   K u  Pni ;
i 1
K u – coeficientul de utilizare a puterii active corespunzător receptorului electric „i”;
Pni – puterea nominală a receptorului „i”, kW.
Exemplu: nodul 1
n
K uai  Pni
2  (0,5 15)  1  (0,5 10)  0,16  (14  20)  (0, 65  7)
K u .a .  i 1
  0,37;
n
2 15  1 10  1 20  1 14  1  7
P
i 1
ni
În continuare se determină, pentru fiecare grupă de receptoare electrice, puterile medii.

n n
Pms   Pmsi   K uai  Pni ;
i 1 i 1
10
n
Pms   K uai  Pni  2  (0,5 15)  1  (0,5 10)  1  0,16  (14  20)  1  (0, 65  7)  30 kW ;
i 1
Se determină numărul echivalent de receptoare electrice:

 n  
2
   Pni  
 2 15  110  1  20  1 14  1  7 
2
ne    i 1     5, 49  6 receptoare;
 n 2  2 152  1102  1 202  1142  1 7 2
  Pni 
 i 1 
 
Cunoscând K ua şi ne din figura 2.4 [3] se alege coeficientul de maxim K m,a  f  Kua , ne  ;
Deci: K ma  1,8;
Se determină puterea activă de calcul:
Pc  Pc  Pil ;
unde Pc este puterea activă consumată de receptoarele electrice din nodul dat,
Pc  Kma  Pms  1,8  30  54 kW;

Puterea reactivă de calcul se determină din două condiţii:
a) Qc  1,1  Qms – pentru ne  10;
b) Qc  Qms – pentru ne  10;
n
1  0,852 1  0, 62 1  0,82
Qms   Pmsi  tgi  20·  5, 4·  4,5·  22,9 kVAr;
i 1 0,85 0, 6 0,8
Deci, Qc  1,1 Qms  1,1 22,9  25, 2 kvar;
Se determină puterea de calcul aparentă:
Sc  Pc2  Qc2  542  25, 22  59, 6 kVA.
2.2. Determinarea sarcinilor electrice a întreprinderii
Sarcinile electrice de calcul al întreprinderii se recomandă de determinat prin metoda

coeficientului de cerere. Pentru aceasta e nevoie de a cunoaşte puterile instalate ale tuturor
secţiilor şi coeficientul de cerere care se află din îndrumare [4, pag.7-10; 6, pag. 3-6 ].
Exemplu de calcul pentru secția 2:
Datele iniţiale:
Pinst  480 kW ; Kc  0, 6; cos   0,35; Kc ,il  0,95; Po,il  0, 013 kW / m2 ; S  9651 m2 ;
Sarcina activă de calcul a secţiei:
11
Pcalc  Pinst  K c  480  0, 6  288 kW ;
unde Pinst este puterea instalată a secţiei nr.2;
K c - coeficientul de cerere.
Sarcina reactivă de calcul a secţiei:
Qcalc  Pcalc  tg  288  2, 67  770 kVAr ;
Sarcina de iluminat a secţiei:
Pil  Kc,il  Po,il  S  0,95  0,013  9651  119 kW ;
unde Po ,il este sarcina specifică de iluminat [4];
K c ,il - coeficientul de cerere a iluminatului[4];
S - aria secţiei.
Puterea activă sumară a secţiei:
P  Pcalc  Pil  288  119  407 kW;
Puterea de calcul totală:
Scalc  Pc 2  Qc 2  4072  7702  870 kVA.
Sarcinile de calcul ale secţiei de reparații mecanică se determină prin metoda

coeficientului de maximum cu folosirea maşinilor de calcul. Datele iniţiale şi rezultatele de
calcul la calculator sunt date în tabelul 2.1 şi 2.2.
Calculul sarcinilor electrice a tuturor secţiilor întreprinderii sunt efectuate prin metoda
coeficienţilor de cerere cu ajutorul maşinii de calcul, sunt date în tabelul 2.3 şi 2.4. Puterea
de calcul totală pe partea de tensiune înaltă a SPC se determină cu evidenţa pierderilor de
putere activă şi reactivă în transformatoarele SPC.
Coordonatele centrului de sarcină al întreprinderii se calculează fără evidenţa timpului
de lucru al consumatorilor.
Folosind datele de calcul din tabelul 2.1 – 2.4, construim cartograma sarcinilor
secţiilor şi întreprinderii pe coala grafică.
12
Tabelul 2.1. Datele inițiale pentru calcularea sarcinilor electrice a S.R.M.
---------------------------------------------------------------
I Nr. | Nr. |Nr. de RE | Nr.* Pn | Ku | Cos(f) I
I nod. |grupului| in grupa | buc* kW | -- | --- I
---------------------------------------------------------------
I I 1 I 3 I 2 * 15.00 I 0.50 I 0.85 I
I I I I 1 * 10.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I 1 I 2 I 2 I 1 * 20.00 I 0.16 I 0.60 I
I I I I 1 * 14.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 7.00 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.95; Po =0.018 kW/m^2; F= 1620 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 48.0 m; Y= 13.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 2 I 2 * 10.00 I 0.50 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I 2 I 2 I 1 I 1 * 4.50 I 0.12 I 0.50 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 14.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I I 4 I 2 I 2 * 7.00 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 1 I 1 * 20.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I 3 I 2 I 1 I 1 * 2.80 I 0.17 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 28.00 I 0.35 I 0.70 I
I I------------------------------------------------------I
I I 4 I 1 I 1 * 20.70 I 0.10 I 0.50 I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
I I I I 3 * 10.00 I I I
I 4 I 1 I 7 I 2 * 8.20 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 1 * 2.80 I I I
I I I I 1 * 40.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 1 I 1 * 4.50 I 0.17 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
I I I I 2 * 10.00 I I I
I I 1 I 5 I 2 * 8.20 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 1 * 2.80 I I I
I I------------------------------------------------------I
I 5 I 2 I 1 I 1 * 20.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 2 I 1 * 2.80 I 0.17 I 0.65 I
I I I I 1 * 4.50 I I I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
I 6 I 1 I 1 I 1 * 60.00 I 0.50 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
13
I-------------------------------------------------------------I
I 7 I 1 I 1 I 1 * 60.00 I 0.50 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
Tabelul 2.2. Rezultatele calculării sarcinilor electrice a S.R.M

---------------------------------------------------------------
I Nr. Nr. | Pn | Pmed |Qmed | Ne | Ku | Km | P | Q | S I
Inod. gr. | kW | kW |kvar | -- | -- | -- | kW |kvar | kVA I
---------------------------------------------------------------
I 1 40.0 20.0 12.4 I
I 1 2 34.0 5.4 7.3 I
I 3 7.0 4.5 3.4 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 81.0 30.0 23.1 5 0.37 1.83 82.7 25.4 86.5 I
I Sarcina de iluminat - 27.7 kW; Unghiul sectorului -121 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 20.0 10.0 6.2 I
I 2 2 4.5 0.5 0.9 I
I 3 14.0 2.2 3.0 I
I 4 14.0 9.1 6.8 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 52.5 21.9 16.9 5 0.42 1.77 38.7 18.6 42.9 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 20.0 3.2 4.3 I
I 3 2 2.8 0.5 0.6 I
I 3 28.0 9.8 10.0 I
I 4 20.7 2.1 3.6 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 71.5 15.5 18.4 3 0.22 2.60 40.5 20.2 45.2 I
I-------------------------------------------------------------I
I 4 1 89.2 12.5 16.7 I
I 2 4.5 0.8 0.9 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 93.7 13.3 17.5 4 0.14 2.79 37.0 19.3 41.7 I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 39.2 5.5 7.3 I
I 5 2 20.0 3.2 4.3 I
I 3 7.3 1.2 1.5 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 66.5 9.9 13.0 6 0.15 2.49 24.8 14.3 28.6 I
I-------------------------------------------------------------I
I 6 1 60.0 30.0 18.6 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 60.0 30.0 18.6 1 0.50 2.50 60.0 20.5 63.4 I
I-------------------------------------------------------------I
I 7 1 60.0 30.0 18.6 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 60.0 30.0 18.6 1 0.50 2.50 60.0 20.5 63.4 I
I-------------------------------------------------------------I
I Total: 485.2 150.6 126.2 18 0.31 1.53 258.5 126.2 287.7 I
I-------------------------------------------------------------I
Coordonatele centrului de sarcina : X= 28 m; Y= 28 m.
14
Tabelul 2.3. Datele inițiale pentru calculul sarcinilor electrice
---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina de putere | Sarcina de iluminat | Coordonatele I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| P inst.: Kc : Cos |Kcil.: Po : Fsect.| X : Y : Z I
I | kW : -- : - | -- : kW/m^2: m^2 | m : m : m I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 280.0 0.25 0.65 0.90 0.0150 9651 505 410 0 I
I 2 480.0 0.60 0.35 0.95 0.0130 9651 505 244 0 I
I 3 810.0 0.65 0.70 0.95 0.0140 7207 83 538 0 I
I 4 250.0 0.75 0.70 0.85 0.0070 739 666 127 0 I
I 5 200.0 0.75 0.70 0.85 0.0070 3049 677 66 0 I
I 6 220.0 0.35 0.70 0.95 0.0100 2772 766 555 0 I
I 7 80.0 0.65 0.80 0.60 0.0090 13368 22 399 0 I
I 8 620.0 0.62 0.60 0.85 0.0130 31264 240 405 0 I
I 9 570.0 0.50 0.60 0.90 0.0140 17742 240 238 0 I
I 10 480.0 0.20 0.60 0.40 0.0120 15093 233 100 0 I
I 12 60.0 0.65 0.80 0.60 0.0100 8624 765 255 0 I
I 13 120.0 0.40 0.65 0.85 0.0090 3665 22 433 0 I
I 14 150.0 0.65 0.80 0.90 0.0180 7084 98 616 0 I
I 15 90.0 0.65 0.70 0.80 0.0220 10811 530 549 0 I
I-------------------------------------------------------------I
I 4 630.0 0.80 1.00 S a r c i n a 10 kV I
I 5 630.0 0.80 1.00 S a r c i n a 10 kV I
IIluminarea teritoriului 1.00 0.0002 327104 765 410 0 I
---------------------------------------------------------------
Scara cartogramei: JT - 0.50 kW/mm^2; IT - 0.50 kW/mm^2
Coeficient de simultaneitatea - 0.95; Tg norm. - 0.28
Tabelul 2.4. Sarcina de calcul si mărimile referitor la partea grafică

---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina 0.4 kV | Sarcina 10 kV | Partea grafica I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| Pc : Qc : Pil. | Pc : Qc | Rj : Ri :Ungh.I
I | kW : kvar : kW | kW : kvar | mm : mm :gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 70.0 81.8 130.3 0.0 0.0 7 0 234 I
I 2 288.0 770.8 119.2 0.0 0.0 14 0 105 I
I 3 526.5 537.1 95.9 0.0 0.0 18 0 55 I
I 4 187.5 191.3 4.4 504.0 0.0 11 18 8 I
I 5 150.0 153.0 18.1 504.0 0.0 10 18 39 I
I 6 77.0 78.6 26.3 0.0 0.0 7 0 92 I
I 7 52.0 39.0 72.2 0.0 0.0 6 0 209 I
I 8 384.4 512.5 345.5 0.0 0.0 16 0 170 I
I 9 285.0 380.0 223.5 0.0 0.0 13 0 158 I
I 10 96.0 128.0 72.4 0.0 0.0 8 0 155 I
I 11 258.5 126.2 27.7 0.0 0.0 13 0 35 I
I 12 39.0 29.3 51.7 0.0 0.0 5 0 205 I
I 13 48.0 56.1 28.0 0.0 0.0 6 0 133 I
I 14 97.5 73.1 114.8 0.0 0.0 8 0 195 I
I 15 58.5 59.7 190.3 0.0 0.0 6 0 275 I
I-------------------------------------------------------------I
I 2617.9 3216.6 1520.4 1008.0 0.0 T o t a l I
---------------------------------------------------------------
Sarcina pentru iluminarea teritoriului - 65.4 kW
Pierderi in transformatoare - 84.1 kW; in linii - 158.9 kW
Sarcina de calcul la JT SPC- 5273 +j 3834 kVA; Sjt= 6520 kVA
Sarcina de calcul la IT SPC- 5404 +j 4486 kVA; Sjt= 7023 kVA
Partea electrica de sistem la barele IT SPC - 1513 kvar
Coordonatele centrului de sarcina - X= 415 m; Y= 317 m; Z= 0 m
15
3 ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE DE LA SISTEM
Alegerea tensiunii se reduce la determinarea unei tensiuni care satisface toate cerinţele
tehnice şi perspectiva creşterii întreprinderii. Tensiunea aleasă trebuie să corespundă
minimumul cheltuielilor anuale de calcul. Alegerea tensiunii se efectuează prin compararea
tehnico-economică a două variante.
La compararea tehnico-economică a variantelor e considerat tariful mondial la energie
electrică Cd=0,05 $/kWh.
3.1. Alegerea tensiunii alimentării exterioare

Alegerea tensiunii reţelei de alimentare şi distribuţie depinde de puterea sumară care
se consumă de întreprindere, distanţa de la sursa de alimentare cu energie electrică, numărul
şi puterii unitară a receptoarelor electrice. Pentru alegerea tensiunii alimentării exterioare,
dacă avem posibilitatea alimentării cu mai multă tensiune, este necesar de efectuat
compararea tehnico economică a variantelor. La egalitatea cheltuielilor anuale de calcul ori
avantajul mic al reţelei de tensiune joasă, prioritatea se dă reţelei de tensiune înaltă, deoarece
pierderile în bani şi în alte elemente sunt mai mici, deasemenea se asigură posibilitatea
dezvoltării întreprinderii.
Pentru calculul tensiunii teoretice se utilizează relaţiile din [4]:
– relaţia lui Still (SUA):

U  4, 34  l  16  P c ;
– relaţia lui Nicogosov (Rusia):
U  16  4 Pc  l ;
unde l este distanţa de la sursa de alimentare până la întreprindere, l = 12,3 km;

Pc – puterea activă de calcul la barele de tensiune înaltă a SPC (conform rezultatelor
calculelor la calculator P = 5,404 MW);
Sc – puterea aparentă de calcul la barele de tensiune înaltă a SPC cu considerarea puterii
reactive livrate întreprinderii din SEE în orele de vârf ale acestuia Qe1 = 7023 kVA.
Deci: U  4,34  l  16  P  4,34  12,3  16  5, 404  43,13 kV ;
U  16  4 P  l  16  4 5, 404 14, 4  47,52 kV ;
Efectuăm compararea tehnico-economică a variantelor 35kV şi 110kV. Schema de

racordare a uzinei la SEE pentru cele două variante considerate sînt prezentate în figura 1.1.
16
110 kV , 35 kV SPC 10 kV
LEA-110 kV, 35 kV
SEE
Figura 1.1. Racordarea întreprinderii la tensiunea 110 kV sau 35 kV
Varianta I – 110 kV
Determinăm curentul liniei aeriene la tensiunea 110 kV conform relației:
Sc
I LEA  ;
3U n  n
unde Sc este puterea de calcul pe partea de tensiune înaltă SPC, kVA;
Sc  Pc 2  Qe12  54042  44862  7023 kVA
n - numărul liniilor ce vin la SPC, n = 2;

Un – tensiunea nominală, Un = 110 kV;
Deci:
7023
I LEA   18, 43 А ;
3 110  2
Se determină secţiunea conductorului conform criteriului densităţii economice a curentului:
I LEA
Fec  ;
jec
unde jec este densitatea economică a curentului,se alege din tab.4.5 [2, p.233], jec  1,1 A / mm2 ;
18, 43
Fec   16, 75 mm 2 ;
1,1
Conform tab.2.5.6 [7], diametrul minimal al conductorului la 110 kV este 70 mm2,
deci din tab.7.38 [5], se va alege conductorul de tip AC-70/11 pentru care I adm  265 A ,
având:
r0 – rezistența electrică specifică, r0=0,46 Ω/km;
x0 – reactanța electrică specifică, x0=0,42 Ω/km.
În regimul de avarie I LEAav  2  I LEA  2 16, 75  33,5 A < I adm  265 A

Determinăm pierderile de tensiune în regim normal şi de avarie conform relației:
Pc  R  Qe1  X
U  ;
U nom  n
unde: R  r0  L  0, 46 12,3  5, 68 Ω;
17
X  x0  L  0, 42 12,3  5,16 Ω;
5404  5, 65  1513  5,16
U norm   174,19 V
110  2
U аv  2  U n  348,5 V
U norm 174,5
U norm,%  100%  100  0,15%  5%
U 110000
U аv
U аv ,%  100%  2  U n %  0,31%  5%
U
Determinăm pierderile de putere în tronsoanele LEA in regim normal:
S 2  R 70232  5, 65
Pl    11515 W  11,51 kW
U2 n 1102  2
Varianta II (Unom=35kV) se calculează analogic. Rezultatele calculelor prezentăm în
tabelul 3.1
Tabelul 3.1 – Alegerea tensiunii alimentării exterioare
U nom , kV I LEA , A Marca U norm , % U av , % P, kW

35 52,65 AC-70/11 1,56 3,13 113,9
110 18,43 AC-70/11 0,15 0,31 11,51
În rezultatul calculului tehnic pentru sistemul de alimentare exterior aprobăm

tensiunea 110 kV. Tensiunea 110 kV este de perspectivă cu evidenţa faptului creşterii
sarcinilor la întreprindere.
3.2. Alegerea tensiunii pentru reţeaua interioară

Având în vedere prezenţa sarcinii la tensiunea 10 kV, în proiectul dat aprobăm
tensiunea reţelei din uzină de 10 kV, care este mai economică în comparaţie cu tensiunea 6
kV.
Reţeaua din secţie se îndeplineşte la tensiunea 0,4 kV cu instalarea transformatoarelor
în secţie 10/0,4 kV.
18
4 ALEGEREA NUMĂRULUI ŞI PUTERII NOMINALE A TRANSFORMATOARELOR
STAŢIEI PRINCIPALE ŞI A POSTURILOR DE TRANSFORMATOARE DIN
ÎNCINTA INTREPRINDERII
4.1. Alegerea numărului, puterii şi tipul transformatoarelor de putere la SPC

Cel mai des, SPC-ul întreprinderii se construieşte cu două transformatoare. Alegerea
puterii transformatoarelor SPC se efectuează pe baza sarcinii de calcul a întreprinderii în
regim normal de funcţionare şi regimul normal de compensare a puterii reactive. În regimul
după avarie (la deconectarea unui transformator) pentru alimentarea fiabilă cu energie
electrică este prevăzută alimentarea consumatorilor de la un singur transformator.
Pentru SPC cu două transformatoare puterea nominală a fiecăruia se determină din
condiţia:
S
S nt  c ;
ki  n
unde S c este puterea aparentă de calcul a întreprinderii,calculată din relaţia:
S c  Pc2  Qs2 ;
Pc - puterea activă de calcul a întreprinderii, Pc  5404 kW ;
Qs - puterea reactivă consumată de întreprindere din sistemul energetic,

Qs  2056 k var ;
Sc  Pc2  Qs2  54042  15132  5611,8 kVA ;
k i - coeficientul de încărcare normativ a transformatoarelor, k i  0,7 ;
n - numărul de transformatoare, n  2 ;
Deci,
S 5611,8
S nt  c   4008, 4 kVA ;
ki  n 0, 7  2
Din [5,tab.3.6.] se alege 2 transformatoare de putere cu două înfăşurări de tip:
ТMН-4000/110 având următorii parametri:
Snt =4000 kVA, Uît =115 kV, Ujt = 11 kV,

P0 =5,5 kW, Psc = 22 kW, Usc = 10,5 %.
În regim normal de funcţionare transformatoarele din SPC vor funcţiona cu un coeficient

de încărcare egal cu:
Sc 5611,8
kin    0, 701;
2  S nt 2  4000
În regim de avarie (la deconectarea unui transformator) transformatorul neavariat trebuie
să asigure alimentarea cu energie electrică a receptoarelor mai responsabile:
1, 4  Snt  Sc ;
Deci, în regim de post-avarie transformatorul neavariat, va fi supraîncărcat cu un

coeficient de 1, 4 din puterea nominală.
19
4.2. Alegerea numărului, puterii şi tipul transformatoarelor de putere la PT
Alegerea puterii nominale a transformatoarelor din secţii se efectuează din condiţiile
încărcării raţionale în regimul normal şi ţinînd cont de posibilităţile de rezervare în regim de
post-avarie.
Posturile de tansformare cu un transformator se recomandă pentru alimentarea
receptoarelor electrice care admit întreruperea alimentării cu energie electrică, atîta timp cît se
montează transformatorul de rezervă sau se realizează rezerva cu linii de joasă tensiune de la PT
vecin. La nivel de întreprindere se recomandă până la cinci tipuri de posturi de transformatoare.
Analizînd sarcinile de calcul a tuturor secţiilor se vor utiliza tipuri de transformatoare cu
puterile standartizate de 100, 160, 250 și 400 kVA. Puterea transformatoarelor din secţii se
determină conform relaţiei:
Sc Pc
S nt   ;
n  ki n  ki  cos 
unde, Pc este puterea de calcul a secţiei, kW;

n - numărul de transformatoare în secţie;
ki - coeficientul de încărcare normal al transformatorului;
cos  - factorul de putere;

Se recomandă de a folosi următoarele valori a coeficientului de încărcare:
- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria I:
ki  0, 65  0, 7 ;
- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria II, III:

k i  0,7  0,8 ;
- pentru staţii cu un transformator ce alimentează receptoare de categoria III, şi categoria II

în cazul de rezervare centralizată (de depozit) a transformatoarelor: ki  0,9  0,95 ;
La etapa actuală de proiectare socotim, că puterile reactive în secţiile sunt compensate.
Compensarea puterii reactive vor fi analizată în capitolul 12.
Alegerea numărului şi a puterii transformatoarelor din PT din secţii, determinarea
coeficientului de încărcare real kir  , de avarie kia  şi a sarcinii deconectate în regim de post-
avarie se prezintă în tab.4.1.
Puterea de calcul a transformatorului trebuie să asigure condiţia
P
S cal .tr  c ;
N  ki
unde: N - numărul de transformatoare,
kî - coeficientul normativ de încărcare a transformatorului
20
De exemplu, la coeficientul normativ kîn=0,7 pentru sarcinile de categoria II,
pentru secția Nr.3:
622, 4
Scalctr   444,5 kVA ;
2  0, 7
Aprobăm transformatoarele TMГ - 400/10 cu puterea 400 kVA, iar
coeficientul real de încărcare va fi:
622, 4
kîr   0, 77 ;
2  400
La deteriorarea unui transformator coeficientul de încărcare de avarie va fi:
622, 4
kîa   1,55 .
630
Având în vedere, că transformatorul în regim de postavarie poate fi încărcat pînă
la 140 %, este necesar se deconectăm puterea în regim de postavarie.
Tabelul 4.1 - Agerea numărului şi puterii PT din secţii
Sarcina
Grupa de Puterea Coeficientul de decon.
Nr. sarcini a de Categ. n  Sn încărcare la
PT postului de calcul, sarcinii
avarie,
transform. kW Kîn Kîr Kîa kW
PT1 1+2 607,5 II 2xТМГ-400 0,7..0,8 0,76 1,51 50,5
PT2 3 622 II 2xТМГ-400 0,7..0,8 0,77 1,55 62

PT3 4+5 360 II 2xТМГ-250 0,7..0,8 0,72 1,44 10
PT4 15 248,8 II 2xТМГ-160 0,7..0,8 0,77 1,55 24,8
PT5 6+11 388,3 III 1xТМГ-400 0,9..0,95 0,97 - 388,3
PT6 12 90,7 III 1xТМГ-100 0,9..0,95 0,90 - 90,7
PT7 10 168,4 II 2xТМГ-100 0,7..0,8 0,84 1,68 28,4
PT8 9+0,152*8 619,25 II 2xТМГ-400 0,7..0,8 0,77 1,54 59
PT9 0,848*8 619,25 II 2xТМГ-400 0,7..0,8 0,77 1,54 59
PT10 14 212,3 II 2xТМГ-160 0,7..0,8 0,66 1,32 -
PT11 7+13 200,2 III 1xТМГ-160 0,9..0,95 0,8 200,2
21
5 AMPLASAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE, STAŢIILOR DE
DISTRIBUŢIE ŞI A POSTURILOR DE TRANSFORMARE
Locul de amplasare a SPC se alege din partea liniilor electrice aeriene 110 kV (LEA- 110
kV), dar şi cu deplasare spre centrul de sarcină. Posturile de transformare e de dorit să fie
apropiate la maxim de centrul sarcinilor electrice a secţiilor, ceea ce permite de a construi un
sistem de alimentare cu energie electrică mai economic şi fiabil , deoarece se micşorează
lungimea reţelelor de distribuţie, se micşorează pierderile de energie electrică.
Posturile de transformare 10/ 0,4 kV se admit de instalat în interiorul secţiei, cu scopul de
apropiere maximă de receptoare. Însă, în secţiile unde au loc degajări enorme de căldură, prafuri
conductoare sau substanţe chimice ce influenţează dăunător asupra regimului normal de
funcţionare a transformatorului, în acest caz transformatoarele se amplasează în exteriorul
secţiei, sau în interiorul lor îngrădit cu perete despărţitor şi se prevede separat pentru
transformator, ventilare forţată. Instalaţiile de distribuţie 10 kV se vor plasa în afara secţiilor.
Numărul şi puterile transformatoarelor din posturile de transformatoare se alege conform
recomandărilor [2].
22
6 ELABORAREA SCHEMEI DE MEDIE TENSIUNE DIN INCINTA
ÎNTREPRINDERII
La elaborarea schemei de alimentare cu energie electrică din incinta întreprinderii se
utilizează schema radială şi magistrală.
Posturile de transformare (PT) se alimentează de la SPC prin intermediul cablurilor
instalate în tranşee. Alegerea schemei raţionale de alimentare cu energie electrică se efectuează
prin metoda comparării tehnico-economice a variantelor. Pentru alegerea schemei optime se
efectuează un calcul tehnico-economic cu compararea a două variante.
Se vor analiza două variante de alimentare cu energie electrică a întreprinderii:
Se prezintă schemele de alimentare pentru varianta 1 şi 2.
ID-10 kV Varianta 1
a SPC
W2 W3 W5
W4 W6
PT-7 PT-8 PT-9
W1
ID-10 kV Varianta 2
a SPC
W2 W3
W1 W4
PT-7 PT-8
W5
W6
PT-9
Figura 6.1. Schemele de alimentare cu energie electrică pentru Varianta 1 şi 2
23
6.1. Calculul tehnico-economic pentru Varianta I.
Se determină secţiunile cablurilor conform densităţii economice de curent, utilizând
relaţia:
Ic
Fec  ,
jec
unde I c este curentul de calcul al cablului,
Pc
Ic  ;
n  3 Un
Pc – puterea de calcul al cablului la 0,4 kV spre secții necesară a fi transportată prin cablul dat;
n – numărul de cabluri paralele;
U n – tensiunea nominală a cablului, U n  10 kV ;
jec – densitatea economică a curentului, din [2, tab. 4.5], pentru Tmax  4335 h,
jec  1, 4 A/mm 2 .
Pierderile de putere în liniile în cablu 10 kV se determină conform relaţiei:

P  kîn2  P0  l ,
unde kin este coeficientul de încărcare a liniei corespunzătoare,
Ic
kîn  ;
I adm
I c – curentul de calcul al liniei corespunzătoare, A;
I adm – curentul admisibil al liniilor corespunzătoare, A;
P0 – pierderile de putere în cablu la sarcina nominală, kW/km;

l – lungimea liniei în cablu, km.
Linia în cablu W1:
PcW 1,2  PcPT 7  PcPT 8  PcPT 9  PcPT 10  PcPT 11 
168, 4  619, 25  619, 25  212,3  200, 2  1819, 4 kW ;
PcID 1 1819, 4
I cW 1    52,52 A;
n  3 U n 2  3 10
I cW 1 52,52
FecW 1    37,51 mm 2 ;
jec 1, 4
lw1  0, 285 km;
24
Din [3, tab.П.9] se alege cablu de tip ААШв 3x50 cu I adm  140 A. În regim de avarie
PcPT 7 1819, 4
(deconectarea unui cablu) curentul va fi I cW 1    105 A.
n  3 U n 3 10
Pierderile de putere în cablu la sarcina nominală P0  44 kW/km.
Costul cablului CW  l  C0W  0, 280  2110  590,8 u.m.
Pierderile de putere
Exemplu pentru sectorul W1:
 PW  n   P0  kî2  l ,
unde ∆P0 sunt pierderile specifice de putere, ∆P0=39(kW/km) pentru AAШв-3х16 ;
I 52,52
k î - coeficientul de încărcare, kî  c   0,37
I adm 140
 PW 1  n   P0  kî2  l  1 44  0,372  0, 285  1, 25 kW
În continuare pentru a ușura calculul se va falosi excelul. Se va alege cablul de tip ААШв.
Tabelul 6.1. Datele obţinute în urma calculelor pentru varianta I

Ic, Fcalculat, F Iadm, ∆P0, ∆PW, Costul
Sectorul Pc, Kw l, km kî C0
A mm2 ales A kW/km Kw cablului
W1 809,55 46,74 33,39 35 115 42 1,44 0,285 391,04 0,41 1880
W2 1009,75 58,30 41,64 50 140 44 2,22 0,280 614,01 0,42 2110
W3 725,35 41,88 29,91 35 115 42 1,35 0,242 454,96 0,36 1880
W4 925,55 53,44 38,17 50 140 44 1,59 0,248 523,28 0,38 2110
W5 415,77 24,00 17,15 25 90 40 0,46 0,16 281,6 0,27 1760
W6 415,77 24,00 17,15 25 90 40 0,52 0,165 391,04 0,41 1880
Total 7,50 2537,7
Pierderile sumare în linii vor fi:

2
n
I 
P    cWi   P0i  li  7,5 kW
i 1  I admi 
Pentru calculul tehnico-economic se va utiliza metoda cheltuielilor de calcul anuale (CA).

Conform [9]:
CA  C  RI ,
unde CA sunt cheltuielile anuale;
C – cheltuielile anuale constante în perioada de exploatare,
C  Cî ,r  C pierd ;
C î , r – cheltuielile anuale cu personalul, întreţinerea şi reparaţiile,
Cî ,r  pî ,r  I c ;
pî , r - cota anuală din valoarea investiţiei la întreţinere şi reparaţie, din [9], pî , r  1, 75 %;
25
I – investiţiile determinate de procurarea cablurilor şi a celulelor prefabricate (întrucât in
ambele variante avem acelasi numar de celulu costul lor nul includem in calcul);
C pierd – costul pierderilor de putere,
C pierd  P    Cw ;
P – pierderile de putere în linie (cablu), kW;

 – timpul pierderilor maximale,
2 2
 T   4335 
   0,124  m4   Tan   0,124  4   8760  2725, 46 h;
 10   10 
u.m.
Cw – costul unui kW  h de energie, Cw  0, 0467 ;
kW  h
RI – rata anuală de rambursare a creditului,
RI  I   EI ;
EI – coeficientul de rambursare a creditului, din [9], pentru i  10 % şi Tsn  20 ani,
EI  0,1175;
I  – investiţiile (cheltuielile) sumare,
I   I  I ech ;
I ech – investiţiile echivalente determinate de pierderile echivalente de putere,
I ech  P  CP ;
CP – costul unui kW de putere instalată la centrala etalon, CP  1000 u.m./kW;
I ech  P  CP  7,5 1000  7500 u.m.;
I c – investiţiile capitale pentru construirea liniilor în cablu,

n
I cablu   I 0Wi  2537, 7 u.m.;
i 1
I   I cablu  I ech  2537, 7  7500  10037, 7 u.m.
Cî ,r  pî ,r  Ic  0,0175  2537,7  44, 4 u.m.;
C pierd  P   Cw  7,5  2725, 46  0,0467  954,5 u.m.;
C  Cî ,r  C pierd  44, 4  954,5  999 u.m.
Deci cheltuielile de calcul anuale pentru Varianta I vor constitui:

CAI  C  I   EI  999  10037, 7  0,1175  2178, 4 u.m.
26
6.2. Calculul tehnico-economic pentru Varianta II.
Tabelul 6.2. Datele obţinute în urma calculelor pentru varianta II
Fc, Inom ∆P0, ∆PW,
Sectorul Pc, Kw Ic, A F ales l, km Costul Kî C0
mm^2 cond. kW/km Kw
W1 393,80 22,74 16,24 16 75 39 1,00 0,285 364 0,30 1300
W2 594,00 34,29 24,50 25 90 40 1,69 0,280 512,16 0,38 1760
W3 309,60 17,87 12,77 16 75 39 0,54 0,242 314,6 0,24 1300
W4 509,80 29,43 21,02 25 90 40 1,06 0,248 436,48 0,33 1760
W5 415,77 24,00 17,15 25 90 40 1,89 0,665 1170,4 0,27 1760
W6 415,77 24,00 17,15 25 90 40 1,85 0,65 1144 0,27 1760
Total 8,03 3941,6
Pierderile sumare în linii vor fi:

2
n
I 
P    cWi   P0i  li  8, 03 kW
i 1  I admi 
I ech  P  CP  8,03 1000  8030 u.m.;

n
I cablu   I 0Wi  3941, 6 u.m.;
i 1
I   I cablu  I ech  3941, 6  8030  11971, 6 u.m.
Cî ,r  pî ,r  Ic  0,0175  3941, 6  68,97 u.m.;
Cpierd  P   Cw  8030  2725, 46  0,0467  1022 u.m.;
C  Cî ,r  C pierd  68,97  1022  1091 u.m.
Deci cheltuielile de calcul anuale pentru Varianta II vor constitui:

CAII  C  I   EII  1091  11971,6  0,1175  2497,6 u.m.
Compararea variantelor studiate se prezintă în tabelul ce urmează:
Tabelul 6.3. Datele obţinute în urma calculelor tehnico-economice
Articolul Varianta I Varianta II
Pierderi de putere ( P , kW ) 7,5 8,03
Cheltuieli anuale pentru întreţinere şi reparaţii, u.m. 44,4 68,97
Costul pierderilor de energie, u.m. 954,5 1022
Investiţii totale, u.m. 10037,7 11971,6
Cheltuielile anuale de calcul, u.m. 2178,4 2497,6
Deci, vom alege varianta I, ca fiind mai economă cu cheltueli anuale (CA) mai mici.
Calculul şi alegerea cablurilor de alimentare din incinta întreprinderii sînt prezentate în
tabelul 6.4:
27
Tabelul 6.4. Alegerea LEC 10 kV din incinta întreprinderii
Sectorul Pc ,kW In ,A Fec ,mm2 Conductor Iadm ,A
SPC-PT1 428,15 24,72 17,66 ААШВ 3x25 90
PT1-PT4 124 7,16 5,11 ААШВ 3x16 75
581,9 33,60 24,00 ААШВ 3x25 90

SPC-PT2
880 50,81 36,29 ААШВ 3x35 115
569 32,85 23,47 ААШВ 3x25 90

PT2-PT3
270 15,59 11,13 ААШВ 3x16 75
PT3-PT6 90 5,20 3,71 ААШВ 3x16 75
PT3-PT5 389 22,46 16,04 ААШВ 3x16 75
PT8-PT11 200,2 11,56 8,26 ААШВ 3x16 75
PT9-PT10 106,15 6,13 4,38 ААШВ 3x16 75
Exemplu de alegere a LEC U<1 kV din încinta întreprinderii.

Sectorul PT1 – Dulap Secția 1
Sc1  200,32  81,82  216,35 kVA;
Sc 7 216,35
I max,calc    312, 27 A.
3 U n 3  0, 4
Din [1, tab.П.4.8] se alege cablu tip АBВГ 5x250 cu I adm  337 A.
Tabelul 6.5. Alegerea LEC 0,4 kV din incinţa întreprinderii
Sectorul Sc ,kVA In ,A Conductor Iadm ,A
PT1-D1 216,35 312,27 АBВГ 5x250 337
PT3-D4 191,95 276,98 АBВГ 5x185 290
PT5-D6 129,8 187,3 АBВГ 5x95 199
PT7-D13 94,46 136,34 АBВГ 5x70 165
PT8-D9 125 180 АBВГ 5x95 199
28
7. CALCULUL REŢELEI DIN SECŢIA DE REPARAŢII MECANICE
În acest capitol se face împărţirea receptoarelor electrice în grupuri şi noduri luînd în

consideraţie regimul lor de funcţionare şi locul amplasării. Reţelele elctrice din secţii trebuie să
corespundă unor cerinţe:
- să asigure fiabilitatea în alimentarea receptoarelor în dependenţă de categoria lor;
- să fie comode şi fără pericol în exploatare;
- să dea posibilitatea de a monta şi a conecta la reţea utilaje noi.
Reţeaua radială se realizează cînd distribuţia energiei electrcice la fiecare receptor electric
sau la fiecare grupă de receptoare electrice se efectuează printr-o linie aparte.
Reţeaua magistrală este aşa o magistrală în orice punct al căreia pot fi racordate receptoare
electrice.
Totodată, în acest capitol se va calcula şi se alege tipul conductoarelor ce alimentează
receptoarele din incinta SRM, în conformitate cu puterile instalate şi cu valorile sarcinilor de
calcul ale nodurilor de sarcină respectivă, se va alege tipul panourilor de distribuţie şi se va
decide referitor la locul de amplasare pe planul secţiei. Se va decide referitor la modul
poziţionării cablurilor şi conductoarelor în secţie în dependenţă de cerinţele înaintate şi de
caracteristica mediului încunjurător.
Alegerea conductoarelor de alimentare a receptoarelor electrice, a demaroarelor
electromagnetice, a siguranţelor fuzibile şi releelor termice se face cu ajutorul calculatorului,
întroducînd datele iniţiale ale receptoarelor electrice, în programul de calcul.
29
7.1. Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor
Secţiunile cablurilor de alimentare ale nodurilor se aleg conform criteriului curentului

admisibil, conform condiţiei:
I adm I max,calc ;
unde, I adm - este curentul admisibil care parcurge cablul, A;

I max,calc - curentul maxim calculat care parcurge cablul, A;
Sc
I max,calc  ;
3 U n
S c - puterea aparentă de calcul al nodului respectiv, kVA;
U n - tensiunea nominală, U n  0, 4 kV .
În continuare se alege cablul de alimentare pentru fiecare nod aparte:
Nodul Sc Imax,calc. Conductor Iadm
1 86,5 124,85 АBВГ 5x50 132
2 42,9 61,92 АBВГ 5x16 71
3 45,2 65,24 АBВГ 5x25 94
4 41,7 60,19 АBВГ 5x16 71
5 28,6 41,28 АBВГ 5x10 54
6 63,4 91,51 АBВГ 5x25 94
7 63,4 91,51 АBВГ 5x25 94
7.2. Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri.
Pentru distribuţia energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0,4 kV se

utilizează dulapuri de putere şi conductoare-bare.
Pentru secţiile cu mediu normal se utilzează dulapuri de tip ПP cu întreruptoarele
automate.
Ţinând cont că curentul sumar pentru fiecare nod nu are valori mari şi luând în consideraţie
că mediul în secţie este normal, din [19] se aleg:
- pentru noduri se va alege dulapul tip ПР 8503-1217-2У3.
30
CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT
Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor şi

aparatajului din sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderii la acţiunea acestor
curenţi de scurtcircuit. La fel calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru a elabora
protecţia prin relee a elementelor sistemului de alimentare cu energie electrică.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit se elaborează schema electrică monofilară
începînd cu staţia sistemului electroenergetic şi terminînd cu receptorul din secţia de reparaţii
mecanice. Pe schemă se indică toţi conductorii de curent, aparatajul de comutaţie şi protecţie, iar
apoi se stabilesc punctele de scurtcircuit pentru care se calculează curenţii de scurtcircuit. Dacă
există motoare sincrone şi asincrone de puteri mari, ele trebuie să fie indicate pe schemă întrucît
au influenţă asupra curenţilor de scurtcircuit. Se determină în general curenţii de scurtcircuit
trifazat, iar pentru linia ce alimentează receptorul cel mai îndepărtat din secţia de reparaţii
mecanice, se determină deasemenea curentul de scurtcircuit monofazat la sfîrşitul liniei (la
bornele receptorului). Toate calculele se înfăptuiesc cu ajutorul unui program special la
calculator.
Se alcătuieşte schema echivalentă pentru calculul curenţilor de scurtcircuit.
31
Sistem Ss=1080 MVA; 9
Bareta A(50x5)
L=5m;
1 115 kV Iadm=665 A;
LEA AC-70/11 10
L= 12,5 km
QF2 ABB XT1B TMD
115kV
2
TMН -4000/110
11
Usc=10,5%;
Psc=22 kW;
Po=5,5 kW; ТТИ-А 75/5
TA2
10,5 kV
3
LEC AAШB 3x35
L=0,0246 ; 12
Iadm=115 A ;
АBВГ 5x16
4 10,5 kV L= 60m;
Iadm=71A;
LEC AAШB 3x25 13
L=0,159 ;
QF3 BA47-29/10
Iadm=90 A ;
5 10,5kV
14
LEC AAШB 3x16
АВBГ 5x2,5
L=0,154 ;
L= 2,5 m;
Iadm=75 A ;
15
6 .
КМИ-10910
ТМГ-400/10 KM РТИ-1314 7-9
rt=10,7 mOhm
xt=27 mOhm
16
0 4 kV
7
Bareta A(50x5) ; n=0,87
L=5m; Pn=2,8 kW;
Iadm=665 A; M2 cosn=0,65
8
QF ВА50-45 630А
9
Figura 8.1. Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit
32
9
rS*=0 r1=r0=0,296 mΩ
xS*=0 x1=x0=0,163 mΩ
1 10
r0=0,46 Ω/km r(1)=r(0)=1,2 mΩ/m

x0=0,42 Ω/km x(1)=x(0)=0,6 mΩ/m
2 11
rT=14,7 Ω r1=r0=1,3 mΩ
xT=220,4 Ω x1=x0=1,5 mΩ
3 12
r0(1)=2,4 mΩ/m,
r0(1)=1,1 Ω/km x0(1)=0,084 mΩ/m
x0(1)=0,061 Ω/km r0(0)=4,5 mΩ/m,
x0(0)=2,2 mΩ/m
4 13
r0(1)=0,1,54 Ω/km r1=r0=25 mΩ

x0(1)=0,062 Ω/km x1=x0=17 mΩ
5 14
r0(1)=9,61 mΩ/m,
r0(1)=2,4 Ω/km x0(1)=0,098 mΩ/m
x0(1)=0,078 Ω/km r0(0)=11,71 mΩ/m,
x0(0)=2,11 mΩ/m
6 15
r1=r0=10,7 mΩ
x1=x0=27 mΩ r1=r0=1,8 mΩ
7 16
r1=r0=0,296 mΩ
x1=x0=0,163 mΩ
r(1)=r(0)=0,4 mΩ/m
x(1)=x(0)=0,1 mΩ/m
9
Figura 8.2. Schema echivalentă pentru calculul curenţilor de scurtcircuit
Se aleg parametrii elementelor schemei echivalente.
Sistemul electroenergetic.
33
Ss  1080 MVA, xs  0, 4 ;
Sectorul 1-2
Linia electrică aeriană de alimentare cu energie electrică a întreprinderii tip AC-70/11
ro  0, 46  / km , xo  0, 42  / km , l  12,3 km ;
Sectorul 2-3
Transformator de putere din staţia principală coborîtoare, tip ТMН-4000/110.
Snomtr  4000 kVA, U sc  10,5%;
.
Psc  22 kW , P0  5,5 kW
Sectorul 3-4.
Linia electrică în cablu, tip. ААШв 3x35,
I adm  115 A, l  0, 246 km ;
ro  1,1  / km, xo  0, 061 / km, ;
Sectorul 4-5.
I adm  90 A, l  0,159 km ;
ro  1,54  / km, xo  0, 062  / km ;
Sectorul 5-6.
I adm  75 A, l  0,154 km ;
ro  2, 4  / km, xo  0, 078  / km
Sectorul 6-7.
Transformatorul de putere din secţie.
Din [19] se alege transformatorul de tip ТМГ12-40010 У1 (ХЛ1) cu parametrii:
S n  400 kVA, U sc  4.5%, U1n  10,5 kV , U 2 n  0, 4 kV ;
;
P0  0, 7 kW , Psc  3, 7 kW .
Se determină parametrii pasivi ai transformatorului din tab.1 [10]:

r1  r0  10, 7 m; x1  xo  27 m . .
Sectorul 7-8
Bara se alege conform următoarei condiţii:
I adm  I max ;
I max  I nt ,
unde I max este curentul maxim ce parcurge înfăşurarea primară a transformatorului de curent;
34
I nt – curentul nominal al transformatorului:
Snt 400
I nt    577 A.
3 U n 3  0, 4
Din [2] se alege bara din aluminiu A (50x5) cu curentul I adm  665 A;
I adm  665A  I max  557 A.

Din [21] se aleg parametrii pasivi a barei:
r01  0, 296 m/m; x01  0,163 m/m; l  5 m.
Sectorul 8-9
Întreruptorul automat QF1.
Întreruptorul automat, destinat protecţiei transformatorului de putere din secţie
împotriva scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0,4kV), se alege conform
condiţiilor:
U n ,a  U retea ;
I n ,a  I n.t ;
I n ,ds  dt   I nt ;
I regds  dt   I ds  dt  ;
unde, U n ,a este tensiunea nominală a automatului,V;
U retea - tensiunea reţelei, V;
I n , a - curentul nominal al automatului, A;
I n.t - curentul nominal al transformatorului la partea 0,4 kV,A;
I regde  dt  - reglajul de curent al declanşatorului de secţionare, termic,A;
Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare pentru protecţia transformatorului în

regimul de scurtcircuit se determină cu relaţia:
I ds  1,55  I nt ;
unde, I n.t este curentul nominal al transformatorului,
I nt  577 A ;
I ds  1,55  I nt  1,55  577  894,35 A ;
Reglajul de curent al declanşatorului termic pentru regimul de suprasarcină al

transformatorului de putere se determină cu relaţia:
I dt  1,3  I nt  1,3  577  750,1 A ;
35
Conform valorii calculate, se alege întreruptorul automat de tip ВА50-45 630А
cu I nom, ÎA  630, A din [20]:

I n ,a  630 A  I n.t  577 A;
I nds
 1  I n ,ds  1  I na  630 A  I n.t  577 A ;
I na
I regds
 2  I regds  2  I nds  2  630  1260 A  I ds  894,35 A ;
I nds
I regdt
 1, 25  I regdt  1, 25  I nds  1, 25  630  787,5 A  I dt  750,1 A ;
I nds
În funcţie de I n , a  630 A din [21,tab. A19.] se aleg parametrii întreruptorului automat:
r1  r0  0, 4 m ;
x1  xo  0,1 m  ;
Sectorul 9-10
Bara se alege din aluminiu A (50x5) cu curentul I adm  665 A; l=5 m.
Cu parametrii de mai sus a sectorului 7-8.
Sectorul 10-11
Întreruptorul automat QF2 ce alimentează nodul la care este conectat receptorul electric
cel mai îndepărtat.(nodul 3)
Se alege conform condiţiilor:
U n ,a  U retea ,
I n,a  I max,l ,
I n,ds dt   I max,l ,
I regds  dt   I ds  dt  ;
Sc
unde, I max,l este curentul maximal de lucru, I max,l  ;
3 U n
S c - puterea aparentă de calcul al nodului 3, Sc  Sc3  45, 2 kVA ;
Sc 45, 2
I max,l    65, 24 A ;
3 U n 3  0, 4
Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare al întreruptorului automat ce
alimentează un grup de receptoare electrice se calculează conform relaţiei:
I ds  1,5  I P' ,
n 1
unde I P'   I calc ,mi  I P max ,
i 1
36
n 1
I
i 1
calc , mi - este suma curenţilor receptoarelor electrice fără curentul nominal al
receptorului cu cea mai mare putere;

n 1
I
i 1
calc , mi  I max,l  I n max
I n max - curentul nominal al receptorului cu cea mai mare putere, I n max  40,1 A , din tabelul
7.1 . (receptorul 34);

n 1
I
i 1
calc , mi  I max,l  I n max  65, 7  40,1  25, 7 A ;
I P max - curentul de pornire al motorului cu cea mai mare putere, I P max  69,1A , din tabelul
7.1 . (receptorul 15);
n 1
I P'   I calc ,i  I P max  51,9  69,1  121A ;
i 1
I ds  1,5  I P'  1,5 121  181,5 A ;

Din [11,tab. A1.3.] se alege întreruptorul automat de tip selectiv ABB XT1B TMD
cu parametrii nominali:
I n,a  80 A  I max l  65,7 A ;
I nds
 1  I nds  1  I na  1  80 A  80 A  I max,l  65, 7 A ;
I na
I regds
 3  I regds  3  I nds  3  80 A  240 A  I ds  181,5 A ;
I nds
În dependenţă de I n,a  80 A din [21,tab. A19.] se aleg parametrii întreruptorului automat:
r1  r0  1, 2 m ;
x1  xo  0, 6 m  ;
Sectorul 11-12
Transformatorul de curent TA2.
Transformatorul de curent se alege conform următoarelor condiţii:
U n  U retelei ,
I1n  I max,l ;
unde, I max,l  65,7 A , vezi sectorul 10-11.
Din [22] se alege transformatorul de curent tip ТТИ-А 75/5

cu parametrii:
U n  0, 66kV ; I1n  150 A; I 2 n  5 A ; clasa de precizie 0,5.
În dependenţă de K I  75 / 5 din [12,tab. 2.49.] se aleg parametrii pasivi:
r1  r0  1,3 m ;
x1  xo  1,5 m  ;
37
Sectorul 12-13
Cablul de alimentare al nodului 1 [vezi cap. 7.1].
Cablu de tip АBВГ 5x16 cu I adm  71 A , cu parametrii:
ro1  2, 4 m / m, x01  0, 084 m / m ;
ro 0  4,5 m / m , xo 0  2, 2 m / m ;
l  60 m ;
Sectorul 13-14
Întreruptorul automat QF3 ce alimentează nemijlocit receptorul electric cel mai îndepărtat
(RE nr. 20) se alege conform condiţiilor:
U n, ÎA  U retea ;
I nom, ÎA  I lucru.max
unde I lucru.max  I nom este curentul maximal de lucru, care se determină conform :
Pnom
I nom  ;
3  cos    U n
P – puterea receptorului electric 20, P  2,8 kW;

cos  – factorul de putere a receptorului electric 20, cos   0, 65;
 – randamentul receptorului electric 20,   0,87;
Pnom 2,8
I nom    7,14 A.
3  cos   U n 3  0, 65  0,87  0, 4
Pentru valorile obţinute se alege întreruptorul de tip BA47-29/10.
.
În dependenţă de I n,a  10 A din [21] se aleg parametrii întreruptorului automat:
r1  r0  25 m; x1  x0  17 m.
Sectorul 14-15
Conductor de alimentare a receptorului electric 31.
Cablul de alimentare a receptorului electric 31 se alege conform condiţiei:

I adm  I nom31 ;
I nm 20  7,14 A.
Din [1, tab.П.4.8] se alege cablu tip АВBГ 5x2,5 cu I adm  19 A; l  2,5 m.
Din [21] se aleg parametrii pasivi:
r01  9,61 m/m; x01  0,098 m/m; r0 0  11,71 m/m; x0 0  2,11 m/m.
38
Sectorul 15-16
Contactorul se alege pentru I n  7,14 A şi Pnom  2,8 kW din catalogul IEK Moldova
contactorul КМИ-10910 în ansamblu cu releul termic РТИ-1314
cu parametrii:
r1  r0  1,8 m;
Datele pentru calculul curenţilor de scurtcrcuit în sistemul de alimentare cu energie
electrică şi rezultatele calculelor curenţilor de scurtcircuit sînt prezentate în tabelul 8.1
Tabelul 8.1. Datele pentru calculul curentilor de s.c. in sistemul de AEE
Datele initiale pentru calculul curentilor de s.c.
────────────────────────────────────────────────────────────────────
| No | A | B | C | D | RNP | XNP | F | P | Q | E |
────────────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | 1080. 0.000 0.000 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 2 | .4600 .4200 12.30 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 3 | 4000. 10.50 22.00 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 4 | 1.100 .0610 .2460 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 5 | 1.540 .0620 .1590 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 6 | 2.400 .0780 .1540 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 7 | 10.70 27.00 0.000 .4000 10.70 27.00 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 8 | .2960 .1630 5.000 .4000 .2960 .1630 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 9 | .4000 .1000 0.000 .4000 .4000 .1000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|10 | .2960 .1630 5.000 .4000 .2960 .1630 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|11 | 1.200 .6000 0.000 .4000 1.200 .6000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|12 | 1.300 1.500 0.000 .4000 1.300 1.500 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|13 | 2.400 .0840 60.00 .4000 4.500 2.200 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|14 | 25.00 17.00 0.000 .4000 25.00 17.00 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|15 | .9610 .0980 2.500 .4000 11.71 2.110 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|16 | 1.800 0.000 0.000 .4000 1.800 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Rezultatele calculelor curentilor de s.c. in sistemul de AEE

────────────────────────────────────────────────────────────────
|Punctul| I''(3) | i de soc | Is | I''(2) | I''(1) |
|de s.c.| kA | kA | kA | kA | kA |
────────────────────────────────────────────────────────────────
| 2 | 3.627 | 6.977 | 4.070 | 3.141 | 0.000 |
| 3 | 1.993 | 5.113 | 3.039 | 1.726 | 0.000 |
| 6 | 1.861 | 3.500 | 2.054 | 1.612 | 0.000 |
| 7 | 6.839 | 12.511 | 7.405 | 5.923 | 7.174 |
| 13 | 1.388 | 1.963 | 1.388 | 1.202 | 1.057 |
| 16 | 1.160 | 1.640 | 1.160 | 1.004 | 0.885 |
────────────────────────────────────────────────────────────────
Curentul de s.c. monofazat in pct. 16 - 0.885 kA
39
9. VERIFICAREA ELEMENTELOR ŞI A APARATULUI DIN SISTEMUL DE AEE A
ÎNTREPRINDERII LA ACŢIUNEA CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT
Elementele şi aparatajul care urmează să fie alese trebuie să satisfacă o serie de criterii,
adică se verifică la acţiunea curenţilor de scurtcircuit.
9.1. Alegerea echipamentului la partea de 110kV

Pentru alegerea echipamentului la partea de 110 kV e necesar de determinat curentul
cerut la partea de tensiune superioară a SPC:
I cerut  1,4  I norm ;
Snt 4000
I norm    21 A ;
3 U n 3 110
I cerut  1, 4  I norm  1, 4  21  29,39 A ;
Curenţii de scurtcircuit determinaţi sînt: (vezi tab. 8.1)

'' 3
I P0  I  3, 627 kA ;
is  6,977 kA ;
a) Alegerea şi verificarea întreruptoarelor.

Din [5, tab.5.2] se alege întreruptor cu ulei puţin tip BMT-110Б-20/1000 У1.
Verificarea întreruptoarelor se face în formă de tabel, prezentat mai jos:
Tabelul 9.1.
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  110 kV U n  110 kV U n  U retea
2 I cerut  29,39 A I n  1000A I n  I cerut
3 is  6,977 kA ild  52 kA ild  i s
2  I P  iai  2  3, 627  2  I rup  1   n   2  20  2  I rup  1   n  

4
0, 255  5,38 kA  1  0, 25  35, 4 kA  2 I P ,i  i a ,i
Bsc  I P2 0   tdec  Ta  
5  3, 627 2   0,13  0, 02   IT2  tT  202  3  1200 kA2  s I T2  t T  B sc
 1,97 kA2  s
unde, Ta este constanta de timp, din [2, tab.3.8], Ta  0, 02s ;
40
t dec - timpul total de deconectare a scurtcircuitului, s
t dec  t tot.d .i  t P.P.r ;
t totd.i - timpul total de declanşare al întreruptorului, ttotd .i  0, 08 s ;
t P . P .r - timpul de funcţionare al protecţiei prin relee, tP.P.r  0, 05 s ;
tdec  ttot .d .i  tP.P.r  0, 08  0, 05  0,13 s ;
ia. - valoarea instantanee a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit la
momentul t   ,
 - momentul separării contactelor întreruptorului,   t p.r . min  t Pd ;
t p.r . min - durata minimală de funcţionare al protecţiei prin relee, t p.r. min  0,01s ;
t Pd - timpul propriu de deconectare a întreruptorului, tPd  0, 05 s ;
  t p.r.min  tPd  0,01  0,05  0,06s ;
 0,06
 
ia.  2  I P 0  e Ta
 2  3, 627  e 0.02
 0, 255 kA ;
I P , - valoarea eficace a componenţei periodice a curentului de scurtcircuit, kA.
Valoarea acestui curent se determină utilizînd curbele de tip. [2, fig.3.26].
Se observă că:
I P0 3, 627
  172, 7  8 ;
In 21 10 3
Deci:
I P  I p 0  3,627 kA ;
 n - componenta relativă a curentului aperiodic de scurtcircuit în curentul de rupere, din
[2,fig.4.54] pentru   0, 06s ,  n  15% ;
Bsc - impulsul termic, kA2  s .
b) Alegerea şi verificarea separatoarelor:

Din [5, tab.5.5] se alege separator tip. РНД3.1-110/1000У1.
Verificarea se prezintă în formă de tabel.
Tabelul 9.2
2 I cerut  29,39 A I n  1000A I n  I cerut
3 is  6,977 kA ild  80 kA ild  is
4 Bsc  1,97 kA  s
2
I  tT  31,5  3  2977 kA  s
2
T
2 2
I  tT  Bsc
2
T
c) Alegerea transformatoarelor de curent şi de tensiune.

Din [5,tab.5.9] se alege transformatorul de curent tip. ТФЗМ-110Б-У1 cu:
I1n  100 A; I 2 n  5 A; ild  20 kA ;
Din [5,tab.5.13] se alege transformatorul de tensiune НКФ-110-83У1, cu
U1n  110 kV ; U 2 n  100 V .
41
9.2. Alegerea şi verificarea întreruptorului liniei în cablu 10kV
Se determină curentul care circulă prin linie:
Pc
I max,l  ;
3 U n
Pc  PcPT 2  PcPT 3  PcPT 5  880 kW ;
Pc 880
I max,l    50,8 A .
3 U n 3 10
Curenţii de scurtcircuit determinaţi (punctul 3) sunt:
I P 0  1,993 kA ;
is  5,113 kA ;
Deci, din [5, tab.9.5] se alege celula prefabricată tip interior КРУ D-12P, cu I n  1000 A
cu întreruptor cu vid tip. BB/TEL 10-12,5 630, din [18] se aleg parametrii acestui întreruptor.
Verificarea se face în formă de tabel:
Tabelul 9.3.
2 I cerut  50,8 A I n  630 A I n  I cerut
3 is  5,113 kA ild  32 kA ild  is
2  I P  iai  2 1,993  2  I rup  1   n   2  20  2  I rup  1   n  

4
0, 015  2,83 kA  1  0,15  32,53 kA  2  I P ,i  ia ,i
Bsc  I P2 0   tdec  Ta  
5  1,9932   0, 077  0, 01  IT2  tT  202  3  1200 kA2  s I T2  tT  Bsc
 0,34 kA2  s
Ta  0, 01 s , din [2, tab.3.8],
tdec  ttot .d .i  tP.P.r  0, 027  0, 05  0, 077 s ;

  t p.r.min  tPd  0,01  0,042  0,052s ;
 0,052
 
ia.  2  I P 0  e Ta
 2 1,993  e 0.01
 0, 015 kA ;
I P  I p 0  1,993 kA ;
 n  15% ; din [2, fig.4.54].
9.3. Alegerea şi verificarea liniei în cablu pe sectorul SPC – PT2
Linia electrică în cablu a fost aleasă în capitolul 6 [vezi tabelul 6.4], tip ААШb 3x35 cu
I adm  115 A .
Cablu se verifică după secţiunea minimă:
q min  q ales ,
Bsc
q min  ;
c
42
Bsc  0,34 kA2  s , (vezi tabelul 9.3.);
C- coeficientul care depinde de caracteristica conductorului, valoarea căruia se alege din
[2, tab.3.13], C  100A  s1 / 2 / mm 2 ;
Bsc 0,34 106
qmin    5,83 mm2 ;
c 100
Se observă:
qmin  5,83 mm2  qales  35 mm2 , deci cablul va fi termic stabil.
9.4. Alegerea şi verificarea transformatorului de curent la barele 10 kV a SPC.
Transformatorul de curent se alege conform condiţiilor:

U n  U retea , I n  I max ;
Snt 4000
I max  1, 4   1, 4   323,3 A ;
3 U n 3 10
Din [5, tab.5.9] se alege transfomator de curent tip. ТЛМ-10-1-У3 cu parametrii nominali:
I1n  400 A ; I 2 n  5 A; r2 n  0,8  , în clasa de precizie 0,5.
Se verifică transformatorul de curent la sarcina secundară:
r2calc  r2 n ,
unde, r2n este sarcina nominală secundară admisibilă a transformatorului de curent, r2 n  0,8  .
r2 calc - sarcina secundară de calcul a transformatorului de curent;
r2 calc  rap  rcont  rcond ;
 rap - rezistenţa aparatelor care se conectează la secundarul transformatorului de curent,  ;
rcont - rezistenţa de contact, r  0,1  ;
rcond - rezistenţa conductoarelor de legătură,  ;

Aparatele ce se conectează la secundarul transformatorului de curent.
Tabelul 9.4
Aparatul Tipul Sarcina fazei VA
Ampermetru Э – 335 0,5
Contor electronic de putere activă şi reactivă ALFA A1140 1,34
Bilanţ 1,84
S ap 1,84
rap  2
  0, 07 ;
I 2n 52
Rezistenţa de calcul a conductorului de legătură se determină din ipoteza;
r2calc  r2 n ;
rcond  r2n  rap  rcont  0,8  0,07  0,1  0,63 ;
43
Se detremină secţiunea conductorului:
  lcalc
qcond  ;,
rcond
unde,  este rezistivitatea miezului cablului, pentru conductorul din aluminiu,
  0,0283   mm 2 / m ;
l calc - lungimea de calcul al conductoarelor de legătură dintre transformatorul de curent şi
locul de instalare a aparatelor; această lungime depinde de schema de conectare a aparatelor din
secundarul transformatorului de curent din [2, fig.4.106] pentru conectarea ampermetrului într-o
fază: l calc  2  l ;
l  5m , pentru circuitul liniei 10 kV din [2, pag.375].

lcalc  2  l  2  5  10 m ;
  lcalc 0, 0283 10
qcond    0, 44 mm 2 ;
rcond 0, 63
Se acceptă conductorul din aluminiu cu secţiunea q  4mm 2 ;
  l 0, 0283 10
rcond    0, 071  ;
q 4
Deci: r2calc  rap  rcont  rcond  0, 26  0,1  0,071  0, 43  ;
Verificarea transformatorului de curent se prezintă sub formă de tabel.
Tabelul 9.5
2 I max  323,3 A I n  400 A I n  I max
3 Bsc  0,34 kA2  s I T2  t T  352  3  3675 kA2  s I T2  tT  Bsc
4 is  1,993 kA ild  45 kA ild  i s
5 r2,calc  0,43  r2n  0,8  r2 n  r2calc
Deci, transformatorul de curent ales va funcţiona în clasa de precizie 0,5.
9.5. Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune la barele 10 kV a SPC
Transformatoarele de tensiune se aleg după tensiunea nominală.

Din [2, tab.5.13] se alege transformatorul de tensiune НAMИ-10-66У3 cu parametrii:
U 1n  10 kV ;U 2 n  100 V , clasa de precizie- 0,5;
S 2 n  120 VA ;
Transformatorul de tensiune se verifică la sarcina secundară:
S 2 nom  S 2 calc ;
44
unde, S 2 nom - este sarcina secundară nominală a transformatorului de tensiune, S 2 nom  120 VA ;
S 2 calc - puterea consumată de toate aparatele de măsură, conectate la înfăşurarea secundară

a transformatorului de tensiune, VA.
Aparatele de măsură urmează a fi conectate la secundarul transformatorului de tensiune:
Tabelul 9.6
Aparatul Tipul Sarcina fazei VA
Voltmetru Э – 335 2
Contor electronic de putere activă şi reactivă ALFA A1140 1,34
Bilanţ 3,34
Deci, S2 n  120 VA  S2calc  3,34 VA , transformatorul de tensiune va funcţiona în clasa de

preczie 0,5.
Pentru protecţia transformatorului de tensiune împotriva curenţilor de scurtcircuit se

foloseşte siguranţa fuzibilă de tip ПКН001-10У1, din [5, tab.5.4].
9.6. Alegerea siguranţei fuzibile pentru protecţia transformatorului din PT5
Pentru protecţia transformatoarelor de putere din posturilor de transformare din secţii

împotriva scurtcircuitelor, ca protecţie rapidă se utilizează siguranţe fuzibile.
Curentul nominal al fuzibilului se determină conform condiţiei:

I nf  1,5  2   I nt
,
I nf
unde, este curentul nominal al fuzibilului;
Snt 400
I nt    23 A;
3 U n 3 10
I nf  2  I nt  2  23  46 A
;
Din [5, tab.5.4] se alege siguranţa fuzibilă tip ПКТ 102-10-40-31,5 У3
cu parametrii prezentaţi în tabelul 9.7
Tabelul 9.7
2 I max  23 A I nf  40 A I nf  I max
3 I p 0  1, 993 kA I rup  31,5 kA I rup  I p 0
45
9.7. Alegerea şi verificarea separatorului de sarcină de 10 kV
Separatorul de sarcină se alege conform condiţiei I n  I max ;
Sc 400
I max    23 A;
3 U n 3 10
Din [5, tab.5.3] se alege separator de sarcină tip ВНР-10/400- 25 У3. Verificarea se face în
formă de tabel.
Tabelul 9.8
2 I max  23 A I n  400 A I n  I max
3 is  5,113 kA ild  25 kA ild  i s
4 Bsc  0,34 kA2  s I T2  t T  10 2  1  100 kA2  s I T2  t T  B sc
9.8. Alegerea conductorului de alimentare a receptorului electric
Secţiunea conductorului de alimentare a receptorului electric se alege din condiţia:

I adm  I nom ;
Pnom 2,8
I nom    7,14 A; ;
3  cos   U n 3  0, 65  0,87  0, 4
Din [1, tab.П.4.8] se alege conductorul de tip АBВГ 5x2,5 cu I adm  19 A , şi l  3 m .
Pentru pornirea receptorului electric a fost ales demarorul electromagnetic de tip КМИ-10910.
Protecţia motorului împotriva suprasarcinilor se realizează cu releul termic de tip РТИ-1314
7-9. Aparatele pentru comutarea şi protecţia motorului electric M20, au fost alese utilizînd
programul de calcul (vezi tab. 7.2).
Întreruptorul automat la partea de joasă tensiune a PT5 din SRM (QF1) şi întreruptorul
automat ce alimentează nodul la care este conectat receptorul electric M20 (QF2) au fost alese în
capitolul 8, sectorul 8-9 și respectiv sectorul 10-11.
46
10. ALEGEREA TIPULUI DE PROTECŢII PRIN RELEE ŞI REGLAJUL TIMPULUI
DE ACŢIONARE A LOR
Alegerea tipului de protecţii prin relee şi coordonarea funcţionării lor se aplică în reţeaua
receptor electric de 0,4 kV (M20) – cablu 10 kV care alimentează PT5. Alegerea şi coordonarea
ia începutul de la receptorul electric din secţie trecînd treptat la elementele următoare a reţelei.
ID -10kV
ААЩB 3x35
ААЩB 3x25
ААЩB 3x16
FU1 ПКТ 102-10-40-31,5 У3
ТМГ 400/10
QF1 ВА50-45 630А
QF2 ABB XT1B TMD
ABВГ 5x16
QF3 BA47-29/10
ABВГ 5x2,5
РТИ-1314
M20
.1. Schema echivalentă pentru verificarea selectivităţii între elementele protecţiei
47
10.1. Verificarea selectivităţii între elementele protecţiei
Verificarea selectivităţii între elementele protecţiei se începe de la cel mai îndepărtat
receptor electric (M20) din SRM şi terminînd cu SPC.
Pentru protecţia receptorului electric nr.20 din SRM a fost aleas întreruptorul automat tip
BA47-29/10. Acest dispozitiv acţionează neselectiv şi timpul lui de acţionare se determină din
fig.11.3 [1] în funcţie de curentul de scurtcircuit monofazat la barele motorului, I sc I   885 A .
Pentru I na  10 A rezultă td  0, 005 s .

1) Selectivitatea între întreruptorul automat QF2 de tip selectiv şi întreruptorul automat
QF3 se verifică cu condiţia:
tdQF 2  1,6  t fQF 3 ,
unde t dQF 2 este timpul de acţionare a întreruptorului automat QF2, s;
t fQF 3 - timpul de acţionare a întreruptorului automat QF3, s :
tdQF 2  1,6  t fQF 3  1,6  0,005  0,008 s ;
Deci, din tab.A.1.3. [11] se alege timpul de acţionare al întreruptorului automat tip ABB XT1B
TMD, t dQF 2  0, 015 s .
2) Selectivitatea între întreruptoarele automate QF1 şi QF2 :

td 1  1,5  td 2 ,
unde t d 1 şi td 2 sunt timpii de acţionare a întreruptoarelor automate instalate în amonte (QF1),

respectiv în aval (QF2), s;
td 1  1,5  td 2  1,5  0, 015  0, 0225 s ;
Din tab.A.1.3. [11] se alege timpul de acţionare al întreruptorului automat QF1 tip BA
51-35, tdQF1  0,1 s .
3) Selectivitatea între siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a transformatorului de putere şi

întreruptorul automat la partea 0,4 kV:
t f 10  1,5  t dQF 1 ;
unde t f 10 este timpul de topire a elementului fuzibil al siguranţei fuzibile la partea 10 kV a
transformatorului de putere.
t f 10  1,5  tdQF1  1,5  0,1  0,15 s .
Timpul de topire al elementului fuzibil la un scurtcircuit la barele de 10 kV al siguranţei

fuzibile tip ПКТ 102-10-40, aleasă în paragraful 9.6, se determină din fig.4 [11] pentru
 3
I nf  40 A şi I scJT  6839 A raportat la tensiunea superioară, adică:
48
0, 4 0, 4
I sc'  I scJT
(3)
  6839   273,56 A ;
10 10
Deci, t f 10  0, 4 s .
Conform GOST 11677-85 pentru transformatoarele cu U nt  35 V cu bobine din aluminiu,

durata admisibila de ardere a elementului fuzibil nu trebuie să depășească 4 secunde.
t f 10  0, 4  tadmf  4 s .
4) Selectivitatea între protecţia maximală de curent a liniei, ce alimentează transformatorul

de putere din secţia de repararea mecanică şi siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a
transformatorului de putere:
I pp  1, 4  I nomFU  1, 4  40  56 A ;
ksig  kap 1, 2  2,5

III
I pp   I max   50,92  190,95 A;
krev 0,8
I max  1, 4  I nom,tÎT  1, 4 14, 43  21;

III
I pp  44,1 A  1, 4  I nomFU  21 A;
t PMC  t f 10  t ,
unde t PMC este temporizarea PMC a liniei, s;
t - treapta de selectivitate, t  0,5 s ;

tPMC  t f 10  t  0, 4  0,5  0,9 s .
6) Selectivitatea între PMC a LEC 10kV şi a transformatorului de putere de la SPC:

t PPam  t PP max,av  t ,
unde, t PPam este timpul de pornire a protecţiei din amonte, s.
t PP max,av - timpul de pornire maxim a protecţiei din aval, s.
tPPam  t PMC  t  0,9  0,5  1, 4 s .
49
11. ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE, MĂSURĂ ŞI
EVIDENŢĂ A ENERGIEI ELECTRICE
11.1. Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei a transformatorului din

SPC la treapta de 10kV
Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentare a consumatorilor se efectuează alimentarea lor din
două părţi. În acest caz la defectarea uneia din sursele de alimentare, funcţionarea consumatorilor
se va asigura prin reţeaua nedefectată. Secţionarea schemei de alimentare simplifică relativ
protecţia prin relee, măreşte precizia funcţionării ei, măreşte tensiunea remanentă pe bare ce
alimentează staţia de transformare în caz de distribuţie şi micşorează valoarea curentului de
scurtcircuit. Întreruperea în alimentare în caz de avarie a elementelor de alimentare se înlătură
conectarea automată a consumatorilor la sursa de rezervă. Succesul acţionării A.A.R. constituie
90-95. Efectul înalt tehnico-economic şi simplicitatea schemei A.A.R. au dus la utilizarea lor
largă în sistemul energetic. Revenirea la schema iniţială a staţiei de transformare după apariţia
tensiunii la barele de lucru o efectuează personalul operativ. Aşa scheme se utilizează la staţiile
fără personal operativ.
A.A.R. a întrerupătorului de secţionare restabileşte alimentarea consumatorilor la
deconectarea transformatorului sau a liniei de alimentare. În regim normal întrerupătorul
transformatorului este anclanşat, iar întrerupătorul de secţionare este deconectat.
Dezavantajul schemei de alimentare dintr-o singură parte este că la deconectarea avariată a
sursei de lucru duce la întreruperea alimentării consumatorilor. Acest dezavantaj poate fi
înlăturat prin conectarea rapidă automată a sursei de rezervă, sau prin anclanşarea
întrerupătorului unde se efectuează secţionarea. Pentru realizarea acestei operaţii se utilizează pe
larg dispozitive automate speciale, ce poartă denumirea de A.A.R. În caz de defect la
transformator protecţia lui deconectează întrerupătorul din partea de joasă tensiune.
Separatoarele acţionează în pauză fără curent şi se trece la alimentarea de la sursa de rezervă.
La defecte pe secţiile barei de 10 kV, 35 kV acţionează protecţia transformatorului de
alimentare ce duce la deconectarea întrerupătorului şi aproape momentan acţionează A.A.R.
Controlul secţiei defectate cu ajutorul D.A.A.R. a întrerupătorului de secţionare este nedorită
fiindcă se creează pericol pentru consumatorii secţiei vecine. De aceea în unele cazuri se prevede
blocarea D.A.A.R. de la scurtcircuit pe bare.
Cerinţele impuse D.A.A.R. sînt următoarele:
- acţionarea dispozitivului de A.A.R. trebuie să fie cu un ciclu;
- la utilizarea dispozitivului A.A.R., în afară de PMCT a elementului respectiv, se
recomandă utilizarea organului de minimă tensiune, pentru ca schema să poată acţiona la
dispariţia tensiunii pe bare.
50
Se prezintă schema D.A.A.R. cu întreruptor de secţionare:
ID-10 kV ID-10 kV
Q Q Q Q Q
TMН-6300/110
KV1 KV2
Fig.11.1.Schema de protectie si de comanda a AAR cu intreruptor de sectionare.
11.2. Schema reglajului automat a puterii bateriilor de condensatoare.

Pentru a asigura o functionare mai normală, mai economă a instalaţiilor de compensare a
puterii reactive cu baterii de condensatoare se foloseşte reglarea automată în trepte a puterii
reactive generate de baterii de condensatoare. Reglarea poate fi realizată în dependenţă de curent,
putere şi tensiune şi în dependenţă de factorul de putere. Reglarea automată în dependenţă de
tensiune se întrebuinţează în cazurile cînd trebuie de mărit factorul de putere şi de menţinut
valoarea tensiunii receptoarelor la nivelul celei nominale. Acest tip de reglare automată este cel
mai des folosit la staţiile de transformatoare la întreprinderi industriale.
Schema reglării automate a puterii bateriilor de condesatoare într-o treaptă este prezentată
în fig.11.2.
KM - contactor magnetic;
DO - dispozitiv orologic;
KT1, KT2, KT3 - relee de timp;
KL1, KL2 - relee intermediare;
SB1, SB2, SB3 - butoane pentru comanda manuală a instalaţiei cu condensotoare;
KV1, KV2 - relee de maximăm tensiune;
VD1, VD2 - diode, prevăzute pentru a exclude posibilitateade conectare a instalaţiei cu
condensotoare la reţea în cazul acţionării KV1, adică cînd tensiunea este ridicată, şi invers.
51
Fig.11.2. Schema reglării automate a puterii bateriilor de condensatoare într-o treaptă.
11.3. Schema de semnalizare şi măsurare

Schema de semnalizare a punerii la pămînt este realizată cu ajutorul unui releu de
semnalizare conectat la înfăşurarea în triunghi deschis a transformatorului de tensiune de tip
HAMИ-10-66У3.
Schema de măsurare este compusă din contoarele de evidenţă a energiei active şi reactive
conectate prin intermediul transformatoarelor de curent şi de tensiune . Contoarele se instalează
la hotarele între reţeaua sistemului de alimentare şi reţeaua consumatorilor.
Schema de semnalizare şi măsurare sînt prezentate în fig.11.3.
52
10 кV
Q2
A В С PА PIK
TA1 TA2 TA3
TV
a
c
n
KV
PV
Fig.11.3. Schema de măsurări şi evidenţă a energiei electrice.
53
12. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE
Una din întrebările de bază, rezolvate în timpul proiectării şi exploatării sistemelor de

alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale este rezolvarea problemei
compensării puterii reactive.
Transmiterea a unei cantităţi considerabile de putere reactivă din sistemul electroenergetic
la consumatori este neraţională din următoarele cauze:
- apariţia pierderilor suplimentare de putere activă şi energie electrică în toate
elementele sistemului de alimentare cu energie electrică determinate de încărcarea lor
cu putere reactivă;
- apariţia pierderilor suplimentare de tensiune în reţelele de alimentare.
Compensarea puterii reactive cu îmbunătăţirea simultană a calităţii energiei electrice în
reţelele de alimentare cu energie electrică a întreprinderii industriale constituie una din direcţiile
de bază de micşorare a pierderilor de energie electrică şi mărirea eficienţei funcţionării
instalaţiilor electrice.
12.1. Calculul puterii reactivă care poate fi transmise prin transformator

Se determină puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatoarele posturilor de
transformare. Aceasta depinde de gradul de încărcare a transformatoarelor.
 kirec  n  Snt 
2
Qt( pos )   Pc2 ,
unde Qt( pos ) este puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatorul postului de
transformare, kVAr;
n – numărul de transformatoare din posturile de transformare;
kirec – coeficientul de încărcare recomandat al postului de transformare;
Snt – puterea nominală a transformatorului, kVA;
Pc – puterea de calcul al postului de transformare, kW.

Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relaţia:
QBCcalc  Qc  Qt pos  ,
unde Qc este puterea reactivă de calcul a secţiei, kVAr;

Puterea şi tipul bateriei de condensatoare se alege din [23].
Exemplu:
Pentru PT1 cu două transformatore, tipul TMГ-400 kVA kVA, Pc  607,5 kW ,
Qc  852,6 kVAr , Ki.rec  0,8.

Puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatoarele din PT1 constituie:
54
400   Ki.rec.  n  Snt   PcTMG 400   0,8  2  400   607,52  201,35 kVAr;
( pos ) 2 2 2
QtTMG
Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relaţia:
QBCcalc  Qc  Qt
pos 
 852,6  201,35  651, 25 kVAr;
Din [23] se aleg instalaţiile de compensare automatizate de tip:
2xКРМ 0,4-400-25 У3-У1 cu puterea de QBC  200 kVAr cu treapta minimă de reglare de
QBCregl  25 kVAr .
După instalarea bateriilor de condensatoare, puterea reactivă tranzitată prin transformatoare

va fi:
Qtreal  QcPT  QBC  852,6  650  202,6 kVAr.
Aceleaşi calcule se realizează şi pentru celelalte PT iar rezultatele se întroduc în tabelul
12.1.
Tabelul 12.1. Rezultatele calculelor pentru toate posturile de transformare a uzinei
PcPT , QcPT , Qtpos , QnecBC , Qtreal ,
PT n  SnomT K îrec numărul x tipul BC
kW k var k var k var k var
1 2x400 607,5 852,6 0,8 201,4 651,2 2xКРМ 0,4-400-25 У3-У1 52,6
2 2x400 622 537,1 0,8 150,7 386,4 2xКРМ 0,4-200-25 У3-У1 137.1
3 2x250 360 344,3 0,8 174,4 169,9 2xКРМ 0,4-150-12,5 У3-У1 44,3
4 2x160 248,8 59,7 0,8 60,3 -0,6 - -
5 1x400 388,3 204,8 0,95 0 204,8 1xКРМ 0,4-200-25 У3-У1 4.8
6 1x100 90,7 29,3 0,95 28,3 1,0 - -
7 2x100 168,4 128 0,8 0 128,0 2xКРМ 0,4-75-12,5 У3-У1 -
8 2x400 619,25 457,9 0,8 161,6 296,3 2xКРМ 0,4-150-12,5 У3-У1 157.9
9 2x400 619,25 434,6 0,8 161,6 273,0 2xКРМ 0,4-200-25 У3-У1 34,6
10 2x160 212,3 43,1 0,8 143,1 -100,0 - -
11 1x250 200,2 95,1 0.95 127,8 -32,7 - -
55
12.2. Consumul de putere reactivă
Puterea reactivă sumară consumată pe partea 0,4 kV constituie Qc 0,4  3216.6 kVAr.
Pierderile de putere reactivă în transformatoarele posturilor de transformare constituie 10%

din puterea sumară a acestor transformatoare:
Qt  0,1 Snt  0,1 (4 160  3  250  9  400  3 100  2  4000)  1329 kVAr;
Deci, puterea reactivă sumară consumată va fi:
Qcons.  Qc0,4  Qt  3216  1329  4545 kVAr;
Rezerva de putere reactivă pentru regim după avarie se consideră 10% din puterea reactivă
sumară consumată:
QR  0,1 Qcons.  0,1 4545  454,5 kVAr;
În total putere reactivă necesară pentru consum la întreprindere va fi:
Qnecesar  Q  QR  4545  4545  4999,5 kVAr.
12.3 Livrare de putere reactivă

Puterea reactiva generată de instalaţiile de compensare la 0,4 kV constituie :
Q BC  2550 kVAr;
Puterea reactivă maximală ce poate fi generată de motoarele sincrone de 10 kV:
 m  PnomMS  tg nom
QMS  ;
 nom
unde QMS este puterea reactivă maximă care poate fi produsă de motoarele sincrone, kVAr;
 m – coeficient de suprasarcină admisibilă a motorului după puterea reactivă, din [18] se

alege  m  1, 21;
PnomMS – puterea nominală activă a motorului sincron la arbore, kW;
tgnom – corespunde valorii nominale admise a cos nom  0,86 tgnom  0,593;
 nom – randamentul motorului sincron, din [5] se alege nom  0,94;

 m  PnomMS  tg nom 1, 21  400  0,593
QMS 400    480 kVAr ;
 nom 0,94
Deci puterea reactivă sumară produsă de motoarele sincrone va fi :

Q MS  2  QMS 630  2  480  960 kVAr
56
Bilanţul puterii reactive pentru întreprindere este adus în tabelul 12.2.
Tabelul 12.2. Bilanţul puterilor reactive la întreprinderea proiectată.
N d/o Compartimentele bilanţului de putere Q, kvar
I. Partea de cheltuieli a bilanţului:
1.1 Sarcina consumatorilor 0,4 kV 3216
1.2 Sarcina consumatorilor 10 kV 0
1.3 Pierderi de putere în transformatoarele de secţie: 1329
1.4 Total consum putere reactivă: 4545
1.5 Rezervă pentru regimurile de postavarie 10%: 454,5
1.6 Puterea cerută a surselor de compensare, kvar 4999.5
II. Livrarea puterii reactive:
2.1 Sistemul electroenergetic: 1513
2.2 Motoarele sincrone 10 kV: 960
2.3 Bateriile de condensatoare 0,4 kV: 2550
2.4 Bateriile de condensatoare 10 kV: 0
2.5 Total livrat: 5023
III. Bilanţul: 23,5
57
ÎNCHEIERE
În proiectul a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei consturctoare de
mașini și unelte. Alegerea tensiunii de alimantare a uzinei (110kV) a fost argumentată din punct
de vedere tehnic. Alegînd tensiunea de alimentare 110kV, a fost nevoie de instalarea pe teritoriul
întreprinderii a staţiei principale coborîtoare, cu două transformatoare de putere tip ТMН-
4000/110.
Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentarea cu energie electrică a uzinii, instalaţia de
distribuţie - 10kV se secţionează cu întreruptorul de secţionare, care în regim normal de
funcţionare este deconectat. Pentru comutarea rapidă a consumatorilor la sursa de rezervă, în caz
de avarie, este folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei.
Schema de alimentare a secţiilor uzinii a fost argumentată după analiza tehnico-economic a
două variante.
Toate posturile de transformare ale secţiilor au fost alese de tip interior. Secţiile cu sarcină
mică au fost alimentate de la posturi de transformare vecine prin cabluri de 0,4 kV.
Calculul curenţilor de scurtcircuit al reţelei în raport cu cel mai îndepărtat receptor electric
a fost nevoie pentru a realiza protecţia prin relee a elementelor sistemului, şi pentru verificarea
echipamentului sistemului de alimentare cu energie electrică.
Pentru a avea o compensare completă a puteri reactive, motoarele sincrone din secția
pompare și compresare au fost considerate că funcţionează în regim de supraexcitare (de
generare a puterii reactive în reţea), generând în reţea o putere reactivă de 960 kvar, folosind
dispozitivul de reglare a puterii reactive.
În fine toate deciziile luate în proiectul de an sunt argumentate prin calcule tehnoco-
economice luând în consideraţie cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile
Electroenergetice).
58
BIBLIOGRAFIE
1. Федоров А.А.,Старкова Л.Е.Учебное пособие для курсового и дипломного
проектирования по электрснабжению промышленных предприятий. М.:
Энергоатомиздат,1987.
2. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:
Энергоатомиздат, 1987.
3. Федоров А.А.,Каменева В.В. Основы электрснабжения промышленных
предприятий.М.:Энергоатомиздат,1984.
4. Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrică a întrprinderilor.Îndrumar de
proiectare.U.T.M.Chişinău,1999.
5. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. М.:
6. Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования систем
электроснабжения промышленных предприятий/Грейнер Г.Р.,Романчук И.В.Кишинев:
Ротапринт КПИ им.С.Лазо,1987.
7. Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
8. Arion V. Costurile instalaţiilor electroenergetice. U.T.M.Chişinău,2002.
9. Arion V.Bazele calculului tehnico-econemic al sistemelor de transport şi distribuţie a
energiei electrice. U.T.M.Chişinău,1998.
10. Беляев А.В. Выбор аппаратуры, защит и кабелей в сетях 0,4 кВ. Л.:
11.Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic
pentru lucrarea de curs.U.T.M. Chişinău, 2001.
12. Справочник по проектированию электроснабжения/ Под ред. Барыбина Ю.Г. и
др. М.: Энергоатомиздат, 1990.
13. Киселев Ю.Я.,Красножан Л.С. Расчет токов коротково замыкания для релейной
защиты и системой автоматики. М.: Энергия.
14. Справочник по электроснабжению и электрооборудованию. Т.1./ Под общ. ред.
Федорова А.А. М.: Энергоатомиздат, 1986.
15. Stanciu T., Rudei I. Protecţia prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic
pentru lucrări de laborator.U.T.M. Chişinău, 2002.
16. Андреев В.А. Релейная защита и автоматика систем электроснабжения. М.:
Высшая школа, 1991.
17. Stanciu T., Rudei I. Automatizări Protecţie prin relee în instalaţii energetice. Îndrumar
metodic pentru lucrarea de curs.U.T.M. Chişinău, 2003.
18. http://www.tavrida.ru/
19. http://www.rec.su/catalog/?SECTION_ID=197&ELEMENT_ID=772
20. https://uralen.ru/catalog/vk/group-216/1821.html
21. Pogora V., Procese tranzitorii în sistemele de alimentare cu energie electrică. U.T.M.
Chişinău 2013.
22. https://www.iek.ru/products/catalog/detail.php?ID=155310
23. http://khomovelectro.ru/catalog/kondesatornye-ustanovki/kondensatornye-ustanovki-
krm-0-4-ukm-58.html
59

AAE Proiect

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AAE Proiect

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1. Planul de situaţie a uzinei.

Informaţia despre puterile instalate a secţiilor. Tabelul 1

Direcţia uzinei, laboratorul central

11 Secția de reaparații Cu pericol

Sarcinile electrice de calcul a întreprinderilor industriale a secţiilor sau a diferitor noduri de

2.1. Determinarea sarcinilor electrice a SRM

Sarcinile electrice de calcul al secţiei se recomandă de determinat prin metoda

K u – coeficientul de utilizare a puterii active corespunzător receptorului electric „i”;

Pni – puterea nominală a receptorului „i”, kW.

În continuare se determină, pentru fiecare grupă de receptoare electrice, puterile medii.

Se determină numărul echivalent de receptoare electrice:

Pc  Kma  Pms  1,8  30  54 kW;

b) Qc  Qms – pentru ne  10;

Sc  Pc2  Qc2  542  25, 22  59, 6 kVA.

2.2. Determinarea sarcinilor electrice a întreprinderii

Sarcinile electrice de calcul al întreprinderii se recomandă de determinat prin metoda

Sarcina activă de calcul a secţiei:

unde Pinst este puterea instalată a secţiei nr.2;

unde Po ,il este sarcina specifică de iluminat [4];

K c ,il - coeficientul de cerere a iluminatului[4];

Puterea de calcul totală:

Scalc  Pc 2  Qc 2  4072  7702  870 kVA.

Sarcinile de calcul ale secţiei de reparații mecanică se determină prin metoda

Tabelul 2.2. Rezultatele calculării sarcinilor electrice a S.R.M

Tabelul 2.4. Sarcina de calcul si mărimile referitor la partea grafică

3.1. Alegerea tensiunii alimentării exterioare

– relaţia lui Still (SUA):

unde l este distanţa de la sursa de alimentare până la întreprindere, l = 12,3 km;

Deci: U  4,34  l  16  P  4,34  12,3  16  5, 404  43,13 kV ;

U  16  4 P  l  16  4 5, 404 14, 4  47,52 kV ;

Efectuăm compararea tehnico-economică a variantelor 35kV şi 110kV. Schema de

Figura 1.1. Racordarea întreprinderii la tensiunea 110 kV sau 35 kV

Sc  Pc 2  Qe12  54042  44862  7023 kVA

n - numărul liniilor ce vin la SPC, n = 2;

În regimul de avarie I LEAav  2  I LEA  2 16, 75  33,5 A < I adm  265 A

U nom , kV I LEA , A Marca U norm , % U av , % P, kW

În rezultatul calculului tehnic pentru sistemul de alimentare exterior aprobăm

3.2. Alegerea tensiunii pentru reţeaua interioară

4.1. Alegerea numărului, puterii şi tipul transformatoarelor de putere la SPC

Qs - puterea reactivă consumată de întreprindere din sistemul energetic,

Snt =4000 kVA, Uît =115 kV, Ujt = 11 kV,

În regim normal de funcţionare transformatoarele din SPC vor funcţiona cu un coeficient

Deci, în regim de post-avarie transformatorul neavariat, va fi supraîncărcat cu un

unde, Pc este puterea de calcul a secţiei, kW;

cos  - factorul de putere;

- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria II, III:

- pentru staţii cu un transformator ce alimentează receptoare de categoria III, şi categoria II

PT2 3 622 II 2xТМГ-400 0,7..0,8 0,77 1,55 62

Figura 6.1. Schemele de alimentare cu energie electrică pentru Varianta 1 şi 2

unde I c este curentul de calcul al cablului,

Pierderile de putere în liniile în cablu 10 kV se determină conform relaţiei:

unde kin este coeficientul de încărcare a liniei corespunzătoare,

I c – curentul de calcul al liniei corespunzătoare, A;

I adm – curentul admisibil al liniilor corespunzătoare, A;

P0 – pierderile de putere în cablu la sarcina nominală, kW/km;

lw1  0, 285 km;

Pierderile de putere în cablu la sarcina nominală P0  44 kW/km.

Costul cablului CW  l  C0W  0, 280  2110  590,8 u.m.

Tabelul 6.1. Datele obţinute în urma calculelor pentru varianta I

Pierderile sumare în linii vor fi:

Pentru calculul tehnico-economic se va utiliza metoda cheltuielilor de calcul anuale (CA).

C î , r – cheltuielile anuale cu personalul, întreţinerea şi reparaţiile,