FINISAJE ȘI ECHIPARE

INTERACȚIUNEA ÎNTRE
CLADIRE ȘI MEDIUL INCONJURĂTOR

- HIGROTERMICĂ (CĂLDURĂ, FLUX DE AER,

UMIDITATE)

- RADIAȚIE SOLARĂ

- ZGOMOT
FIZICA CONSTRUCȚIILOR

• Fizica constructiilor reprezinta o disciplina tehnica care studiaza

fenomenele fizice din spatiul construit, ai caror parametri
determina microclimatul interior, avand ca scop realizarea
confortului interior.

• Confortul reprezintă totalitatea condițiilor materiale care asigură

o existență civilizată, plăcută, comodă și igienică
HIGROTERMICA
• Higrotermica reprezinta acea parte a fizicii constructiilor, care studiaza fenomenele fizice
legate de temperatura si umiditate, atat in spatiul interior cat si in structura elementelor de
inchidere, utilizand metode teoretice si experimentale pentru cunoasterea fenomenelor
sub toate aspectele calitative si cantitative in vederea realizarii confortului higrotermic in
cladiri.

Transferul de caldura se produce de la zonele cu temperatura mai ridicata la zonele cu temperatura mai
coborata.

Astfel aspectele care privesc studiul transferului termic prin elementele de inchidere sunt urmatoarele

• - formele de transmitere a caldurii ;

• - transferul termic prin elemente de inchidere alcatuite dintr-un singur strat ;

• - transferul termic prin elemente stratificate ;

• - transferul termic prin elemente cu zone diferite.

• PUNTI TERMICE

• In cazul peretilor stratificati apar, din motive tehnologice, intreruperi ale stratului termoizolant (in
special pe conturul ferestrelor si la imbinari), aparand puntile termice, caracterizate prin rezistente
mici la transfer termic, pierderi importante de energie termica si temperatura scazuta pe suprafata
lor interioara.

• Pentru calcule influenta puntilor termice se poate evalua simplificat prin reducerea globala a
rezistentei termice specifice calculata in camp curent cu urmatoarele procente:

• la pereti exteriori 35% ;

• la acoperisuri terasa si plansee de pod 10% ;

• la placi in contact cu solul 15% ;

• la plansee peste subsol si peste ganguri 25% ;

• la pereti peste subsol si plansee adiacente altor spatii 20% .

https://www.uauim.ro/departamente/st/discipline/PTA1
/Higrotermica.pdf
• Masivitatea termica
• Un element de constructie supus unei cresteri de temperatura ΔT acumuleaza o cantitate de caldura proportionala cu
masa ( m ) si caldura specifica ( c ):
• Q = m c ΔT
• In realitate, elementele de constructie( in special cele de inchidere), sunt supuse unor variatii periodice de temperatura, a caror
perioada, determinata de oscilatiile temperaturilor exterioare si interioara, se poate considera, in mod simplificat, de 24 ore.

• In felul acesta se defineste coeficientul de asimilitate termica (s)pentru diferite materiale, care tine seama de masa, caldura
specifica si perioada de oscilatie a temperaturii.

• Elementele de constructie au proprietatea de a pastra caldura acumulata, comportandu-se ca volanti termici, aprecierea
cantitativa fiind exprimata prin indicele de inertie termica ( D ) a carui semnificatie este fractiunea din lungimea de unda a
variatiei de temperatura in grosimea unui element de constructie. Pentru o unda intreaga inertia termica este D = 8 pentru orice
material de constructie :
• D=Rs
• Din punct de vedere al inertiei termice elementele de constructie pot fi:
• - pentru D ≥ 4,00 cu inertie termica foarte mare ;
• - pentru 3,10 <D < 4,00 cu inertie termica mare ;
• - pentru 2,10 < D < 3,00 cu inertie termica mica ;
• - pentru D < 1,00cu inertie termica foarte mica .
• Coeficientul de asimilitate termica al materialului s este cuprins in normele de proiectare pentru perioada de oscilatie a
fluxului termic de 24 ore. Coeficientul ( s ) este in functie de conductivitatea termica ( λ ), caldura masica ( c ) si densitatea (
ρ ).
• Permeabilitatea elementelor de inchidere la vaporii de apa

• In general, in constructii o importanta deosebita o reprezinta permeabilitatea la

vapori a elementelor de inchidere pe timp de iarna, cand vaporii se propaga din mediul
interior spre cel exterior, al carui continut absolut de vapori de apa pe m3 este mai scazut
in comparatie cu mediul interior.

• In cazul permeabilitatii la vapori, rezistentele superficiale pe suprafata interioara si

exterioara sunt nule, deoarece presiunea partiala a vaporilor este aceeasi, atat pe
suprafata peretelui cat si in mediul inconjurator.

• Se mentioneaza ca rezistenta la permeabilitate in vapori creste odata cu cresterea

compactitatii si exista materiale sub forma de foi sau straturi subtiri cu rezistente mari la
permeabilitatea vaporilor, numite bariere impotriva vaporilor.
• Condensarea vaporilor

• Condensarea vaporilor de apa reprezinta fenomenul fizic de transformare a acestora din

stare gazoasa in stare lichida, condesul fiind apa lichida rezultata.

• Aerul contine intotdeauna o cantitate de vapori de apa care se poate exprima prin
continutul absolut ( a - grame vapori pe m3 ) si prin presiunea partiala a acestora ( pv ).
• Continutul de vapori poate creste pana la o valoare maxima de saturatie, cu
continutul as si presiunea de saturatie ps.
• Continutul as si presiunea de saturatie ps depind de temperatura, valorile acestora
crescand odata cu cresterea temperaturii. Surplusul de vapori care depaseste valoarea
de saturatie se transforma in condens .
• Condensul apare atunci cand umiditatea relativa devine 100%. Acest lucru se poate
produce prin scaderea temperaturii, prin cresterea umiditatii absolute sau combinat prin
ambele fenomene .
• Condensul poate sa apara la suprafata exterioara sau in interiorul elementelor de
inchidere, cu efecte negative supra confortului si actiune distructiva asupra elementelor
de constructie.
• Condensul pe suprafata interioara a elementelor de inchidere se produce cand
temperatura de pe suprafata interioara (mai ales in dreptul puntilor termice necorectate
sau corectate defectuos) devine egala cu temperatura de condens ( θr ) sau mai mica.

• Pentru a micsora riscul de condens trebuie luate unele masuri constructive

referitoare la alcatuirea elementelor, precum si masuri de exploatare normala a
incaperilor.

• Masurile constructive se iau in etapa de proiectare a cladirilor si constau in

realizarea rezistentei necesare la transfer termic, reducerea procentului de punti termice
si corectarea acestora cu materiale eficiente.

• Masurile luate in perioada de exploatare a cladirilor constau in evitarea producerii

unor cantitati excesive de abur (de la bai si bucatarii si de la uscarea rufelor in
apartamente), respectiv eliminarea vaporilor prin aerisire. Aerul are inertie termica redusa
asa ca dupa aerisire temperatura interiora se restabileste la valoarea normala in timp
scurt.
• Condensul in structura interna a elementelor de inchidere se produce cand temperatura
din interiorul peretelui devine egala cu cea de roua ( θr ) sau mai mica, respectiv daca
presiunea partiala ( pv ) este egala sau mai mare decat presiunea de saturatie.
• Ulterior condensul migreaza din stratul termoizolant cu efecte negative prin
diminuarea capacitatii de izolare termica a acestuia.
• Pentru micsorarea riscului de condens in structura elementelor de inchidere sunt
necesare masuri constructive si de exploatare a cladirii.
• Dintre masurile constructive se mentioneaza:
• - realizarea rezistentei necesare la transfer termic ;
• - la elementele de inchidere formate din starturi, straturile mai poroase se vor
dispune spre exterior pentru a favoriza propagarea vaporilor in zone reci si eliminarea lor
in atmosfera ;
• - prevederea de bariere contra vaporilor cu rolul de a opri partial vaporii de apa in
zonele calde ale peretelui, cu risc de condens scazut ;
• - la constructii cu degajari importante de vapori de apa la interior se recomanda ca
elementul sa fie prevazut cu un strat de aer ventilat, care colecteaza vaporii de apa si ii
elimina in atmosfera.
• Astfel, cantitatea de condens produsa intr-un an in perioadele reci trebuie sa se evapore
in intregime in perioadele calde ale aceluiasi an, pentru ca peretele sa se usuce in
Acustica construcțiilor

• Acustica constructiilor are ca obiect studiul propagarii sunetelor si zgomotelor in incinte

inchise sau in aer liber.

• Scopul proiectarii acustice consta in asigurarea respectarii exigentelor de performanta si

a criteriilor asociate.

• Principalele exigente de performanta caracteristice proiectarii acustice sunt :

• a) combaterea efectului nociv al zgomotelor aeriene si structurale ;

• b) asigurarea unei auditii optime in salile cu destinatii speciale .

Iluminarea naturala
• Iluminarea naturala este caracterizata de coeficientul iluminarii naturale, care reprezinta
raportul dintre suprafele de cer vazute prin golurile de lumina, din punctul dat si intreaga
suprafata de cer, ambele proiectate pe un plan orizontal.
• Pentru determinarea iluminarii naturale se ia in considerare lumina emisa de un cer
complet acoperit in ziua solstitiului de iarna, reprezentand iluminarea critica de 4.000 de
lucsi. Iluminarea naturala poate fi de sus ( prin luminatoare sau goluri in acoperis ),
laterala (prin ferestre la pereti exteriori) sau combinata.
• Lumina directa reflectata in incapere este lumina care cade in urma repetatelor
reflexii de pe pereti, pardoseli, tavane, draperii, mobilier etc. Lumina reflectata poate fi
marita prin folosirea finisajului interior in culori deschise si prin reinnoirea lui regulata.
• Coeficientul de reflexie este raportul dintre fluxul luminos reflectat si fluxul luminos
total care cade pe planul de lucru.
• Raportul dintre valorile minime si maxime ale coeficientului de iluminare naturala
intre limitele zonei de lucru concretizeaza uniformitatea iluminatului natural.
• Planul de lucru conventional de calcul este orizontal, situat la 0,85 - 1,00 m de
la pardoseala.
• Iluminarea naturala va conduce la o iluminare minima (in punctul cel mai indepartat
de golurile de lumina), o iluminare medie (a punctelor situate pe planul de lucru) si o
iluminare maxima (in punctele de langa ferestre, care vor fi luate in considerare numai in
incaperi unde se desfasoara activitati de mare precizie).
Iluminarea naturala

• Iluminarea naturala directa trebuie sa fie asigurata in toate incaperile. Se admite

iluminarea indirecta sau artificiala in vestibuluri, holuri, coridoare, camari, grupuri sanitare
si la anumite incaperi cu destinatie speciala (sali de spectacole , depozite).

• Iluminatul natural trebuie corelat cu fenomenul insoririi si cel al pierderilor de

caldura, deoarece marirea suprafetelor ferestrelor in mod exagerat poate conduce la
supraincalzirea aerului interior, orbirea utilizatorilor in anotimpul cald etc., respectiv
temperaturi interioare scazute si inconfortul termic in anotimpul rece, consumul exagerat
de combustibil pentru incalzire etc. Orientarea corespunzatoare a cladirilor in functie de
destinatia incaperilor si alegerea dimensiunilor optime ale ferestrelor, precum si
prevederea obloanelor, jaluzelelor etc., pot inlatura aceste neajunsuri.

• In functie de caracterul activitatilor din incaperi, deci de gradul de precizie pentru

care trebuie asigurata vederea, se normeaza si valorile iluminatului natural.
Elemente de legislatie în construcții

• Legea calității în construcții – Legea 10/1995

a. Rezistență mecanică și stabilitate
b. Securitate la incendiu P 118/99
c. Igienă, sănătate și mediu
d. Siguranța în exploatare
e. Protecția împotriva zgomotului
f. Economia de energie și izolarea termica

PROIECTARE BAZATĂ PE PERFORMANȚĂ

http://agendaconstructiilor.ro/files/files/2016/18
_01_comunicate_reglementari_tehnice.pdf
Finisaje
• Finisajele reprezintă
• chipul și sufletul arhitecturii
• fundamentul expresivității și personalității
unui spațiu
• intrinsec legat de sistemul constructive al
unei clădiri
• Finisaje curente
• Pereți
• Tavane
• Pardoseli

• Finisaje complexe
• Scări
• Parapete și balustrade
• Acoperișuri
• Invelitori complexe
Finisaje pentru pereți
https://casoteca.ro/cum-se-monteaza-tapetul/
https://www.youtube.com/watch?v=Wdqogojy63A