Sunteți pe pagina 1din 44

Nervii

cranieni

1
Paraliziile de n oculomotori
• Oculomotor comun III

• Trohlear IV

• Abducens VI

2
Nervul oculomotor comun III

3
4
• Componenta motorie somatica: controlul
musculaturii extrinseci a globului ocular:

• Ridicatorul pleoapei superioare,


• Drept intern,
• Drept superior si inferior,
• Oblic inferior.

5
• Componenta motorie viscerala implicata in
controlul musculaturii pupilare (reflex
fotomotor si de acomodare)

• Inerveaza muschii constrictori ai pupilei si


muschii ciliari.

6
Traseu intracranian
• Paraseste trunchiul cerebral pe fata
anterioara fiind in strins contact cu stanca
temporala.

• Are un traseu de-a lungul sinusului


cavernos superior de nervul trohlear si
abducens; patrunde in orbita prin partea
superioara a fisurii orbitale.

7
Clinic
• Ptoza palpebrala
• Strabism divergent
• Limitarea miscarii globului ocular
• Diplopie
• Modificari pupilare: midriaza

8
Trohlear IV

9
• Inerveaza muschiul oblic superior.

• Determina rotatia interna si partial


abductia globului ocular.

10
Clinic
• Rotatia externa a globului ocular.

• Diplopie verticala.

• Dificultate in mentinerea privirii in jos si in


interior (frecvent raportata ca dificultate la
coboritul scarilor).

11
12
Nervul abducens VI

13
• Inerveaza muschiul drept extern al
globului ocular.

• Strabism convergent.

• Diplopie in privirea laterala.

14
Paraliziile supranucleare
• Sindroamele Foville:
– Leziuni de arie frontala 8;
– Paralizii ale miscarii conjugate orizontale
– Paralizia ipsilaterala a privirii laterale si hemiplegie
controlaterala.

• Sindromul Parinaud
– Leziune mezencefalica
– paralizia conjugata a miscarii pe verticala

• Sindromul Balint:
– Leziune occipito-parietala bilaterala
– Paralixia “psihica” a privirii

15
Paralizia internucleara
• Paralizia adductiei cu pastrarea reflexului
de convergenta;
• Nistagmus monoculasr controlateral;
• Pozitionarea in abductie a globului ocular
controlateral.

• Poate fi prezenta in scleroza multipla.

16
Nervul trigemen

17
• Fibrele senzitive au originea in ganglionul
Gasser.

• Se distribuie sub forma a trei brate:


– Oftalmica
– Maxilara
– Mandibulara.

18
• Componenta senzitiva asigura inervatia
fetei, mucoasa jugala, limba (termo-
algezic), dintii, pielea scalpului si
meningele in 2/3 anterioare.

• Componenta motorie asigura inervatia


muschilor masticatori, milohioidieni si
burta anterioara a digastricului.

19
Nevralgia esentiala de trigemen
• Ticul dureros al fetei
• Durere paroxistica, unilaterala, severa,
recurenta care intereseaza de obicei un ram,
rareori mai multe ramuri ale trigemenului.
• Debut brusc; intre crize asimptomatic.
• Durata scurta, repetate de mai multe ori pe zi.
• Zona “trigger” care declanseaza durerea la
stimuli mecanici, termici, etc.

20
Nevralgia esentiala de trigemen
• Mecanismul inca necunoscut poate fi
datorat prezentei unor sinapse anormale
(efapse), ce determina un scurt circuit
electric, posibil secundar demielinizarii,
sau unor modificari la nivelul vasa
nervorum.
• Tratament: antiepileptice.
– Interventii chirurgicale

21
Nevralgia secundara de trigemen
• Meningioame, tumori primare sau
metastatice care intereseaza baza
craniului, leziuni ale sinususului cavernos,
schwanoame te nerv trigemen, etc.
• Prezenta de paroxisme dureroase pe un
fond dureros continuu.
• Modificari ale examenului clinic cu
diminuarea reflexului de clipire.

22
Paralizia de trigemen
• Frecvent unilaterala.

• Hipotonie si atrofie in teritoriul muschilor


maseteri si temporali.

• La inchiderea gurii mandibula deviaza de


partea afectata.

23
Nervul facial

24
1. Motor
2. Senzitiv
3. parasimpatic

25
26
27
Paralizia faciala periferica
• Semne statice:
– Paralizia musculaturii la nivelul hemifaciesului
– Comisura bucala mai coborata
– Sant nazo-genian mai sters
– Ochiul pare mai mare (Semnul Negro)

• Semne dinamice:
– Accentuarea asimetriei faciale
– Imposibilitatea ocluziei palpebrale
– Dificultati in pronuntarea consoanelor labiale (“m”, “b”,
“p”)
– Absenta contractiei pielosului gatului.

28
Etiologia paraliziei faciale periferice
• Traumatisme
• Inflamatorie
• Tumoral
• Metabolic
• Vasculite
• Idiopatic (paralizia Bell)

29
Complicatiile paraliziei faciale
• Sindromul lacrimilor de crocodil

• Hemispasmul facial

30
Tratament
• Corticoterapie
• Masaj facial
• Fizioterapie

• In anumite conditii poate necesita


interventii chirurgicale:
– Decompresii
– neurorafie

31
Paralizia faciala periferica
• Afectarea la nivelul conductului auditiv intern
se asociaza cu hipoacuzie si vertij (afectare
n VIII).
• Leziunea la nivelul ganglionului geniculat:
dureri in teritoriul senzitiv (zona Ramsay-
Hunt).
• Hiperacuzie prin afectarea muschiului
stapedius.
• Afectarea gustului in 2/3 anterior al limbii ( n
coarda timpanului).

32
Migrena

33
Cefaleele primare
• Migrena

• Cefaleea de tensiune

• Cefaleea in ciorchine

• Alte tipuri de cefalee

34
Migrena
• Crize repetate de cefalee;
• Caracter familiar / ereditar;
• Mai frecvent la sexul feminin
• Debut frecvent in perioada
adolescentei
• Aspect in general normal la
explorarile imagistice

35
Caracteristicele cefaleei in migrena
• In general sub forma de hemicranie
• Durata (netratata) intre 4 – 72 ore
• Caracter pulsatil
• Intensitate medie / severa
• Insotita de fono- / foto- / osmofobie
• Frecvent greata sau/si varsaturi
• Accentuata de efortul fizic

• Prezenta a 3-5 astfel de episoade in antecedente

36
Clasificare
1.1 Migrena fara aura
1.2 Migrena cu aura
1.2.1 Migrena cu aura tipica
1.2.2 Aura tipica dar fara cefalee de tip migrenos
1.2.3 Aura tipica dar fara cefalee
1.2.4 Migrena hemiplegica familiala
1.2.5 Migrrena hemiplegica sporadica
1.2.6 Migrena basilara
1.3. Sindroame paroxistice prezente in copilarie care constitue în
general precursori ai migrenei
1.3.1 Episoade repetate de voma
1.3.2 Migrena abdominala
1.3.3 Vertijul paroxistic benign al copilului
1.4 Migrena oftalmica
1.5. Complicatii ale migrenei
1.5.1 Migrena cronica
1.5.2 Statusul migrenos
1.5.3 Aura prelungita dar fara infarct
1.5.4 Infarctul migrenos
1.5.5 Crize epileptice declansate de migrena

37
Teoria vasculara

– Stadiul de vasoconstrictie se pare ca însoteste


aura migrenoasa.
– Dupa faza de vasoconstrictie urmeaza o faza de
vasodilatatie atât a vaselor intra- cât si
extracraniene.
– Vasele meningeale prezinta o inervatie senzitiva
extrem de bogata.
– Astfel dilatarea acestor vase activeaza sistemul
trigeminal ceea ce declanseaza durerea.

38
Teoria depresiei corticale
• Depresia corticala reprezinta o unda de
depolarizare care difuzeaza la suprafata
creierului dinspre regiunea occipitala cu o
viteza de 3-5 mm/minut.
• Debutul este printr-o unda de excitatie
urmata de o perioada prelungita de depresie
neuronala asociata cu disfunctii ale
metabolismului neuronal si reducerea
regionala a fluxului sanguin.

39
Teoria neurovasculara
• Este focalizata pe disfunctia sistemului trigemino-
vascular.
• Activarea terminatiile nervoase ale nervului trigeminal
cu eliberarea consecutive de neruopeptide
(neurokinina A, substanta P si calcitonin G repated
peptide) la nivelul terminattiilor axonale din
vecinatatea menigelui sau a vaselor cerebrale.
• Neuropeptidele eliberate de terminatiile nervoase,
determina vasodilatatie care favorizeza plasmexodia.
• Modificari induse sunt similare inflamatiei motiv pentru
care reactia a fost denumita inflamatie perivasculara
neurogena sterile.

40
Teoria modificarilor sistemului
serotoninergic
• Modificarile nivelului plasmatic si trombocitar al serotoninei
în timpul crizei migrenoase au sugerat ca aceasta ar putea fi
implicata în patologia migrenei.
• Cresterea nivelului plasmatic de serotonina determina
vasoconstrictie, în timp ce scaderea acesteia va genera
vasodilatatie.
• Serotonina plachetara scade brusc în timpul crizei
migrenoase.
• Excretia urinara de serotonina si metabolitii acesteia creste
în timpul cefaleei ceea ce arata eliberarea de cantitati
importante de serotonina în timpul crizei dureroase.
• Medicamentele care determina eliberarea de reserpina pot
precipita o criza migrenoasa.

41
Teoria integrativa
• Teoria integrativa încearca sa reuneasca
variatele teorii într-un mechanism
fiziopatologic unitar care sa explice aparitia
crizelor migrenoase.

• Astfel factori ca stresul, lumina puternica,


zgomotul, dilatatia arterei carotide pot active
structuri specifice de la nivelul trunchiului
cerebral

42
Tratament - acut
• Triptani: s.c., oral, spray nazal
• Aspirina, paracetamol in doze mari
• Antiinflamatorii

• Antiemetice
• Derivati de ergot
• Somn

43
Tratament de fond
• Daca exista peste 2 crize pe luna

• Beta-blocantele
• Antiepileptice: acidul valproic, topamax
• Antaganistii de Ca2+,
• Medicatia antiserotoninergica sau
antidepresantele triciclice

44